IELELE
Dansul ielelor dezbracate
Iele sunt fapturi feminine supranaturale intilnite in mitologia romaneasca, foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice. Totusi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele, sau chiar si ca Sirenele. Ielele locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu-se adesea in izvoare. Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase (poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau chiar in vazduh, dansind goale, numai cu sinii goi, cu parul despletit, mai rar cu vestmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare); dansul lor specific este hora; locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din jur fiind pirlite; mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde-intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia „lingura zinei”. Ielele apar uneori cu trup, alteori sint doar naluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele; de obicei, folclorul le reprezinta tinere si frumoase, voluptuoase si seducatoare, nemuritoare, zburdalnice pina la delir, vindicative si rele, fara a fi totusi structural malefice.
Ielele vin fie in numar nelimitat, fie umbla in cete de sapte, uneori chiar 3, in acest ultim caz (raspindit in Oltenia), legenda le considera fiicele lui Alexandru Machedon si le numeste Catrina, Zalina si Marina. Nu sint considerate, in general, genii rele; ele se rabuna doar atunci cind sint provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului (in mod obisnuit sint invizibile, putind fi zarite rareori si numai noaptea), insa atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cintecul si cu virtejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori. Principalele lor insusiri sint coregrafia si cintecul vocal cu care, ca si Sirenele, isi vrajesc ascultatorii. O traditie din Prahova, pomenita de B.P.Hasdeu, spune ca „ielele beau noaptea apa de prin fintini si oricine va bea dupa dinsele, il pocesc”. Ielele nu duc o viata individuala: cetele lor se aduna in aer, ele pot zbura, cu sau fara aripi, si se pot deplasa cu viteze fabuloase, parcurgind „noua mari si noua tari” intr-o singura noapte, uneori folosind trasuri cu cai de foc. Ielele apar pe stinci singuratice, in poieni sau in anumiti copaci ca paltinul si nucul, rareori la rascruci de drumuri. In aproape toate descrierile care li se fac, Ielele apar acorporale. Foarte importanta in sistemul lor de seductie este imbracamintea. Vesmintele lor cel mai adesea sint vaporoase, de matase ori din in, de obicei translucide sau chiar stravezii, prin care li se zaresc sinii. Intilnirea cu Ielele este in asemenea conditii extrem de periculoasa pentru oameni. Ielele sint considerate uneori razbunatoare, menire pe care le-a dat-o Dumnezeu sau Diavolul, in aceasta ipostaza fiind identice cu Eriniile din mitologia greaca (la romani, Furii).
Chinuri si sminteli, pedepsele Vintoaselor
Se spune ca barbatii si femeile care lucreaza de Rusalii sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si ismintitii. Multi gospodari de la sate ne-au povestit cum, in zi senina ca si cristalul, s-au trezit cu finul abia strans in claie dintr-o data luat si dus de Vintoase – un fel de vartej format din curenti turbionari care se formeaza istantaneu si dispar undeva prin paduri. Obiectele prinse in acele virtejuri sint risipite pe distante foarte mari. Se spune totodata ca oamenii ori vitele care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor mor in mod misterios. Grindina, inundatiile catastrofale, uscarea pomilor din aceasta perioada a anului sunt atribuite tot puterilor malefice ale acestor fapturi. La tara spre exemplu, daca un barbat ramine olog dupa ce s-a culcat pe cimp, satenii considera ca a fost pedepsit de Iele. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila sau beau din izvoarele, din fantanile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramane mut.
Rusaliile
La 50 de zile dupa Pasti poporul roman serbeaza, timp de trei zile sau o saptamina (diferentieri zonale), Rusaliile. Acestea sint personaje feminine cvasimalefice a caror existenta se petrece mai ales in vazduh, vara si in padure. Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza in aer sau pe pamint, noaptea, asezate in cerc, dar, daca sint zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat (acolo iarba este arsa), acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, „luat de Rusalii”.
Remedii magice
Remediul magic-ritual impotriva acestor boli il ofereau, in sudul tarii si in Moldova,Calusarii. Rusalii, latina Rosalia = sarbatoarea trandafirilor, constind in depunerea de trandafiri – rosae – pe morminte; rusaliile – femei fabuloase din categoria Ielelor, in mitologia romaneasca, fiicele lui Rusalim imparat; potrivit credintei populare, Rusaliile le iau oamenilor mintile. Acest mit – sarbatoare pagina – , a fost suprapusa ulterior peste sarbatoarea crestina postpascala (Pascha rosata sau Domenica rosarum) a Cincizecimii si devenita Duminica Rusaliilor cind casele sint imbodobite cu ramuri verzi. Sarbatoarea este legata de abundenta vegetala a verii. Caderea Rusaliilor este un dans frenetic cu prabusiri in somn hipnotic, practicat in Duminica Rusaliilor de femeile romance din zona Timoc, insa acesta este considerat mai degraba un caz izolat de datina locala. In Dobrogea romanizata, era obiceiul trandafirilor Rosalia de la sfirsitul primaverii, sarbatoare tinuta de credinciosi in relatie directa cu pomenirile din cultul mortilor.
Poporul a inventat si remedii impotriva actiunilor negative ale Ielelor, fie preventive – pelinul si usturoiul purtate la briu, in san ori la palarie – fie medical-exorciste: jocul caluseresc dansat pe trupul unui bolnav ide Ielei. Tot pentru a evita rabunarea Ielelor, se infige un craniu de cal in parul portii. Coregrafia este cel mai semnificativ atribut al Ielelor. Horele Ielelor par sa mosteneasca dansul Baccantelor. Aceasta forma de superstitie este de altfel atestata la multe popoare. Tacitus, in „Anale”, vorbeste despre un grup de romani care „cuprinsi de delir, se napustesc cu sabiile scoase asupra centurionilor”, dupa ce au vazut o Nimfa a unui izvor, goala, care „le-a dat sminteala si delir”. Un gen de Iele exista si in mitologia germanica, cu origine daneza: Elfii locuiesc in paduri si danseaza. Arborele lor preferat este arinul, ei avind insa si un rege, pe Erlkonig.
Dimitrie Cantemir despre iele
In „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir numea Ielele „nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi”. Nu se cunoaste originea acestui mit. „Iele” nu este un nume, ci pronumele personal feminin „ele”, rostit popular. Numele lor real, tainic si inaccesibil este inlocuit cu simboluri atributive clasificate de obicei in doua categorii: epitete impartiale – Iele, Dinse, Dragaice, Vilve, Iezme, Irodite, Rusalii, Nagode, Vintoase si epitete flatante, cum sint Domnite, Maiestre, Frumoase, Musate, Fetele Codrului, Imparatesele Vazduhului, etc. In folclor, apar insa si nume individuale pentru iele, ca Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Magdalina, Ruxanda, Tiranda, Trandafira, rar Cosinziana. Aceste nume nu pot fi rostite intimplator, deoarece pot deveni invocatii periculoase. Fiecare vrajitoare cunoaste 9 dintre aceste pseudonime, pe care le poate utiliza in vraji. Poporul a consacrat si citeva sarbatori pentru Iele – Rusaliile, Stratul, Sfredelul sau Bulciul Rusaliilor, cele 9 joi de dupa Pasti, Marina, sf. Foca – ce trebuie respectate; cei care ignora aceste sarbatori vor avea de-a face cu minia Ielelor: barbatii si femeile care lucreaza in timpul acestor sarbatori sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si „smintiti”, la fel ca oamenii care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor (in aceasta situatie cei vinovati sint prinsi in hora, intr-un dans demential care ii duce la nebunie), oameni si vite mor in mod misterios, apare grindina, se produc inundatii catastrofale, se usuca pomi, casele iau foc, alti oameni sint paralizati sau schiloditi.
Toti cei care au reusit sa invete si sa cinte cintecele Ielelor sint rapiti si dispar fara urma. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila, sau beau din izvoarele, din fintinile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramine mut.
Sfintele. Frumoasele. Fata Padurii
Sanzienele sunt niste flori de camp, galbene-aurii, cu inflorescente marunte, pline de polen aromind puternic a fan si a miere. La cea mai mica atingere, din ele se scutura o ploaie fina de aur, pentru ca sunt florile solstitiului de vara, iubitoare de soare, iar viata lor este scurta, de numai doua-trei saptamani, atata vreme cat astrul zilei se afla in taria lui. Imaginea lor suava le-a facut Doamnele Florilor, Sant-zianele (Sfintele zeite sau zane), poate si pentru ca parfumul lor nu seamana cu al nici unei alte flori si, totusi, il inglobeaza pe al tuturora. Dar in traditia populara, Sanzienele sunt si niste fapturi ireale, fantastice, numite Sfintele, Frumoasele, fapturi luminoase de aer, albe, frumoase, binefacatoare. Din cauza acestei denumiri, sunt adesea confundate cu Ielele, Maiastrele sau Vantoasele, care de regula sunt zane rele. Parerile specialistilor, dar si ale taranilor sunt extrem de amestecate cand este vorba despre Sanziene, incat, pana la urma, totul ramane cat se poate de neclar. Ca sunt diferite de Iele este absolut sigur, pentru ca au numai insusiri bune: fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii (astrul celor nascuti in aceasta zi) prin gradini, mutandu-se de la un loc la altul, cantand pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Pentru ca sunt din alta lume si sunt atat de frumoase, cine le vede nu le crede si cine le-aude nu le raspunde. Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe 24 iunie, cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc, razbunandu-se pe toate celelalte pasari cantatoare. In realitate, ziua exacta cand, cu adevarat, cucul pleaca, pierzandu-si orice speranta de recapatare a glasului, nimeni din lumea oamenilor n-o stie existand si exista o spusa foarte subtila in acest sens: Atunci va sti femeia gandul barbatului, cand va sti ziua cand pleaca cucul. Uneori, din mila, Sanzienele ii mai dezleaga limba sa cante o data sau de doua ori si dupa 24 iunie, dar bine ar fi daca nimeni nu l-ar auzi, fiindca numai de rau canta atunci, pentru cine-l aude.
Sanziene
La trei zile dupa solstitiul de vara, ziua incepe deja sa scada; orice inceput presupunand si existenta unui sfarsit. Intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene, fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an, florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Se spune ca din noaptea zilei de Sanziene, Fata Padurii rupe varfurile florilor, adica le ia puterea si se pisa pe ele, luandu-le mirosurile, ea fiind stapana absoluta a florilor de leac, a florilor rare, a celor magice, a apelor minerale si termale, a vanturilor, a muntilor, a codrilor, putand sa apara fie singura, fie multiplicata. Sanzienele sau sfintele zane ar putea fi ipostaza benefica a Fetii Padurii, Marea Zeita a vegetatiei – fiindca florile de Sanziene intra tot in patrimoniul ei. Dupa cum se vede, acest cult precrestin a fost foarte puternic din moment ce supravietuieste chiar si in zilele noastre.
Alte denumiri: ielele, sanzienele, frumoasele, sfintele, maiestrele, maiastrele, mandrele, soimanele, soimaritele, vantoasele, dansele, milostivele, milostivnicele, miluitele, zanele, rusaliile, dragaicele, domnitele, puternicele, nagodele, samovilele, valvele, iezmele, iroditele, musatele, fetele codrului, imparatesele vazduhului.
INTALNIRI CU IELELE
Relatarea despre Achim Roman
Achim, da din mana si-mi povesteste cum era copil normal pana la 11 ani si atunci, deodata, fara sa stie de ce, a ramas asa, fara sa se mai poata misca, fara sa mai creasca. De-asta are inaltimea unui copil si de-asta oasele au inceput sa i se deformeze, si nici un doctor n-a putut spune ce s-a intamplat de fapt.
Bietul Achim a fost paralizat timp de 19 ani, imobil ca un lemn urcat in pat. Abia putea vorbi, durerile ii strabateau trupul ca niste fulgere fara leac, dar atunci, in 1988, dupa ce s-a petrecut minunea, el s-a dat jos si a mers.
Aveam sa aflu ceva mai tarziu ca paralizia inexplicabila a lui Achim s-ar fi declansat intr-o noapte de primavara, cand, copil neastamparat, ar fi deranjat ielele, frumoasele noptii care danseaza in clar de luna, care impletesc coamele cailor si innoada crengile inflorite ale pomilor, si ielele l-ar fi pocit pentru ca le-ar fi vazut dansand. Nici un muritor nu le poate vedea fara a plati pret greu.
Misterele padurii Drocaia
Dincolo de Jiu, intre dealurile din vestul Olteniei, exista o padure plina de arbori seculari si legende stravechi. Iele, clopote care se aud din pamant, izvoare cu puteri fermecate, stejari care cresc intr-un an cat altii in sapte infioara si azi lumea crepusculara a unui sat ingropat in saracie si in uitare. La granita dintre Campia Bailestilor si-a Blahnitei, pamantul incepe sa creasca si sa dospeasca, transformandu-se in spinari rotunde de deal. Indesite si insirate sub lumina seaca a iernii, par o turma de animale matusalemice, asteptand Judecata de Apoi. Locul pare fara timp si fara istorie: doar vanturi iuti si vartejuri usturatoare de praf, sate agatate pe sfori de vai, case pipernicite si cateva sperietori mancate pana la ultimul pai, de stolurile flamande de ciori.
Blestemul (copilul crescut de Muma Padurii)
Cand copilul avea doar cativa ani, o parte dintre osteni, condusi de un raufacator, s-au rasculat impotriva parintilor sai, pentru a pune stapanire pe locuri si pe averi. Spre groaza baiatului, care a reusit sa fuga in padure, nelegiuitii i-au omorat parintii chiar langa izvorul Tutur, aproape de mormantul bunicilor. Inainte de a inchide ochii pe veci, nefericita mama a blestemat acele meleaguri ce nu cunoscusera pana atunci rautatea si crima, astfel ca nimeni sa nu se mai bucure de bogatia si frumusetea lor. Legenda spune ca izvorul a secat vreme de sapte ani, iar pe locul crimei a crescut un gorun care exista si acum. Marimea sa, ce se apropie de inaltimea unui bloc cu mai multe etaje, este de-a dreptul fantastica. Deschiderea ramurilor face de jur imprejur un cerc cat o poiana, in care pe timpul verii nu creste nimic, nici macar iarba, iar toamna si iarna rasare muschi.
In cei sapte ani cat izvorul a fost secat, aceeasi legenda spune ca baietelul ar fi fost crescut de Muma Padurii, iar ielele au devenit surorile lui. De la el s-au tras, pana in secolul al XIX-lea, cele sapte generatii de haiduci din padurea Drocaia, ale caror sapte capetenii au purtat cu nestramutare acelasi nume: Cretu – in amintirea orfanului salbaticit.
Calauza noastra ofteaza: �Asa s-au amestecat binele si raul pe aceste meleaguri, iar de atunci inainte, parca se da o lupta pe viata si pe moarte intre iubirea intemeietoare si blestemul ce i-a urmat.
Barbatul furat de iele
Satul de astazi imbatraneste si moare vazand cu ochii, desi mai sunt vreo trei sute si ceva de fumuri – cum se spune cand se face numaratoarea familiilor. Singura legatura cu lumea mare e rata care merge si vine o data pe zi, la si de la Craiova. Aici e capatul liniei. Cand ajunge in Gogosu, rata e insa goala. Nimeni nu pleaca si nu se intoarce de la oras. Iar cand pleaca, pleaca definitiv… In sat exista doar doua televizoare si tot atatea aparate de radio. Unele case nici nu sunt racordate la curentul electric! De aceea, in bezna noptilor de aici, se vad foarte bine luminile enigmatice care umbla prin padurea Drocaia, din cand in cand. Oamenii n-au nici macar moara. Se duc sa macine in satul vecin. Trec dealul prin marginea padurii, pe care o ocolesc cu teama, si ajung la Cernatesti, de unde au grija sa se intoarca inainte de lasarea intunericului. La biserica se fac doar cateva botezuri pe an. In schimb, in fiecare luna au loc trei-patru inmormantari. Sunt sateni care n-au mai iesit din comuna de peste douazeci de ani… In acest loc pierdut si uitat al Olteniei, imparateste o saracie rupta parca din alt veac. Si peste toate, se mai astern si misterele padurii Drocaia, tesand o atmosfera halucinanta, crepusculara, caci satul se invecineaza cu supranaturalul, in fiece zi…
Maria Barbu are 80 de ani si este vaduva de aproape doua decenii. Locuieste in cea mai veche casa din comuna, aflata la final de viata, ca si stapana ei. Femeia are o pensie de 150.000 de lei pe luna… De la mijlocul verii pana spre toamna, se hraneste cu poame salbatice, culese din padure, de unde isi aduna si vreascuri, ca sa nu moara iarna de frig. Se considera norocoasa atunci cand gaseste prin vreun tufis un iepure mort de batranete sau un fazan degerat. Ii aduce acasa si ii gateste. Acelea sunt singurele zile din an cand se infrupta din carne! In timp ce vorbeste, batrana plange intruna, cu lacrimile siroind pe obraz. Vorbele i se ineaca in suspine cand povesteste ca barbatul ei a disparut in padure, acum aproape douazeci de ani… L-au furat ielele lui Cretu, ca n-aveam copii, si el era om in putere, tare chipes. L-am visat de mai multe ori, legat de un gorun, cu femei despuiate, care jucau in jurul sau. I-am facut parastase, cu toate ca militia nu mi-a dat hartie ca e mort. L-am rugat pe fostu popa sa facem o slujba de dezlegare in padure, dami-a spus ca i-e frica de secretaru de partid si de militian, sa nu ne bage la vrajitorie. Au facut ancheta lunga si ziceau ca l-or fi omoratara tiganii veniti la furat lemne. Dac-o fi asa, nimeni nu stie unde l-or fi ingropat. Io cred ca l-au furat ielele, ca nu-l dovedeau pe el tiganii la lupta. Abia dupa Revolutie imi dadura certificatu ca sa pot lua pensie de urmas, da mor de foame, maica. De ce-o fi nimerit omu meu in padure, taman intr-o zi cand stapanea raul?
