La finalul cursului de PROTECTIE PSIHO-ENERGETICA, va avea loc o evaluare si un test individual, iar in urma punctajului obtinut la test, se va elibera un Certificat acreditat international IPHM.
Obtinerea Certificarii Intrenationale depinde de punctajul obtinut la evaluarea finala. Pentru certificare, cursantul trebuie sa obtina minim 85 de puncte din 100.
STRUCTURA CURS
3 Module, 12 saptamani
MODUL I – durata 2 saptamani:
Legile Universale si Creatia
MODUL II – durata 3 saptamani:
Legile Meudului (Intruparii)
MODUL III – durata 9 saptamani:
Protecţia Psihoenergetica (PSI) – Teorie si Practica
.
DIN CUPRINS:
Sferele Creatiei
Categorii de Entităţi existente în Univers
Reîncarnarea
Akasha
Vârsta Astrală
Razele Intruparii
Ingeri, Devasi, Zei & Maeştri Ascensionaţi
Categorii şi Tipuri de Atac Psi
Metode de Protecţie Psi:
Metode Energetice
Metode Reiki
Metode Radiestezice
Metode Ezoterice
Metode Angelice
Metode Religioase
Metode Psihotronice
Alte Metode
Tehnici şi Procedee Energeticede de protectie si riposta psiho-energetica
DURATA: 3 luni
SE ACHITA LUNAR, IN AVANS SAU INTEGRAL LA INCEPUTUL CURSULUI.
PENTRU REZERVARI SE ACHITA PRIMA RATA A CURSULUI IN AVANS SAU INTEGRAL.
VA RUGAM SA NU FACETI NICIO PLATA PANA NU SUNTETI SINGURI CA INDEPLINITI CONDITIILE DE PARTICIPARE.
Iniţierea este gradul suprem al unei discipline oculte asupra căreia se pot da indicaţii accesibile încă tuturor. Ceea ce s-ar putea spune despre nivelurile de după iniţiere ar fi de neînţeles; dar drumul poate fi găsit dacă, trecînd prin pregătire, iluminare şi iniţiere, s-a ajuns pînă la misterele minore. şi priceperea oferită de aceasta.
Cel iniţiat experimentează astăzi ceea ce n-ar fi putut cunoaşte decît mult mai tîrziu şi în împrejurări cu totul diferite. Nimeni nu poate descoperi în misterele existenţei decît ceea ce corespunde nivelului său de maturitate; numai din această cauză apar tot felul de piedici pe măsură ce discipolul înaintează spre nivelurile superioare aie ştiinţei şi priceperii. Nu veţi pune o armă de foc în mîinile unui individ înainte ca acesta să aibă destulă experienţă pentru a o folosi fără a provoca vreun rău.
Dacă astăzi cineva ar fi iniţiat de la un capăt Ia altul, i-ar lipsi experienţa ce ar trebui să o dobîndească în decursul reîncarnărilor sale ulterioare, pînă în momentul în care misterele corespunzătoare evoluţiei sale normale îi vor fi dezvăluite. De aceea, în pragul iniţierii trebuie ca, aşteptînd această experienţă, altceva să-i ţină locul. Primele instrucţiuni pe care Ie primeşte candidatul Ia iniţiere sînt deci menite să compenseze provizoriu experienţa ce va urma; este vorba de depăşirea aşanumitelor „încercări de probă” – rezultatul normal al activităţii interioare, în cazul în care exerciţiile au urmat corect calea descrisă în capitolele precedente.
Bineînţeles, se întîlnesc deseori cărţi ce fac aluzie la aceste „încercări”, dar ele nu pot evoca decît o imagine falsă a realităţii; şi asta ca urmare a faptului că acel ce n-a trecut prin pregătire şi iluminare, şi nu a avut niciodată experienţa acestor încercări, este incapabil să le facă o descriere veridică.
In faţa sufletului candidatului se prezintă unele lucruri şi fenomene ce provin din lumile superioare; dar bineînţeles, nu le poate vedea şi auzi decît dacă este capabil să simtă figurile, culorile, sunetele, etc. despre care am vorbit atunci cînd ne-am referit la pregătire şi iluminare. viziuni mai exacte decît cele obişnuite. Nu este vorba de ceea ce numim astăzi cunoaştere ştiinţifică; nu ne referim Ia ştiinţă, ci la viziune. In general, candidatul la iniţiere învaţă să recunoască modul de manifestare a lucrurilor şi fiinţelor din natură faţă de ochiul şi urechea spirituală, astfel încît, într-o oarecare măsură, aceste fenomene se dezvăluie observatorului şi apar într-o stare nudă.
Ceea ce vede şi aude scapă ochiului şi urechii fizice. Pentru viziunea senzorială, aceste fenomene sînt acoperite cu un văl ce cade în faţa candidatului care urmează un proces ce poate fi numit fenomen spiritual de epuizare. De aceea, această primă probă este denumită „proba de foc”. Fără iniţiere omul nu ar putea dobîndi – decît într-un viitor îndepărtat, după numeroase reîncarnări, pe o cale şi sub o formă diferită – ştiinţa Prima „încercare” constă în a dobîndi – în legătură cu proprietăţile materiale ale corpurilor neînsufleţite, apoi aie plantelor, animalelor şi în sfîrşit ale omului.
Pentru mulţi oameni viaţa obişnuită constituie deja, prin ea însăşi, într-un fel mai mult sau mai puţin conştient, o probă de iniţiere prin foc. Aceşti oameni realizează experienţe datorită cărora văd cum le creşte – într-un mod sănătos şi normal -încrederea în ei, curajul şi fermitatea; ca urmare, ei suportă durerea, decepţiile şi eşecul acţiunilor lor cu o măreţie sufletească, un calm şi o forţă de neclintit.
Cel care a trecut prin asemenea experienţe este (deseori) – fără să o ştie – deja un iniţiat. Este de ajuns un fleac pentru a-i deschide ochii şi urechile spirituale şi să facă din el un clarvăzător. Şi asta deoarece o adevărată „probă de foc” nu are ca scop satisfacerea curiozităţii candidatului.
Bineînţeles, el descoperă fapte neobişnuite despre care, în mod normal, nu are nici o idee. Dar această descoperire nu constituie scopul; ea nu este decît modalitatea de a-i atinge. Scopul îl constituie dobîndirea – prin această cunoaştere a lumilor superioare – unei mai profunde şi mai bine fondate încrederi în sine, a unui curaj ferm, a unei măreţii sufleteşti şi unei perseverenţe diferite de cele ce pot fi atinse în general pe pămînt.
După „proba de foc” mai este încă posibilă – pentru orice candidat – întoarcerea din drum: îşi va continua existenţa şi nu-şi va relua calea iniţierii decît la următoarea reîncarnare: în prezenta va fi un membru mai util comunităţii umane decît înainte şi în orice situaţie s-ar afla, fermitatea, judecata şi îmbucurătoarea sa influenţă asupra semenilor săi, cît şi spiritul său de decizie vor fi făcut progrese însemnate. traduc – cat mai bine cu putinţă – în limbaj comun lecţiile înţelepciunii.
Scrierea ocultă se dezvăluie sufletului ce dobîndeşte percepţia spirituală; caracterele sînt întotdeauna gravate în lumea spiritului. Aceasta nu se învaţă ca o scriere artificială. S-ar putea întîmplă ca această forţă, împreună cu „proba” corespunzătoare, să se nască foarte natural în timpul dezvoltării interioare.
Adevăratele învăţături oculte sînt redactate în această scriere deoarece, ceea ce constituie caracterul „ascuns” (ocult) al lucrurilor nu poate – prin definiţie – fi exprimat nici prin cuvintele limbajului comun şi nici prin semnele scrierii obişnuite. Cei care au primit învăţăturile iniţiaţilor
Atunci cînd discipolul va fi învăţat limbajul semnelor, el va întîlni o altă „probă” ce trebuie să arate dacă acesta poate evolua în lumile superioare în libertate şi siguranţă.
In acest scop, candidatul trebuie să se simtă plasat – într-un moment al antrenamentului său – în faţa unei anumite obligaţii, să îndeplinească o acţiune inspirîndu-se din ceea ce a perceput în timpul perioadelor de pregătire şi iluminare. Şi însăşi această acţiune trebuie să o descifreze în limbajul semnelor. Dacă ştie să-şi recunoască îndatorirea şi să acţioneze în consecinţă, a trecut proba victorios. Succesul poate fi recunoscut prin schimbarea produsă de către acţiune în rindul figurilor, culorilor şi sunetelor percepute de urechea şi ochiul spiritual. Pe măsură ce se progresează în antrenamentul ocult, se vede perfect cum aceste figuri, etc. vă fac altă impresie după îndeplinirea acţiunii. Şi candidatul trebuie să ştie cum poate determina această schimbare.
Această încercare este denumită „proba de apă” deoarece se pierde terenul solid oferit de condiţiile exterioare, la fel cum celui care înoată într-o apă adîncă îi lipseşte orice sprijin. Încercarea trebuie refăcută pînă cînd candidatul dobîndeşte o siguranţă perfectă. al iniţierii.
Tot în această probă este vorba de obţinerea unei calităţi noi care – prin aceste experienţe în lumile superioare – este dusă în scurt timp pînă la un nivel ce n-ar fi fost atins, în mod normal, decît după numeroase reîncarnări.
Esenţialul constă în faptul că, pentru a dobîndi transformarea dorită în această zonă superioară a existenţei, candidatul nu trebuie să urmeze altă indicaţie în afara percepţiei sale spirituale şi a celor descifrate în limbajul secret.
De asemenea, prin această încercare omul are o ocazie excepţională de a-şi dezvolta stăpînirea de sine. Şi acest lucru este esenţial. Pe de altă parte, această probă va fi trecută mai uşor de către cei care, înaintea iniţierii, vor fi dus o existenţă capabilă să le ofere stăpînirea de sine. Cel care a dobîndit puterea de a-şi înlătura capriciile şi dorinţele personale pentru a sluji un ideal şi principii înalte, care ştie întotdeauna să-şi facă datoria chiar şi atunci cînd înclinaţiile şi simpatiile sale îi stau împotrivă, este – în mod inconştient • deja pătruns de viaţa obişnuită a unui iniţiat, încă puţin şi va triumfa în proba descrisă.
Lucrurile ce aparţin lumii fizice rămîn ceea ce sînt indiferent de dorinţele, exigenţele sau tendinţele noastre. Dar în lumile superioare, aceste dorinţe, pasiuni, tendinţe, modifică mediul înconjurător; deci, dacă vrem să obţinem – în aceste domenii – un rezultat sigur, trebuie să realizăm o dominare totală a propriei noastre persoane şi să urmăm numai regula de conduita perfectă, fară a ceda niciodată întîmplării.
O calitate esenţială a acestui nivel al iniţierii este, fără îndoială, judecata sigură şi sănătoasă – a cărei dezvoltare este necesară încă de la primii paşi, deoarece în acest moment candidatul trebuie să dovedească faptul că posedă această judecată pentru a putea pătrunde pe adevăratul drum al cunoaşterii.
El nu va putea progresa decît dacă poate distinge realitatea adevărată de tot ceea ce este iluzie, fantasmagorie, superstiţie sau himeră. Acest discernămînt este – la nivelurile superioare ale existenţei -mult mai dificil de realizat decît în lumea fizică. Orice prejudecată sau părere personală trebuie să dispară în faţa celui ce abordează această problemă; numai adevărul trebuie să fie folosit ca busolă.
Oamenii înclinaţi spre visare sau superstiţii nu pot progresa pe această cale.
In cazul în care candidatul a progresat suficient de mult în acest sens, îl aşteaptă a treia probă – în care nu mai percepe nici un ţel exterior: totul se află în manile sale, găsindu-se în situaţia în care nimic nu-l obligă să acţioneze. Este liber să-şi găsească drumul, neputlnd fi influenţat de nici o fiinţă sau lucru. Nimeni nu va şti să-i dea forţa de care are nevoie, numai el însuşi. Dacă nu va găsi această forţă în el, va reveni curind în locul de unde-a plecat. Dar trebuie menţionat că, dintre cei ce au depăşit încercările anterioare, puţini sînt cei care nu o găsesc. Esenţialul constă în a înţelege imediat că aici trebuie găsit Eul superior -în adevăratul înţeles al cuvîntului – să se ia în scurt timp hotărîrea de urmare permanentă a indicaţiilor spiritului, orice moment de ezitare dovedind o lipsă a maturităţii.
Ceea ce împiedică luarea în considerare a sfaturilor spiritului trebuie să fie depăşit cu curaj. Calitatea de care trebuie să dea dovadă candidatul în această situaţie este prezenţa de spirit, aceasta fiind de asemenea cea care duce, în această fază a evoluţiei, la perfecţiune. Tot ce îndemna la gîndire sau ia acţiune din obişnuinţă sau reflex va dispare. Pentru a nu vă simţi paralizat trebuie să nu vă pierdeţi pe sine, deoarece singurul sprijin se află în voi înşivă.
Visătorii şi fanteziştii nu sînt făcuţi pentru ocultism, nu mai mult decît superstiţioşii. Reveria, imaginaţia dereglată, superstiţia, sînt cei mai răi duşmani ce-l pîndesc pe discipol pe calea cunoaşterii spirituale.
Situaţiile favorabile sînt cele din care este imposibilă o ieşire fără o decizie imediată. Dacă într-un caz în care un minut de ezitare ar produce o nenorocire sînteţi puşi în situaţia de a hotărî pe loc şi dacă această rapiditate a deciziei a devenit parte integrantă a fiinţei dumneavoastră, aţi dobîndit deja, în mod inconştient, maturitatea necesară celei de-a treia încercări (destinată perfecţionării prezenţei de spirit).
In şcolile oculte ea este denumită „proba de aer”, deoarece candidatul este lipsit atît de sprijinul solid al impulsurilor venite din exterior, cît şi de ajutorul percepţiilor spirituale de forme, culori, etc, dobîndite în timpul pregătirii şi iluminării. Este numai el însuşi.
Dacă discipolul a trecut şi această ultimă încercare, atunci el are dreptul de a pătrunde în „templul cunoştinţelor superioare”.
ELEMENTELE CULORILOR SUBTILE SI VIBRATIILE ACESTORA
ELEMENTELE CULORILOR SUBTILE SI VIBRATIILE ACESTORA
Cu 2000 de ani in urma, Isus spunea: Iubiti-i pe dusmanii vostri.
Acest percept i-a intrigat pe foarte multi discipoli, care nu au inteles ratiunea…
Cu toate acestea, avem de-a face cu o realitate obiectiva. Din punctul de vedere al vibratiilor subtile, iubirea nu este un sentiment vag, ci o realitate obiectiva si reprezinta cel mai inalt dinamism pe aceasta planeta; se manifesta distinct pe toate planurile, la diferite frecvente de vibratii. Acest dinamism poate fi simtit chiar si in planul efectelor materiale, iar daca suntem suficient de dezvoltati, le putem sesiza si pe plan mental.
Iubirea pura, emanind din spiritul subiectiv, se manifesta totdeauna ca o putere constructiva, vibrind la o frecventa destul de elevata si apartine culorii subtile galben.
Furia sau minia, ca emotii, provin, insa, de la spiritul obiectiv, animat de vibratiile inferioare de culoare rosie. Astfel, un dusman care va uraste, va trimite un curent subtil de gindire de culoare rosie. Daca, in schimb, noi ii adresam ginduri de dragoste, proiectam vibratii galbene, mult mai puternice decit rosul si acestea din urma nu ne vor putea atinge deloc, pentru ca nu vor gasi in fiinta noastra puncte de acord (vibratii rosii) care sa le permita sa rezoneze cu aura noastra. Aceste vibratii inalte ne vor proteja de orice rau si, astfel, vom atinge o inalta calitate a gindirii; vibratiile aurei noastre vor fi, in mod spontan, conform eticii.
