Rusaliile – traditii si superstitii

Rusaliile – traditii si superstitii

 

Sărbătoare populară cu dată mobilă, Rusaliile (Pogorârea Sfântului Duh) este celebrată la 50 de zile după Sfintele Paşte. Cunoscută şi sub denumirea de Cincizecime, sărbătoarea este dedicată spiritelor morţilor şi a generat multe tradiţii şi superstiţii înfricoşătoare.  Aceasta sarbatoare a fost numita „Rusalii” de la sarbatoarea trandafirilor din lumea romana „Rosalia”, consacrata cultului mortilor.

În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. Conform etnografilor, în vechime femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi, să pună la porţile caselor ramuri verzi de tei, (plantă despre care se spune că alungă duhurile rele), plop sau stejar. Există obiceiul ca de Rusalii să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate şi apoi împărţite credincioşilor.

In Sambata de dinainte de Rusalii, oamenii sarbatoresc Mosii de Vara, zi de pomenire a mortilor. Sarbatoarea aceasta este si ea preluata, provenind la origine din vechea sarbatoare romana de vara, numita Parentalia, prin care acestia isi pomeneau si cinsteau mortii (parintii) lor („parentes”, de unde Parentalia). La români, cuvântul „moşi” vine de la „strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.

În credinţa populară, Rusaliile sunt de fapt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele In Joia Mare (joia de dinaintele Pastelor) au petrecut Paştele cu cei vii, iar acum refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui.

In unele zone din tara, de frica lor oamenii refuza sa le spuna pe nume, alegand diverse variante pentru a se referi la ele: Iele, Frumoase, Zane. In Bărăgan şi Dobrogea se spune ca astfel se continuă o tradiţie moştenită de la daci. De moşi (sambata) se împart vase de lut  de cozile cărora se leagă ciorchini de cireşe şi flori de tei sau trandafiri albi, în memoria tinerilor răposaţi din familie. Dacii spuneau ca aceste ofrande sunt punţi de legătură între viaţa pământeană şi cea veşnică.

Obiceiuri-de-Rusalii-Dansul-Calusarilor2

Functie de zona geografica, datinile sunt diferite. Astfel, în Muntenia, Moldova şi Oltenia se împodobeau porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop şi stejar şi se dansa Jocul Căluşarilor. În Oltenia se sfinţeau ramurile de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru medicina populară, iar în Muntenia, Moldova şi Banat se purtau pelin şi altep plante de leac la brâu sau în sân pentru îndepărtarea ielelor. În Transilvania centrală se obişnuia împletirea cununiţelor din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, iar sătenii din toată ţară culegeau în vechime plante de leac la sărbătoarea Rusaliilor.

In traditia romaneasca abunda ideea revenirii mortilor, dar spre deosebire de strigoi care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente doar pe timpul verii. În tradiţia populară s-a înrădăcinat ideea că acestea ii pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele sau care dorm noaptea sub cerul liber.

În a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă praznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi.

 

Articol scris de Catalin Bogdan

Puteti distribui acest articol pe retelele de socializare. Preluarea acestuia pe alte siteuri se face doar cu acordul scris al autorului.