Povestile Dadei Anica
– Rotita de la carucioara ielelor –
Dada Anica are mai bine de 90 de ani si nu sufera de nici o boala. Ii e ciuda, doar, ca oamenii nu o mai iau in serios cand spune ca ar vrea si ea sa mearga la sapat porumbul sau la pescuit in baltile dintre Borcea si Dunare, asa cum facea in tinerete: „Pe vremea mea, injunghiam campurile, nu alta!” – spune privind cu tristete pe fereastra blocului urias din Capitala, unde locuieste acum, la o nepoata.
Dada Anica s-a nascut in satul de langa Crucea de leac, la Roseti, si a fost botezata de un cioban ardelean care iernase cu turma in satul lor. De cand s-a pomenit copila, Dada Anica isi aminteste ca in fiecare an, de ziua Izvorului Tamaduirii, tot satul, in par, si oameni veniti de aiurea, umpleau campul din jurul Crucii de leac, cautand tamaduirea trupului si a sufletului.
<< Spunea mama mea, care a fost doftoroaia satului, cum se face, de Izvorul Tamaduirii, un mestesug pentru dezlegarea farmecelor si a bolilor, cu rotitele de la „carucioara ielelor”. Mama mea a vazut carucioara ielelor. Intr-o seara, tarziu, de frica tatei, care venise beat acasa, mama s-a ascuns in cotlon, ca era rece, de-acuma, pana ce tata s-ar fi astamparat si ar fi adormit. Cotlonul era o vatra de caramizi puse in mijlocul tindei, peste care se punea ceaunul in care fierbea mancarea. Deasupra cotlonului era un cos urias, ca o hota, care se ingusta pe masura ce urca spre acoperis. Asa ca mama, ascunsa acolo, vedea pe horn cerul cu stelele. Si, cum sta ea acolo si se uita, a auzit un cantec subtirel si neasemuit de frumos. Cand, ce crezi? Pe marnea hornului a vazut trei zane mici, ca niste papusi, asa, de-un cot de inalte, care cantau si se roteau intr-o hora, plutind, fara sa atinga cosul. Femeile batrane din sat spuneau ca acelea sunt ielele si vin in noptile cu luna plina si se rotesc pe deasupra acoperisurilor caselor, cantand asa de frumos, ca un cor de ingeri. Si cine le aude, primeste un dar lecuitor: o rotita de la carucioara ielelor. Si cand mama s-a dezmeticit din cantecele acelea ce-o fermecasera, s-a pomenit ca ii cade in poala, pe horn, o rotita de lemn, ceva mai mare ca o moneda de 100 de lei, bombata pe ambele parti. Aceea era o rotita de la carucioara ielelor si cine mai avea in sat asemenea rotite, puneau patru la un loc, intr-un vas cu apa neinceputa, si le lasau noaptea la lumina stelelor, in noaptea dinspre ziua Izvorului Tamaduirii. Si a doua zi dimineata, scoteau rotitele, isi lua fiecare inapoi rotita lui, si se spalau animalele si oamenii bolnavi, sau care aveau farmece, cu apa aceea, si ei se vindecau. Iar mama mea a zis ca n-a mai auzit niciodata asa cantece frumoase cum cantau ielele acelea.” >>
In mod ciudat, pe masura ce imbatraneste si mai mult, Dadei Anica amintirile din copilarie ii vin mai navalnic si cu tot mai multa claritate, mai clare chiar decat cele ce s-au intamplat cu doar 20 sau 30 de ani in urma. Daca ai avea timp s-o asculti, ti-ar povesti ore intregi, fara sa se opreasca, despre nazbatiile ei din copilarie, despre lumea fascinanta dintre baltile Dunarii si Baragan, despre oamenii din satul sau. Chiar daca trupul slab si uscat n-o mai asculta ca in tinerete, cu ochii albastri si iscoditori tot cata sa prinda firul vremii, convinsa fiind ca va trece de suta de ani, asa cum au facut si bunicele si strabunicele sale.
Babu, inteleptul din Gura Raului
La 81 de ani, dupa o viata petrecuta pe varful muntelui, langa oi, Nitu Stef stie randuielile vazute si nevazute ale lumii, de parca ar sta de-a dreapta lui Dumnezeu. In satele din Marginimea Sibiului, Babu inseamna mos, al batran, un om intelept, credincios, trecut prin toate ale vietii, respectat si stimat. Babu este cel care intelege vremea si timpurile. Cel care stie. Babu este o institutie.
Despre Maiestre
Si eu am auzit odata Maiestrele, numai ca nu le-am vazut. Ca daca le vedeam, nu mai eram aicea sa povestesc. Ba eram pocit sau paralizat. Eram acolo, aproape de sat, cu oile la strunga. Erea pa toamna. Dormeam pa o cojoaca aproape de zorii zilei, cand canta cocosii. Se-mpreuna zorile. Atunci am auzit ca prin vis un cantec ceresc si cand deschid ochii, vad miscand pe sus ceva, ca un fum. Ca o frunza pe boare mergea de lin. Si-am zis: Astea-s Maiestrele!. Erau sus, cat biserica. Am inchis ochii sa nu le vad. Stiam bine ce-i, din batrani. Si cantaau, cantau cantec ce nu s-o auzit pe asta lume. Cantau de deasupra si eu sedeam asa, cu ochii stransi, in cojoaca, si ascultam. Or cantat pe deasupra, poate jumate de ceas, poate mai mult, pana or rasarit zorile. Si dupa ce-or rasarit, numa atuncea am deschis si eu ochii. Acuma s-o rait lumea. Duhurile ceresti nu-s ca in alte vremi. S-or dus si nu s-or mai inturna pana-i veac.
Proorocul din varful dealului
La capatul nordic al tarii, in Maramuresul invelit in paduri si in pajisti inmiresmate, traieste un om care a fost in Rai. E prieten cu ingerii, vorbeste cu mortii si aduce mesaje de pe lumea cealalta, fiind rapit in duh de pe vremea cand era doar copil. Astazi, IOAN SURDUC are 68 de ani si o familie numeroasa. Modest, retras, accepta foarte greu sa vorbeasca, pentru ca nu vrea sa-l manie pe Dumnezeu cu trufia lui. Dorinta lui cea mai mare este sa traiasca in pace, ferit de curiozitatea si zarva lumii, care il asupresc. In casa lui vecina cu cerul, asezata pe-un varf de deal, Ioan Surduc isi asteapta cu seninatate sorocul, pentru a se putea intoarce pentru totdeauna in Rai.
Hora de ingerite
Pe la 12 ani, Ioan Surduc incepea sa semene a „flacaias” si mergea cu vitele la pascut prin poienile inalte de pe dealul Pitpoghirului. Uneori se auzeau bubuituri indepartate, de la tunuri, dar razboiul nu prea se simtea pe acea vale, izolata la capatul lumii. Intr-o zi tarzie de toamna, cand padurile incepusera sa fie arse de brume, Ionica Surduc a trait minunea vietii sale. Pe neasteptate, el a fost „rapit in duh”, aidoma apostolului biblic! „Eram pe un plai moale si mangaiam vitele. Soarele ardea bland. Dintr-o data, tot seninul s-a tulburat… A venit peste mine un vartej, plin cu frunze ruginii, care m-a cuprins ca un fior. Dupa cateva clipe, m-am trezit intr-o poiana unde nu mai era toamna. Totul stralucea si am vazut in jurul meu o hora de ingerite! Nici nu stiu cum sa le zic… Erau, parca, pe jumatate zane, pe jumatate ingeri. Cantau asa de dulce si se leganau in jurul meu, ca nu-mi venea sa cred! Apoi, am vazut in fata mea pe „Fata Padurii”, cum ii ziceam noi, in copilarie, celei mai frumoase zane din povesti, dar Ea semana cu Maicuta Domnului. Nu stiu daca era asa… Numai mie mi s-a parut, dar asa simteam! Chipul acela avea atata iubire, ca nu l-am uitat toata viata. Apoi, la marginea poienii, in spatele horei de ingerite, l-am vazut pe Nicolae Taficiuc, un consatean, mult mai tanar decat tata, care tinea in mana o firimitura de lumanare, arsa pana la capat. Nu stiu cat a durat totul, dar m-am trezit culcat pe iarba, pe plaiul tomnatic, fara vite!”.
Ionica Surduc a fugit acasa, ingrijorat de soarta vitelor, dar si emotionat de ceea ce se petrecuse cu el. Parca fusese un vis de cateva clipe… Cand a ajuns in batatura, mama-sa a izbucnit in plans si si-a facut sapte cruci, imbratisand flacaiasul. Atunci a aflat, de-a dreptul uluit, ca fusese dat disparut in sat, de aproape doua zile!! Toti ceilalti trei frati – Petre, Mihai si Nicolae – plecasera sa-l caute, cand au vazut ca se intorc vitele singure acasa, pe inserat, dar nu ii dadusera de urma pe nicaieri, desi colindasera toate dealurile si poienile. „Primul lucru pe care l-am spus, cu glas tare, de fata cu toti, mi-l amintesc si astazi: „Inseamna ca am fost plecat de pe lumea asta pe lumea cealalta, dar acolo cateva clipe fac cat doua zile…” Dupa ce le-a povestit mamei si fratilor sai ceea ce i se intamplase, acestia au ramas cu gurile cascate si s-au crucit, caci nu mai era de gluma. In aceeasi seara a venit la ei, plansa si cu o broboada neagra, batrana mama a lui Nicolae Taficiuc, sa-i roage pe baieti sa traga clopotele, fiindca fiul ei murise cu cateva ceasuri mai devreme… De atunci, lui Ioan Surduc i s-a spus „proorocul” si vestea s-a raspandit in tot satul!
Sursa: www.spiritelenaturii.go.ro
PARADIGMA: SISTEM INTEGRAL UMAN ŞI PSIHOTRONICĂ
.
PARADIGMA: SISTEM INTEGRAL UMAN
ŞI PSIHOTRONICĂ
Dr. Constantin NEACŞU
The definition of human being through his intellectual quest to discover knowledge,
has created a lot of content, which, have offered a lot of gnoseological, epistemologicul and
ontologicul ideas on man. To understand these phenomena and processes that ensure our
interrelations with our inner and outer universe, we need a certain degree of rational
knowledge.
Fiinţa umană ca entitate biologică raţională pe Terra deţine în mod dialectic şi calitatea de a cunoaşte în acelaşi mod. Această dublă condiţie
determină spiritul omului la o permanentă incursiune în realitatea propriului său univers interior şi al celui înconjurător. Cunoaşterea include înţelegerea realităţii obiective a proceselor sau fenomenelor la care omul este partener direct sau mediat. înţelegerea este fundamentată pe logică -un corolar al raţiunii- demersul spre adevăr reprezentând un dat al sorţii sale dea fi unica fiinţă raţională pe această planetă, diacronia sa parcurgând etape desfăşurătoare evolutive cu un caracter permanent ascendent ca randament.
Oricum, evoluţia gândirii omenirii confirmă implacabilul destin al fiinţei umane de a continua în spaţiul şi timpul fizic (ce include trăirea biologică) efortul de „ a ştii”.
Definirea omului în cadrul căutării intelectuale de a realiza propria cunoaştere, a conturat şi consfinţit numeroase conţinuturi, care la vremea lor
ofereau fiecare un „randament” ideatic evident mai ridicat prin oferta gnoseologică, epistemologică sau ontologică asupra fiinţei umane.
înţelegerea fenomenelor sau proceselor care se desfăşoară (sau asigură) relaţiile fiinţei noastre în univers (propriu sau din afară) solicită un grad adecvat de cunoaştere raţională în primul rând.
Contemporaneitatea noastră cere ca în această etapă demersurile intelectuale să includă – dacă nu completări sau adăugiri calitative şi/sau
cantitative, – măcar unele clarificări cu potenţial pozitiv. Atitudinea noastră ştiinţifică (asigurată de fayr-play-ul corespunzător acestei atitudinii) include ca necesară definirea termenilor cu care vom „opera” în demersul nostru asupra unui domeniu fenomenologic pe care omul – considerat de noi ca unica fiinţă bio-psiho-socio-culturală – 1-a realizat în decursul diacroniei procesului de cunoaştere şi anume cel al fenomenelor paranormale sau proceselor PSI.
Cunoscute de când omul aceste fenomene sau procese în care fiinţa sa este implicată în mod exhaustiv, constituie un grup aparte datorită în primul rând caracteristicilor de desfăşurare: fenomene rare, deosebite din punct de vedere al manifestărilor (calitative şi cantitative) şi prin faptul, apoi, că nu au putut până în prezent a fi reproduse integral prin metodologia şi modul de gândire definit ca ştiinţific.
Definirea lor a cuprins multe conţinuturi semantice, explicarea lor de asemenea, nu a putut fi despărţită – până în prezent – de imaginar şi mistic. Ca atare zona de „înţelegere a acestei categorii de fenomene a fost decretată ca aparţinând „supranaturalului” după canoanele ştiinţifice „ortodoxe” operante încă la ora actuală.
Argumentarea noastră proprie în prezentarea fenomenologiei descrise ca „paranormale sau PSI” este de tipul ştiinţifico-logic raţional şi nu pateticomistic, raţionalitatea fiind fundamentul de susţinere. Intr-o atare tentativă de a aborda o înţelegere ştiinţifică a acestui domeniu de sorginte umană plecăm, aşa cum am menţionat mai sus, de la definirea termenilor implicaţi în periplul explicativ al acestui domeniu fenomenologic.
I – O primă aserţiune în paradigma prezentată de noi o reprezintă ideea considerării ab initio a fiinţei umane ca unică fiinţă bio-psiho-socio-culturală, această structură tetralogică constiftiind o modalitate „operaţională” a fiinţei umane ca sistem. Abordarea omului duce la posibilitatea operării cu acest concept în lumina definiţiilor acceptate şi operante actualmente în ştiinţă. Dacă ne referim la apartenenţa omului la sisteme biologice deschise (Berthalamffy) atunci putem opera cu realitatea unei relaţii existente atât intrinsecă entităţii vii (mediului său interior) cât şi cel exterior în care operează informaţional în condiţia desfăşurării biologice a demersului de viaţă.
II – Dacă ne oprim la conţinutul conceptului de sistem integrat sau integral definirea noastră operantă a termenilor (cu un randament optimal) o
reprezintă aserţiunea că omul ca fiinţă vie reprezintă un sistem „integral” (definită de noi încă din 1973). Calitatea de sistem biologic integral consfinţeşte omul ca fiind unica fiinţă care produce „plus informaţie” spre deosebire de celelalte sisteme biologice subdiacente în starea evolutivă (pe care o putem accepta ca reală). Calitatea specifică de sistem integral, producător de „plus informaţie” consfinţeşte „capacitatea” de a realiza concepte (modele) care nu sunt în desfăşurarea în natură, capacitatea de creaţie, de conştientizare a demersului de suflet ( cu corolarul de credinţă), de comunicare scrisă şi verbală, de posibilitatea modificării a habitusului natural, demersurile sale socio-culturale realizând un univers propriu ideativ cu un conţinut informaţional extrem de eficient pentru statutul său de fiinţă vie.
Toate aceste demersuri susţinute de structurarea de fiinţă raţională are ca rezultat, conturarea unei „dimensiuni” ce structurează la rândul său o altă calitate tot atât de fundamentală şi anume cunoaşterea.