ASPECTE LEGATE DE FORTELE UNIVERSALE SAU CURENTII SUBTILI COSMICI
Stiinta actuala recunoaste ca globul pamintesc nu este deloc izolat in spatiu. El face parte din cosmos, mai bine zis din macrocosmos, de care se gaseste legat prin curentii cosmici, mai mult sau mai putin subtili, care vehiculeaza forte cunoscute de noi (sau necunoscute, in parte) sub numele de electricitate, lumina, caldura, magnetism, etc.
Astfel, deci, exista si circula in jurul pamintului (si prin pamint) considerabili curenti magnetici, mergind de la nord spre sud si care patrund invizibil toate lucrurile si fiintele. Acesti curenti magnetici sunt, in marea lor majoritate, invizibili. Ei se manifesta intr-o forma sui-generis, materiala sau perceptibila sub forma aurorei boreale sau a luminii. Alte forte devin perceptibile vederii noastre, in anumite conditii speciale, unele dintre ele chiar in experientele de laborator, realizate cu ajutorul unor tuburi speciale in care s-a creat vid. In cazul lor, particule extrem de fine (de forta) se misca acolo cu o viteza foarte mare, realizind unde de o luminozitate considerabila. Astfel, pot rezulta acele culori catifelate; razele x, radiumul si toate radiatiile luminoase sunt o manifestare, sau altfel spus, o dovada a fortei lor cosmice subtile si curentilor de forta eterica.
Curentii eterului merg de la polul Nord la polul Sud in benzi mari, subtile, de lumina, atit deasupra cit si prin pamint. Aceasta forta unica a spatiului este atrasa apoi in centrul magnetic al pamintului. Ea se manifesta prin straturi, sub forma vibratiilor specifice, diferind unele de altele dupa frecventa, acestea fiind in raport cu diferitele densitati ale substantei unice pe care ele le traverseaza, astfel punindu-le in miscare. Pamintul este, deci, inconjurat de mai multe straturi de substanta eterica extrem de pura si invizibila vederii obisnuite, desi lumina formeaza straturi inferioare. Atunci cind diferitele regiuni ale acestei substante subtile sunt puse in miscare de catre o forta unica, ele actioneaza sincron, ca mai multe forte. Straturile inferioare fiind de o densitate diferita, elementele lor componente vibreaza la grade diferite, ceea ce face ca curentii subtili alcatuiti din elemente specifice sa vibreze inegal, neavind numai o miscare uniforma inainte, ci si o vibratie interioara, care produce culori la fel de luminoase, numeroase si variate ca si diferitele grade de vibratii care le caracterizeaza.
La suprafata pamintului, toti curentii subtili ai eterului se gasesc impreuna si se interdetermina, intretaindu-se atit de bine, incit fiinta umana, care este de fapt un univers in miniatura, atrage la sine, prin rezonanta sau punere la unison, extrem de precisa, aceste forte subtile care patrund in structura sa prin partea stinga si antreneaza astfel aura.
Atunci cind ele i-au parcurs corpul, aceste forte ies in general prin partea sa dreapta, dupa ce au magnetizat fiecare aspect al corpului si al diferitelor structuri subtile, prin intermediul vibratiilor lor. Fiecare aspect al materiei sau substantei manifestate, care vibreaza la grade diferite, trebuie sa produca (in mod necesar) si chiar produce culori subtile diferite. Culorile celor cinci forte principale sunt, dupa cum stim, percepute de simtul interior spiritual sau de perceptia mentala superioara. Ochiul nostru fizic, care (de exemplu) percepe lumina alba, stim ca are nevoie de o prisma pentru a sesiza diferitele culori din care se compune aceasta lumina alba. Numai astfel ochiul poate sa sesizeze banda spectrului luminii albe. La fel, ochiul nostru interior (sau perceptia mentala superioara) are nevoie de o anumita rafinare specifica pentru a percepe, in mod distinct si direct, diferitele culori subtile ale fortelor cosmice, in mod normal invizibile. Anumiti subiecti, predispusi (prin evolutia lor anterioara) sau (uneori) antrenati prin procedee yoga (sau tehnici spirituale) au ajuns la o sfera de constiinta care le-a dezvoltat in mod adecvat perceptia spirituala (mentala – superioara) si aceasta le permite sa vada in mod direct curentii cosmici subtili atunci cind acestia vin in contact cu aura fiintei umane.
Dupa descrierile lor (si dupa invataturile traditionale ale anumitor grupari yoghine), s-a condensat astfel intr-o sinteza unica descrierea acestor forte subtile colorate. In trecere, este important sa retinem ca aceste culori subtile nu se confunda niciodata cu culorile percepute de ochiul nostru fizic. Oricine ajunge sa le sesizeze, realizeaza ca intre aceste culori subtile si culorile fizice propriu-zise deosebirile sunt nete, neputind fi vorba de o confundare. Am vazut ca aceste vibratii sunt (incepind de la cel mai infim grad, care este de asemenea si cel mai elevat): galbenul, albastrul, verdele, portocaliul si rosul. In fiecare dintre acesti principali curenti, exista mai multe feluri de subdiviziuni, fiecare dintre ele avind nuante specifice, care se integreaza in bana subtila a culorilor percepute.
Fiecare dintre aceste subdiviziuni sunt net aparate prin diferenta de amplitudine si prin inaltimea vibratiilor (lor) specifice; in consecinta, au nuante distincte, care le fac sa fie intotdeauna sesizabile si determinate de catre un clarvazator antrenat. In cazul unei structuri, ele prezinta o dominanta, in cadrul acesteia distingindu-se predominanta unui curent. Aceasta dominanta produce, in plan subtil, la nivelul aurei, nivelul de evolutiei al fiintei analizate.
Deci, curentii subtili ai eterului, la suprafata pamintului, perceputi sub forma unor imagini mentale, prezinta aspectul a mai multor benzi de lumina subtila, distinct colorata, rasucindu-se in toate directiile si chiar izbindu-se de aurele fiecarei persoane. A trai sau a exista inseamna, deci, a face sau nu apel constient la acesti curenti subtili; sensul consta in a-i utiliza constient, implicind o accelerare a evolutiei, o avansare mult mai rapida in plan spiritual. In multe cazuri, unele fiinte pot utiliza inconstient anumiti curenti subtili in scopuri inferioare, in general putini fiind de acord ca (in functie de curentii utilizati) noi realizam o optiune si ne orientam existenta constient sau nu. Este important sa retinem ca, desi exista in spatiu curenti subtili de forte simple, atunci cind ei intra in rezonanta cu fiinta (aura) noastra, fiecare culoare produce un grad corespunzator sau o frecventa identica de vibratii in aura noastra si, in general, in sfera noastra mentala; astfel, se creeaza o dorinta intensa, o stare anume sau un anumit mod de reflectare, care va corespunde in mod identic acelei culori care reprezinta un anumit tip de energie subtila cosmica.
SEMNIFICATIA CULORILOR SUBTILE SAU A FRECVENTEI VIBRATIILOR VALULUI VIETII
Atunci cind subconstientul devine stapin asupra dorintelor inferioare (sau de indata ce valul vietii interioare este net purificat, transmutat in aspectele sale sublime), culoarea vibratiilor sale subtile este albastrul. Mentalitatea obiectiva (fiind de un grad inferior al vibratiilor) trebuie sa fie elevata (sublimata) pentru a se putea uni in mod armonios cu subiectivul (superiorul). Constientul sau subconstientul formeaza astfel ansamblul individualitatii. Acesta este telul evolutiei noastre permanente, de a ne uni intr-un singur constient (sau in asa zisul supraconstient), cu alte cuvinte, starea de contact cu Sinele Suprem (sau Samadhi). Daca vibratiile mentalitatii obiective sunt antrenate de vibratiile rosii (subtile) ale naturii animale (care exista in fondul vital al fiecarei fiinte umane), apare separarea permanenta s celor doua mentalitati; are loc asa-zisa moarte spirituala. In aceasta situatie, fiinta continua sa existe ca robot, fiind definitiv separata de aspectul subiectiv sau de natura (sa) superioara, natura in care exista Sinele Suprem, Esenta sau Atma. Acest lucru trebuie sa fie evitat (cu cea mai mare grija). Exista situatii mentionate in traditia spirituala a planetei, situatie in care Sinele Superior (sau mentalitatea subiectiva) se separa si se reincarneaza in alt vehicol, in alta fiinta, in timp ce vehicolul fizic care a murit continua sa traiasca (sa existe) in mod automat, genul zombi, fiind antrenat numai de mentalitatea obiectiva, altfel spus, de natura inferioara vitala.
Vibratia albastru – verzui – subtil indica, in schimb, spiritul subiectiv care incepe sa domine individualitatea, la aceasta faza vibratiile albastru fiind chiar dezirabile, aceasta fiind baza restabilirii echilibrului spiritual al fiintei, al realizarii armoniei prin elevarea vibratiilor aurei.
In concluzie, albastrul subtil este culoarea specifica inaltelor calitati mentale. Influenta sa se exercita, in special, asupra domeniilor legate de literatura, muzica, aspecte sublime (superioare) ale educatiei, armonia fiintei si echilibrul acesteia. Aceasta forta exista la animal in forma latenta, ne-aparind (aproape) deloc la aceasta. Ca operare sau dinamism, ca exercitare efectiva, ca utilizare, ea apartine spiritului subiectiv al fiintei umane. Orice inspiratie, de orice natura ar fi (domeniile mentionate mai sus), este datorata influxului curentului albastru. Chiar in situatiile in care fiinta este inconstienta de energia subtila, asimileaza in aura sa aceasta forta specifica, forta care opereaza ulterior unisonul cu aceasta stare specifica, stare in care va descoperi elementele de care ea are nevoie. Altfel, adevarata sursa a inspiratiei nu ar putea fi (niciodata) explicata sau inteleasa.
Realizind acest mecanism, putem intelege perfect procesul inspirativ. Marea majoritate a artistilor opereaza (in mod inconstient) datorita starii aspiratiei frenetic realizate pe fundalul de concentrare specific, ei fiind pusi in conexiune (rezonanta) cu curentul subtil cosmic albastru, avind astfel acces direct la informatiile si sferele pe care acesta le contine.
Curentul albastru – indigo este caracteristic muzicii superioare. Toti marii compozitori (ramasi celebri la nivel planetar) si-au extras inconstient inspiratia, unii dintre ei, reusind sa sesizeze fenomenul care se numeste muzica sferelor.
Curentul literaturii este albastru – deschis, culoarea asemanatoare cu cea a cerului de toamna (cum, de altfel, am mai amintit).
In lumina celor spuse, realizam ca fiecare fiinta umana are posibilitati latente nelimitate, de a invata orice arta sau stiinta facind parte dintre cele controlate de curentul subtil albastru, cu ajutorul energiei specifice; se vor realiza progrese remarcabile, prin cuplarea la curentii cosmici secundari. Singura conditie este perseverenta.
Curentul albastru serveste la restabilirea armoniei spirituale a fiintelor al caror verde subtil incepe sa fie nuantat cu albastru. Vibratia subtila cuprinsa intre verde si albastru indica (intotdeauna) ca spiritul obiectiv incepe sa nu mai controleze (in intregime si exclusiv) corpul, impartind aceasta onoare cu spiritul subiectiv.
CURENTUL VERDE SUBTIL (AL INDIVIDUALIZARII)
Dupa cum reiese din sub-titlu, curentul verde subtil este culoarea subtila a individualizarii. In manifestarile sale cele mai elevate nu exista (nici un fel de) egoism. In schimb, egoismul se afla (in totalitate) in nuantele inferioare. Toate dorintele personale, tot ceea ce vine de la ideile de posesiune personala, sunt perceptibile in astfel de momente. Aici descoperim dorinta de distingere neaparata, aspiratie catre renume, bogatie, toate fiind manifestari ale curentilor verzi cu nuantele corespunzatoare.
Totusi, curentul verde subtil este curentul intelectualizarii pure, rationale, atunci cind intuitia subiectiva nu poate inca sa actioneze anumite cunostinte. Astfel, in asemenea situatie, o persoana poate sa aiba (o) memorie neobisnuita a faptelor, fara ca prin aceasta sa realizez starea de reala intelepciune a puterii intuitive pe care o confera spiritul elevat.
MANIFESTAREA EGOISMULUI SI ASPECTELE SALE IN VIBRATIILE VERDE INCHIS SUBTIL
Subcurentul amintit este curentul egoismului pur in aspectele sale inferioare. Iarba verde a unei cascade este analog reprezentata culorii curentului in care se afla toate dorintele de posesiune personala si tot ce tine de aspiratia catre renume, distinctii onorifice, pozitii sociale sau politice, succes financiar, etc. Gindurile pure si rationale se afla in nuanta verde luminos, mult stralucitoare (grad mult mai inalt decit cel prezentat anterior). Pura individualizare, in aspectul sau cel mai rafinat, se manifesta in vibratiile superioare ale curentului verde palid.
In general, verdele este culoarea individualizarii in intregul univers, fiind, de asemenea, dominanta in planul subtil al vibratiilor terestre. Planurile individualitatii verzi vibreaza astfel cu aceasta rezonanta.
Aceasta culoare (particulara) trebuie sa fie atribuita gradului vibratiilor care o particularizeaza si care o fac sa-si merite locul ce-i este consacrat in asa-zisa armonie a sferelor.
Toate celelalte corpuri ceresti care emit linie specifica) verde sunt corpuri in care constiinta cosmica incepe sa-si faca simtita influenta. Pe pamint, regnul vegetal este particulariza(n)t prin frunzele sale verzi, in timp ce omul are la nivelul aurei dominanta acestei culori, trebuind, prin intermediul ei, sa-si cunoasca nemurirea inainte de a trece la vibratia albastra.
Deci, planetele ale caror vibratii sunt verzi, de la sine trebuie sa fie considerate planete ale individualizarii.
CURENTUL FINANCIAR (VERDELE DE TOAMNA)
In momentul in care fiinta umana atrage la sine in aura subcurentul verde de toamna, acea fiinta concentreaza aceasta forta specifica in ea. Astfel, daca ea doreste cu putere bani, dorinta poate fi intensificata considerabil daca se va servi de acest curent financiar, pentru ca in aceasta situatie ea se uneste cu marele forte subtile ale naturii, in loc sa actioneze opus in raport cu acestea. Daca o fiinta doreste realizarea in acest domeniu, regulile obisnuite in acest domeniu indica a se face o imagine definitiva, mentala, in curentul verde. Astfel, dorinta se va materializa. Daca va veti concentra asupra acestei imagini foarte clar realizata de intreaga gindire, aceasta dorinta se va realiza cu mult mai repede decit daca am apela in afara curentului fluidic, caci spiritul individual poate ajunge la plenara dezvoltare si realizare a dorintelor sau a necesitatilor sale, cu ajutorul Spiritului Universal, cu conditia de a nu se abuza de acesta si a nu perturba armonia Totului, facind sa predomine in intreaga aura.
In general, intreaga lume este guvernata de legea dorintelor si a realizarilor mentale – materiale. Utilizind aceasta nuanta a verdelui subtil, veti fi in stare sa realizati ajutorul financiar de care aveti nevoie in situatiile critice.
