Articole

Povestea vantului

Povestea vântului

(poveste auzita de la strabunica mea)
1
Intr-o zi frumoasa de toamna, pe o cărare șerpuita mergeau împreuna Crivatul, Zăpușeala si Vântul. Se coborâseră din ceruri sa vadă ce mai era nou pe pamant si cum mai trăiesc oamenii. Drumul era pustiu si cum se plictiseau, s-au hotărât sa povestească fiecare din peripețiile sale pe pamant cu oamenii.
Fiecare a povestit cate o întâmplare una mai frumoasa decât alta, dar la final nu reușeau sa se hotărască care dintre ei este cel mai util si mai ales, cel mai iubit de către oameni.
S-au hotărât sa facă o înțelegere: Îl vor întreba pe primul om pe care drumul li-l va scoate in cale cine este cel mai de folos dintre ei, iar cel ales de acela va fi declarant câștigător.
La un moment dat, nu după mult timp, un taran se ivi pe drum si trecând pe lângă ei, spuse:
“Buna ziua Vântule!” apoi merse mai departe.
Crivatul si Zăpușeala au așteptat mult si bine sa fie salutate, dar taranul deja trecuse de ei si acum era dus departe. Supărat, Crivatul se întoarse după taran si spuse:
“Pentru ca nu m-ai salutat pe drum si nu mi-ai arătat respectul cuvenit, voi sulfa peste câmpurile tale, peste casa ta si peste tine, pana ai sa îngheți pe loc!”
Taranul răspunse:

“Nu contează! Vântul sa nu bată!”
Apoi merse mai departe nestingherit.
Zăpușeala, supărata si ea ca nu a fost salutata de taran, fugi si ea după acesta si spuse:
Pentru ca nu m-ai salutat pe drum si nu mi-ai arătat respectul cuvenit, voi arde peste câmpurile tale, peste casa ta si peste tine, pana o sa ia totul foc!”
Taranul răspunse si de aceasta data la fel:

“Nu contează! Vântul sa bată!” 
Apoi merse mai departe nestingherit, fără ca ceva sa-l scoată din gândurile sale.
La auzul acestora, Vântul se întoarse din drum si-l întreba:
De ce i-ai izgonit pe cei doi?

Taranul răspunse:
Pentru ca dintre toți, doar tu ai grija de mine si de familia mea. Zapuseala imi arde vara campurile si pielea in truda campului. Crivatul ingheata bobocul abia iesit si biciuieste pielea mea si a animalelor mele. Doar tu, vantul, esti cel care ne apara de toate acestea avand grija sa ne bucuri atat vara cat si iarna.

Vara doar tu racoresti trupul meu si al animalelor mele si imprastii samanta aruncand-o in pamantul fertile si astfel dandu-ne ocazia sa ne bucuram de roadele pamantului. Si doar tu ai grija de mine iarna lasand frigul afara neaducandu-l in casa mea.
Astfel, Vantul, chiar daca era cel mai plapand dintre cei trei, a castigat intrecerea cu Zapuseala si Crivatul, dovedindu-se a fi cel mai iubit si mai de folos dintre acestia.

 

Articol scris de Catalin Bogdan

Puteti distribui acest articol pe retelele de socializare. Preluarea acestuia pe alte siteuri se face doar cu acordul scris al autorului.