Această caracteristică a omului reprezintă baza demersurilor sale ideatice în cadrul dinamicii raportului raţiune/cunoaştere (R/C), raportul descris oferind – după concepţia noastră – posibilitatea de explicare a întregii evoluţii de fiinţă bio-psiho-socio-culturală în demiurgul său permanent spre cunoaşterea raţională. Din prezentarea structurii acestei paradigme a omului se remarcă faptul că acesta, deşi deţine în desfăşurarea vieţii sale biologice un randament crescător al capacităţii raţiunii sale, el reprezintă condiţia limitării sale în sensul calităţii entropice la un moment dat. De aceea, diferenţa de nivel între cei doi parametrii fundamentali R şi C al căror raport rămâne diferit de 1, face ca demersurile mai noi să ne determine a accepta unele feedback-uri esenţiale de a fi al omului. Caracteristica parametrului delta R de a rămâne diferită de 0, ne explică în mod raţional, nu pasional-subiectiv, domeniul specific omului – de ce mai rămân unele idei, probleme fenomene, trăiri neexplicate, ne cunoscute nouă la un moment dat sau la o etapă de gândire pe care o analizăm.
In această situaţie considerăm că se află încă, la ora actuală, lumea fenomenelor paranormale (PSI), a căror cunoaştere sau înţelegere a mecanismelor desfăşurate nu a putut fi „acoperită” de modalitatea gândirii umane (considerată ştiinţifică) prin axiomele sau canoanele cu care operează şi a cărui conţinut informaţional nu deţine o entropie adecvată.
III – La ora actuală operarea proceselor biologice – mai ales cele dependente de organismul uman este – mult completată prin implicarea informaţional biologice. Conceptul structural al informaţiei a fost expus de noi într-o viziune sistemică încă din 1982 (Informaţia biologică, Ed. Ştiinţifică, 1982) în contextul poziţionării informaţiei în general ca „ipostază de cunoaştere raţională a materiei” alături de cea de substanţă, energie şi mişcare (nu a timpului ca cea a patra dimensiune) conturându-se schema explicitării trecerii dintr-o ipostază în alta prin procesul, mecanismul sau fenomenul rezonanţei.
IV – Definirea acestei aserţiuni a cuprins ideea că rezonanţa nu depinde de timp, de spaţiu, de energie, de entropie, de entalpie, având randamentul specific de 100% (C. Neacşu, 1982). In felul acesta ne putem explica existenţa reală, obiectivă, deci cognoscibilă raţional, a trecerii (transferului) între cele patru ipostaze ale materiei fără a fi observată în mod obişnuit de către noi. In acest context definitoriu, explicitarea raţională a unor procese sau fenomene la care participă omul în ipostaza de activator, activat sau mijloc de transfer, capătă parametrii de integralitate în existenţa reală naturală şi supranaturală. Un edificator al procesologiei PSI cuprinde telepatia, telekinezia, levitaţia, clarviziunea, vizualizarea câmpului bioenergetic şi hipnoza, prin implicarea a ceea ce se defineşte drept „puterea gândului”, aceasta fiind de fapt bazat pe mecanismul, procesul sau fenomenul de rezonanţă.
Explicitarea relaţiilor umane în contextul tetralogie de fiinţă bio-psihosocio- culturală bazate pe substratul fenomenologic, face ca imperativul de tip rezonanţă să aducă omului explicarea reală a contextului trăirii biologice de viaţă în zona înţelegerii definitorie, în ideea că ceasta categorie fenomenologică deţine un aspect calitativ şi cantitativ deosebit în comportamentul său în general, cunoscut de omul obişnuit, în care procesele para PSI (în lumina psihotronicii) să nu constituie decât „calităţi” individuale. Aceste calităţi deosebite face ca desfăşurarea lor să aibă loc în condiţii acceptate ca nesemnificativ statistic.
V – Este de acceptat în poziţia noastră că structura biologică prin componenta psihologică specifică nu este generată (coordonată) statistic, orice element, fenomen sau mecanism fiind considerate a se desfăşura ca normalitate după unele modele logice de înţelegere de sorginte statistică. Procesele sau fenomenele PSI care nu se desfăşoară după aceste scheme (logice pentru om) cu eficienţă reală în cuprinsul desfăşurării socio-culturale sunt clasificate după criterii deosebite atribuindu-li-se pecetea de anormalitate. Este clar că procesul reprezentativ al telepatiei asigură transmiterea informaţiei biologice de la un emiţător uman conştient la altul în aceeaşi postură (ca receptor diferenţiat), că psihokinezia sau telekinezia reprezintă focalizarea energetică informaţională de la un emiţător cu potenţial deosebit calitativ, faţă de „normal”, că spectrograma vizuală a aurei reprezintă „o capacitate” proprie unor receptori biologici umani care pot „caracteriza” valori spectrale după criteriile ortodoxe ş.a.m.d.
Măsurătorile sau evidenţierea unor calităţi la unele organisme umane, în acest sens diferenţiat calitativ sau cantitativ, reprezintă astăzi o preocupare de tip ştiinţific al acestui domeniu de manifestare fenomenologică clasificat încă şi astăzi ca paranormal. O dată cu cunoaşterea sau acceptarea unor mecanisme informaţionale biologice cu transpunerea în contextul calitativ sau cantitativ al tehnologiei deţinută de activitatea tehnologică contemporană apare şi realitatea explicitării acestor procese cu răspândire din punct de vedre biologic selectiv. Nu toţi oamenii pot „exprima” sau „conştientiza” această gamă de procese „normale biologic” care au loc în contextul vieţii omului contemporan, în contextul tetralogie al omului, acceptarea corelativ-integratoare-reală oferind soluţii de operare chiar sub aspectul unor metodologii adecvate.
Insuficienţa, la ora actuală a psihotronicii de a „reproduce” sau a stăpânii aceste fenomene sau mecanisme în aceleaşi condiţii ca cele obişnuite (naturale ) se datorează nu numai nivelului energetico-informaţional deosebit ci şi faptului că modelele experimentate – absolut necesare convingerii şi dovedirii acestor fenomene – nu pot fi încă realizate în condiţiile specifice mecanismului lor şi anume a proceselor sau mecanismelor rezonatoare de o asemenea calitate.
Posibilitatea creării unor device-uri care să asigure calitativ şi cantitativ mecanisme sau procese rezonatoare asemănătoare condiţiei umane este încă în stadiul de dorinţă ştiinţifică sau profesională. Rămâne însă condiţia fundamentală a acestor procese care se manifestă în contextul lumii vii şi mai ales al omului de a-şi imagina sau selecta modele tot biologice care să poată fi manevrate sau să răspundă dezideratului experimentatorului.
Realitatea proceselor paranormale este asigurată în perspectiva viitorului apropiat de a deveni instrumente manevrabile pentru desfăşurarea unei vieţi optimale în care fenomenele naturale pot interveni prin interferarea „optimului” dorit de om şi nu în alte scopuri.
BIBLIOGRAFIE
1. C, Neacşu, Sistemul neuroendocrin ca sistem integrator al organismului,
în rev. Progresele Ştiinţei, 1973, 53, 106
2. C, Neacşu, Teză doctorat medicină – IMF, 1980
3. C, Neacşu, Informaţia biologică, Ed. Ştiinţifică, 1982
4. C, Neacşu, Ritmurile biologice, Ed. Medicală, 1989
5. C, Neacşu, Bioritmurile şi medicina, vol. I, Ed. N Şteflea, 1986
6. C, Neacşu, Biotipologia umană şi zodiacul, Ed. Privirea, 2005
7. C, Neacşu, Credinţa – atribut sau necesitate, 20088 (în redacţie)
S E C U R I T A T E Ş l A P Ă R A R E
Î N U N I U N E A E U R O P E A N Ă
SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
Bucureşti, 17-18 aprilie 2008
INTALNIRI CU IELELE
IELELE
Dansul ielelor dezbracate
Iele sunt fapturi feminine supranaturale intilnite in mitologia romaneasca, foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice. Totusi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele, sau chiar si ca Sirenele. Ielele locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu-se adesea in izvoare. Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase (poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau chiar in vazduh, dansind goale, numai cu sinii goi, cu parul despletit, mai rar cu vestmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare); dansul lor specific este hora; locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din jur fiind pirlite; mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde-intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia „lingura zinei”. Ielele apar uneori cu trup, alteori sint doar naluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele; de obicei, folclorul le reprezinta tinere si frumoase, voluptuoase si seducatoare, nemuritoare, zburdalnice pina la delir, vindicative si rele, fara a fi totusi structural malefice.
Ielele vin fie in numar nelimitat, fie umbla in cete de sapte, uneori chiar 3, in acest ultim caz (raspindit in Oltenia), legenda le considera fiicele lui Alexandru Machedon si le numeste Catrina, Zalina si Marina. Nu sint considerate, in general, genii rele; ele se rabuna doar atunci cind sint provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului (in mod obisnuit sint invizibile, putind fi zarite rareori si numai noaptea), insa atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cintecul si cu virtejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori. Principalele lor insusiri sint coregrafia si cintecul vocal cu care, ca si Sirenele, isi vrajesc ascultatorii. O traditie din Prahova, pomenita de B.P.Hasdeu, spune ca „ielele beau noaptea apa de prin fintini si oricine va bea dupa dinsele, il pocesc”. Ielele nu duc o viata individuala: cetele lor se aduna in aer, ele pot zbura, cu sau fara aripi, si se pot deplasa cu viteze fabuloase, parcurgind „noua mari si noua tari” intr-o singura noapte, uneori folosind trasuri cu cai de foc. Ielele apar pe stinci singuratice, in poieni sau in anumiti copaci ca paltinul si nucul, rareori la rascruci de drumuri. In aproape toate descrierile care li se fac, Ielele apar acorporale. Foarte importanta in sistemul lor de seductie este imbracamintea. Vesmintele lor cel mai adesea sint vaporoase, de matase ori din in, de obicei translucide sau chiar stravezii, prin care li se zaresc sinii. Intilnirea cu Ielele este in asemenea conditii extrem de periculoasa pentru oameni. Ielele sint considerate uneori razbunatoare, menire pe care le-a dat-o Dumnezeu sau Diavolul, in aceasta ipostaza fiind identice cu Eriniile din mitologia greaca (la romani, Furii).
Chinuri si sminteli, pedepsele Vintoaselor
Se spune ca barbatii si femeile care lucreaza de Rusalii sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si ismintitii. Multi gospodari de la sate ne-au povestit cum, in zi senina ca si cristalul, s-au trezit cu finul abia strans in claie dintr-o data luat si dus de Vintoase – un fel de vartej format din curenti turbionari care se formeaza istantaneu si dispar undeva prin paduri. Obiectele prinse in acele virtejuri sint risipite pe distante foarte mari. Se spune totodata ca oamenii ori vitele care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor mor in mod misterios. Grindina, inundatiile catastrofale, uscarea pomilor din aceasta perioada a anului sunt atribuite tot puterilor malefice ale acestor fapturi. La tara spre exemplu, daca un barbat ramine olog dupa ce s-a culcat pe cimp, satenii considera ca a fost pedepsit de Iele. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila sau beau din izvoarele, din fantanile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramane mut.
Rusaliile
La 50 de zile dupa Pasti poporul roman serbeaza, timp de trei zile sau o saptamina (diferentieri zonale), Rusaliile. Acestea sint personaje feminine cvasimalefice a caror existenta se petrece mai ales in vazduh, vara si in padure. Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza in aer sau pe pamint, noaptea, asezate in cerc, dar, daca sint zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat (acolo iarba este arsa), acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, „luat de Rusalii”.
Remedii magice
Remediul magic-ritual impotriva acestor boli il ofereau, in sudul tarii si in Moldova,Calusarii. Rusalii, latina Rosalia = sarbatoarea trandafirilor, constind in depunerea de trandafiri – rosae – pe morminte; rusaliile – femei fabuloase din categoria Ielelor, in mitologia romaneasca, fiicele lui Rusalim imparat; potrivit credintei populare, Rusaliile le iau oamenilor mintile. Acest mit – sarbatoare pagina – , a fost suprapusa ulterior peste sarbatoarea crestina postpascala (Pascha rosata sau Domenica rosarum) a Cincizecimii si devenita Duminica Rusaliilor cind casele sint imbodobite cu ramuri verzi. Sarbatoarea este legata de abundenta vegetala a verii. Caderea Rusaliilor este un dans frenetic cu prabusiri in somn hipnotic, practicat in Duminica Rusaliilor de femeile romance din zona Timoc, insa acesta este considerat mai degraba un caz izolat de datina locala. In Dobrogea romanizata, era obiceiul trandafirilor Rosalia de la sfirsitul primaverii, sarbatoare tinuta de credinciosi in relatie directa cu pomenirile din cultul mortilor.
Poporul a inventat si remedii impotriva actiunilor negative ale Ielelor, fie preventive – pelinul si usturoiul purtate la briu, in san ori la palarie – fie medical-exorciste: jocul caluseresc dansat pe trupul unui bolnav ide Ielei. Tot pentru a evita rabunarea Ielelor, se infige un craniu de cal in parul portii. Coregrafia este cel mai semnificativ atribut al Ielelor. Horele Ielelor par sa mosteneasca dansul Baccantelor. Aceasta forma de superstitie este de altfel atestata la multe popoare. Tacitus, in „Anale”, vorbeste despre un grup de romani care „cuprinsi de delir, se napustesc cu sabiile scoase asupra centurionilor”, dupa ce au vazut o Nimfa a unui izvor, goala, care „le-a dat sminteala si delir”. Un gen de Iele exista si in mitologia germanica, cu origine daneza: Elfii locuiesc in paduri si danseaza. Arborele lor preferat este arinul, ei avind insa si un rege, pe Erlkonig.
Dimitrie Cantemir despre iele
In „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir numea Ielele „nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi”. Nu se cunoaste originea acestui mit. „Iele” nu este un nume, ci pronumele personal feminin „ele”, rostit popular. Numele lor real, tainic si inaccesibil este inlocuit cu simboluri atributive clasificate de obicei in doua categorii: epitete impartiale – Iele, Dinse, Dragaice, Vilve, Iezme, Irodite, Rusalii, Nagode, Vintoase si epitete flatante, cum sint Domnite, Maiestre, Frumoase, Musate, Fetele Codrului, Imparatesele Vazduhului, etc. In folclor, apar insa si nume individuale pentru iele, ca Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Magdalina, Ruxanda, Tiranda, Trandafira, rar Cosinziana. Aceste nume nu pot fi rostite intimplator, deoarece pot deveni invocatii periculoase. Fiecare vrajitoare cunoaste 9 dintre aceste pseudonime, pe care le poate utiliza in vraji. Poporul a consacrat si citeva sarbatori pentru Iele – Rusaliile, Stratul, Sfredelul sau Bulciul Rusaliilor, cele 9 joi de dupa Pasti, Marina, sf. Foca – ce trebuie respectate; cei care ignora aceste sarbatori vor avea de-a face cu minia Ielelor: barbatii si femeile care lucreaza in timpul acestor sarbatori sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si „smintiti”, la fel ca oamenii care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor (in aceasta situatie cei vinovati sint prinsi in hora, intr-un dans demential care ii duce la nebunie), oameni si vite mor in mod misterios, apare grindina, se produc inundatii catastrofale, se usuca pomi, casele iau foc, alti oameni sint paralizati sau schiloditi.
Toti cei care au reusit sa invete si sa cinte cintecele Ielelor sint rapiti si dispar fara urma. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila, sau beau din izvoarele, din fintinile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramine mut.
Sfintele. Frumoasele. Fata Padurii
Sanzienele sunt niste flori de camp, galbene-aurii, cu inflorescente marunte, pline de polen aromind puternic a fan si a miere. La cea mai mica atingere, din ele se scutura o ploaie fina de aur, pentru ca sunt florile solstitiului de vara, iubitoare de soare, iar viata lor este scurta, de numai doua-trei saptamani, atata vreme cat astrul zilei se afla in taria lui. Imaginea lor suava le-a facut Doamnele Florilor, Sant-zianele (Sfintele zeite sau zane), poate si pentru ca parfumul lor nu seamana cu al nici unei alte flori si, totusi, il inglobeaza pe al tuturora. Dar in traditia populara, Sanzienele sunt si niste fapturi ireale, fantastice, numite Sfintele, Frumoasele, fapturi luminoase de aer, albe, frumoase, binefacatoare. Din cauza acestei denumiri, sunt adesea confundate cu Ielele, Maiastrele sau Vantoasele, care de regula sunt zane rele. Parerile specialistilor, dar si ale taranilor sunt extrem de amestecate cand este vorba despre Sanziene, incat, pana la urma, totul ramane cat se poate de neclar. Ca sunt diferite de Iele este absolut sigur, pentru ca au numai insusiri bune: fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii (astrul celor nascuti in aceasta zi) prin gradini, mutandu-se de la un loc la altul, cantand pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Pentru ca sunt din alta lume si sunt atat de frumoase, cine le vede nu le crede si cine le-aude nu le raspunde. Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe 24 iunie, cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc, razbunandu-se pe toate celelalte pasari cantatoare. In realitate, ziua exacta cand, cu adevarat, cucul pleaca, pierzandu-si orice speranta de recapatare a glasului, nimeni din lumea oamenilor n-o stie existand si exista o spusa foarte subtila in acest sens: Atunci va sti femeia gandul barbatului, cand va sti ziua cand pleaca cucul. Uneori, din mila, Sanzienele ii mai dezleaga limba sa cante o data sau de doua ori si dupa 24 iunie, dar bine ar fi daca nimeni nu l-ar auzi, fiindca numai de rau canta atunci, pentru cine-l aude.