Este important sa retinem ca, pentru a pune aceasta regula in actiune, anumite conditii sunt absolut necesare, cea mai importanta fiind aceea de a nu ne lasa niciodata influentati de vibratiile subtile rosii. Vom utiliza energia lui verde, dar vom respinge dorintele inferioare ale planului animal si aceasta intr-o maniera permanenta, reusind astfel sa ne dezvoltam aceasta stare sufleteasca speciala care ne permite sa facem intotdeauna ceea ce este bun la momentul oportun. In acest fel, ajutorul financiar realizat ne va permite sa facem cit mai mult bine in jurul nostru.
VINDECAREA CANCERULUI CU AJUTORUL CURENTULUI SUBTILVERDE
In traditia yoghina se stie de foarte mult timp (aceasta informatie fiind in general tinuta secret) ca folosirea curentului subtil verde este de mare ajutor in restabilirea echilibrului fizic si psihic prin curentii fluidici ai gindirii. Aceasta forta aduce in fiinta energii specifice binefacatoare care vor reconstitui intreaga structura afectata, cind aceste energii sunt dirijate prin intregul sistem organic, fie prin apel, fie prin proiectie mentala directa, in functie de dorinta celui care utilizeaza aceste energii, acest lucru putindu-se face chiar in afara fiintei noastre, permitindu-ne sa emitem sau sa transmitem, aceasta energie specifica la distanta, facind o alta fiinta umana (in suferinta) sa beneficieze de aceste avantaje.
Aceste vibratii fortifiante si regeneratoare magnetizeaza sui-generis aspectele componente specifice ale fiintei, curatind-o de fluidele demagnetizate, consumate, formind altele in locul lor. Astfel, prin aportul aceste energii, la nivel fizic se realizeaza o regenerare si re-dinamizare a nervilor care sunt fortificati si individualizati datorita acestei vibratii sau acestei culori specifice care are importanta considerabila in eliminarea bolilor nervoase.
Verdele subtil re-intareste, de asemenea, nervul optic, in cazurile de slabiciune ale vederii sau, in general, in toate afectiunile oculare. In aceasta discutie este demn de retinut ca asa-zisele raze X cunoscute de stiinta si utilizate actualmente pe scara larga fac parte din curentul verde. Ele sunt insa partiale, nu cuprind toate aspectele specifice ale verdelui (sau nuanta specifica cu toate nuantele sale componente) ce produce vindecarea in cazul in care se foloseste subtil. Ele pot fi facute vizibile (pentru ochi) cu ajutorul unui instrument special.
Ele sun de un ajutor considerabil pentru vindecarea cancerului, dar nu ajung sa vindece total aceasta boala cumplita, pentru ca nu distrug decit microbii ranii si nu pe cei care circula in singe si care se pot fixa din nou in alta parte. In cazul in care curentul subtil este dirijat, in intregime, de-a lungul intregii fiinte (afectind intregul organism, prin proiectii mentale sistematice), acesti germeni sunt distrusi complet si astfel maladia poate fi vindecata.
In cazurile de tratament asa-zis psihic, cind numai sugestia simpla a fost folosita, s-a constatat ca avea epoci regulate de reaparitie, cu toate ca pacientul (care se supunea tratamentului prin influenta sugestiva) se credea complet vindecat. In asemenea cazuri, numai efectul este eliminat, cauza continuind sa subziste; germenii creeaza din nou focare, care, progresiv, continua sa actioneze, creind, la acelasi nivel, boala, fie in acelasi loc, fie in alta parte.
Succesul vindecarii magnetice poate fi net in cazurile in care razele X esueaza, daca se foloseste curentul verde subtil (sistematic) cu care intreaga aura este preponderent incarcata, astfel germenii fiind distrusi.
In spitalele yoghine din India se recurge la folosirea curentului subtil verde pentru vindecarea cu succes a cazurilor de cancer. Aceasta explica de ce, in aceste clinici, se pot obtine vindecari totale ale acestei teribile maladii.
In concluzie, culoarea verde subtil tine de curentul individualizarii. Ea exprima egoismul, in formele sale inferioare si superioare, reprezentind intelectualitatea fara intuitie. In aceasta grupa, foarte multi indivizi au cunostinte livresti imense si memorie uimitoare. Cu toate acestea, spiritul lor subiectiv nu a fost suficient dezvoltat. Ei vibreaza predominant in curentul verde, chiar cind sunt eruditi, dar, cu toate acestea, nu au o cunoastere adevarata sau, altfel spus, nu realizeaza (nici macar in parte) starea de intelepciune.
In aspectele sale inferioare, egoismul vibreaza in subcurentul secundar verde – nuanta de sticla. Aviditatea de a dobindi bunuri materiale sau onoruri este oarecum culoarea ierbii, putin mai intunecata decit verdele sticlei. Intelectualitatea fara intuitie este verde mai deschis, simtul de individualizare este de nuanta verde pastel. Sufletele animalelor au nuanta verde in momentul nasterii. In continuare va capata rosu inchis, corpul devenind suficient de puternic pentru a exprima dorinta de reproducere.
In general, yoghinii se servesc de culoarea verde subtil atunci cind doresc, pentru ei sau pentru altii, bogatii, onoruri sau alte lucruri materiale, cu conditia ne-abuzarii.
In acest caz, yoghinul se concentreaza intens asupra curentului verde (nuanta corespunzatoare), pina in momentul cind intreaga sa fiinta vibreaza, in planul auric, la frecventa specifica. El este convins, in totalitate, ca atunci incorporeaza sau asimileaza in aura sa acest curent. In continuare el realizeaza reprezentarea mentala (cit mai clara) a lucrului dorit sau a fenomenului realizabil si se concentreaza asupra creatiei sale, fara a se ingriji de curentul in care aceasta evolueaza. Constiinta Universala va da lucrului (fenomenului) creat mental si reprezentat in acest curent existenta obiectiva (in planul manifestarii). Mai devreme sau mai tirziu (direct proportional cu intensitatea efortului) se va obtine acel lucru sau fenomen. In acest mod, yoghinii avansati (considerind interventia lor necesara, in anumite directii) obtin rezultate rapide, uimitoare, ne-pierzind timpul, stiind foarte bine ce vor si cum sa obtina acel lucru.
Ei nu au incertitudini sau indecizii asupra eforturilor respective.
Verdele (am mai amintit) poate fi folosit cu succes pentru a regenera si intari nervii. El aduce corpului fizic in cauza materiale fluidice noi. Este curentul care convine (cel mai mult) persoanelor cu tulburari de vedere, re-vitalizind nervii optici prin vibratiile fortifiante.
Verdele este antidotul altruismului exagerat si prost inteles, lucru care impinge (de multe ori) fiinta umana la ruinare mentala, psihica si chiar financiara, acordind un ajutor ne-cerut.
In toate ashramurile din India, in cazul celor care sunt la inceputul antrenamentelor, se insista asupra acestui punct de vedere, pentru a putea obtine rezultate. Se cere a nu se abuza in a da unei fiinte umane mai mult decit este necesar, in caz contrar incarcindu-se ei insisi cu greutatile celorlalti sau, altfel spus, preluarea karmei impiedicind obtinerea experientei in cazul celor pusi in aceste conditii pe Pamint; transgresind aceasta interdictie, actiunea nu va fi pozitiva, din contra, va deveni un obstacol in calea evolutiei lor. Acest lucru poate fi constat prin consecinte, greutati, dezechilibre, afectiuni. Toate acestea, survenind oarecum repede dupa ajutorul acordat, denota clar ca yoghinul a depasit masura. Se stie ca Supremul nu da (niciodata) fiintei umane sarcini mai mult decit suportabile. Constatind ca suntem supraincarcati cu greutati, tulburari, boli, trebuie sa analizam cu atentie … oare nu gresim din acest punct de vedere?
CURENTUL SUBTIL PORTOCALIU AL FORTEI COSMICE (FORTA SECRETA A VIETII UNIVERSALE)
Curentul subtil portocaliu este considerat in traditia yoghina drept forta vietii. Acesta este suflul vietii recunoscut in Biblie, prana sau mana… Vibratiile sale se gasesc in intregul Univers. Toate lucrurile si fiintele sunt impregnate, la nivelul lor specific, de aceasta mare forta secreta a vietii. Respiratia fiintei umane (si cea a animalelor) patrunde in organism prin (nu neaparat) intermediul plaminilor, avind partial legatura cu oxigenul vehiculat de acesta. Aceasta forta este cea care creeaza, construieste si da nastere formelor. Activitatile chimice, atractiile si repulsiile instinctive, asocierea atomilor, gruparea acestora prin jocurile vibratiilor lor respective, sunt produse de aceasta forta secreta a vietii sau de curentul portocaliu. Aceasta forta constructiva (totodata, distructiva) mentine corpul fizic in buna stare sau, din contra, cauzeaza dezagregarea atomilor sai sau a unor elemente componente. Intr-un cuvint, ea este esenta vitala a formelor fizice.
Absorbtia fortei subtile portocalii, prin respiratie, are influenta extrem de favorabila asupra persoanei sanatoase, ea fiind capabila sa primeasca, sa resimta si sa stocheze aceasta forta, lucru care se prezinta cu totul altfel in cazul unei persoane bolnave. O persoana bine dezvoltata si armonioasa va folosi din plin si cu profit aceasta forta, spre deosebire de o fiinta umana a carei stare de dezvoltare fizica nu se afla in cele mai bune conditii. Curentul subtil portocaliu este cel mai util cresterii si dezvoltarii rapide a fortelor fizice, pentru tot ce este viu. Copiii care nu sunt prea bine dezvoltati si nu au inca vibratiile subtile verzi prea bine cristalizate in aura, pot fi rapid vindecati prin respiratie abundenta si constanta de aer proaspat, pur, in care ei vor absorbi in mod gradat, chiar inconstient, forta vietii portocalii (n.r. hmm!?).
In cazul in care ei sunt invatati sa realizeze mental rezonanta cu culoarea subtila portocalie, atunci procesul de regenerare, re-vitalizare si armonizare va fi mult accelerat. Rezonanta cu portocaliul (atentie florin, greseala intentionata, te rog nu corecta!) subtil este cel mai bun mod de a vindeca bolile. La acest nivel, cunoscind tehnicile de pranayama, fiinta recurge la respiratiile obisnuite; totusi, indicam pranayama, ritmarea suflului, realizarea constienta a curentului subtil portocaliu, vitalizarea culorii intregului aer introdus in plamini, procesul de refacere si vindecare fiind extraordinar de mult accelerat, continuind cu respiratia ritmica speciala (ritmarea suflului si o anumita profunzime a respiratiei).
In concluzie, curentul subtil portocaliu este curentul forta, secretul vietii care anima plantele, animalele si fiinta umana. Orice creatura care respira, absoarbe aceste forte secrete odata cu aerul care o vehiculeaza, acele creaturi care nu au plamini impregnindu-se cu aceasta forta asa cum buretii se imbiba cu apa. Animalul bolnav cauta instinctiv Lumina – Soarelui, aspira la acest curent portocaliu care se afla in cantitate mare in energia solara. Astfel, foarte multe animale bolnave pot fi vindecate rapid prin simpla expunere la soare. Yoghinul utilizeaza acest curent subtil vital pentru a ingriji sau vindeca afectiunile animale, pentru a dinamiza cresterea copiilor si pentru a introduce un impuls vital la fiintele umane a caror dezvoltare este intirziata si care nu au atins inca, in evolutia lor, acea faza in care vibratia se face prin asimilarea energiilor subtile verzi.
Portocaliul subtil poate fi folosit de asemenea pentru a grabi uneori extraordinar de mult cresterea plantelor sau pentru a grabi, dinamiza, cresterea unei fiinte (copil), mai ales in cazuri de malformatii, aportul culorii portocalii fiind imens. Anumiti yoghini avansati, care s-au familiarizat foarte mult cu portocaliul subtil, au puterea de a face sa incolteasca si sa creasca plante in doar citeva minute, prin condensare si focalizare interna (ambele, foarte mari) la nivelul aurei plantei, a acestei forte subtile portocalii. Acest fenomen a fost de nenumarate ori posibil si s-a constatat ca intr-adevar exista fiinte umane care au asemenea putere.
La nivelul conceptiei populare, despre foarte multe fiinte care iubesc plantele se spune ca… au mina buna. In asemenea caz, este evident ca fiinta are exces de portocaliu subtil in aura, acesta dinamizind cresterea plantelor sau accelerind procesul de incoltire in cazul in care fiinta respectiva seamana sau ingrijeste plante.
MARELE CURENT SUBTIL ROSU (AL EMOTIILOR INFERIOARE SAU AL INSTINCTULUI)
Curentul subtil rosu este acela care vibreaza cel mai lent dintre toti curentii subtili mentionati deja. Exista totusi un alt curent ale carui vibratii sunt si mai lente, influenta acestuia fiind foarte scazuta asupra dezvoltarii noastre.
Este bine sa stim ca ranile, catastrofele, exploziile, incendiile, sunt, in general, cauzate de vibratii subtile rosii (de anumite nuante) acestea fiind adesea aduse de gindurile pervers-tite ale fiintei umane. Vibratiile specific ale marelui curent subtil rosu nu sunt atrase in mod constient de fiinta umana, aceasta atractie incetind, fara indoiala, de indata ce fiinta umana va deveni stapina pe emotiile sale inferioare si instinct.
Vibratiile subtile rosii sunt profund dezagreabile si au natura inferioara, impiedicind foarte mult atingerea dorintelor elevate, blocind realizarea imaginilor mentale ale unui ideal elevat care este pe cale sa se formeze in fiinta noastra psihica. Prin forta sa repulsiva accentuata, curentul subtil rosu indeparteaza idealurile (in mod constant) de noi. In general, persoanele ale caror vibratii sunt inferioare (ca urmare a lipsei de stapinire asupra emotiilor inferioare sau asupra instinctelor) dau curs liber miniei, fricii si pasiunilor de tot felul, atragind (in mod inconstient) in aura aceasta forta repulsiva; procedind astfel, intreaga fiinta va fi stantata de aceasta energie cu efecte extreme.
Aceasta energie, odata intrata in obisnuinta, face ca fiintei sa-i fie greu sa elimine acele elemente sau stari care conduc intotdeauna la cumularea energiilor specifice ale lui rosu subtil in aura sa. In acest fel, aura unei astfel de persoane va fi invadata (in mod constant) de culoarea subtila rosie. Astfel, mai devreme sau mai tirziu, o asemenea persoana va inceta sa mai obtina succes in orice actiune intreprinsa si va intimpina nenumarate obstacole si dificultati in viata.
In general, acest curent subtil rosu demagnetizeaza celulele corpului uman si cauzeaza dezagregarea lor. El nu curge niciodata ritmic, astfel vibratiile sale avind efecte nelimitate asupra intregii structuri. Spre deosebire de vibratiile superioare a caror curgere este ritmica si constanta, vibratiile subtile rosii, prin componenta lor specifica, asigura invadarea fiintei de catre microbi si faciliteaza patrunderea in organism a elementelor toxice, nocive, care conduc in mod gradat la slabirea celulelor. Putem spune ca astfel (nu altfel!) se produce majoritatea bolilor cu care fiinta umana se confrunta. Daca aceasta forta distructiva, demagnetizanta, este extraordinar de puternica, dezagregarea produsa poate fi fulgeratoare sau imediata si aceasta poate duce la cazuri de apoplexie, la moartea instantanee, la atacuri de cord.
ROSU BRUN SAU MARO SUBCURENT SUBTIL AL LUI ROSU
Vibratiile sale sunt puse in miscare si atrase de noi in aura atunci cind frica predomina mentalitatea noastra. Daca acest curent subtil invadeaza intr-o anumita proportie aura si dureaza un anumit interval de timp, noi atragem in propria fiinta chiar pericolul de care ne temem. Din aceasta cauza, poporul ne semnifica si enigmeaza: .