Sanziene
La trei zile dupa solstitiul de vara, ziua incepe deja sa scada; orice inceput presupunand si existenta unui sfarsit. Intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene, fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an, florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Se spune ca din noaptea zilei de Sanziene, Fata Padurii rupe varfurile florilor, adica le ia puterea si se pisa pe ele, luandu-le mirosurile, ea fiind stapana absoluta a florilor de leac, a florilor rare, a celor magice, a apelor minerale si termale, a vanturilor, a muntilor, a codrilor, putand sa apara fie singura, fie multiplicata. Sanzienele sau sfintele zane ar putea fi ipostaza benefica a Fetii Padurii, Marea Zeita a vegetatiei – fiindca florile de Sanziene intra tot in patrimoniul ei. Dupa cum se vede, acest cult precrestin a fost foarte puternic din moment ce supravietuieste chiar si in zilele noastre.
Alte denumiri: ielele, sanzienele, frumoasele, sfintele, maiestrele, maiastrele, mandrele, soimanele, soimaritele, vantoasele, dansele, milostivele, milostivnicele, miluitele, zanele, rusaliile, dragaicele, domnitele, puternicele, nagodele, samovilele, valvele, iezmele, iroditele, musatele, fetele codrului, imparatesele vazduhului.
INTALNIRI CU IELELE
Relatarea despre Achim Roman
Achim, da din mana si-mi povesteste cum era copil normal pana la 11 ani si atunci, deodata, fara sa stie de ce, a ramas asa, fara sa se mai poata misca, fara sa mai creasca. De-asta are inaltimea unui copil si de-asta oasele au inceput sa i se deformeze, si nici un doctor n-a putut spune ce s-a intamplat de fapt.
Bietul Achim a fost paralizat timp de 19 ani, imobil ca un lemn urcat in pat. Abia putea vorbi, durerile ii strabateau trupul ca niste fulgere fara leac, dar atunci, in 1988, dupa ce s-a petrecut minunea, el s-a dat jos si a mers.
Aveam sa aflu ceva mai tarziu ca paralizia inexplicabila a lui Achim s-ar fi declansat intr-o noapte de primavara, cand, copil neastamparat, ar fi deranjat ielele, frumoasele noptii care danseaza in clar de luna, care impletesc coamele cailor si innoada crengile inflorite ale pomilor, si ielele l-ar fi pocit pentru ca le-ar fi vazut dansand. Nici un muritor nu le poate vedea fara a plati pret greu.
Misterele padurii Drocaia
Dincolo de Jiu, intre dealurile din vestul Olteniei, exista o padure plina de arbori seculari si legende stravechi. Iele, clopote care se aud din pamant, izvoare cu puteri fermecate, stejari care cresc intr-un an cat altii in sapte infioara si azi lumea crepusculara a unui sat ingropat in saracie si in uitare. La granita dintre Campia Bailestilor si-a Blahnitei, pamantul incepe sa creasca si sa dospeasca, transformandu-se in spinari rotunde de deal. Indesite si insirate sub lumina seaca a iernii, par o turma de animale matusalemice, asteptand Judecata de Apoi. Locul pare fara timp si fara istorie: doar vanturi iuti si vartejuri usturatoare de praf, sate agatate pe sfori de vai, case pipernicite si cateva sperietori mancate pana la ultimul pai, de stolurile flamande de ciori.
Blestemul (copilul crescut de Muma Padurii)
Cand copilul avea doar cativa ani, o parte dintre osteni, condusi de un raufacator, s-au rasculat impotriva parintilor sai, pentru a pune stapanire pe locuri si pe averi. Spre groaza baiatului, care a reusit sa fuga in padure, nelegiuitii i-au omorat parintii chiar langa izvorul Tutur, aproape de mormantul bunicilor. Inainte de a inchide ochii pe veci, nefericita mama a blestemat acele meleaguri ce nu cunoscusera pana atunci rautatea si crima, astfel ca nimeni sa nu se mai bucure de bogatia si frumusetea lor. Legenda spune ca izvorul a secat vreme de sapte ani, iar pe locul crimei a crescut un gorun care exista si acum. Marimea sa, ce se apropie de inaltimea unui bloc cu mai multe etaje, este de-a dreptul fantastica. Deschiderea ramurilor face de jur imprejur un cerc cat o poiana, in care pe timpul verii nu creste nimic, nici macar iarba, iar toamna si iarna rasare muschi.
In cei sapte ani cat izvorul a fost secat, aceeasi legenda spune ca baietelul ar fi fost crescut de Muma Padurii, iar ielele au devenit surorile lui. De la el s-au tras, pana in secolul al XIX-lea, cele sapte generatii de haiduci din padurea Drocaia, ale caror sapte capetenii au purtat cu nestramutare acelasi nume: Cretu – in amintirea orfanului salbaticit.
Calauza noastra ofteaza: �Asa s-au amestecat binele si raul pe aceste meleaguri, iar de atunci inainte, parca se da o lupta pe viata si pe moarte intre iubirea intemeietoare si blestemul ce i-a urmat.
Barbatul furat de iele
Satul de astazi imbatraneste si moare vazand cu ochii, desi mai sunt vreo trei sute si ceva de fumuri – cum se spune cand se face numaratoarea familiilor. Singura legatura cu lumea mare e rata care merge si vine o data pe zi, la si de la Craiova. Aici e capatul liniei. Cand ajunge in Gogosu, rata e insa goala. Nimeni nu pleaca si nu se intoarce de la oras. Iar cand pleaca, pleaca definitiv… In sat exista doar doua televizoare si tot atatea aparate de radio. Unele case nici nu sunt racordate la curentul electric! De aceea, in bezna noptilor de aici, se vad foarte bine luminile enigmatice care umbla prin padurea Drocaia, din cand in cand. Oamenii n-au nici macar moara. Se duc sa macine in satul vecin. Trec dealul prin marginea padurii, pe care o ocolesc cu teama, si ajung la Cernatesti, de unde au grija sa se intoarca inainte de lasarea intunericului. La biserica se fac doar cateva botezuri pe an. In schimb, in fiecare luna au loc trei-patru inmormantari. Sunt sateni care n-au mai iesit din comuna de peste douazeci de ani… In acest loc pierdut si uitat al Olteniei, imparateste o saracie rupta parca din alt veac. Si peste toate, se mai astern si misterele padurii Drocaia, tesand o atmosfera halucinanta, crepusculara, caci satul se invecineaza cu supranaturalul, in fiece zi…
Maria Barbu are 80 de ani si este vaduva de aproape doua decenii. Locuieste in cea mai veche casa din comuna, aflata la final de viata, ca si stapana ei. Femeia are o pensie de 150.000 de lei pe luna… De la mijlocul verii pana spre toamna, se hraneste cu poame salbatice, culese din padure, de unde isi aduna si vreascuri, ca sa nu moara iarna de frig. Se considera norocoasa atunci cand gaseste prin vreun tufis un iepure mort de batranete sau un fazan degerat. Ii aduce acasa si ii gateste. Acelea sunt singurele zile din an cand se infrupta din carne! In timp ce vorbeste, batrana plange intruna, cu lacrimile siroind pe obraz. Vorbele i se ineaca in suspine cand povesteste ca barbatul ei a disparut in padure, acum aproape douazeci de ani… L-au furat ielele lui Cretu, ca n-aveam copii, si el era om in putere, tare chipes. L-am visat de mai multe ori, legat de un gorun, cu femei despuiate, care jucau in jurul sau. I-am facut parastase, cu toate ca militia nu mi-a dat hartie ca e mort. L-am rugat pe fostu popa sa facem o slujba de dezlegare in padure, dami-a spus ca i-e frica de secretaru de partid si de militian, sa nu ne bage la vrajitorie. Au facut ancheta lunga si ziceau ca l-or fi omoratara tiganii veniti la furat lemne. Dac-o fi asa, nimeni nu stie unde l-or fi ingropat. Io cred ca l-au furat ielele, ca nu-l dovedeau pe el tiganii la lupta. Abia dupa Revolutie imi dadura certificatu ca sa pot lua pensie de urmas, da mor de foame, maica. De ce-o fi nimerit omu meu in padure, taman intr-o zi cand stapanea raul?
Povestile Dadei Anica
– Rotita de la carucioara ielelor –
Dada Anica are mai bine de 90 de ani si nu sufera de nici o boala. Ii e ciuda, doar, ca oamenii nu o mai iau in serios cand spune ca ar vrea si ea sa mearga la sapat porumbul sau la pescuit in baltile dintre Borcea si Dunare, asa cum facea in tinerete: „Pe vremea mea, injunghiam campurile, nu alta!” – spune privind cu tristete pe fereastra blocului urias din Capitala, unde locuieste acum, la o nepoata.
Dada Anica s-a nascut in satul de langa Crucea de leac, la Roseti, si a fost botezata de un cioban ardelean care iernase cu turma in satul lor. De cand s-a pomenit copila, Dada Anica isi aminteste ca in fiecare an, de ziua Izvorului Tamaduirii, tot satul, in par, si oameni veniti de aiurea, umpleau campul din jurul Crucii de leac, cautand tamaduirea trupului si a sufletului.
<< Spunea mama mea, care a fost doftoroaia satului, cum se face, de Izvorul Tamaduirii, un mestesug pentru dezlegarea farmecelor si a bolilor, cu rotitele de la „carucioara ielelor”. Mama mea a vazut carucioara ielelor. Intr-o seara, tarziu, de frica tatei, care venise beat acasa, mama s-a ascuns in cotlon, ca era rece, de-acuma, pana ce tata s-ar fi astamparat si ar fi adormit. Cotlonul era o vatra de caramizi puse in mijlocul tindei, peste care se punea ceaunul in care fierbea mancarea. Deasupra cotlonului era un cos urias, ca o hota, care se ingusta pe masura ce urca spre acoperis. Asa ca mama, ascunsa acolo, vedea pe horn cerul cu stelele. Si, cum sta ea acolo si se uita, a auzit un cantec subtirel si neasemuit de frumos. Cand, ce crezi? Pe marnea hornului a vazut trei zane mici, ca niste papusi, asa, de-un cot de inalte, care cantau si se roteau intr-o hora, plutind, fara sa atinga cosul. Femeile batrane din sat spuneau ca acelea sunt ielele si vin in noptile cu luna plina si se rotesc pe deasupra acoperisurilor caselor, cantand asa de frumos, ca un cor de ingeri. Si cine le aude, primeste un dar lecuitor: o rotita de la carucioara ielelor. Si cand mama s-a dezmeticit din cantecele acelea ce-o fermecasera, s-a pomenit ca ii cade in poala, pe horn, o rotita de lemn, ceva mai mare ca o moneda de 100 de lei, bombata pe ambele parti. Aceea era o rotita de la carucioara ielelor si cine mai avea in sat asemenea rotite, puneau patru la un loc, intr-un vas cu apa neinceputa, si le lasau noaptea la lumina stelelor, in noaptea dinspre ziua Izvorului Tamaduirii. Si a doua zi dimineata, scoteau rotitele, isi lua fiecare inapoi rotita lui, si se spalau animalele si oamenii bolnavi, sau care aveau farmece, cu apa aceea, si ei se vindecau. Iar mama mea a zis ca n-a mai auzit niciodata asa cantece frumoase cum cantau ielele acelea.” >>
In mod ciudat, pe masura ce imbatraneste si mai mult, Dadei Anica amintirile din copilarie ii vin mai navalnic si cu tot mai multa claritate, mai clare chiar decat cele ce s-au intamplat cu doar 20 sau 30 de ani in urma. Daca ai avea timp s-o asculti, ti-ar povesti ore intregi, fara sa se opreasca, despre nazbatiile ei din copilarie, despre lumea fascinanta dintre baltile Dunarii si Baragan, despre oamenii din satul sau. Chiar daca trupul slab si uscat n-o mai asculta ca in tinerete, cu ochii albastri si iscoditori tot cata sa prinda firul vremii, convinsa fiind ca va trece de suta de ani, asa cum au facut si bunicele si strabunicele sale.
Babu, inteleptul din Gura Raului
La 81 de ani, dupa o viata petrecuta pe varful muntelui, langa oi, Nitu Stef stie randuielile vazute si nevazute ale lumii, de parca ar sta de-a dreapta lui Dumnezeu. In satele din Marginimea Sibiului, Babu inseamna mos, al batran, un om intelept, credincios, trecut prin toate ale vietii, respectat si stimat. Babu este cel care intelege vremea si timpurile. Cel care stie. Babu este o institutie.
Despre Maiestre
Si eu am auzit odata Maiestrele, numai ca nu le-am vazut. Ca daca le vedeam, nu mai eram aicea sa povestesc. Ba eram pocit sau paralizat. Eram acolo, aproape de sat, cu oile la strunga. Erea pa toamna. Dormeam pa o cojoaca aproape de zorii zilei, cand canta cocosii. Se-mpreuna zorile. Atunci am auzit ca prin vis un cantec ceresc si cand deschid ochii, vad miscand pe sus ceva, ca un fum. Ca o frunza pe boare mergea de lin. Si-am zis: Astea-s Maiestrele!. Erau sus, cat biserica. Am inchis ochii sa nu le vad. Stiam bine ce-i, din batrani. Si cantaau, cantau cantec ce nu s-o auzit pe asta lume. Cantau de deasupra si eu sedeam asa, cu ochii stransi, in cojoaca, si ascultam. Or cantat pe deasupra, poate jumate de ceas, poate mai mult, pana or rasarit zorile. Si dupa ce-or rasarit, numa atuncea am deschis si eu ochii. Acuma s-o rait lumea. Duhurile ceresti nu-s ca in alte vremi. S-or dus si nu s-or mai inturna pana-i veac.
Proorocul din varful dealului
La capatul nordic al tarii, in Maramuresul invelit in paduri si in pajisti inmiresmate, traieste un om care a fost in Rai. E prieten cu ingerii, vorbeste cu mortii si aduce mesaje de pe lumea cealalta, fiind rapit in duh de pe vremea cand era doar copil. Astazi, IOAN SURDUC are 68 de ani si o familie numeroasa. Modest, retras, accepta foarte greu sa vorbeasca, pentru ca nu vrea sa-l manie pe Dumnezeu cu trufia lui. Dorinta lui cea mai mare este sa traiasca in pace, ferit de curiozitatea si zarva lumii, care il asupresc. In casa lui vecina cu cerul, asezata pe-un varf de deal, Ioan Surduc isi asteapta cu seninatate sorocul, pentru a se putea intoarce pentru totdeauna in Rai.
Hora de ingerite
Pe la 12 ani, Ioan Surduc incepea sa semene a „flacaias” si mergea cu vitele la pascut prin poienile inalte de pe dealul Pitpoghirului. Uneori se auzeau bubuituri indepartate, de la tunuri, dar razboiul nu prea se simtea pe acea vale, izolata la capatul lumii. Intr-o zi tarzie de toamna, cand padurile incepusera sa fie arse de brume, Ionica Surduc a trait minunea vietii sale. Pe neasteptate, el a fost „rapit in duh”, aidoma apostolului biblic! „Eram pe un plai moale si mangaiam vitele. Soarele ardea bland. Dintr-o data, tot seninul s-a tulburat… A venit peste mine un vartej, plin cu frunze ruginii, care m-a cuprins ca un fior. Dupa cateva clipe, m-am trezit intr-o poiana unde nu mai era toamna. Totul stralucea si am vazut in jurul meu o hora de ingerite! Nici nu stiu cum sa le zic… Erau, parca, pe jumatate zane, pe jumatate ingeri. Cantau asa de dulce si se leganau in jurul meu, ca nu-mi venea sa cred! Apoi, am vazut in fata mea pe „Fata Padurii”, cum ii ziceam noi, in copilarie, celei mai frumoase zane din povesti, dar Ea semana cu Maicuta Domnului. Nu stiu daca era asa… Numai mie mi s-a parut, dar asa simteam! Chipul acela avea atata iubire, ca nu l-am uitat toata viata. Apoi, la marginea poienii, in spatele horei de ingerite, l-am vazut pe Nicolae Taficiuc, un consatean, mult mai tanar decat tata, care tinea in mana o firimitura de lumanare, arsa pana la capat. Nu stiu cat a durat totul, dar m-am trezit culcat pe iarba, pe plaiul tomnatic, fara vite!”.
Ionica Surduc a fugit acasa, ingrijorat de soarta vitelor, dar si emotionat de ceea ce se petrecuse cu el. Parca fusese un vis de cateva clipe… Cand a ajuns in batatura, mama-sa a izbucnit in plans si si-a facut sapte cruci, imbratisand flacaiasul. Atunci a aflat, de-a dreptul uluit, ca fusese dat disparut in sat, de aproape doua zile!! Toti ceilalti trei frati – Petre, Mihai si Nicolae – plecasera sa-l caute, cand au vazut ca se intorc vitele singure acasa, pe inserat, dar nu ii dadusera de urma pe nicaieri, desi colindasera toate dealurile si poienile. „Primul lucru pe care l-am spus, cu glas tare, de fata cu toti, mi-l amintesc si astazi: „Inseamna ca am fost plecat de pe lumea asta pe lumea cealalta, dar acolo cateva clipe fac cat doua zile…” Dupa ce le-a povestit mamei si fratilor sai ceea ce i se intamplase, acestia au ramas cu gurile cascate si s-au crucit, caci nu mai era de gluma. In aceeasi seara a venit la ei, plansa si cu o broboada neagra, batrana mama a lui Nicolae Taficiuc, sa-i roage pe baieti sa traga clopotele, fiindca fiul ei murise cu cateva ceasuri mai devreme… De atunci, lui Ioan Surduc i s-a spus „proorocul” si vestea s-a raspandit in tot satul!
Sursa: www.spiritelenaturii.go.ro
Creatorii Matricei, Egregori si Universul Holografic
Creatorii Matricei, Egregori si Universul Holografic
NOTA : Autorul articolului a facut o eroare fundamentala de interpretare, probabil neavand cunostintele si experienta necesare pentru subiectul vast pe care l-a atins in articol. Eroarea consta in confuzia intre ceea ce se numeste popular „demon” si „inger” sau ierarhii ceresti. Egregorii de grup pot fi conectati si sunt de cele mai multe ori, demoni. DAR, demonii nu sunt ingeri, nici macar ingeri cazuti.
Cuvantul Egregor nu reprezinta Nefilimii iar Nefilimii nu sunt demoni, ci din punct de vedere spiritual, Spirite pur si simplu. Orientarea lor pozitiva sau negativa nu este ceva ce poate tine de o generalizare la modul absolut, atat timp cat, ca si orice alt Spirit creeat si acestia au liber arbitru. Articolul este bun, de aceea l-am si postat, dar vreau sa se inteleaga foarte clar faptul ca nu suntem de acord cu interpretarea conform careia Egregorii si/sau Nefilimii sunt demoni sau fiinte bestiale.Veghetorii si sunt „fiinte teribile” da, dar nu de natura bestiala.
Anca Bogdan & Catalin Bogdan
.
ARTICOL
Daca universul nu este nimic mai mult decat o minciuna holografica, nu-i asa ca aceasta ne da noua tuturor, permisiunea de a ne tese propriile minciuni in panza universului? La fel ca fiii lui Seth, creatorii iluziei. Ce anume le da lor acest drept si noua nu? Ei bine, un singur lucru: ei stiu ca totul este lipsit de importanta, in timp ce noi nu putem accepta asta, desi obisnuim sa discutam despre aspectul holografic al lumii.
Criticam ordinea impusa de Lumea Noua ce isi implanteaza minciunile si inselaciunile, o uram, dar in acelasi timp afirmam cu tarie ca realitatea nu exista in maniera in care crede omul. Logic vorbind, daca toti traim intr-o realitate produsa de altcineva, la fel ca in celebra serie Matrix, dar impartasim aceleasi abilitati, nu putem oare sa ne smulgem din acea realitate acceptand ca jucam cu totii intr-o piesa de teatru? Toate particulele pretind ca sunt separate de intreg – societatile secrete stiu asta, asa ca am putea la fel de bine sa ne jucam jocul cot la cot cu ele.
Si cum facem asta? Prin conectarea constiintei noastre la crearea si dezvoltarea unui nou EGREGOR in plan astral, a unui arhetip si prin permiterea altor constiinte sa isi planteze emotiile si intentiile in noua entitate. Termenul de “egregor” vine din limba greaca de la “egregoroi” care tradus in engleza inseamna supraveghetor. Eliphas Levi ii considera “ finte teribile”, tati ai lui Nephilim. Conform spuselor lui Levi, supraveghetorii nu au niciun fel de mila pentru oameni, nefiind practic constienti de existenta noastra. Egregorii, ingerii, sunt astfel eterni, mult mai puternici decat omul, putand sa faca orice vor, cu toate ca au nevoie ca omul sa existe.
Podul de trecere intre un supraveghetor si un Nephilim este intentia constienta a umanitatii. Folosindu-se de constiintele acestora, arhetipul din planul astral creste si se dezvolta dupa care capata in planul astral o minte proprie. Acest egregor se separa de ceilalti prin definitia data de cei care aleg sa-l faca real, stabilindu-i contururile, hotarand ce reprezinta si ce nu reprezinta. Atunci cand se materializeaza in realitatea curenta, egregorul devine echivalentul unui inger ce cade din rai pentru a poseda mintile femeilor si barbatilor.
Este Nephilim, cel mentionat anterior, cel pe care evreii il vroiau distrus in marele potop. Este acelasi Nephilim pe care popoarele actuale incearca sa il extermine, punandu-si sperantele intr-o lume noua care sa se ridice din cenusa anului 2012.
Pasii pentru crearea unui egregor au fost tinuti ascunsi de oamenii de rand , dar folositi in actele oculte, magice, ritualice care deschideau portaluri si permiteau creatiilor mentale sa paseasca. De exemplu, se spune ca aparitia omuletilor cenusii ar fi rezultatul ritualului lui Aleister Crowley, care a intrat in contact cu fiinta numita LAM. Contactul dintre Crowley si LAM a fost asociat de atunci cu contactul dintre oameni si omuletii cenusii. Sa fi fost oare acest portal dintre astral si material, de vina pentru expreientele ulterioare cu omuletii censuii?
Magia ritualica – crearea supraveghetorilor a fost mereu asociata cu magia neagra. V-ati intrebat vreodata ce inseamna de fapt aceasta latura intunecata si de ce oamenii se simt atat de atrasi de ea? La baza, scopul acesteia este de a demonstra ca totul este interconectat si ca omul este parte din tot : bine si rau. Scopul ritualurilor este de a ne elibera de sentimentul de limitare, fortand omul sa faca parte din mai mult decat este obsinuit.
Inaintea ritualurilor, omul are o abilitate mai mica de a crea. Apoi, incepe sa se simta imputernicit intrucat a facut ceva ce nu vroia sa faca. Vina organizarii unor asemena ritualuri trebuie depasita, dar odata ce indivizii isi vand sufletele in timpul ritualului sunt din ce in ce mai liberi sa creeze egregori si sa interactioneze cu ei.
Care este de fapt scopul acestor ritualuri? Ele determina conectarea cu tine insuti preschimbandu-te si ajutandu-te sa faci lucruri de care inainte nu erai capabil. Experimentele ca acestea largesc orizonturile si e fac sa contientizam ca facem parte din ceva mai mare, diminuand distanta om – Creator.
Invataturile religiilor nu fac decat sa iti ofere reguli si parametri intre care iti este ingaduit sa traiesti. Acestea te limiteaza si te conecteaza la un singur egregor care ajunge cu timpul sa te priveze de abilitatile proprii. Cand intervine indoctrinarea, acel egregor te poseda stergandu-ti contiinta si inlocuind-o cu a lui. Este nevoie de ritual pentru a sparge aceste constrangeri si a-ti deschide mintea.
Creatia implica, inevitabil, dualitate. Neacceptarea aspectului dual al creatiei tale te face un creator mai putin eficace. Orice scriitor sau scenarist care si-a vandut opera ar fi de acord. Creatia trebuie sa fie echilibrata, produsa de o constiinta care sa distruga barierele, sa lase ambele parti sa se imbine armonios.
Realitatea pe care o poti vedea, simti, mirosi, atinge si experimenta nu ar putea exista intr-o lume in care s-a stabilit deja ca totul este parte din tot. Pentru a crea realitate, trebuie sa creezi o forma-gand, o entitate dependenta de existenta contiintei tale, tu fiind cel care stabileste limitele. Entitatea poate fi creata si de un grup de persoane a carei energie colectiva actioneaza ca un fel de baterie uriasa.
Constiinta ta ii ofera formei-gand putere la fel cum entitatea, la randul ei iti daruieste o oarecare putere izvorata din siguranta de a avea un scop. Sacrificiul pentru bine este un bun exemplu de posedare de catre un egregor, acesta curatandu-ti mintea de orice alte perceptii si inlocuindu-le cu una singura. Credeti ca pasarile dintr-un stol sunt sperate de stolul in sine? Dificil de spus, la fel de dificil cum este sa ne dam seama daca credinciosii catolici sunt separati de Biserica Catolica. Institutia este mai puternica decat omul, dar se bazeaza pe existenta lui.
Cand mai multi oameni formeaza un grup avand la baza un scop comun, acest lucru duce la formarea unei minti colective care prinde viata si care este mult mai complexa decat suma partilor ei. Supraveghetorii exista in planul astral, dar in momentul in care se amesteca cu contiintele oamenilor se transforma intr-un fel de oameni-zei ( JK ROWLING le-ar spune sange-mali : )) ).Probabilitatea existentei reale a acestor forme-gand in planul astral este un subiect deschis pentru interpretare si opinie personala.
Cunostintele despre crearea egregorilor au fost mereu tinute la distanta de oameni. Ceea ce nu s-a tinut insa secret a fost existenta lor, deoarece creatorii de egregori stiu cat de puternice ar fi devenit creatiile lor “ajutate” de mai multe minti increzatoare. Astfel reuseau sa detina controlul asupra milioane de minti si inimi care capatau scop prin perpetuarea idealurilor egregorului.
Entitatile acestea obisnuiesc sa caute putere, dorind cu disperare sa detina controlul. Credeti ca Biserica Catolica inca mai slujeste omul sau rolurile s-au inversat? Nephilim cauta existenta eterna si munceste ca sa o obtina. In momentul in care lucrezi pentru Microsoft, iti doresti ca acesta sa fie puternic. Dorinta ta este absorbita de catre egregor si folosita in scopul existentei eterne fara macar ca tu sa stii ca ti-ai sacrificat contiinta la altarul unei zeitati.
Tu nu vezi decat o entitate foarte puternica care se manifesta in inimile si mintile a milioane de oameni, fara sa realizezi ca tu esti cel care a facut-o sa fie asa. Omul este cel mai mare dusman al lui insusi. Probabil doar universul este capabil sa mai distruga aceste entitati prin evenimente catastrofice sau prin cine stie ce alte mijloace necunoscute.
Si atunci de ce sa cream daca rezultatele se transforma in monstri? Pentru ca acest lucru ne ofera ocazia sa experimentam, sa ne intelegem constiinta si sa visam vise noi. Cum am putea visa despre motociclete daca nu le-am experimentat niciodata? Ce anume am visa daca nu ar exista o viata materiala asupra careia sa reflectam? Acesti monstri astrali sunt indispensabili. Ei creeaza pentru noi o rezistenta. De fapt noi ne cream propria rezistenta.
Este dreptul nativ al fiecaruia dintre noi de a crea, si acest dar este cel care ne va ajuta sa ii distrugem pe cei care ne-au inconjurat, precum un tren indreptat spre stancile intunecate ale eternului abis. Fii creator, nu doar un vad plin cu gandurile si credintele egregorilor existenti deja in jurul tau. Tu poti gusta noul, poti sa-l deti, sa-l posezi. Zeul colectiv de deaspra poate alege pleava de grau atunci cand noi nu suntem capabili. Ti-a dat un scop in viata: nevoia arzatoare de a crea. Nu da cu piciorul in el!
Sursa: dezvatatorul.blogspot.com
Mai puteti citi despre Egregori aici: http://www.evolutiespirituala.ro/blog/egregori-oameni-moarte-entitati-energii/
Mâna Maicii Domnului – o plantă cu miros divin şi proprietăţi miraculoase
Mâna Maicii Domnului – o plantă cu miros divin şi proprietăţi miraculoase
Caprifoiul (Lonicera japonica), numit în popor şi mâna Maicii Domnului, este o plantă originară din ţările asiatice (Japonia, China, Coreea) fiind cunoscută la noi pentru florile albe şi delicate cu parfum suav şi îmbătător, ce înfloresc încă din timpul primăverii până vara târziu. Este o plantă căţărătoare, care poate creşte până la 10 metri sau chiar mai mult, are frunze verzi simple, iar florile albe îşi schimbă culoarea după câteva zile în galben pal. Planta a fost cunoscută încă din vechime având mari proprietăţi vindecătoare pentru multe boli şi afecţiuni. Un vechi proverb român spunea: ,,Cum să moară omul, dacă are salvie în grădină”. În tradiţia populară se spune că proprietăţile vindecătoare ale acestei plante se datorează Fecioarei Maria, care fugea cu Pruncul Iisus în braţe fiind urmărită de soldaţii regelui Irod. Când Fecioara Maria a cerut florilor de pe câmp să o ascundă, prima plantă care i-a sărit în ajutor a fost caprifoiul, care a adăpostit-o printre bogăţia de frunze şi a scăpat-o de urmăritori. Drept mulţumire Maica Domnului a binecuvântat-o zicându-i: ,,De astăzi înainte şi până în veşnicie, tu vei fi floarea preferată a oamenilor. Îţi dau puterea să vindeci pe om de toate bolile şi să-i salvezi de la moarte aşa cum ai făcut tu pentru mine”. Caprifoiul nu este o planta mofturoasa, prefera zonele in care este expusa direct la soare, dar creste bine si in penumbra. Solul nu este foarte important, dar cele mai multe varietati cresc cel mai bine in sol cu pH neutru si drenaj bun. Se planteaza primavara, in martie-aprilie si infloreste de obicei in perioada aprilie-august. Mai mult, florile au o mare valoare terapeutică. Datorită proprietăţilor antibacteriene naturale şi antiinflamatorii, acestea au fost folosite ca medicament în medicina chineză din antichitate şi până în prezent pentru a trata febra şi a elimina toxinele din corp. Datorită proprietăţilor antivirale puternice, caprifoiul a fost planta medicinală the top folosită în China în timpul epidemiei de SARS. Florile se recoltează cu precădere primăvara sau la începutul verii când floarea este încă în stadiul de boboc. În medicina tradiţională chineză, se spune că această plantă acţionează asupra meridianelor stomacului, plămânilor şi intestinului gros. De aceea, decoctul din floarea de caprifoi este indicat la tratarea febrei acute, durerilor de gât, durerilor de cap, dizenterie, urinare dureroasă, tratarea rănilor dureroase, sau pentru abcese mamare, abcese intestinale sau tratarea ochilor umflaţi. Nu se recomandă folosirea decoctului dacă sunteţi răciţi, aveţi o digestie proastă sau diaree. Pentru prepararea decoctului folosiţi între 9-15 grame de plante la 300 ml de apă. Caprifoiul deţine capacitatea de a încetini procesul de coagulare a sângelui. Unii experţi cred că floarea de caprifoi poate scădea tensiunea arterială, ajută la tonifierea inimii şi reduce nivelul colesterolului din sânge. Poate calma crampele şi are un efect benefic asupra artritei şi reumatismului. Acesta este, de asemenea, utilizată ca un tratament pentru mai multe tipuri de afecţiuni ale pielii, cum ar fi acnee, răni, abcese, cicatrici, etc. Pentru estomparea pistruilor şi petelor de vârstă se recomandă folosirea infuziei reci de flori de caprifoi. La un litru de apă, se adaugă o ceşcuţă de flori de caprifoi şi se lasă apoi la macerat peste noapte. A doua zi se strecoară, iar cu loţiunea obţinută se dă apoi pe faţă, decolteu sau alte zone cu pistrui sau pete. Datorită aromei dulci şi parfumului deosebit, florile de caprifoi se pot folosi ca adjuvant în combinaţie cu ceaiul verde. Se recomandă precauţie în cazul persoanelor alergice, femeilor însărcinate şi celor care alăptează.
Sursa : epochtimes-romania.com
ROXANA DOBRE, A.M.PRESS
Ce este GLUTATIONUL si care este rolul lui in organismul nostru?
Ce este GLUTATIONUL si care este rolul lui in organismul nostru?
Glutationul este o substanta care exista deja in organismul nostru. Pana in anii ’70 – ‘80, oamenii de stiinta din domeniul medical nu au stiut cum sa ridice nivelul de glutation din celule, desi de existenta lui se stia inca din anul 1888. In prezent, pe www.pubmed.gov , site unde sunt publicate studiile medicale, exista peste 90.000 de referinte la glutation. Studiile evidentiaza importanta cresterii nivelului de glutation in organismul uman, precum si impactul glutationului asupra sanatatii celulare.
1. este principalul antioxidant endogen produs de celule, participand direct la neutralizarea radicalilor liberi si a compusilor oxigenului reactiv, precum si la mentinerea antioxidantilor exogeni, cum ar fi vitaminele C si E in forma lor redusa (activa).