In lumina acestor cunostinte putem realiza profunzimea intelepciunii populare si putem sesiza clar mecanismul de operare in aceasta directie. De altfel, o persoana avind in mod constant vibratia acestei culori in aura, nu poate avea succes in nici o actiune pe care o intreprinde, caci toate veleitatile sale pasagere de a se sustrage de la esec si de a obtine reusita sunt in mod continuu subordonate si paralizate de aceste vibratii contrare. Culoarea rosu subtil inchis este culoarea satisfacerii simturilor, culoarea unei satisfactii abjecte, net inferioare. Rosu deschis este culoarea persoanelor colerice. Aceasta nuanta, care poate fi remarcata in aura, indica intotdeauna avem de-a face cu fiinte care se infurie extrem de repede. In lumina acestor date apare clar ca este absolut necesar sa ne stapinim minia, pentru a nu intra in rezonanta cu curentii inferiori rosii, din contra, sa cautam, in anumite momente critice, sa facem apel la curentii specifici care eleveaza vibratiile fiintei umane si incarca aura cu energie sferica calmanta si sublima.
Prin urmare, curentii subtili rosii nu permit niciodata acelora care se supun influentei lor sa obtina nici sanatate, nici sa aiba sansa, nici sa atinga fericirea. Din aceasta cauza, mai ales pentru fiinte, este necesar sa se dezvolte acea stare a sufletului care este numita vointa, care permite totdeauna, chiar inconstient, sa atragem la noi curentii favorabili, cu vibratiile lor specifice, in functie de actiunea pe care o intreprindem, aceasta asigurindu-ne automat succesul.
In concluzie, curentul rosu subtil este cel inferior dintre cei patru curenti pe care i-am studiat pina acum. El este cel a carui frecventa de vibratie este cel mai putin elevata. El semnifica emotia inferioara de orice tip. La fiinta umana el indica totdeauna preponderenta naturii animale in aura. Cind o fiinta umana se lasa prada furiei sau miniei, aura sa devine rosie; culoarea devine predominanta daca fiinta se lasa mereu cuprinsa de astfel de sentimente. Acest fenomen se produce datorita vibratiei la unison cu marele curent subtil rosu. Conexiunea intre cele doua fiind imediata, aura devine bun conductor al acestei forte si astfel omul este umplut de aceste vibratii in mod inconstient. Cu cit controlul de sine lipseste, cu atit individul va prezenta simptoame si manifestari similare animalului salbatic. Intr-o asemenea situatie, el se gaseste in raport de rezonanta mentala (stare de telepatie inconstienta) cu ceilalti indivizi care, in acelasi moment, se lasa prada aceleiasi emotii. El poate sa primeasca telepatic informatii energetice modulate pe aceasta vibratie specifica, altfel spus, ginduri rele, comitind fulgerator actiuni la care niciodata nu s-a gindit.
In imensa majoritate a cazurilor criminale, crimele sunt comise in astfel de momente; revenind la starea normala, persoana considera ca a activat nebuneste. Situatii in care, scapata de sub control si lasata prada influentei, s-a trezit pur si simplu subjugata, transformata in instrument cu care opereaza aceste forte.
In plan subtil, rosu(l) este o vibratie net inferioara, manifestind efecte dezolante pentru corpul fizic; in plan auric, smulge, pur si simplu, instantaneu, toate realizarile pozitive (superioare) facute anterior. In plus, atrage toate acestea si, atit timp cit nu va regasi echilibrul mental (iesind complet din acest curent) nu i se poate intimpla decit ceva nefericit. Directionind, este demn sa meditam ca … (n.r.: in paralel, )
Acesta este elementul esential care merita sa fie retinut: minia si furia fac sa dispara magnetizarile atomilor componenti ai corpului (viu). Se stie ca atomii au o parte pozitiva si una negativa, partea pozitiva a unui atom fiind legata de partea negativa a altuia.
Daca corpul este demagnetizat, depolarizat, aceasta coeziune este perturbata si, in unele cazuri, distrusa.
Marile forte naturale circula regulat in atomi cind acestia sunt polarizati normal. Patruns in corp, curentul rosu demagnetizeaza atomii si pregateste astfel, implicit, trecerea microbilor si asimilarea elementelor dezechilibrante, perturbatoare, in final facind posibila instalarea bolii. Adesea, congestia cerebrala sau paralizia sunt rezultatul actiunii nefaste a curentului rosu, acesta fiind cauza deceselor instantanee datorate afectiunilor cardiace.
Curenti derivati din rosu:
– rosu(l) inchis / indica forme de dorinte sexuale;
– rosu(l) stacojiu / indica furie sau minie;
– rosu(l) brun / indica simptoame ale fricii.
Unii yoghini avansati se servesc de acesti curenti subtili pentru a regenera functii sexuale specifice, aceasta numai in scop de reproducere, de procreare. In schimb, magia neagra utilizeaza (din plin) aceasta forta subtila (prin intermediul careia sunt atrase diferite boli, tulburari, flagele) doar in directii distructive.
SINTEZA CELOR SPUSE MAI INAINTE ASUPRA CELOR CINCI CURENTI SUBTILI
Un stravechi proverb spune:
Prin urmare, gindurile de aceeasi natura au tendinta sa se grupeze. Exista, deci, grupari de forte, adevarate conglomerate si la fel pot exista grupe de mentalitati. In general, persoanele care au idei si aspiratii comune, se atrag, in mod natural, vibratiile lor aflindu-se pe frecventa asemanatoare. Chiar legile fizicii pun in evidenta acest fapt. Apasind o clapa a pianului putem auzi perfect ca, simultan, vibreaza fie un geam, fie o lustra, tonica acelui obiect de sticla fiind identica cu cea a notei produse. Exista, deci, in natura, vibratii simpatice si de aceea, uneori, este dificil a si cine este adevaratul inventator al unui anumit lucru. De exemplu, Cine a fost inventatorul telefonului?!, Bell sau Cray?… Atit Bell, Cray cit si Edison s-au scufundat in acelasi curent de ginduri si au dezvoltat, in mod simultan, ginduri oarecum asemanatoare.
Exista, deci, o mare magnetica, un ocean (adevarat) de energie in care noi traim, in aceasta existind curentii gindurilor carora noi putem voluntar sau inconstienta sa le atasam pentru a obtine rezultate bine definite.
Incercati acum, pe baza datelor prezentate, sa va reprezentati macar citeva clipe aceasta constiinta magnetica gigantica, din care, noi, dumneavoastra si ceilalti, facem parte, aceasta din urma, fiind apta sa primeasca si sa transmita ginduri. Curentii gindurilor acestei mari magnetice sunt la fel de bine definiti ca si aceia ai unui ocean. Acesti curenti ai gindului sunt net separati de frecventele lor specifice de vibratie si noua personal – chiar daca nu stim nimic despre ei – nu ne este absolut necesar a-i cunoaste direct, caci orice om atrage dintr-un anumit curent, in functie de dominanta frecventei aurice, ideile care, intotdeauna, vibreaza in armonie cu el insusi. Aceasta atrage, total, dupa sine, ceea ce numim nivel dupa care taxam ceilalti oameni.
Daca, de exemplu, atit dumneavoastra cit si noi avem, in acelasi timp, ginduri de aceeasi natura, suntem (constient sau nu) atasati la acelasi curent si primim idei asemanatoare. de cele mai multe ori, oamenii utilizeaza curentii gindirii in mod inconstient, in foarte rare cazuri avind semi-constiinta si in extrem de rare cazuri plenara constiinta.
…Un individ doreste sa obtina un anumit obiect si se decide sa-l dobindeasca…
El nu stie nimic despre folosirea stiintifica a spiritului, dar dorinta sa intensa si hotarirea sa precisa pun automat anumite legi naturale in actiune si daca el persista, va obtine (direct proportional cu intensitatea dorintei sale), mai devreme sau mai tirziu, ceea ce doreste. De cele mai multe ori, timpul folosit pentru a se ajunge la reusita va fi lung, caci el nu stie sa dirijeze (in linie dreapta) fortele pe care le-a declansat (la moment dat).
O alta fiinta umana care cunoaste bine puterea spiritului, va cere Constiintei Universale sa-i dea acel obiect. Repetind aceasta frecvent, cu multa ardoare, va obtine acel obiect sau fenomen, dar intr-un interval ceva mai mic decit in cazul amintit anterior.
Yoghinul, avind toate elementele clar legate de curentii subtili colorati (pentru a obtine obiecte), trebuie sa dea nastere, sa creeze o imagine mentala a acelui obiect sau fenomen si sa concentreze, intens, gindirea asupra acelei imagini realizate. El va atrage catre eu obiectul sau fenomenul creat, utilizind (in mod constient) LEGEA. Astfel, dorintele sale vor fi realizate cu mult rapid decit in cazurile anterioare. oamenii care se folosesc in mod inconstient de aceste forte psihice naturale, atribuie totdeauna (in ignoranta lor) succesul unor cauze (de cele mai multe ori) exterioare. Actualmente, multe persoane utilizeaza curenti cosmici in scopuri terapeutice, obtinind vindecari, reclamind un sistem particular. Cu toate acestea, in fiecare din cazuri, fenomenul se bazeaza pe aceeasi lege.
Isus, cunoscind natura si folosirea fortelor cosmice (prezentate), initiaza discipolii sai, acestia reusind sa realizeze diferite miracole.
Curentii fortelor spirituale constituie o parte a Spiritului Universal (parte generata de Spiritul Divin). Noi trebuie sa ne amintim permanent… sunt pe deplin convins ca spiritul universal ma inconjoara. Constiinta Cosmica este intocmai ca oceanul… mereu in miscare. Oceanul prezinta miscari obisnuite (mareele) si variabile (valurile). Constiinta Cosmica prezinta, la propriile sale miscari, curenti susceptibili de a fi modificati superficial de gindurile umane.
Un individ oarecare nu poate lupta perpetuu(m) contra unui curent mental-universal, pentru ca el nu poate opri fluxul acestei mari de forte (depasit fiind de ea). El poate sa urmeze un anumit curent, mai ales daca acesta este superior, extragind avantaje lucrind cu natura (la unison) si nu impotriva acesteia. Prin urmare, recunoscind unitatea acestei forte, constatam ca ea se manifesta sub diferite aspecte si, analizind in detaliu, s-a ajuns la concluzia ca aceste aspecte sunt numite mari curente de manifestari universale.
Fiecare dintre acesti curenti se diferentiaza de ceilalti prin frecventa specifica vibratiilor, conditionata de mediul in care se manifesta.
Cei cinci curenti se subdivizeaza in curenti mai mic, fiecare dintre ei prezentind diferente specifice de vibratii. Acestia (cosmici fiind) matura literalmente suprafata solului, trecind chiar in acesta si strabatindu-l asa cum ne strabat pe noi (insine). Sunt simultani si pot fi intercalati unii in ceilalti, influentindu-se intre ei.
Vazuti din plan subiectiv, ei apar ca mai multe benzi de culori diferite ce inconjoara pamintul si toate creaturile vii. Fiinta umana (obisnuita) nu poate percepe (in mod spontan) curentii cosmici, astfel indoindu-se de prezenta acestora. Faptul ca nu se vad sau nu se simt nu e o ratiune suficienta pentru a trage concluzia inexistentei lor. De pilda, electricitatea (libera) nu se vede, totusi exista.
Prin tehnici yoga (aplicate corect) fiinta capata un anumit grad de dezvoltare psihica si abilitatea concentrarii asupra frecventelor de vibratie dorite, putind, astfel, sa devina constienta de cul(val)oarea curentilor cosmici.
Concluzionind (esential), este bine sa retinem:
1. CURENTUL SUBTIL, ROSU(L), ESTE CARACTERISTIC INSTINCTULUI;
https://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2022/11/JGF.jpg240320adminhttps://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2025/07/logo-transparent.pngadmin2022-11-11 17:55:122022-11-11 17:55:12ELEMENTELE CULORILOR SUBTILE SI VIBRATIILE ACESTORA
Se vorbeste destul de mult de tablitele Sumeriene, dar foarte putini au citit traducerea acestora. Ele prezinta istoria in varianta Sumeriana.
Tablitele de la Tartaria, mai vechi cu cca. 1000 ani decat cele Sumeriene, inca nu sunt complet descifrate, iar cele descifrate prezinta calcule matematice intr-un alt sistem. Deci pana la definitivarea descifrarii placutelor de la Tartaria, cand e posibil sa aflam o completare sau o schimbare radicala a istoriei, e bine sa cunoastem varianta „traducerii” (sub rezerva unei posibile dezinformari) tablitelor Sumeriene. Asemanarea multor aspecte cu scrierile biblice e covarsitoare.
Zecharia Sitchin, cunoscut datorita traducerii (descifrarii) tablitelor Sumeriene, a caror inteles schimba radical istoria omenirii, catalogat si ca fiind un manipulator, de catre unii, dar si fiindui apreciata traducerea de catre altii.
In cartea ” An.unnak.ki Versus An.unnak.ki ” , Aryana Havak prezinta pe scurt istoria tablitelor Sumeriene, dar si traducerea catorva dintre tablite. In continuare aveti acest pasaj :
Aceasta ar fi istoria oficială, prezentată succint, a Sumerului.
În urma unor ample săpături arheologice, printre care cele din 1850, din zona Mosulului, efectuate de Sir Layard şi cele nu mai puţin faimoase din Telloh, care au fost începute de nişte arheologi francezi în anul 1877 şi au fost continuate de alte echipe până în anul 1913, s-a reuşit aducerea la lumină a unor uriaşe vestigii arheologice care atestă rolul civilizator pe care l-au avut sumerienii. Cu ocazia acestor şantiere s-au găsit aprox. 250.000 de tăbliţe şi cilindri, preponderent din lut şi piatră, pe care se afla întreaga istorie a Sumerului. Din păcate nu s-au tradus decât foarte puţine. Ele sunt considerate ca fiind una din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria umanităţii, dar deşi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente, ele continuă să fie ignorate şi excluse din istoria oficială. Acest lucru se datorează faptului că ele contravin versiunii oficiale, atât din punct de vedere istoric, cât şi religios. Majoritatea acestora fac referire la situaţia economică, socială, religioasă şi politică din acea perioadă. Cel mai important apărător şi traducător al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin, istoric şi poliglot, care a studiat ani la rând aceste texte şi care, în urma unor argumente coerente, a ajuns la concluzia că această civilizaţie sumeriană a fost un «dar al zeilor».
Ceea ce este însă important şi interesant de aprofundat este Lista Sumeriană a Zeilor şi Zeiţelor. Această listă se află gravată pe o multitudine de tăbliţe de lut şi sigilii de piatră şi cuprinde o perioadă de aproximativ 400.000 de ani. Cu toate că anumite voci au afirmat că ele sunt reale şi trebuiesc acceptate, datorită lungii perioade pe care o acoperă, comunitatea ştiinţifică a respins aceste informaţii considerându-le neverosimile. Ei îşi bazează argumentaţia şi pe faptul că conducătorii sunt descrişi ca fiind zei sau nemuritori.
În aceste înscrisuri sumeriene zeii sunt numiţi An.unnak.ki – în traducere, cei care au venit din cer pe pământ. Nu putem să nu facem o corelaţie cu religia oficială şi anume cu faptul că în Geneză apar nişte personaje ce sunt numite Nefilimi, cuvânt a cărui traducere uzuală este cea de uriaşi, dar a cărui interpretare corectă ar fi: cei care au venit jos.
Mitologia sumeriană afirmă că au existat o serie de zei şi zeiţe, buni sau răi, care au venit pe pământ şi au creat rasa umană. Sitchin spune că aceşti zei au sosit de pe o planetă numită Nibiru sau Planeta încrucişării, pe care asirienii şi babilonienii o numeau Marduk. Sumerienii credeau că această planetă are o orbită eliptică de 3.600 de ani pământeni şi că orbita acestui astru ar începe undeva între Jupiter şi Marte şi s-ar extinde departe în spaţiul cosmic. În prezent s-a identificat un corp ceresc, numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto şi care se pare că face parte din sistemul nostru solar. În traducerea lui Sitchin, planeta Nibiru ar fi cauzat, la începutul formării sistemului solar, distrugerea unei planete numită Tiamat. Se pare că centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter a apărut ca urmare a ciocnirii dintre Tiamat şi una din Lunile planetei Nibiru. Acest cataclism este descris în amănunt pe câteva tăbliţe, însă nu mai există nicio o altă dovadă care să susţină această ipoteză. Singurul argument care se poate aduce este faptul că sumerienii aveau ample, dar totodată neobişnuite cunoştinţe de astronomie, nefireşti pentru acea perioadă, ei având tăbliţe cu reprezentări ale sistemului solar şi al planetelor, reprezentări în care sunt desenate corect poziţiile, mărimea şi orbitele acestora.
Conform calculelor acestora Nibiru trece prin sistemul nostru solar odată la 3.600 de ani, iar sumerienii au numit această perioadă un SAR. Pe tăbliţe găsim afirmaţia că anunnakki au ajuns pe pământ cu 120 de SAR înaintea potopului. Asta ar însemna aproximativ 432.000 ani. Sitchin crede că aceşti zei aveau viaţa foarte lungă, de până la 500.000 de ani pământeni. Tot el spune ca aceştia au venit pe Terra cu scopul de a căuta aur. Se pare că aurul le era necesar la refacerea atmosferei de pe planeta lor, întrucât aceasta se deteriorase. De aceea au venit aici. au construit mine situate în principal în actualul Zimbabwe, zonă numită de sumerieni AB.ZU, au făcut baze între actualele Iran şi Irak. Însă după o perioadă, dându-şi seama că nu pot face munca, au combinat ADN-ul lor cu cel al lui Homo Erectus, creând astfel Homo Sapiens.
Tăbliţele descriu modul în care au fost combinate genele Anunnakki cu cele ale băştinaşilor, ba mai mult, fac referire la anumite recipiente în care au fost creaţi embrionii. Se pare că în misiunea lor de a căuta aur ei au mai aterizat şi pe alte corpuri cereşti cum ar fi Lahmu (Marte) şi Luna. Iniţial au fost 900 de colonizatori, dar doar 600 s-au stabilit pe Terra.
Locuitorii de atunci ai zonei sumeriene au fost primii care au interacţionat cu ei şi tot ei au fost cei cărora de-a lungul timpului le-au fost dezvăluite informaţii privind sistemul solar, astronomia, construcţia de oraşe, agricultura, canalizare, etc.
Anunnakki aveau ca şi conducători pe Enlil şi Enki, care erau fiii conducătorului suprem al celor de pe Nibiru, numit Anu. Enki împreună cu Ninhursag sau Ninti se pare că au fost cei care i-au creat pe oameni, deşi Enlil s-a opus cu vehemenţă. Ninhursag, Ninti sau Ninkharsag este descrisă ca având vaste cunoştinţe medicale şi apare deseori în reprezentările sumeriene sub forma unei potcoave cu ajutorul căreia se tăia cordonul ombilical. În anumite reprezentări ea apare ca fiind o femeie însărcinată.
Ulterior aceasta devine zeiţa mamă şi o regăsim în diverse religii sub felurite nume ca: regina Semiramida, Isis, Barati, etc.
Tăbliţele ne spun că în fazele iniţiale s-a încercat combinarea ADN-ului zeilor cu feluritele vietăţi existente pe Terra la acel moment. Aşa se face că au apărut creaturi cu diverse defecte sau hibrizi, inapţi în a munci.
Într-un final, după multe combinaţii şi încercări eşuate, au descoperit formula corectă şi astfel s-a născut LU.LU, primul Homo Sapiens. În conformitate cu textele sumeriene Lulu a avut ca mamă o femeie din Africa, iar descoperiri recente arată că Homo Sapiens a apărut pentru prima oară acolo. Ştiinţa confirmă că noi am avut acelaşi strămoş feminin care a trăit în Africa acum 150.000–300.000 de ani. Tot ştiinţa demonstrează că acum 35.000 de ani s-a produs o nouă intervenţie, la fel de bruscă ca prima, asupra ADN-ului uman, în urma căreia a apărut Homo Sapiens Sapiens.
Pe tăbliţele sumeriene apar numele şi ierarhia zeilor anunnakki. Astfel: tatăl zeilor se numea AN (cer) iar mama lor ANTU. Aceştia stăteau în cerul lor şi veneau în vizită pe E.RI.DU doar rareori.
Ishtar
Se pare că aceşti doi au fost cei care i-au trimis pe Enlil şi Enki, care erau fraţi vitregi, să guverneze pământul. Ulterior aceştia au devenit din fraţi, rivali. Tăbliţele mai descriu faptul că oamenii au primit posibilitatea procreerii, iar acest lucru a dus la o explozie demografică. Se pare că acesta a fost declanşatorul unui conflict major între Enlil şi Enki, conflict în care Enki a ţinut partea rasei nou create. De altfel atât legendele sumeriene cât şi textele Vedice povestesc despre conflicte permanente în rândul zeilor, iar dacă ne gândim şi la mitologia greacă observăm aceeaşi stare conflictuală la nivelul zeilor, care exploda la cel mai mic incident.
Zeii sumerieni sunt descrişi ca având mai multe înfăţişări. Uneori sunt umanoizi, alteori au cap şi aripi de păsări şi adesea au aspect de reptilă. Această ultimă reprezentare apare în special în imaginile în care aceştia sunt descrişi ca fiind războinici. Aceste tipare sunt repetitive şi se regăsesc pretutindeni. Interesant este faptul că în texul tăbliţelor, pe parcursul a mai multe sute de mii de ani, se regăsesc numele aceloraşi zeităţi.
Cel mai important zeu era Anu, dumnezeu din cer, stăpânul constelaţiilor, rege al zeilor, spiritelor şi demonilor şi care locuia în cele mai înalte zone din cer. El avea puterea creaţiei şi puterea distrugerii, pedepsindu-i astfel pe cei răi. El a fost tatăl lui Anunnku, în traducere, cel venit din cer.
Pe una din tăbliţe apare Enmeduranki, un prinţ din Sippar, care a fost îndrăgit de Anu, Enlil şi Enki. El a fost adus de Shamas la adunarea zeilor. Ei i-au arătat cum «să vadă uleiul pe apă» şi multe alte secrete. Apoi i-au dat Tăbliţa Divină care conţinea secretele Cerului şi ale Pământului. Tot ei l-au învăţat cum să facă calcule matematice.
Sumerienii nu i-au numit dumnezei pe anunnakki, ci DIN.GIR, adică cei puri, strălucitori. Nu are sens să intrăm în amănunt în aceste descrieri. Informaţiile se găsesc şi pot fi accesate. Este important de menţionat că textele sumeriene împart istoria în două părţi: înainte şi după Potop. Se pare că a existat un potop care a venit şi a distrus ceea ce creaseră anunnakki. Ei spun că după ce apele s-au retras, anunnakki au decis că au fost prea măreţi (în sensul de buni) pentru umanitate. Termenul folosit este ELU, care se traduce din acadiană ca măreţ.
Dacă suprapunem informaţiile tăbliţelor peste cele din Biblie vedem că anumite idei corespund, regăsindu-se în ambele scrieri.
Iar după ce au început a se înmulţi oamenii pe pământ şi li s-au născut fiice, Fiii lui Dumnezeu, văzând că fiicele oamenilor sunt frumoase, şi-au ales dintre ele soţii, care pe cine a voit.
Dar Domnul Dumnezeu a zis: „Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani!”
În vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi (nefilimi), mai cu seamă de când fiii lui Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte fii: aceştia sunt vestirii viteji din vechime.
Văzând însă Domnul Dumnezeu că răutatea oamenilor s-a mărit pe pământ şi că toate cugetele şi dorinţele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele,
I-a părul rău şi s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ.
Şi a zis Domnul: „Pierde-voi de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut! De la om până la dobitoc şi de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci îmi pare rău că le-am făcut.”
Babylon
Potopul a ţinut pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi s-a înmulţit apa şi a ridicat corabia şi aceasta s-a înălţat deasupra pământului.
Şi a crescut apa mereu şi s-a înmulţit foarte tare pe pământ şi corabia se purta pe deasupra apei.
Şi a sporit apa pe pământ atât de mult, încât a acoperit toţi munţii cei înalţi, care erau sub cer.
Şi a acoperit apa toţi munţii cei înalţi, ridicându-se cu cincisprezece coţi mai sus de ei. Şi a murit tot trupul ce se mişca pe pământ: păsările, animalele, fiarele, toate vietăţile ce mişunau pe pământ şi toţi oamenii.
Toate cele de pe uscat, câte aveau suflare de viaţă în nările lor, au murit
Şi aşa s-a stins toată fiinţa care se alia pe faţa a tot pământul, de la om până la dobitoc şi până la târâtoare şi până la păsările cerului, roate s-au stins de pe pământ, şi a rămas numai Noe şi ce era cu el în corabie.
Iar apa a crescut mereu pe pământ, o sută cincizeci de zile.
Geneza
De altfel dacă ar fi să cercetăm legendele şi miturile existente pe întreg pământul am realiza că pretutindeni apare ideea de potop. În tăbliţele sumeriene se povesteşte cum anunnakki au părăsit pământul în navele lor în timp ce întreg teritoriul era acoperit de apă. Există în prezent dovezi geologice care confirmă că acum aproximativ 11.000 î.Hr. pe Terra s-a produs o catastrofă care a distrus toate aşezările existente. Ici colo apar noi descoperiri, dovezi ale unor civilizaţii avansate, dar care nu sunt luate în seamă.
Tot pe aceste tăbliţe găsim informaţii cu privire la faptul că sumerienii îşi vedeau zeii ca fiind buni şi puternici şi de aceea atribuiau eşecurile şi nereuşitele personale ca fiind răsplata propriilor fapte. Astfel s-a născut credinţa că dacă îţi dispreţuiai sau judecai dumnezeul acesta îţi aducea boli, suferinţă, dezastre. Din scrieri aflăm că în acea zonă geografică ploile erau rare şi că atunci când ploua şi apăreau inundaţii acestea erau puse pe seama unui demon care trăia în Golful Persic şi care se răzbuna pe ei. Tot la sumerieni apare ideea că un copil se naşte deja păcătos şi că orice suferinţă este dată pe merit şi că trebuie mulţumit pentru ea.
Panteonul Zeilor Sumerieni
Sumerienii atribuiau calităţi umane zeilor şi astfel avem informaţii despre tot felul de conflicte cum ar fi cel apărut între zeul bovinelor Lahar şi sora lui, zeiţa cerealelor, Ashnar. Apare apoi o ceartă între Emesh, zeul verii, răspunzător de floră, construcţii, oraşe şi temple şi Eten, zeul iernii, care era responsabil cu naşterile şi roditul. Se pare că aceşti zei erau geloşi şi voiau să fie lăudaţi în permanenţă. De asemenea a existat un conflict şi între Enki şi Ninhursag (doamna care dă viaţă). Acesta se pare că ar fi mâncat opt plante crescute într-un loc special, numit grădina divină şi ar fi declanşat astfel furia zeiţei. Aceasta l-a blestemat, dorindu-i ca opt părţi din corpul lui să se îmbolnăvească, iar Enki s-a îmbolnăvit. Una din zonele afectate a fost o coastă.
Într-un final lui Ninhursag i s-a făcut mila şi s-a întors să îl însănătoşească. Ea a creat opt divinităţi care să îl vindece, din care una a fost făcută special pentru coasta bolnavă. Ea se numea Nin-Ti, în traducere doamna coastă. Să fie acesta oare o asemănare cu biblica Eva?
Despre Ninhursag se ştie că a avut o fiică şi un fiu cu Enki. Aceasta a devenit ulterior zeiţa păşunilor, iar fratele ei pe nume Ninurta a fost văzut ca fiind răspunzător de fântâni. Ninhursag este numită şi Niniti-doamna vieţii sau Mammi şi răspundea de facilităţile medicale.
Enki iese din apă la îndemnul mesagerului său Isimud care este uşor de identificat prin cele două feţe care privesc în părţi opuse (dualitate).
În reprezentări, Enki apare adesea reprezentat de doi şerpi care se încolăcesc, imagine foarte asemănătoare cu cea a AND-ului uman şi cu cea a caduceului, simbol folosit şi în prezent de medicină. Pe tăbliţe se află consemnat faptul că el a sfidat Consiliul Conducător al Anunnakkilor, care hotărâse să distrugă umanitatea, pentru că o vedea ca fiind o creaţie imperfectă, şi l-a învăţat pe Ziusudra (Noe sumerian) cum să îşi construiască o barcă spre a se salva pe el şi familia lui.
Perioada domniei lui Enki se întinde pe 120 SAR. Templul lui principal se numea E-ENGUR-RA, în traducere, casa din străfundul apei şi se alia în Eridu, o localitate situată în zona văii Eufratului. Se mai ştie despre Enki că a avut un copil cu fiica sa care a dat naştere unei fete pe nume Nikurra. Enki s-a împreunat şi cu aceasta şi astfel s-a născut Uttu. Important este faptul că Enki apare întotdeauna ca protector şi învăţător al omenirii şi este văzut ca fiind creatorul omului.
Spre deosebire de fratele său Enki, Enlil este descris ca fiind un zeu al vântului sau al dominaţiei. Tăbliţele spun despre el că ar fi fost aruncat din DILMUN, casa zeilor, pentru că ar fi violat o fată pe nume Ninlil. Aceasta însă l-a urmat în pribegie şi i-a născut patru copii. Enlil este văzut ca fiind stăpânul pământului şi este cunoscut ca fiind inventatorul târnăcopului.
În afara acestor principali zei, în tăbliţele sumeriene mai găsim relatări şi despre alte zeităţi, fiecare având un rol binestabilit în ierarhia existentă.
Consider că este important să amintim cronologia evenimentelor, stabilită de Sitchin, în urma traduceri tăbliţelor.
Evenimente înainte de Potop
450.000 Î.Hr.
Atmosfera planetei Nibiru începe să se deterioreze şi devine astfel ostilă vieţii. Anu îl detronează pe Alalu şi ajunge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici găseşte zăcăminte de aur şi realizează că acestea pot fi folosite spre a salva atmosfera planetei sale.
445.000
Anunnakki aterizează pe Terra şi îşi stabilesc baza la Eridu, cu intenţia de a extrage aur din Golful Persic. Ei sunt conduşi de Enki, care este fiul lui Anu.
430.000
Pământul începe să devină ospitalier datorită climei care devenise mai blândă. Anunnakki sosesc pe Pământ în număr mare. Ei sunt conduşi de sora vitregă a lui Enki. Ea era doctor şi avea şi rang conducător.
416. 000
Producţia de aur începe să scadă, iar acest lucru îl determină pe Anu să vină pe Pământ. Împreună cu el soseşte şi fiul lui, Enlil. Odată ajuns aici, Anu hotărăşte ca exploatarea minieră să aibă loc în Africa. Totodată îl numeşte pe Enlil coordonator al misiunii Terra. Enki este trimis în Africa. În momentul în care voia să părăsească Terra, Anu este atacat de nepotul lui Alalu.