Productia de glutation este limitata de disponibilitatea de cisteina. Grupul de cisteina Sulfidril (tiol) serveste ca donator de electron si este responsabil de activitatea biologica a glutationului. Cu toate acestea, consumul de suplimente cu aminoacidul liber cisteina (ceea ce exista in componenta produselor etichetate cu Glutation din plafare si farmacii) nu este recomandat, pentru ca cisteina se oxideaza pe raft si in tractul digestiv. In concluzie, beneficiile consumului acestor produse care nu sunt sustinute de nici un fel de studii clinice care sa demonstreze eficacitatea lor in cresterea reala a glutationului, sunt foarte reduse.
Remedii pentru curatarea si dezintoxicarea rinichilor
Remedii
pentru curatarea si dezintoxicarea rinichilor
Rinichii reglează balanţa fluidelor în organism, participînd la eliminarea substanţelor reziduale prin urină. Ei filtrează şi elimină metaboliţii reziduali din sînge. De asemenea, controlează echilibrul acido-bazic (pH-ul) prin filtrarea selectivă sau prin reţinerea diverselor minerale în corp.
Există unele teorii conform cărora rinichii ar controla şi glandele sexuale: testiculele la bărbaţi şi ovarele la femei. În practica taoistă, organele genitale sînt numite „rinichii inferiori”. La suprasolicitare, rinichii primesc energie atît din zona genitală, cît şi din întrega coloană vertebrală. Ei continuă să funcţioneze bine dar secătuiesc în acest fel energia sexuală, precum şi energia vitală
Combaterea insuficienţei renale şi retenţiei de urină
Nu mai încape îndoială cît de importantă este funcţia rinichilor. Mai mult, apreciaţi ca o oglindă a bunei funcţionări a întregului organism, rinichii trebuie menţinuţi în bună stare. Dincolo de medicamente, care sunt o soluţie şoc de tratament, remediile naturale reprezintă partea blandă a tratamentului renal, de o mai lungă durată dar cu o eficienţă maximă.
Pentru combaterea insuficienţei renale, de exemplu, se raşnesc 30 g rădăcină de anghinare, iar pulberea se pune la macerat în 1/2 litru de vin alb, timp de 7 zile. Se strecoară şi se beau cîte 50 ml, de 3 ori/zi, înaintea meselor principale.
Retenţia de urină se combate cu infuzie din 25 g de mătase de porumb la un litru de apă clocotită. Se strecoară şi se îndulceşte cu miere de albine. Se bea pe parcursul unei zile, fără a se depăşi 1 litru/zi.
Suc de morcov şi ceai de pătrunjel
Persoanele care nu consumă suficiente lichide în fiecare zi riscă să facă, mai devreme sau mai tîrziu, pietre la rinichi. De asemenea, sunt expuşi riscului cei ai căror părinţi au suferit de astfel de probleme. Nisipul, ca şi pietrele la rinichi, dar şi cele care se formează la nivelul ficatului şi în vezica biliară, pot fi eliminate cu ajutorul sucului de morcovi. Acesta se bea de cîteva ori pe zi, iar după cîteva zile pietrele vor fi eliminate. Şi pătrunjelul ajută la menţinerea sănătăţii rinichilor. În plus, planta susţine activitatea ficatului, a glandelor, ajută la purificarea sangelui şi în procesul de digestie. Ajută la eliminarea toxinelor din ţesuturile renale şi este recomandat pentru toate problemele renale, însă nu şi un medicament pentru bolile grave ale rinichilor. Pătrunjelul, previne reabsorbţia sării în ţesuturi şi elimină resturile şi „mizeria” din rinichi.
Pentru dizolvarea calculilor renali, este recomandat ceaiul de pătrunjel, o cană de 1-2 ori/zi, timp de 2 săptămîni pe lună.
Dizolvarea pietrelor la rinichi şi eliminarea lor
Un leac pentru dizolvarea calculilor renali este tămaia de smirnă granulată şi de culoare alb-gălbui, nu cea cu arome de pe piaţă. Se iau cîte 3 boabe de tămîie, nu mai mari decat un bob de mazăre, se pun în miez de paine (ca să nu atingă dinţii) şi se înghit dimineaţa, pe stomacul gol. Boabele se iau alternativ, o zi da, o zi nu, pană la dispariţia pietrelor. Regimul va fi fară carne şi fară apă bogată în săruri minerale. Pentru eliminarea nisipului sau pietrelor, timp de 7 zile, în fiecare dimineaţă, cu 2 ore înainte de masă, se bea un păhăruţ cu suc de ridiche neagră.
Un alt remediu cu eficienţă maximă, atît pentru pietre la rinichi cat şi la fiere, este din seminţe de canepă. Timp de 3 săptămîni, în fiecare dimineaţă, cu 2 ore înainte de masă, se bea un ceai făcut din 2 linguri de seminţe de cînepă, zdrobite şi fierte în 150 ml apă, pană ce lichidul rămîne la jumătate. Remediul se mai poate prepara dintr-un pahar de seminţe rîşnite şi fierte în 3 pahare de lapte, pană ce lichidul scade la un pahar. Se strecoară şi se bea fierbinte, înainte de masa de dimineaţă. Procedeul se repetă 5 zile la rînd, cu o pauză de 10 zile, după care se reia. Se poate continua pană la un an.
Curăţarea de săruri şi eliminarea depunerilor calcaroase
Sărurile care se depun în rinichi se elimină cu orez fiert. Se acoperă cu apă 2 linguri de orez nedecorticat şi se lasă aşa 24 de ore. Dimineaţa se fierbe orezul încă 5 minute după ce a dat în clocot şi se consumă pe stomacul gol. Timp de 4-6 ore nu se mănancă nimic. Tratamentul se face cate 2 săptămîni, de 2 ori/an. Pentru eliminarea depunerilor calcaroase din rinichi, se fierb la foc mic, timp de 5 minute, 25 g foi de dafin. Se ia vasul de pe foc şi se lasă acoperit 3 ore. Se strecoară şi se bea lichidul cu înghiţituri mici pe parcursul zilei. Procedeul se repetă a doua şi a treia zi. După o săptămînă, ciclul de 3 zile se repetă. După un an, procedeul se repetă timp de 6 zile. Persoanele care au pietre la rinichi nu au voie să mănance condimentat sau sărat.
Dezintoxicarea rinichilor
Se taie mărunt 6 crenguţe de mure (de 50-60 cm fiecare) şi se pun la fiert într-o cratiţă de 6 l plină cu apă de izvor. Se fierbe 2-3 ore fără capac, la foc mic, pînă cînd scade la jumătate (3 l). În două zile se bea toată cantitatea, fracţionat, în părţi egale. Timp de o săptămînă, 3 zile înainte şi 3 zile după tratament, se ţine un regim vegetarian în care, înainte cu 30 de minute de masa de prînz, se bea suc dintr-o sfeclă mică roşie, 2 mere, jumătate de varză albă. (C.Iacob)
sursa: evenimentul.ro
Restructurari ale Campurilor Morfice
Restructurari ale Campurilor Morfice
Am decis sa aducem mai clar in atentia dumneavoastra cateva aspecte legate de efectul campurilor morfogenetice in trup si spirit si cateva cuvinte despre spiritualitate in general, in contextul actual din Romania si din lume.
Ce sunt campurile morfogenetice?
Campuri morfice – teoria morfogenetica aparuta in biologie statueaza faptul ca o fiinta vie este cuplata la un camp morfic care este de natura energetica, vibratorie.
Biologul si Autorul Rupert Sheldrake a constatat ca, pentru ca un camp morfic sa actioneze, este necesar ca intr-un organism viu sa existe structuri care sa receptioneze aceste campuri. Mai mult, Sheldrake a constatat ca exista si emitatori, nu doar receptori ai acestor campuri, in organism. Emitatorii influenteaza aceste campuri morfice, pe cand receptorii doar primesc informatia energetica cu care campurile respective au fost deja impregnate. Fizica cuantica a descoperit ca particulele sunt supuse campurilor morfice si astfel interactiunea dintre materie si energie exista la toate nivelele Creatiei.
ADN-ul este un receptor si un potential emitator pentru campurile morfice. Astfel se explica cum actioneaza un organism viu asupra acestor campuri si cum se pot utiliza aceste campuri pentru a influenta alte fiinte sau obiecte, locuri, ceea ce numim „soarta” insasi putand fi definita si modificata astfel, prin acest concept ce defineste o procedura clara si logica de producere a unui efect in plan 3D. Gasim deci dupa mii de ani, explicatii stiintifice ale credintelor din cele mai vechi timpuri asupra existentei si realitatii ritualurilor magice si vrajitoresti, ne explicam astfel existenta si rolul ritualurilor religioase si de asemenea, gasim usor de aratat faptul ca prin influentarea acestor campuri morfice se pot trimite (emite) ceea ce se numeste popular vraji, farmece, blesteme, dar se pot realiza prin acelasi procedeu de polarizare inversa insa, dezlegari ale acestor actiuni produse prin influentarea campurilor morfo-genetice, de catre persoane initiate in acest sens si ale caror capacitati Psi si campuri energetice sunt de asemenea natura incat permit efectuarea acestor operatiuni.
O modalitate, incipienta ce-i drept, ca si forta, de a emite forme gand, spatii, programe, scheme malefice pentru influentare la distanta este radiestezia sau, sa fim mai precisi, Info-R(?)Energetica. Magie mentala, aceasta este radiestezia si din punctul nostru de vedere este fundamental malefica, dat fiind faptul ca nu exista necesitatea utilizarii ei daca exista acces la Lumina si daca exista armonie spirituala si energetica in structuri. Intunericul deformeaza tot, de la minte pana la suflet si de aceea ispita practicarii radiesteziei este destul de mare. Va intrebam, ati auzit de vreun profet, de vreun om sfant sau despre vreun credincios care sa aiba nevoie de o „sarma” ca sa afle raspunsuri de la D-zeu? Noi nu……ba mai mult…….D-zeu si Ierarhiile Ceresti nu se ocupa cu astfel de discutii de „socializare” si nici nu comunica intr-un mod atat de penibil. Deci cine da raspunsuri atunci cand se masoara cu „sarma”? Spiritele malefice sau cameleonice de regula…si daca aveti ghinion mare, niscaiva Ierarhii ale Intunericului. Degeaba masurati parametrii entitatilor cu care vorbiti…le este foarte usor sa va raspunda dupa cum doriti. Un inger nu va misca ansa niciodata, ar trebui sa-l auziti pur si simplu prin intuitie si atat. In tot cazul, inutilitatea acestei forme de comunicare cu astralul, oricare astral ar fi el, Superior sau Inferior, este garantata de faptul ca o „sarma” sau un pendul pot fi miscate cu usurinta de aproape orice persoana, la simpla intentie. Asa ca va intrebam: ce masurati cu sarma aceea si mai ales DE CE? :) Vestea buna este ca, indiferent cat de „eficiente” ar fi metodele radiestezice, vrajitoresti sau energetice de orice fel, in a produce efecte negative, campurile morfogenetice pot fi Restructurate de catre cei care POT SI AU MISIUNE DE LA D-ZEU SA O FACA.
Deci cine poate face „dezlegari”, cum sunt numite popular sau Restructurari ale campurilor morfice? Multi pretind ca pot face astfel de actiuni…multi se inseala pur si simplu asupra propriilor capacitati, altii sunt lucratori ai Intunericului si foarte putini pot cu adevarat face astfel de Restructurari, iar acestia sunt Spirite de Cer Inalt, cu Misiune in Spirit, veniti aici si acum, pentru ajutorarea altora. Din pacate, aceasta planeta a cunoscut o cadere majora in vibratie, de fapt mai multe caderi succesive, iar oamenii in zilele noastre sunt tentati sa ia in deradere astfel de persoane sau sa le priveasca cu neincredere, din cauza celor care au intinat deja si mai intineaza inca, Lumina, actiunile si Lucratorii ei. Dat fiind numarul mare de „FARSORI” care se prezinta drept mari tamaduitori, parapsihologi, maestri Reiki, etc…reactia de respingere sau neincredere a oamenilor ne-initiati in astfel de practici este total justificata si este o mai buna pavaza decat naivitatea care implica riscul de a cadea in plasa „falsilor profeti”. Totusi, existenta Intunericului si a slugilor lui nu anuleaza si nu face mai putin adevarata existenta Luminii si a celor ce o slujesc de Eoni de timp.
Daca ne este permis, va sfatuim sa fiti in continuare precauti in ceea ce priveste terapiile, mai ales pentru ca au aparut ca ciupercile dupa ploaie in ultimii ani si toate sunt „Varianta Finala”.
De asemenea, va rugam sa fiti precauti atunci cand mergeti la cursuri, seminarii, workshop-uri de Reiki, Spiritualitate, Shamanism, Vindecare, Terapie, etc…pentru ca nu o data am intalnit persoane care s-au prezentat cu simptome grave de posesie, furt de Suflet, furt de Lumina, string-uri energetice de control mental si multe alte „amabilitati”, dupa participarea la astfel de „intalniri de grup” sau cum se mai numesc ele astazi…De ce se produc aceste fenomene in cadrul intalnirilor de grup? Din trei cauze am spune:
Nu incercam sa va speriem in vreun fel sau sa inducem ideea ca DOAR NOI putem, doar noi stim sau doar noi lucram cu si pentru Lumina. Mai sunt oameni ca noi, nu multi, dar MAI SUNT. Daca nu rezonati cu noi, perfect, cu siguranta trebuie sa cautati un Maestru potrivit pentru dvs in alta parte. De altfel, cum am spus de atatea ori la cursuri si conferinte, noi nu suntem Maestri. Consideram total deplasat termenul, iar pe cei care il folosesc cu atata mandrie, cel putin indulgenti cu siesi. Exista indrumatori spirituali din Lumina, trebuie doar sa-i cautati mai putin printre vedetele actuale ale spiritualitatii si mai mult prin sincronicitate. De multe ori acestia se feresc sa devina persoane publice sau sa se expuna publicului larg. De multe ori nu vor fi la fel de „pitoresti” in explicatii, atat de priceputi la vorbe si atat de „pretiosi la vedere” ca si falsii maestrii si profesorii de mucava cu care v-ati obisnuit, iar asta poate sa va deruteze…dar incercati intotdeauna sa vedeti dincolo de aparente si mai presus, intrebati-va: acestia mi-au raspuns la intrebarile mele? Acestia m-au ajutat CONCRET cu informatii sau AU FACUT ceva concret care SA PRODUCA EFECTE in plan spiritual, pentru mine? Sunt mai bogat spiritual, mental, energetic sau dpdv al informatiilor primite in urma unui curs, seminar, workshop, etc condus de aceste persoane? Daca raspunsul este da, atunci este posibil sa fi intalnit un adevarat GHID SPIRITUAL. Doamne ajuta!
NAMASTE!
Anca Bogdan & Catalin Bogdan
Mai puteti citi despre campuri morfice in acest articol : http://www.evolutiespirituala.ro/blog/egregori-oameni-moarte-entitati-energii/
TOXINELE, FICATUL SI PIETRE LA FIERE – Modalitate naturista de eliminare a pietrelor
TOXINELE, FICATUL SI PIETRE LA FIERE – Modalitate naturista de eliminare a pietrelor
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse E-uri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar, apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun, conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac, imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10 centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat (ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar, colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare. Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat, aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele, calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri “grase” in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet, durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni, durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si medicina are un singur remediu – operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu – este un simplu laxativ puternic – foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie – operatia. Dar, in cazul in care fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii, ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari sub forma de pastile, dupa masa – pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie (rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani), care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala, depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson, Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere, vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat, inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer, etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2 ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil, produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare, amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala – carne, lapte, branza, unt si orice e prajit – sau va puteti simti rau in timpul eliminarii pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 – Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 – Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa – in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 – Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 – Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 – Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 – Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor. Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce are rol dilatator.
ORA 22:20 – Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 – Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata – Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa – in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa – in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 10:00 dimineata – Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
ORA 11:00 dimineata – Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea “The Amazing Liver Cleanse”- autor Andreas Moritz.
XEROTEMUS-KEOPS-PTA – Fragment LIGURDA -Teofilact
XEROTEMUS-KEOPS-PTA – Fragment LIGURDA -Teofilact
XEROTEMUS-KEOPS-PTA
Venirea lui Iisus pe pământ a fost cauzată tot de luciferieni. Aceştia, după ce au fost distruşi în Atlantida, vreo 5 milenii au tăcut, neîndrăznind să mai ia contact cu noi, cei din Opal. Prin mileniul al şaptelea înainte de Hristos, Lucifer apelează din nou la Părintele Luminilor, spre a-i cere iertare, solicitând din nou ajutorul spre a se putea şi el salva. Părintele Luminilor acceptă şi-i promite lui Lucifer că-i va indica o anumită zonă de pe pământ, unde să se poată întrupa şi hotărăşte ca luciferienii să formeze un popor aparte, care să beneficieze de trimişi speciali.
Părintele Luminilor îi indică lui Lucifer zona dintre regiunea mediteraneană şi Golful Persic şi-i făgăduieşte că-i va trimite îndrumători speciali.