400. 000
În sudul Mesopotamiei existau şapte localităţi dezvoltate. Cele mai importante erau: un port spaţial în Sippar, Centrul de Control al Misiunii din Nippur şi Centrul Metalurgic din Shurrupak. Minereurile erau transportate din Africa cu ajutorul unor nave. Metalul era rafinat şi apoi trimis în sus, pe orbită. De aici era încărcat în navele care soseau regulat de pe Nibiru. Igigi era răspunzător de trimiterea produsului finit.
380.000
Igigi îl sprijină pe nepotul lui Alalu iar acesta încearcă să ia Pământul în stăpânire.
Enliliţii câştigă într-un final războiul împotriva zeilor.
300. 000
Anunnakki se răzvrătesc deoarece nu le convenea munca grea pe care o depuneau în mine. Enki şi Ninhursag se văd puşi în situaţia de a găsi alţi muncitori. De aceea se gândesc să creeze lucrători. Primi lucrători obţinuţi prin manipulare genetică au avut la bază ADN-ul unei femele de maimuţă. Aceştia au fost primii Homo Sapiens. Ei sunt puşi la muncă în locul anunnakki lor. În acelaşi timp Enlil aduce lucrători primitivi în Edin din Mesopotamia. Homo Sapiens a fost creat având posibilitatea procreerii şi de aceea a început să se înmulţească.
200.000
O nouă eră glaciară se abate asupra Pământului. Acest lucru face ca viaţa să regreseze.
100.000
Clima începe să îşi revină, încălzindu-se. Fiicele oamenilor care erau deosebit de frumoase sunt râvnite de către anunnakki. Aceştia încep să se cupleze cu ele. Acest lucru îl enervează pe Enlil.
75. 000
Asupra Pământului se abate o nouă eră glaciară. Pe Pământ este atât de frig încât doar omul Cro-Magnon supravieţuieşte.
49. 000
Enki şi Ninhursag se decid să pună noi conducători în Shuruuppak. Ei îi aleg din rândul oamenilor, dar din categoria celor ce aveau părinţi anunnakki. Acest lucru îl înfurie pe Enlil, care se hotărăşte să distrugă întreaga populaţie.
13. 000
Enlil îşi dă seama că se va produce o catastrofa globală odată cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pământului. Valul uriaş ce urma să se propage pe Terra avea să îi ducă planul la bun sfârşit. El îi pune pe anunnakki să jure că nu vor divulga oamenilor această informaţie.
Evenimente după Potop
11.000 î.Hr.
Enki nu poate respecta promisiunea şi îl învaţă pe Ziusudra cum să îşi construiască o barcă sigură. Apele se revarsă asupra pământului. Anunnakki urmăresc întreaga scenă de la bordul navei lor. După ce apele au început să se retragă, Enlil acceptă ca populaţia rămasă să primească unelte şi seminţe. Oamenii încep să cultive mai întâi în zonele înalte. Enki îi învaţă cum să domesticească animalele.
10.500
Descendenţii lui Ziusudra primesc trei ţinuturi unde să îşi desfăşoare activitatea. Ninurta, fiul lui Enki, îi ajută făcând stăvilare şi secând râurile spre a le oferi teren fertil.
Enki intervine şi el, făcând valea Nilului cultivabilă. Peninsula Sinai este transformată în port pentru navele spaţiale. Anunnakki construiesc un Centru de Control pe muntele Monah, viitorul Ierusalim.
9.780
Primul născut al lui Enki, pe nume Ra/Marduck, împarte domnia Egiptului între Osiris şi Seth.
9.330
Seth îl capturează pe Osiris, după care îl omoară tăindu-l în bucăţi. Preia apoi rolul de conducător al Nilului.
8.970
Fiul lui Osiris, pe nume Horus, îşi răzbună tatăl iniţiind primul război al piramidelor. Seth reuşeşte să scape refugiindu-se în Asia. El ia peninsula Sinai şi Canaan-ul.
8.670
Urmaşii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul că descendenţii lui Enki controlau toate zonele de zbor şi de aceea iniţiază un al doilea război al piramidelor. Ninurta câştigă bătălia şi goleşte piramidele de echipament. Ninhursag organizează o conferinţă de pace. Conducerea Egiptului este preluată de urmaşii lui Thoth. Dinastia Ra/Marduk îşi pierde puterea. Se construieşte Heliopolisul.
8.500
La porţile facilităţilor spaţiale sunt construite turnuri de veghe. Unul dintre acestea se afla în Jericho.
7. 400
Este o perioadă a păcii. Anunnakki dezvăluie oamenilor noi cunoştinţe. Este momentul în care începe perioada neolitică. Egiptul este condus de semi-zei.
3.800
Anunnakki se hotărăsc să înfiinţeze din nou oraşele zeilor în Sumer. Este momentul în care apare civilizaţia. Primele oraşe construite sunt Eridu şi Nippur. Anu vine în vizită pe Terra. Cu această ocazie se construieşte oraşul Uruk, iar templul acestui oraş este închinat zeiţei Inanna, care era nepoata lui Anu.
Regi pe Pământ
3.760
Oamenilor le-a fost dată conducerea. Ninurta face prima capitală la Kish. În Nippur apare calendarul. Civilizaţia începe să se răspândească şi în afara Sumerului.
3.450
Nannar/Sin preia conducerea în Sumer. Babilonul este proclamat de către Marduk ca fiind „poarta zeilor”. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel, iar anunnakki reuşesc să amestece limbile oamenilor. Thoth a fost dat jos de pe tron de către Ra/Marduk. Dumuzi, fratele lui Thoth, cel care o trădase pe Inanna este arestat şi apoi ucis din greşeală. Marduk este zidit de viu în marea piramidă, dar reuşeşte să scape printr-un tunel. Pleacă apoi în exil.
3.100-3.350
Sunt ani de haos, care se sfârşesc odată cu instalarea unui faraon. Civilizaţia înaintează ajungând în a doua regiune.
2.900
Conducerea Sumerului este preluată de Erech, căruia Inanna îi dă putere peste a treia regiune. Acesta este momentul în care valea Indus începe să se civilizeze.
2.650
Regatul Sumerului începe să se destrame, ocazie cu care capitala se mută. Enlil îşi dă seama că oamenii sunt din ce în ce mai greu de condus.
2.371
Inanna se îndrăgosteşte de Sharru-Kin (Sargon). Acesta îşi stabileşte capitala la Agade. Acesta este momentul naşterii imperiului akkadian.
2.316
Sargon, vrând să stăpânească cele patru regiuni, desacralizează pământul Babilonului. Conflictul dintre Inanna şi Marduk capătă amploare şi ia sfârşit doar în momentul în care Nergal, fratele lui Marduk, pleacă din Africa, spre a-l convinge să părăsească Mesopotamia.
2.291
Tronul din Akkad este ocupat de Naram-Sin. Acesta reuşeşte cu ajutorul Inannei să intre în Egipt prin peninsula Sinai.
2.255
Inanna preia puterea în Mesopotamia. Narram-Sin sfidează Nippurul. Marii anunnakki atacă Agade, ştergându-l de pe faţa pământului. Inanna reuşeşte să scape. Grupări loiale lui Enlil şi Ninurta ocupă Sumerul şi Akkad.
2.220
Civilizaţia Sumerului explodează graţie unor conducători abili din Lagash. Gudea este ajutat de Thoth să construiască un ziggurat în onoarea Ninurtei.
2.193
Este anul în care Terah, tatăl lui Abraham se naşte într-o familie de înalţi preoţi.
2.180
Egiptul se împarte în două. Urmaşii lui Ra/Marduk rămân cu sudul iar faraonii obţin tronul Egiptului de Jos.
2.130
Autoritatea începe să se deterioreze în Mesopotamia. Inanna nu reuşeşte să reziste la conducerea Erechului.
Era decisivă
2.123
În Nippur se naşte Abraham.
2.113
Enlil îi încredinţează lui Nannar, pământul din Shem. Se decide ca Ur să fie capitala noului imperiu. Ur-Nammu se urcă pe tron şi devine protectorul Nippurului. Tatăl lui Abraham, Terah, vine în Ur spre a încheia o alianţă cu curtea regală.
2.096
Ur-Nammu este ucis în război. Oamenii sunt convinşi că omorârea lui a fost aranjată de Anu şi Enlil. Terah pleacă împreună cu familia sa în Harran.
2.095
Shulgi vine la tron în Ur. Imperiul începe să prospere. El se îndrăgosteşte de Inanna şi devine iubitul acesteia. Dă Larsa elamiţilor în schimbul promisiunii că vor servi ca legiune străină.
2.080
Prinţii din Theba, care îi erau loiali lui Ra/Marduk au început să facă presiuni asupra nordului ce se afla sub Mentuhotep I. Nabu. Fiul lui Marduk obţine adepţi, pentru tatăl său, din Asia de Vest.
2.055
Nannar îi ordonă lui Shulgi să trimită trupe elamite pentru a stopa revolta din oraşele canaanite. Elamiţii ajung la intrarea în peninsula Sinai şi la portul spaţial.
2.048
Moare Slugi. Marduk se mută în ţinutul hitiţilor. Abraham stăpâneşte peste sudul Canaanului, fiind ajutat de o trupă de elită.
2.047
Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine regele Urului. Abraham pleacă în Egipt, de unde revine după cinci ani, însoţit de mai multe trupe.
2.041
Amar-Sin, ghidat de Inanna, formează coaliţia regilor din est şi organizează o expediţie militară în Canaan şi Sinai. Conducătorul acesteia este elamitul Khedor-la’omer. Abraham le blochează accesul la intrarea în portul spaţial.
2. 038
În timp ce imperiul se destramă, Shu-Sin îl înlocuieşte pe Amar-Sin la tronul din Ur.
2.029
Ibbi-Sin îl înlocuieşte pe Shu-Sin. Provinciile vestice sunt din ce în ce mai mult orientate către Marduk.
2.024
Marduk intră în Sumer şi se înscăunează în Babilon. Lupta se extinde către centrul Mesopotamiei. Pământul sfânt al Nipurului este întinat. Enlil ordonă pedepsirea lui Marduk şi Nabu, însă Enki se opune. Cu toate acestea fiul lui Enki, Nergal îi ţine partea lui Enlil. Nabu împreună cu ajutoarele lui încearcă să captureze portul spaţial, moment în care marele anunnakki aprobă folosirea armelor nucleare. Nergal şi Ninuria distrug atât portul spaţial cât şt oraşe canaanite.
2.023
Vântul poartă deşeuri radioactive către Sumer. Oameni şi animale mor răpuşi. Apa este otrăvită şi pământul devine sterp. Sumerul şi întreaga sa civilizaţie zac în ruine. Abraham moare la vârsta de 100 de ani, iar moştenitorul lui devine Isaac.
După cum am mai spus, aceasta este cronologia evenimentelor, cronologie stabilită de Sitchin în urma analizării tăbliţelor sumeriene. Trebuie menţionat că există multe voci, mai mult sau mai puţin autorizate, care contestă aceste evenimente. Este însă izbitoare similitudinea şi cronologia unor evenimente înşiruite aici, cu cele descrise de alte surse din antichitate şi în primul rând cu cele din Biblie. Peste tot apare un dumnezeu/forţă supremă care a făcut omul, l-a învăţat, i-a dat pereche, l-a izgonit atunci când a încălcat o lege, etc. În toate tradiţiile se vorbeşte despre un potop care a venit să şteargă păcătoşii de pe suprafaţa pământului şi despre un singur om, care avertizat fiind, şi-a luat măsurile necesare. Dacă este să luam în calcul că majoritatea munţilor sunt tineri, atunci nu putem să nu acceptăm ideea unor convulsii, apărute nu departe în trecut, la nivelul scoarţei terestre. Până şi Platon menţionează într-una din lucrările sale că agricultura a început întâi în regiunile înalte, deoarece un val uriaş distrusese toate aşezările de la şes.
Nu vreau să spun mai multe, vă las să trageţi concluziile singuri. Vă recomand însă înainte de a accepta o versiune, oficiala sau neoficială a istoriei, să analizaţi cât mai multe surse. Numai aşa vă veţi putea forma o opinie corectă asupra trecutului nostru.
În jurul datei de 12 iunie 2006, un batalion de infanterie, care avea ca sarcină supravegherea zonei petroliere de la Baza aviatică din Talil, situată în sud-estul Bagdadului, a descoperit accidental o cutie de cupru în interiorul căreia se aflau mai multe tăbliţe de lapis-lazuli ce aveau gravate în ele simboluri ale scrierii cuneiforme. Fără să ştie exact despre ce este vorba, Agenţia Naţională de Securitate, împreună cu guvernul american şi britanic, au restaurat o tăbliţă. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusă la British Museum. Membrii au fost asiguraţi că rezultatul va fi făcut public, dar se pare că forţe guvernamentale au interzis acest lucru. Enervaţi aceştia au plecat către British Museum spre a lua parte la proiect. În acest mod, au apărut simultan în mai multe oraşe, transcrieri ale textului străvechi. Probabil că asta a fost marea noastră şansă de a afla de această descoperire.
Tăbliţa I
După dorinţele lor, tronul regal a fost coborât din ceruri
Drepturile au fost perfecţionate, ordonanţele divine au fost exaltate.
În locuri pure, cinci oraşe au fost construite: primul fiind Eridu, al doilea Badtibira. Larak a fost al treilea şi Sippar al patrulea. Al cincilea oraş a fost Shuruppak al cărui rege am fost eu, Ziusudra.
Acestea au fost centrele cultului. Aceste cinci oraşe au fost desemnate centrele cultului.
Un vuiet a ieşit din aceste centre de cult. Un vuiet perturbat de zei.
După ce oraşele au fost distruse, centrele cultului au fost distruse de asemenea.
După dezastru, inundaţia trimisă să acopere tot pământul, distrugătoarea vieţii.
Iar eu Ziusudra, pe vârful înalt al muntelui Nimush, am aranjat şapte şi şapte bărci, pline cu trestie, pini şi liliac şi am dus ofranda pentru a răspândi tămâia în toate direcţiile, iar zeii au mirosit mireasma.
Au mirosit mireasma, şi s-au adunat în jurul ofrandei precum muştele.
Belet-ili a venit. Ea ţinea în aer un ornament în formă de muscă pe care Anu îl făcuse în focul său interior.
„Jur că pe acest medalion albastru,
Că nu o să uit niciodată aceste zile, niciodată!”
Când Enlil a ajuns, m-am adunat cu soţia mea în jurul zeilor.
Ne-a atins sprâncenele şi ne-a spus „Hithero, Ziusudra a fost o fiinţă umană, acum va fi cunoscut ca şi Utnapishtim, şi el împreună cu soţia vor fi zei, ca şi noi.”
Şi am fost duşi departe.
Am fost duşi la locul de unde izvorăsc mari râuri.
La Gihon, Pishon, Tigris şi Euphrates.
În acel loc îndepărtat trăim.
Acolo, la sursa marilor râuri trăim.
Când am ajuns în acel loc de peste lumi,
Enlil mi-a spus, către Utnapishtim, a spus
„Tu”, „cel de departe” vei face munca conducătorului tău EA.
Cândva înţelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aşa vei face şi tu.
Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altă corabie. Scrie-le în tabletele din lapis-lazuli
Scrie-le în tabletele alese.
Apoi pune-le într-o cutie de bronz, pusă pe o trestie şi pe crengi de pin şi liliac.
Împarte înţelepciunea. Împarte bogăţia. Ascunde-le, departe
În oraşul celui mai puternic erou, care a văzut ce a fost ascuns.
Inspectează fundaţiile, puse de către cei 7 maeştri zidari (masoni) pe cărămizile arzătoare. Vezi cum străluceşte precum bronzul în soare?
Urcă-te pe scări. Uită-te la pământul pe care îl întrupează.
Admiră grădinile, templele şi magazinele, toate locurile magnifice.
Caută piatra din mijloc
Uită-te sub.
Acum, în acele timpuri, în acele zile, lumea era încă nouă.
Când Enlil a adus în faţă tăbliţele, pământul abia se uscase.
Coliba roşie, coliba roşie. Zid, Zid.
Coliba roşie ascultă, zid reflectă
Dă jos coliba, construieşte o barcă
Lasă posesiunile. Caută viaţa.
Renunţă la bunurile lumeşti. Ţine sufletul în viaţă.
O nouă furtună se apropie, dar ploile nu urlă. Altă inundaţie vine. Din nou peste pământuri.
Fii pregătit şi pregăteşte-ţi crucile familiei
Schimbă bucuria din sufletele oamenilor.
Ascunde-te în îmbrăţişarea lui Nibiru, întoarcerea luminii în permanentul cerului. A fost (ilizibil)
Sfârşitul tăbliţei
Tăbliţa II
Din prima băutură
Când a intrat pentru prima oară sub manta
Pentru nectarul negru al „raqiya” acesta a fost predestinat
Peste mii de ani, ei au venit
În cea mai violentă formă, au venit
Şi au întrerupt căile vechi
(ilizibil)
Şi oamenii pământului au fost ţinuţi prizonieri în propriile case
Invadatorii s-au luptat între ei pentru bogăţiile pământului
Pentru nectarul negru
Zeii se uitau trişti la ce se întâmplă
Şi s-au consiliat între ei
Pentru un remediu
(ilizibil)
(ilizibil)
În acest timp invadatorii au continuat
Spre oripilarea martorilor, invadatorii au continuat
(ilizibil)
(ilizibil)
Când a apărut urâtul semn în deşert
Uzurpatorii nu au luat de seamă (ilizibil)
Acolo în Dilmun
(ilizibil)
(ilizibil)
Marii zei s-au adunat
Marii zei s-au adunat în Dilmun
(ilizibil)
Ninhursag a adus schimbarea înaintea lui Enki
(ilizibil)
Şi soarta oamenilor a fost pecetluită
Sfârşitul fragmentului
Tăbliţa III
S-a stabilit că naţiunile se vor întoarce
(ilizibil)
(ilizibil)
Naţiunile oamenilor se vor întoarce în pântec
În Nibiru, eterna mamă creatoare
(ilizibil)
(ilizibil)
(Ilizibil)
Annuaki au fost trimişi în faţă
Din ceruri Annuaki au fost trimişi către creaţia lor
(ilizibl)
An, Enlil, Enki şi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre
Fondatorii Eidu, Bad-tibira, Larsa, Sippar şi Shuruppak
(ilizibil)
Primele oraşe au fost fondate
(ilizibil)
Acestea au fost păstrătoarele naţiunilor
Puternicii oameni cunoscuţi care au dat afară Nephilimul
Şi au construit temple divine, ordine, ritualuri şi ceremonii
(ilizibil)
Acestea au fost generaţiile, naţiunile multitudinii.
Această multitudine de naţiuni a curs din ceruri
(ilizibil)
Annuaki, An, Enil şi Ninhursag au trimis înainte mesajele divine
(ilizibil)
Aşteptând întoarcerea lor, întoarcerea copiilor, creatorii oamenilor au aşteptat
(ilizibil)
Cu inimile grele, dar pline de bucurie au aşteptat
Tăbliţa IV
Un nou potop a venit
Din ceruri un nou potop a venit
Cu Dilmun pe dreapta şi sacrul Eridu pe stânga
Annuaki s-au adunat
Între două locuri pure, locul de apă pură
De unde Gihonul şi Pish-onul, Tibru şi Eufrat au curs
Ungând pământul şi oamenii într-o baie purificatoare.
Aceste ape limpezi, cele ce susţineau viaţa au secat
Marile râuri au secat
Acum praful suflă în acele locuri.
Unde marile râuri curgeau cândva
Praful domneşte în acel loc.
Marduk a deschis uşa şi fiii lui Dilmun au mers înainte
Fiii lui Dilmun
Tinerii bravi ai acelui oraş pur
Cel mai luminat dintre oraşe
Au venit în timp ce fiii lui Eridu pregăteau masa
Recitau incantaţia, uitata ceremonie veche
Radiant cu mâinile curate stă Ninhursag
În faţa Annunaki
Cu mâinile curate se pregătea. Supraveghea pregătirile incantaţiilor potrivite, ofrandele şi ceremoniile.
Copiii, zeii creatori, consiliul, Annuaki, pentru ei
Se pregătea
(ilizibil)
Naţiunile, triburile de pe pământ s-au pregătit în timp ce patru oameni puternici ţineau şi focurile şi vânturile
Ca nimic să nu se întâmple pe pământ.
Nici noapte, nici zi, întuneric sau lumină, monotonia dăinuia.
Până când naţiunile, triburile şi-au luat zborul
De pe pământ, naţiunile alese şi triburile au zburat,
În timp ce un munte de foc a ieşit din mare
Curăţând pe cei necuraţi, înghiţind cerul.
Sfârşitul Tăbliţei
Tăbliţa V
Sfânta migraţie peste ceruri
Annunaki
Zeii din apus s-au adunat în locurile sacre vechi şi noi
Ea, Ninki, Inanna şi Utu
Enlil lângă Ninlil, Adad lângă Ninhursag
Zeiţa mamă, (ilizibil) înţeleapta Mammi
A administrat drepturile divine în lumina focurilor consacrate
În timp ce zeiţa pântec, Belet-ili era prezentă
Focurile veşnice, făcute din trestii pure, liliac şi pin ardeau în locurile predestinate
Sub grija oamenilor cunoscuţi, progeniturile antice
Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile
La trei şi două puncte (ilizibil) au făcut (ilizibil) oamenii înţelepţi fac o ofrandă pe pământ
După ritualul cerc, Umal, naţiunile şi triburile s-au refugiat
La trei şi două puncte, locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri
Naţiunile lui Umal şi triburile s-au spălat pe mâini
Au învăţat ceremoniile şi ritualurile în acele locuri (ilizibil) prin migraţia sfântă
În acele locuri, Umal, naţiunile pământului şi triburile
Au fost făcuţi curaţi din nou
În acele locuri Umal a fost făcut curat într-o baie purificatoare
Scufundat total, acesta a ieşit curat
Ca şi tinerii din Dilmun (ilizibil)
Au pregătit nava nouă, noile nave, planificatele nave.
Inscripţionate de Ut Napishtim după sfaturile lui Enlil din partea lui Ea,
Au fost pregătite în acele locuri predestinate.
La două, trei puncte (ilizibil)
Bravii tineri din Dilmun au pregătit navele.
Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migraţia sfântă
Bravii tineri din Dilmun au administrat (ilizibil)
Al doilea (ilizibil) următoarea (ilizibil), locul chinului lui Umal a fost pregătit
Abundenţa a fost dăruită pământului
Seminţe, cereale, pomi fructiferi şi peşti de tot felul mării
Sub îndrumarea lui Umal se va (ilizibil… ilizibil… ilizibil) nu va merge.
Zeii din Apsu, consiliul şi annunaki au spus:
Spre ceruri îşi va căuta Umal pâinea
Şi în ordonanţele divine îşi va găsi Umal dreptatea
Umal nu va mai (ilizibil) în locurile desemnate, locurile sacre.
Traducere tablitelor din engleză de Cristian David Isăilă
https://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2022/11/tablitele-sumeriene2.jpg368490adminhttps://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2025/07/logo-transparent.pngadmin2022-11-04 17:52:192022-11-04 17:52:19TABLITELE SUMERIENE – Adevarul despre istoria partiala a Terrei
În timpurile îndepărtate, marii iniţiaţi comunicau discipolilor Adevărul.
Azi, marile Lumini ale lumii spirituale comunică celor chemaţi Adevărul. Astfel aflăm că în natura înconjurătoare există o diversitate de materii eterice, de diferite grade, a căror fineţe este atât de mare, încât simţurile fizice nu sunt în stare să ni le reveleze. Aceste materii sunt animate deunde vibratorii , diferite de cele care animă materia vizibilă, tangibilă, în sânul lor existând o infinitate de vieţuitoare, de aceeaşi compoziţie cu mediul unde trăiesc.
Aceste afirmaţii, ca şi multe altele, sunt primite azi de lumea savantă cu neîncredere, ba chiar cu ironie, invocând întrebarea: „De ce nu se poate proba existenţa acestor materii şi forţe, de ce nu pot fi văzute, auzite şi pipăite de toţi oamenii?”
Răspunsul la această întrebare este următorul: Lumile hiperfizice, cu materiile şi forţele lor, nu pot fi văzute şi simţite, nu se poate lua cunoştinţă de existenţa lor, pentru că oamenii nu dispun deocamdată decât de organele de simţ necesare perceperii lumii fizice.
Este adevărat că omul are în fiinţa sa – pe lîngă organele de simţ fizice – şi organe de simţ impresionabile de prezenţa materiilor invizibile şi a entităţilor spirituale vieţuitoare în mediile hiperfizice, dar aceste simţuri dorm, stau latente în fiinţa noastră. Numai când aceste simţuri superioare vor fi puse în activitate, când vor fi chemate la viaţă, omul va deveni un medium între Cer şi pământ. Din acel moment el va auzi, simţi şi vedea materii şi fiinţe animate de alte forţe decât cele fizice.
Cu alte cuvinte, lumea hiperfizică este pentru om la fel cum este lumea culorilor pentru omul născut orb. El va auzi sunetele, va simţi cald sau rece, va pipăi lucrurile moi sau tari din lumea fizică, dar nu va avea nici o idee despre ceea ce înseamnă roşu, albastru sau verde. Mintea sa nu are posibilitatea să definească peisajele, perspectivele şi culorile, deoarece nu a avut niciodată un organ capabil de a primi vibraţiile luminii, care, sosind pe scoarţa cerebrală, se transformă în noţiuni de culori şi forme. In mintea orbului din naştere, lumea vizibilă de către un om sănătos nu provoacă nici o noţiune corespunzătoare; însă cu toate că nu o vede, ea există.
Faptul că cea mai mare parte din omenire nu vede fiinţele, materiile din lumile hiperfizice, nu este im argument că ele nu există. Dacă printr-o„minune” sau operaţie, orbul din naştere ar dobândi vederea, la început n-ar pricepe nimic, ar rămâne uluit, dar treptat, făcându-şi educaţia vizuală a imaginilor sosite pe cortex, ajunge să ia pe deplin cunoştinţă şi de acest domeniu necunoscut lui până atunci.
La fel s-ar întâmpla cu oricare dintre oamenii care dobândesc vederea spirituală. Dacă graţie unor evenimente neprevăzute, unei educaţii sau practici speciale, omul ajunge să-şi dezvolte simţurile superioare ale lumilor suprafizice, ar vedea forme şi ar auzi sunete neinteligibile la început, dar încetul cu încetul, obişnuindu-se cu ele, le va înţelege şi distinge unele de altele.
Pentru cunoaşterea acestei lumi invizibile se cer ani de zile de observaţii şi o continuă educaţie. Se petrece acelaşi fenomen ca în lumea fizică. Toţi oamenii au ochi; cei sănătoşi văd lucrurile şi fiinţele, dar oare toţi cunosc natura, funcţia şi rostul lor în angrenajul universului? Sunt necesari ani de studii pentru a le cunoaşte, deosebi şi afla rostul în decorul vast al naturii.
Unii oameni afirmă:„Deoarece noi, deocamdată, nu simţim, auzim sau vedem aceste lumi invizibile, înseamnă că nu a sosit timpul să le cunoaştem. Când va veni vremea, se vor dezvolta treptat şi simţurile superfizice din noi şi atunci le vom cunoaşte. La ce bun să ne batem capul cu ele de pe acum? Să terminăm cu deplina cunoaştere a lumii fizice, şi apoi omenirea va trece şi la cunoaşterea lumilor necunoscute”.
Argumentul este puternic în aparenţă, însă greşit în fond, şi iată de ce. Să presupunem că suntem chemaţi neapărat într-o ţară îndepărtată, unde va trebui să trăim mulţi ani. Ei bine, se cade să cunoaştem din vreme condiţiile în care vom trăi acolo, mediul şi influenţa lui asupra noastră. Bineînţeles că ajungând acolo, ne vom adapta, vrând-nevrând, acelui mediu, dar oare nu este mai bine să cunoaştem din vreme noile condiţii şi să ne pregătim pentru ele? Evident că da.
Aşa fiind, nu numai că nu este de prisos, dar chiar se impune să cunoaştem lumile invizibile, deoarece cunoscându-le din timp vom şti cum să ne comportăm atunci când dezbrăcând haina carnală, trupul, vom pătrunde în aceste lumi, unde ne vom desfăşura existenţa în forme noi de viaţă. Pregătiţi ca atare vom fi scutiţi să rătăcim ani şi ani în neştiinţă şi să pierdem astfel o vreme îndelungată până să ne obişnuim iarăşi cu „noua” noastră patrie spirituală, veche din veşnicia veacurilor fără număr.
În afara acestui motiv esenţial, se cade să luăm cunoştinţă de aceste lumi şi pentru faptul că ceea ce vedem pe pământ nu este decât efectul unor cauze aflate în lumea invizibilă. Aşa de exemplu: un om simplu constată cum telefonul transmite voci de la un loc la altul, vede cum tramvaiul circulă pe străzi, vede efectul, dar cauza care le pune în funcţiune – electricitatea – nu o vede, nu o cunoaşte. Acelaşi raport există şi între lumea fizică şi cea hiperfizică . Noi nu vom ajunge să cunoaştem pe deplin lumea fizică, lumea efectelor, până nu vom avea cunoştinţe despre lumea invizibilă, hiperfizică – domeniul cauzelor tuturor fenomenelor, lucrurilor şi fiinţelor vizibile pe pământ.
Ori de câte ori o problemă este complexă prin natura ei, se cade să se vină cu exemple cât mai numeroase. Iată un arhitect decis să proiecteze o casă . Acest om nu va îngrămădi material peste material, fără nici o ordine, fără necesitate şi în cantităţi de prisos. Mai întâi se foloseşte de gândirea şi imaginaţia sa,îşi croieşte în minte o formă de casă, cu o anumită distribuţie, cu un anumit aspect şi dimensiuni. După aceea aşterne pe hârtie ceea ce croise mental, şi încetul cu încetul, urmărindu-şi imaginaţia, face pe hârtie un plan. După acest plan, începe construcţia – realizarea fizică a unei concepţii. Cu alte cuvinte, întâi a fost o creaţie mentală, ideală, apoi a urmat realizarea ei într-o imagine, într- o formă aşternută pe hârtie, într-un proiect, şi în fine – realizarea ei în lumea fizică, cu material fizic. Ideea aparţine Lumii divine; imaginea, planul, aparţine lumii astrale; iar construcţia fizică aparţine lumii fizice.
Casa, opera fizică este trecătoare, pieritoare. Un foc, un cutremur o poate rade de pe suprafaţa pământului. Proiectul aşternut pe hârtie se poate distruge şi el, dar arhitectul are în minte imaginea casei, care nu se va distruge niciodată . Omul fizic, personalitatea creatoare va pieri şi ea, dar imaginea, creaţia sa mentală, va dura în vecii vecilor în lumea invizibilă, unde s-a imprimat ca pe o placă fotografică.
într-adevăr, universul este plin de o sumă de materii extraeterate, numite fluide. Aceste fluide au, printre alte însuşiri, calitatea de a fixa pe ele imaginile, ideile emise de oameni, îngeri, supraîngeri şi alte entităţi spirituale. Cu alte cuvinte, în spaţiile infinite se găsesc arhivele naturii, unde se imprimă toate gândurile, evenimentele şi sentimentele omenirii, fie întrupate, fie destrupate.