Este vorba de poporul israelitean, care, în evoluţia sa, a beneficiat de patru trimişi din Opal: Abraham, Iacov, David, Solomon.
La început, primele milenii, a mers destul de bine cu evoluţia luciferienilor. Câteva milioane de luciferieni au reuşit să-şi îmbunătăţească culorile spiritului şi să intre în primele 2 straturi, cu rare excepţii au ajuns până în stratul IV, realizând griul deschis. Cei mai mulţi persistau în culoarea de bază- negrul şi nu a fost numai atât. Luciferienii nu au ascultat de porunca dată, de a se întrupa numai în zona indicată de Părintele Luminilor, ci au împânzit pământul, strecurându-se şi la alte naţii.
Israelitenii, după marele lor prooroc Moise, au început să meargă din rău în mai rău. În loc să pună accentul pe respectarea celor 10 porunci, recurgeau la sacrificii şi se pierdeau în tot felul de ritualuri, cerând Cerului să-i facă conducători ai pământului. Se credeau nici mai mult nici mai puţin decât popor ales. Aşteptau un Mesia care, cu minuni supranaturale, să-i facă stăpâni peste celelalte popoare,robi ai lor, să le muncească.
Religia iudaică devenise o clacă stricată de preoţii orbi şi făţarnici, care huzureau pe spinarea oamenilor de rând, ducând poporul dintr-o eroare în alta. Israeliţii aveau nevoie de un trimis special. Pământul întreg avea nevoie să intre într-o nouă fază spirituală. Se simţea nevoia unei primeniri în gândirea popoarelor. Atunci, Părintele Luminilor convoacă înţelepţii Opalului în Marea sală a Tăcerii, din centrul Cetăţii de Lumină.
V-am spus la începutul povestirii mele despre acea memorabilă şedinţă, când, la chemarea Părintelui Luminilor: „Cine vrea să coboare pe pământ pentru o misiune specială?”, a ţâşnit primul Iisus, strigând fără ezitare: „Eu merg, Părinte!”. Ştia că va fi greu, dar credea în izbândă. Ştia că luciferienii sunt reci, dar spera… ba chiar credea că va reuşi să-i încălzească.
După cum v-am spus, Hristos primeşte misiunea: „Primesc să cobor pe pământ oricum va fi, accept oricare îmi va fi destinul”,a adăugat Iisus, iar la sugestia Părintelui de a-şi lua cu sine un prieten, Iisus s-a uitat la mine.
I-am zâmbit şi a înţeles că sunt de acord.
Iisus a coborât în Egipt cu 7 ani înaintea mea. De ce în Egipt? Acum răspunsul care urmează este deosebit de important şi aş vrea să-l subliniez pentru ca acest răspuns să se imprime definitiv în conştiinţa popoarelor: Hristos coboară în Egipt pentru a face din el focarul central din care mai târziu să iradieze noua Sa învăţătură. Egiptul era cel mai indicat popor, apt să primească o învăţătură nouă, pe fondul unei religii valoroase, aşa cum o aveau egiptenii la vremea aceea. Egiptenii erau un popor curat, echilibrat moraliceşte şi cu structură preoţească superioară. Aveau ritualuri pline de semnificaţii, iar zeii pe care îi cinsteau erau simboluri limpezi şi clare.
Prin venirea lui Iisus în Egipt se autentifică superioritatea unui popor care milenii de-a rândul a fost păstrător zelos al învăţăturii marelui iniţiat egiptean din mileniul al patrulea, marele necunoscut HORMINUS ESPETUS TA, precum şi a strălucitului mare preot, faraon şi ilustru reformator XEROTEMUS-KEOPS-PTA, a cărui înaltă gândire a fost inspirată chiar de spiritele din Opal. Xerotemus-Keops-Pta nu este altul decât Buddha, unul şi acelaşi spirit care a creat două variante de spiritualităţi: varianta egipteană şi cea indiană. Xerotemus este cel care a creat marele mit Osiris-Isis, a instaurat ritualul botezului, al nunţii şi „mesei sacre”, pe care le va prelua Iisus. Vă amintiţi că Iisus s-a supus botezului lui Ioan, a participat la nunta din Cana Galileei şi a celebrat Cina cea de Taină înaintea crucificării. Hristos, în mod deliberat, a preluat şi a consacrat pentru vecie cele ce mai târziu, în biserica creştină, s-au numit „taina botezului”, „taina nunţii” şi „taina euharistică”, misterul central al bisericii creştine.
Părinţii, preoţii şi arhiereii din Bizanţ s-au inspirat de la egipteni. Egiptenii au fost primii creştini,continuatori ai ritualurilor tradiţionale egiptene:botezul,nunta,masa sacră şi ierarhia preoţească. Xerotemus a fost cel care a creat trei trepte de preoţi egipteni: preoţia lui Osiris, a lui Isis şi cea mai înaltă preoţie, cea a lui Horus.
Asupra acestora vom reveni la momentul potrivit. Cel mai frumos ritual creat de Xerotemus a fost ritualul învierii lui Osiris ce parcă anunţa, cu multe secole înainte, învierea lui Iisus. Egiptenii sunt adevăraţii creatori ai religiei creştine. Veţi putea vedea din povestirea mea că ceea ce vă spun nu poate fi contestat. Egiptul merită stima şi preţuirea întregului pământ, căci ritualurile botezului,nunţii,mesei sacre, a preoţiei în trepte şi a sărbătoririi învierii vor reînvia şi se vor impune pe plan mondial. Vor învia în cel de-al treilea mileniu şi se vor impune pe întregul pământ. E precis, e hotărât de Opal şi aceasta se va împlini cu exactitate!…
Densi vorbise cu vervă şi ridicase glasul. Era parcă dominat de o viziune asupra viitorului, când toate popoarele se vor uni, acceptând toate cele 5 ritualuri de provenienţă egipteană şi preluate de religia creştină. Se ridică în picioare şi începu să se plimbe în camera mea de lucru cu mâinile încrucişate pe piept. Îi respectam tăcerea.
Trecură câteva minute. Se opri din mers şi se aşeză pe scaun. Nu-mi dădeam prea bine seama ce se întâmplă. Era aici, cu noi în cameră… sau acolo, în lumea lui?!… Nu pot preciza… Parcă era cu noi, parcă era totuşi acolo, sus, în lumea lui de basm…
Densi: Caută ceva vechi… o muzică veche de coruri… ai ceva vechi?Muzică de-a voastră, veche? Vreau să mă concentrez, să vă povestesc vechi şi frumoase amintiri de pe vremea când am coborât în Egipt, în armoniosul, seninul şi echilibratul Egipt, cu oamenii lui harnici şi cinstiţi, modeşti şi evlavioşi, ce aveau pasiunea opaiţelor şi a torţelor care ard! Pune aşadar ceva vechi şi nostalgic!…
Am căutat în grabă cea mai veche piesă muzicală pe care o aveam, „Missa Brevis” de Giovani Perluigi de Palestina, compozitor italian din secolul al XIV-lea şi am pus-o la pick-up. Densi asculta cu capul sprijinit în mâini…
Sursa: LIGURDA – Teofilact
Mitul iubirii in spiritualitate
Mitul iubirii in spiritualitate……imi cer scuze….sunteti caini? Cica numai ei iubesc neconditionat. Indiferent cat de aiurea suna…….nici macar proprii vostri copii nu vi-i iubiti neconditionat, pentru ca a iubi inseamna a accepta un om cu bune si cu rele……asa ca daca va certati copiii inseamna ca nu-i iubiti. Ohhhhh ce oroare! Nu …este adevarat. Da stiu…..trebuie educati. Adica dresati. Pentru ca ne comportam ca si cum am sti mai bine decat ei dar stim NIMIC, inafara de programele ale caror sclavi suntem. Societatea are un program si noi ne supunem lui,ba mai mult, impunem programul si unor suflete nou intrate in jocul 3D, respectiv copiilor nostri. Nu stiu……e bine?….e rau?……e mai mult rau decat bine, parerea mea.
Dar sa revin la mitul IUBIRII…..am citit adineori o elucubratie de acest gen, scrisa de o doamna foarte exaltata care descoperise iubirea neconditionata dom’.le…..Astfel de mincinosi care se erijeaza in purtatori de stindard in domeniul spiritualitatii nu fac decat sa va otraveasca mintea si sufletul……..impuindu-va capul cu idei absurde despre ce si cum ar trebui sa fiti si sa faceti pentru a mosteni Imparatia Cerurilor sau asa ceva……n-aveti decat sa va simtiti inferiori si mici tot timpul in fata unor asa „mari personalitati” si „maestri” si sa fiti civilizati si cuminti si mai ales sa platiti ca sa ascultati asemenea aberatii pe la cursuri, seminarii, workshopuri si cum s-or mai numi. Eu nu zic ca nu este nevoie de putina „educatie” si in domeniul spiritualitatii, mai ales pentru ca sunt foarte multi „alesi” care sunt unelte ale Intunericului si care sunt profesorii vostri de seminar si maestri spirituali……dar tocmai asta e…….decat sa ajungeti pe mana unui astfel de individ mai bine puneti mana pe o carte, faceti meditatii zilnice, ganditi-va si singuri cum sta treaba si trageti-va propriile concluzii. N-aveti nevoie de reprogramare gen NLP, n-aveti nevoie de programe radiestezice si n-aveti in general nevoie de nimic, decat de propria persoana prezenta, acum si aici, cu tot cu personalitatea voastra – aka EGO – care nu face altceva decat sa reflecte CINE SUNTETI VOI IN SPIRIT. Anulati-va EGOul si veti vedea ce se intampla.Acum……daca Ego-ul vostru este reflexia unui Spirit intrupat din Intuneric atunci poate ar fi bine sa mai si invatati ceva in viata asta si poate sa incercati sa iesiti din aceasta situatie…..daca sunteti intrupati din Lumina atunci poate ati venit acum aici sa evoluati dpdv spiritual.
ATENTIE LA CAPCANE SPIRITUALE……observ tot mai multe in ultimul timp. Prea multe metode miraculoase de vindecare, reconectare, etc…..prea multi brusc au inceput ei sa explice cum stau lucrurile……nu toti vor fi FAKE, dar sunt destui si asta se intampla pentru ca Intunericul lupta si el prin slugile lui. Se lupta cu voi. E ca un politica………cine liciteaza mai bine castiga. No…..aveti grija ce „cumparati” la licitatie.
NAMASTE!
Anca Bogdan
Simptomele Inaltarii: Corpul si Mintea
Simptomele Inaltarii: Corpul si Mintea
Urmatorul articol face parte dintr-o serie de materiale consacrate simptomelor Inaltarii, iar informatiile prezentate nu trebuie considerate recomandari medicale.
Vor aparea senzatii ca si cand v-ar trece un curent electric prin membre, in sus si in jos. Unii oameni vor transpira mai mult si pot avea migrene. Veti observa o afluenta de energie, atunci cand aveti vreun gand. Este bine sa fiti precauti cu aceste energii si cu gandurile voastre, fiindca ele pot deveni foarte intense in timpul tranzitiei, din cauza transformarilor ce se petrec la nivel celular.
OBICEIURILE LEGATE DE BAUT APA
Pe parcursul transformarii, cantitatea de apa pe care o beti va fi si ea extrem de importanta pentru voi. Apa pe care o bem le permite particulelor subatomice sa circule prin intregul corp, a carui lumina este diminuata ca densitate, pe masura ce patrunde in masa corpului. Cu cat beti mai multa apa, cu atat mai usor ii este energiei luminoase (pranei) sa patrunda in corpul vostru si sa se miste prin corpul fizic, intinerind organele acestuia. In timpul transformarii celulare, ar fi intelept sa beti multa apa (cel putin 3,7 litri pe zi). Apa bauta in cantitate mare ii permite luminii sa se miste mai rapid prin corp. Lumina este o forta electrica din densitatea noastra, iar mai multa apa bauta ii faciliteaza miscarea. Din perspectiva voastra, va curatati corpul cu mai mult lichid. Surplusul de apa ii permite luminii (pranei) sa se miste prin corpul vostru, aducand forta vietii in si prin el. Pentru ca procesul de transformare sa fie cat se poate de lin, trebuie sa beti cat mai multa apa. Daca nu veti face acest lucru, corpul vostru va retine lichidul, pentru a se asigura ca circulatia prin sistemul vostru este mentinuta. De ce este important acest lucru? Deoarece, in timpul procesului de transformare, inlaturati in mod constant intregul lant de proteine. Sisteme intregi sunt indepartate si reconstruite, cu ajutorul unor substante structurate diferit, pe care le primiti prin intermediul apei, aerului si hranei, care sunt si ele re-formate, la randul lor. Cu alte cuvinte, vor fi eliminate mari cantitati de proteine, prin lichidele corpului, cum ar fi urina. Literalmente, voi va spalati vechiul corp, reconstruindu-l prin felul in care traiti, respirati si va miscati.
Este benefic sa adoptati o dieta care contine mai multa apa – nu doar in starea ei pura, dar si din fructe si legume. Astfel, se creeaza mai multa lumina in corpul vostru, care isi poate reorganiza cu mai multa usurinta, structura sa electrica. De fapt, este cat se poate de simplu, este mai mult o debarasare de densitatea si complexitatea lumii moderne si trecerea la o stare de puritate, prin care veti putea beneficia de gratia acestei transformari.
FLUXUL DE ENERGIE IN INTERIORUL CORPULUI
In timpul transformarii celulare din corpul vostru, fluxul de energie isi va intensifica miscarea – proces ce este resimtit mai ales in sistemul parasimpatic al corpului (de exemplu, in membrele inferioare, in jonctiunile situate de-a lungul sirei spinarii si mai ales in ganglionii lombari), dar si in umeri. Senzatiile de trecere a unui curent electric se vor deplasa in sus si in jos, prin membrele corpului.
ESTE IMPORTANT SA FACETI MISCARE
De asemenea, este foarte important sa faceti mai multe exercitii fizice (plimbari, jogging, alergari, drumetii, inot etc.), care va vor fi de mare ajutor, in timpul acestor schimbari. Si dansul este un exercitiu foarte puternic, pentru ca multe cai energetice pot fi scurtate si integrate in intregul corp, prin miscarea pe care o implica dansul.
OCHII
Albul ochilor isi poate schimba treptat-treptat culoarea, se poate inrosi sau poate capata o nuanta mai inchisa. In unele cazuri, acest lucru poate crea o usoara tenta maronie sau verzuie, dar, in cele mai multe cazuri, culoarea va fi rozalie. Aceasta schimbare este legata de viteza crescuta a sangelui la suprafata ochilor, efectul devenind vizibil. Campul vizual al ochilor se va modifica, iar voi veti incepe sa vedeti in mod diferit, dimensiunile, pe masura ce vederea voastra fizica se adapteaza in interactiune cu deschiderea celui de-al treilea ochi.
UNGHIILE
Pot aparea pete albe la baza unghiilor, iar aceasta parte a unghiilor poate deveni striata.
PARUL
Pot aparea schimbari in zonele cu pilozitate ale corpului si in grosimea firelor de par, care, in cativa ani, vor deveni mai subtiri. Aceasta schimbare va putea fi observata cu usurinta.
CAPUL
Odata ce incepeti procesul de transformare, va debarasati de unele componente ale structurilor din corp, iar anumite parti din tesuturi se desprind. In capul, in craniile celor care se transforma si chiar ale celor care se pregatesc pentru acest proces, sunt multe structuri care sunt deversate in lichidul cerebrospinal. Acest material se deplaseaza prin coloana vertebrala, prin nervi si in afara, prin tesuturi, astfel incat, daca reciclati acest material de care v-ati lepadat, este posibil sa nu va simtiti prea bine. Puteti resimti unele senzatii perturbatoare la nivelul capului, ochilor, sirei spinarii si nervilor, cum ar fi ameteala, durerile de cap, o presiune in cap (de obicei, din partea dorsala a capului, catre partea frontala, dar si dintr-o parte a capului in cealalta).
Primul loc in care apar transformari este in ADN-ul creierului. Ceea ce inseamna ca anumite functii ale creierului pot deveni mai greoaie. Perspicacitatea poate fi afectata; pot aparea dureri de cap si chiar unele probleme legate de auz; puterea de concentrare poate fi si ea afectata. Capul vostru incepe literalmente sa contina materia ce se elimina, care poate genera aceste scurtcircuite. Daca aveti senzatia ca va pierdeti limpezimea mintii, ca se petrec anumite lucruri in cap, inclusiv durerile de cap, care va fac sa simtiti ca aveti scurcircuite in creier, toate acestea apar din cauza evacuarii acestei materii.
Dispozitia oscilanta este si ea simptomatica pentru incercarea corpului de a integra mai multa lumina. Pot aparea momente in care va simtiti minunat si aveti o energie debordanta – stare ce poate fi brusc urmata de o prabusire emotionala si depresie, pe masura ce traiti experienta desprinderii de vechea lume.
AUZUL
Capacitatea auditiva va creste, astfel incat veti putea auzi sunete pe care in prezent nu le puteti percepe, sunete ale Creatiei lui Dumnezeu, in interiorul si in jurul vostru. Aceasta schimbare va va ajuta sa aveti credinta in Dumnezeu, cand veti auzi noile sunete in urechi. Tiuiturile sau tonurile pe care le auziti pot fi mesaje sonore de la entitati spirituale din alte dimensiuni. Informatii provenite din aceste surse, vi se fac cunoscute la timpul potrivit, in conformitate cu nivelul vostru individual de evolutie spirituala
INIMA
Din cand in cand, puteti avea palpitatii, atunci cand inima voastra se sincronizeaza cu ritmul batailor inimii Mamei Pamant. Se pot petrece schimbari si in tesutul muschiului inimii, iar striatiile din acest tesut vor incepe sa sufere mai multe schimbari. Tesutul va parea ca se dilata spre exterior, pe masura ce muschiul inimii devine mai dens. Aceasta transformare ii va permite inimii sa functioneze mai mult timp si sa creeze o durata de viata normala, de 150 de ani. In urmatorii 10 – 12 ani, ritmul normal al pulsului va creste cu aproximativ trei sau patru batai,.
Este posibil sa observati o comprimare mai mare in jurul inimii, deoarece multi oameni reactioneaza la energia iubirii si a luminii, care se amplifica foarte mult. Se pot manifesta atacuri de cord sau diferite boli cardiace, in cazul unui flux restrans de energie in jurul centrului inimii. Acestea pot fi evitate printr-o constientizare mai profunda a acestei energii si o mai mare deschidere fata de emotii, care trebuie eliberate, fara a mai fi retinute in corp, prin descoperirea unor modalitati de a le trai in mod armonios. Emotiile trebuie simtite, nu negate, iar apoi ele pot crea un flux mai abundent al fortei vietii si nu un blocaj al acesteia.
SENZATII DE CALDURA SI RACEALA
Aceste senzatii vor fi simtite de multi oameni, pe masura ce are loc transformarea celulara in corp. Este ca si cand motoarele voastre sunt reconstruite, iar indicatorul de caldura este inlocuit.
Toate aceste transformari au loc in toate fiintele – indiferent daca ele sunt sau nu sunt constiente de ele. Iar cei care aleg sa nu ramana pe planeta, chiar daca nu constientizeaza alegerea pe care au facut-o, au decis sa nu treaca prin acest nivel de accelerare si prin aceste schimbari in corpul lor. Cei care au ales sa fie aici, in aceste vremuri, in timpul acestei accelerari rapide a schimbarilor din interiorul corpului lor fizic, al mintii lor si al sistemului lor emotional, vor trece prin aceste schimbari – unii in mod inconstient, iar altii in mod constient. Dar toti vor fi, in mod cert, influentati de aceste energii. La un anumit nivel, cu totii vor trai experienta transformarii corpului, care se deplaseaza in mod natural la un nivel mai inalt de receptivitate si aliniere cu Sursa noastra.
SCHIMBARI LEGATE DE MEMORIE
Tot mai multi oameni sunt acum capabili sa isi armonizeze constiinta, astfel incat sa simta forte nevazute sau sa receptioneze lungimi de unda din univers, pe care sa le foloseasca pentru a se transforma intr-un nou mod de a fi. Aceste noi impulsuri de energie, care vin acum, influenteaza celulele ce alcatuiesc corpurile mentale, emotionale si spirituale. Oamenii manifesta, la fiecare nivel, in intreaga lor fiinta, influenta acestui flux de lumina. Vor veni vremuri in care veti fi inspirati cu flash-uri de memorie, cand va veti aminti situatii din trecut, vieti trecute si veti avea si alte revelatii. Cunoasterea eterna si cosmica incepe sa vi se infiltreze in corp si sa ilumineze mintea umana, intr-un mod care va activa celulele din interiorul corpului. Pe parcursul transformarii celulare, capacitatea mentala a oamenilor va creste considerabil.
Va puteti trezi ca uitati ce voiati sa spuneti, dupa ce incepeti sa vorbiti despre un anumit subiect. Pe masura ce intrati intr-o stare de gratie, in timpul transformarii celulare, va fi din ce in ce mai greu sa va raportati la trecutul vostru, prin intermediul sistemului de memorie. Cand erati tributari limitarilor, raportarea la trecut era utila, fiindca realitatea acceptata de voi se baza pe credintele si experientele voastre trecute. Aceasta raportare la trecut se naruie, iar oamenii nu vor mai trebui sa-si mentina memoria vie.
DURERILE LA CICLU
Femeile pot observa o diminuare a fluxului de sange, dar si a durerilor menstruale. Unele femei insarcinate vor avea sarcini si nasteri mai usoare, cu un travaliu mai scurt si mai putin dureros.
Sursa: Editura For You
Candida este principala cauza a cancerului – o noua teorie in lumea medicala
Candida este principala cauza a cancerului – o noua teorie in lumea medicala
Cancerul este la ora actuala una dintre cele mai importante cauze care provoaca decesul.
Interviu Doug Kaufman – oncologul italian Tullio
Simoncini, autorul cartii “Cancerul este o ciuperca” (este vorba despre Candida), care promoveaza o noua teorie referitoare la aceasta boala. Teoria sa sustine ca vindecarea cancerului poate fi simpla (fara riscuri) si rapida (in doar cateva zile).
In prezent celor diagnosticati cu cancer li se ofera de catre medici trei variante: operatie, chimioterapie sau radioterapie. Totusi, rata de succes este departe de a fi multumitoare.
In prezent, medicina se concentreaza pe a lucra cu ipoteza ca un factor important in aparitia cancerului este cel genetic, insa cercetarile recente arata ca acesta joaca un rol scazut in declansarea bolii.
Cercetarile doctorului Simoncini l-au condus la concluzia ca drept cauza principala a bolii este o banala ciuperca numita Candida. Aceasta exista in mod natural in organism, si nu cauzeaza probleme atat timp cat dezvoltarea ei nu scapa de sub control.
Tumoarea canceroasa este doar reactia fireasca a organismului de a se apara de aceasta ciuperca. Mai multe studii anterioare stabilisera deja o legatura evidenta intre cancer si Candida: intre 79 si 97% dintre bolnavii de cancer prezentau si infectii cu Candida.
Care este solutia? In acest video, doctorul Simoncini arata evolutia unor tumori spalate cu o banala solutie de… bicardonat de sodiu (praf de copt).
Marele dezavantaj in lupta cu Candida este faptul ca ea se adapteaza in cateva zile la atacul medicamentelor cunoscute pana acum. Insa nu se adapteaza suficient de repede si la bicarbonatului de sodiu. Din pacate nu este suficient sa inghitim praf de copt pentru a scapa de cancer, bicarbonatul de sodiu trebuie injectat direct in tumoare. Ph-ul tumorii se schimba de la acid la alcalin, ceea ce face ca ciuperca sa fie distrusa inainte de a avea timp sa se adapteze.
Experimentele doctorului Simoncini arata ca 99% din cazurile de cancer la san si vezica se pot vindeca in doar 6 zile, folosind doar un cateter care spala tumoarea cu solutie de bicardonat de sodiu.
Evident, interesele financiare din industria farmaceutica au facut ca doctotul Simoncini sa fie marginalizat, iar teoria sa sa fie prea putin cunoscuta.
Candida secreta 79 de substante toxice pentru organismul uman, de aceea cei afectati se simt slabiti, ametiti, lipsiti de putere (de la alcoolul si acetaldehida secretate de ciuperca) si anxiosi, deprimati, fara putere de concentrare (de la reactia acetaldehidei cu dopamina).
In lupta impotriva proliferarii Candida in organism se recomanda o dieta riguroasa si chiar obtinerea de suport psihologic pentru a renunta la unele alimente nesanatoase, exercitii fizice care ajuta la reechilibrarea producerii de neurotransmitatori, consumul de bacterii “bune”.
Sursa: Mercola.com
BICARBONATUL DE SODIU
– Cunosc gustul bicarbonatului de sodiu, dizolvat in lapte, din copilarie! Si azi Tratamentul acesta este foarte eficace contra tusei. La un pahar de lapte se pune 1 lingurita de bicarbonat de sodiu. Laptele se bea fierbinte inainte de culcare.
– Persoanele care nu suporta laptele folosesc solutie de bicarbonat de sodiu in apa -1 lingura de bicarbonat de sodiu la 1 litru de apa.
– Nimic nu ajuta mai bine la tratarea durerilor de gat decat clatirea cu solutie de bicarbonat de sodiu (gargara) – 2 lingurite la 1 pahar de apa calda. Bicarbonatul de sodiu umezeste mucoasa gatului. Clatirile se efectueaza de 5-6 ori pe zi.
– Contra guturaiului, solutia de bicarbonat de sodiu se foloseste sub forma de picaturi pentru nas. Daca va curge nasul abundent, efectuati spalaturi nazale – picurati in nas cateva pipete de solutie si peste un niinut curatati nasul. Procedura se repeta de 2-3 ori pe zi.
– Contra conjunctivitei se spala ochii cu solutie de bicarbonat de sodiu. Dar sa tineti minte ca nu se poate sa folositi acelasi tampon de vata de 2 ori.
– Care bolnav de ulcer nu a apelat la bicarbonatul de sodiu ca sa scape de dureri? Bicarbonatul neutralizeaza surplusul de acid din stomac. Iata de ce bicarbonatul a servit drept leac contra ulcerului multi ani. Dar folosirea lui prea des da un efect invers: se mareste cantitatea acidului secretat in stomac. Mai mult decat atat, la interactiunea bicarbonatului cu acidul se degaja bioxid de carbon, care bombardeaza peretii subtiati ai stomacului, ducand la alte ulceratii. Este de dorit sa utilizati bicarbonat de sodiu cat mai rar, doar cand nu aveti alte medicamente la dispozitie. – Bicarbonatul de sodiu se foloseste in medicina ca substanta antiaritmica. Un atac de cord se poate opri administrand 1/2 lingurita de bicarbonat.
– Bicarbonatul ajuta la hipertonie datorita faptului ca activeaza eliminarea intensiva a lichidului si sarurilor din organism si scade tensiunea arteriala. 1/2 lingurita de bicarbonat consumata impreuna cu medicamentele da posibilitatea micsorarii dozei acestora.
– Bicarbonatul de sodiu este un mijloc eficace contra raului de automobil. Este important sa nu uitati sa luati la drum praful de bicarbonat.
– Bicarbonatul de sodiu este mijlocul de prim ajutor in caz de traumatisme grave, cu pierdere mare de sange, la intoxicatii care sunt insotite de voma si diaree, la febra indelungata cu transpiratie abundenta. Pentru restabilirea pierderii lichidului din organism se prepara solutie de bicarbonat de sodiu si sare. Reteta este simpla : 1/2 lingurita de bicarbonat si 1 lingurita de sare la 1 litru de apa foarte calda. Se bea cate 1 lingura la fiecare 5 minute.
– Au nevoie de bicarbonat de sodiu si bolnavii cu panaritiu -inflamarea cu puroi a degetului. incepeti Tratamentul imediat ce simtiti durere pulsanta. Pregatiti o solutie de 2 linguri de bicarbonat la 1/2 litru de apa fierbinte, in care tineti degetul timp de 20 minute. Repetati procedura de 3 ori pe zi si infectia va disparea repede.
– Clatirea cavitatii bucale cu bicarbonat de sodiu ajuta contra durerilor de dinti. Este deosebit de eficace contra inflamarii periostului. Clatiti gura de 5-6 ori pe zi, astfel puteti evita interventia chirurgicala.
– Bicarbonatul de sodiu este si substanta cosmetica. Dati sapunul prin razatoare si amestecati-1 cu bicarbonat. Spalati fata cu un tampon de vata muiat in amestec, de 2 ori pe saptamana. Curata pielea de acnee si de celulele moarte, deschizand porii.
– Bicarbonatul poate inlocui pasta de dinti, pentru inalbire. Muiati un tampon de vata in bicarbonat de sodiu si stergeti dintii pana ce petele galbene vor disparea. Rezultatul se vede chiar si dupa o singura spalare.
– Bicarbonatul de sodiu nu opreste eliminarea transpiratiei, dar neutralizeaza acizii ei. Dupa cum se stie, in unii acizi din sudoare se dezvolta bacterii care dau transpiratiei un miros neplacut Vara, sau
inainte de antrenamentele sportive e bine sa stergeti regiunea axilara cu un tampon de vata, muiat in solutie de bicarbonat de sodiu, si mirosul neplacut nu va mai aparea toata ziua.
– Solutia de bicarbonat de sodiu preparata dintr-o 1/2 lingurita la 1 pahar de apa, ne va ajuta sa ne tratam de intepaturile insectelor. Daca ungem locul intepat de cateva ori pe zi, inflamatia dispare. Mai mult, bicarbonatul nu da voie microbilor sa patrunda in rana.
– Dupa o zi de lucru putem trata picioarele obosite si umflate cu o solutie din 10 litri de apa si 5 linguri de bicarbonat de sodiu. Dupa 15 minute de odihna placuta, cu picioarele in solutia calda, veti putea dansa toata noaptea.
– 90% din bacterii si pesticide raman pe legumele si fructele spalate cu apa de la robinet. Daca in apa se adauga bicarbonat de sodiu sau suc de lamaie, legumele si fructele se spala mult mai bine.
– Daca aveti negi, trebuie sa-i ungeti cu pasta din bicarbonat cu ulei de ricin de 2-3 ori pe zi si sa aplicati un pansament.
– Pentru gusa adenomatoasa e bine sa mestecati paine de secara astfel ca ea sa fie bine inmuiata cu saliva. Se face din ea o turtita, se presara cu bicarbonat de sodiu, se pune pe gat si se panseaza. Se bea infuzie din boabe de boz tufar -1 lingurita de boabe la un pahar de apa fierbinte. Se bea cate 1/3 pahar de 3 ori pe zi. Se urmeaza Tratamentul pana cand se obtine rezultatul dorit. Din boabe de boz se poate fierbe dulceata si se poate folosi la Tratament.
– Pentru pinten osos: la 3 litri de apa calduta se pun 500 g de bicarbonat de sodiu. Se “oparesc” picioarele, turnand apa fierbinte de cateva ori, timp de 30 minute. Apoi se pun picioarele pe un rolator de lemn cu spini si se rotesc rolele acestuia cu piciorul, schimband picioarele din timp in timp. Se repeta la 2-3 zile.
– Contra radiculitei si bolilor articulatiilor: intr-o cana de apa fierbinte se dizolva o lingurita de bicarbonat de sodiu. Se inmoaie in aceasta solutie un servetel de bumbac de marimea locului bolnav si se scurge putin. O parte a servetelului se sapuneste cu sapun de rufe si se stropeste cu petrol lampant (gaz). Locul bolnav se unge cu grasime si se acopera cu servetelul. Se panseaza cu o basma de lana, si se inveleste cald. Se sta asa cat se poate de mult. Se repeta de cateva ori, functie de starea bolnavului.
Sursa: www.webteh.ro
Curs Tehnici si Procedee de Protectie si Riposta Psiho-Energetica
DATA:
29-30 IUNIE 2013 – Craiova
20-21 IULIE 2013 – Bucuresti
24-25 August – Brasov
DURATA CURS: 2 zile – 16 ore
LOCATIE : Craiova, Bucuresti, Brasov
TAXA DE CURS: 500 lei
Pentru rezervarea locului se achita 100 lei in avans.
Diferenta de pret se achita inainte de inceperea cursului, la receptie.
Daca se recomanda alte persoane care achita avansul si ulterior participa la curs, obtineti reducere 100 lei la taxa de curs.
Locatia exacta a cursului va fi comunicata pana in data de 28 iunie.
Cazarea poate fi asigurata contracost.
Taxa include cursul, chiria salii, 2 coffee break si 2 mese sau bufet suedez.
NUMAR MAXIM DE LOCURI: 20
NOTA: daca pana la data de 25 iunie nu se rezerva un numar minim de 10 locuri, cursul se amana pana la o data ulterioara. Sumele achitate in avans se returneaza sau sunt luate in considerare in continuare ca rezervare ferma pentru curs, la data inceperii acestuia.
Dupa finalizarea cursului, participantii vor primi Certificate embosate, cu timbru sec si suport de curs.
PROGRAM CURS:
Ziua I:
Elemente de Teozofie, Metafizica si Hermetism
Teorie : Metode de Protectie si Riposta Psiho-energetica
Ziua II:
Teorie si Practica: Metode de Protectie si Riposta Psiho-energetica
Curatari, Optimizari Energetice (incluse in curs)
Initieri, Terapie Spirituala, Consiliere (suplimentar, la cerere)
CONDITII MINIME OBLIGATORII DE PARTICIPARE:
– Minim 18 ani impliniti
– Fara boli emotionale diagnosticate
– Sa fiti acceptati la evaluarea energetica. Pentru evaluare va rugam sa completati formularul de inscriere de mai jos:
[vfb id=13]