Tot ce există pe pământ – aer, apă, munţi şi câmpii, flora şi fauna, totul are influenţă asupra omului. Dar în afară de influenţele lumii vizibile, asupra fiecăruia din noi se exercită influenţe şi mai mari, şi mai puternice – influenţele lumilor invizibile. Noi suntem, la un moment dat, rezultatul influenţei mediului vizibil şi invizibil asupra noastră, şi al muncii depuse de spirit – stăpânul trupului – potrivit evoluţiei sale.
Să nu credem că ştim tot ce ne înconjoară. Chiar în lumea fizică – tangibilă, vizibilă şi cercetată cu simţurile noastre – se petrec o mulţime de fenomene de care rămânem neştiutori, pentru că simţurile noastre mărginite nu ni le fac cunoscute. De exemplu, se află înaintea noastră o statuie. Undele luminoase căzute pe această formă se reflectă şi vin la ochii noştri, de unde sunt transmise la centrul văzului aflat pe cortex, de aici la suflet, şi prin intermediul sufletului conştiinţa noastră, spiritul, traduce aceste vibraţii în culoare şi formă .
Dar oare cunoaştem noi totul despre această lumină? Nu, şi iată de ce. Se ştie că lumina ce scaldă cu vibraţiile ei suprafaţa pământului, vine de la soare. Dacă facem să treacă printr-o prismă o rază de lumină, vom vedea că ea se descompune în mai multe fâşii colorate, care întâlnind un ecran, ne dau spectrul solar, compus din şapte culori: roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet. Noi atât vedem cu ochii. Cu toate acestea, adevărul este că fâşia de lumină mai dă naştere, trecând prin prismă, şi altor culori, unele înaintea roşului – infraroşu, şi altele dincolo de violet – ultraviolet. Într-adevăr, dacă punem o lentilă în dreptul spaţiului gol dinaintea roşului şi aşezăm în focarul acestei lentile o bucată de fosfor, vom vedea că fosforul se aprinde, deoarece razele obscure, invizibile ochiului nostru, trecând prin lentilă, s-au concentrat, s-au manifestat sub formă de căldură, aprinzând fosforul. Prin urmare, înaintea roşului există unde vibratorii producătoare de căldură.
Dacă punem la finele spectrului un paravan şi alături de el o placă unsă cu o soluţie de cianură de potasiu, vom vedea cum această placă se va lumina sub acţiunea razelor ultraviolete.
Aşadar, există în razele soarelui culori infraroşii şi ultraviolete, invizibile ochilor noştri, dar sesizabile prin efectele lor.
După cum ochiul nostru nu vede decât între anumite limite, urechea noastră nu aude decât sunetele produse în aer cu o frecvenţă între 32-36.000 de vibraţii pe secundă. Or în natura fizică înconjurătoare se produc vibraţii de o frecvenţă mai înaltă de 36.000 Hz şi mai joase de 32 Hz; dar urechea noastră nu le percepe, nu le aude, ca şi cum n-ar exista.
De aici tragem concluzia că suntem scăldaţi din toate părţile de vibraţii – unele transmise prin aer, altele transmise prin eter – de care însă nu avem cunoştinţă, pentru că nu deţinem organe potrivite recepţionării lor.
Aşa de exemplu electricitatea – ale cărei unde se transmit prin eter – are de la 1.046.000 până la 35.000 milioane vibraţii pe secundă. Fluidul electric ce se scurge pe firele electrice nu este văzut de ochiul nostru, pentru că vibraţiile sale au o frecvenţă foarte mare. Dar imediat ce curentul electric întâmpină o rezistenţă în drumul său – un filament de bec electric – numărul vibraţiilor prin eter scade între 350 milioane şi 760 milioane de vibraţii pe secundă, filamentul devine luminos şi ochiul nostru vede lumina.
Până în prezent se cunosc 63 categorii de vibraţii, din care fac parte undele hertziene, undele nancy, undele x, y etc. Din acestea, noi nu percepem decât opt categorii, prin urmare avem cunoştinţă de prea puţin.
Să presupunem că nervul optic n-ar dispune de sensibilitatea dobândită până în prezent; desigur n-am avea nici o cunoştinţă de lumina soarelui, atmosfera din jurul nostru fiind întunecată. Să presupunem acum că nervul ochiului ar fi impresionabil de undele electrice; în acest caz noi am vedea totul în jurul nostru, graţie luminii emise de electronii care ne înconjoară din toate părţile. Astfel n-ar mai fi pentru noi, nici noapte, nici zi, ci o lumină continuă, atâta vreme cât electronii vor fi mânaţi mereu în vârtejul infinit de rapid al mişcării lor de rotaţie şi revoluţie.
Având în vedere acest principiu, înţelegem facultatea văzului şi auzului spiritual a unor persoane numite clarvăzătoare sau lucide.
Cu toţii primim vibraţii din lumea hiperfizică, dar rămânem nesimţitori la acţiunea lor, deoarece conştiinţa noastră nu răspunde la influenţa lor, nu sesizează sosirea lor. Clarvăzătorii, lucizii, primind aceste vibraţii, le înţeleg, conştiinţa lor ia act de prezenţa lor, şi ei văd fenomene, fiinţe, materii şi forţe la a căror descriere rămânem pe gânduri.
Evident că şi între lucizi există diferite grade: unii văd binişor, alţii bine şi alţii foarte bine, la fel ca în cazul văzului fizic comun. Pentru aceşti oameni, vederea în lumea invizibilă este un act involuntar – privesc şi văd. Ei pot vedea şi cu ochii deschişi şi cu ochii închişi, ceea ce denotă o independenţă între vederea fizică şi cea spirituală . Ei văd cartea pe care o au în mână, dar în jurul ei, prin ea şi dincolo de ea văd lumea invizibilă.
În această lume, luminoasă prin ea însăşi, prin care circulă valuri de materii subtile, se vede o mişcare deosebit de rapidă în toate direcţiile. Prin urmare lumea invizibilă este şi ea materială, animată de numeroase forţe, desfăşurate conform unor anumite legi. Aceste materii sunt de diferite densităţi, formate fiecare din particule eterice de anumite dimensiuni şi constituţii, materii dispuse unele deasupra altora, conform fineţii lor, dar în acelaşi timp pătrunzându-se rând pe rând, cele mai fine pe cele mai grosolane, sau cu particule mai mari.
În peregrinarea lui pe calea evoluţiei, timp de mii şi milioane de ani, omul abia a ajuns să-şi dezvolte inteligenţa. Graţie acestei inteligenţe, el face azi descoperiri din ce în ce mai numeroase şi mai uimitoare. După scurgerea a mii şi mii de ani şi veacuri, omul va deveni mai bun şi mai înţelept, iubind tot ceea ce-l înconjoară. În fine, când evoluţia omenească va fi spre sfârşit, pe lângă o înaltă inteligenţă şi o bunătate îngerească , omul va dobândi puteri deosebite, forţe divine. Atunci se va termina evoluţia omenirii pe această planetă. Masa umanităţii înaintată astfel, ridicată până la termenul final al existenţei sale terestre, va trece pe un alt corp ceresc, pentru a -şi continua diurnul evolutiv infinit, iar cei înapoiaţi, întârziaţii, vor fi trecuţi prin întrupări, pe un alt glob, de aceeaşi natură cu Pământul, ca să-şi continue drumul neterminat.
Constatăm că evoluţia omului necesită multe secole, şi totuşi fiecare dintre noi poate grăbi sau scurta durata acestei evoluţii. Aceasta presupune o metodă specială, o hotărâre nestrămutată, sacrificii mari, adică viaţa sfinţilor, a marilor mistici sau a yoghinilor. Prin alimentaţie şi meditaţie, prin retragerea departe de vâltoarea lumii, prin sfinţenia, iubirea şi jertfa manifestată pentru tot ce a creat Tatăl şi prin rugăciunile lor nesfârşite, aceşti oameni ajung să-şi activeze spiritul, dezvoltă forţele latente ascunse în adâncul lor, se iluminează şi dobândesc puteri divine şi cunoştinţe ignorate de omenire. Din rândul acestor oameni ieşeau savanţii de altădată, întemeietorii unei ştiinţe vaste, din care s-a oferit omenirii numai atât cât putea pricepe şi avea nevoie pentru avansarea ei.
Bietul savant de azi se străduieşte să ştie ce este eterul, cum este constituit atomul. Se zbate în ipoteze asupra vieţii, a constituţiei lui, dar nu va cunoaşte tainele vieţii decât în ziua în care îşi va ilumina fiinţa printr-o viaţă morală, corectă, conformă legilor divine – de blândeţe şi iubire pentru tot ce există în jurul său. Numai atunci spiritul său va lucra puternic prin cuirasa, prin învelişul său trupesc, şi va vedea cu ochii spiritului atomul mare cât roata plugului, îi va vedea constituţia, va înţelege viaţa şi evoluţia ei. Numai atunci când trupul său, când sistemul său cerebral va ajunge să vibreze ca şi atomul, savantul modern va ajunge să cunoască mai mult. Atunci nu va mai exista pentru el nici un mister privitor la atom. Va cunoaşte rând pe rând toate materiile invizibile, toate foiţele ce lucrează asupra lor şi toate cauzele fenomenelor petrecute în natură.
Reducând totul la materia fizică şi la legile ce o stăpânesc, savantul de azi nu poate, tocmai datorită acestui materialism feroce, să se înalţe în sfere mai înalte, să cunoască materii, legi, forţe şi fiinţe mai subtile, decât cele cunoscute în jurul său din copilărie.
In antichitate, cei dotaţi cu inteligenţă, cei pregătiţi de natură, se puneau sub conducerea unui mare preot, sfânt în conduita lui şi versat în cunoştinţe oculte şi ale naturii. Acesta, timp de 20-30 de ani, îi povăţuia pe discipoli, le descria şi arăta experimental tot ceea ce se referă Ia om şi natură. In tot acest timp discipolii, erau ţinuţi în locuri retrase, în plină natură, feriţi de influenţele lumii, de gândurile ei josnice, de pornirile ei pătimaşe, de influenţele ei magnetice. Somnul, alimentaţia, băile şi exerciţiile fizice, antrenamentele mentale şi rugăciunile, toate erau reprezentate şi executate cu scrupulozitate. An de an, se dezvolta în ei vederea în lumea invizibilă şi auzul în lumea tăcerii, a celor fără glas.
Când discipolul dobândea aceste două instrumente de cercetare a naturii, dincolo de materia tangibilă şi analizabilă, marele guru, iniţiat sau preot, începea să-i descrie lumea fizică şi lumea hiperfizică. Ii făcea cunoscută matematica, biologia, chimia şi aşa, rând pe rând, tot ce înconjoară pe om, natura întreagă. Odată intrat în stăpânirea lor, trecea la studiul foiţelor şi materiilor superfizice, a materiilor eteriforme, a fiinţelor invizibile ochilor fizici. Când – după ani de zile – îşi însuşea întreg acest domeniu, trecea la cunoaşterea originii şi a creaţiei universurilor, a vieţii şi a tuturor fiinţelor.
După aceea îşi încheia cariera de discipol cu aflarea celor mai înalte cunoştinţe îngăduite unui muritor – noţiuni referitoare la Creatorul lumilor şi atributele Sale.
Din ziua când a reuşit să-şi înfrâneze simţurile şi dorinţele, să-şi ordoneze gândurile, să respingă influenţele semenilor săi, el ieşea în lume, păşea în mijlocul omenirii, devenea la rândul său o mare lumină spirituală.
De acum înainte, cunoscător a ceea ce există pe pământ şi în Ceruri, el poate să -şi lase trupul pe pat, la umbra unui copac, într-un loc retras, iar împreună cu o parte din sufletul său să iasă şi să se îndepărteze de trup, să se ridice în spaţiu, ca un nor nevăzut, şi acolo să vadă, să cerceteze, să audă şi să primească sfaturile marilor Lumini spirituale, înaltele entităţi spirituale diriguitoare ale evoluţiei lucrurilor şi fiinţelor de pe planeta noastră.
În această fază, iniţiatul posedă puteri deosebite; poate face ceea ce omul numeşte „minuni”. El se ridică în aer, merge pe suprafaţa apei, stă în mijlocul flăcărilor, se face invizibil, vindecă boli şi face o serie nesfârşită de fapte, pentru că ştie să mânuiască toate materiile, cunoaşte secretul legilor ce le guvernează, realizând — asemenea unui mic creator — orice doreşte. Vai lui dacă o va face din vanitate sau împotriva semenilor săi!
Un asemenea om era privit – cum ar fi privit şi azi – ca un supraom, respectat de toţi. De la aceşti iniţiaţi au rămas până în zilele de azi ceea ce se mai cunoaşte, ca tradiţie, despre lumea superfizică.
Pentru noaptea dinaintea Sfantului Andrei, romanii traditii unice care s-au transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri. In noaptea de 29 noiembrie lupii se aduna, iar Sfantul Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup… Noaptea Sfantului Andrei ar trebui sa fie Halloween-ul romanilor.
Noaptea Sfântului Andrei, traditie romaneasca
Romani au o traditie frumoasa pentru noaptea de Sfantul Andrei care s-a transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri despre ele.
Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 29 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca „isi vede lupul coada”. Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.
In noaptea de 29 noiembrie lupii se aduna
In noaptea de 29 noiembrie lupii se aduna, iar Sfantul Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.
Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sfantul Andrei, nimeni nu poate trece.
În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sfantul Andrei se deschid cerurile.
Noaptea strigoilor
In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sfantul Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de „dincolo” dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca „acolo” dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice.
Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.
Prin unele parti, se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, adica cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata.
Babele sau oamenii-strigoi, inainte de a iesi din casa pe horn, se ung pe talpi cu untura. Adeseori ei trag si clopotele pe la biserica. Cand nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat masuri de aparare: au mancat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. Au uns ferestrele, usile, hornurile, scarile, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul. Pe alocuri, usturoiul este tavalit mai intai prin funingine. Unii astupa si hornul sobei. Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru. Strigoiul vine si striga la fereastra: „Ai mancat usturoi?”. Daca omul raspunde, il muteste; iar daca tace, se duce in treaba sa si incearca pe la cei care n-au mancat usturoi.
Strigoi
Noaptea vrajilor si a farmecelor
Noaptea Sfantul Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sfantul Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.
Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.
Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice: „Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in vis sa-l visez,
C-aievea sa-l vaz!”
Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta.
In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.
Usturoi miraculos
Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul.
Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste.
In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori.
Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine.
De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: „Parca a pazit usturoiul”, care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.
De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza „Andrei-de-iarna”.
Aflarea ursitului in noaptea Sfantului Andrei
Ajunul de Sfantul Andrei aduce multă forfotă pentru fetele şi femeile din Maramureş. Pe Valea Marei fetele de măritat abia aşteaptă venirea serii ca să-şi poată afla ursitul în timp ce femeile se ocupă de protecţia casei şi a gospodăriei pentru tot anul ce va urma. Ca să şi reuşească aceste lucruri atât fetele cât şi femeile trebuie să parcurgă ritualuri tradiţionale a căror vechime încă nu a fost stabilită cu exactitate de către specialiştii în folclor şi etnologie.
Pentru a şti cine le va fi soţ, fetele apelează la celebra turtă din aluat foarte sărat, care după ce este gata de frământat sfârşeşte coaptă pe cărbuni încinşi. Jumătate este mâncată înainte de culcare pentru a face sete, iar cealaltă jumătat pusă în ştergar sub pernă până dimineaţa. Visul în care un tânăr vine să-i aducă apă de băut tinerei fete, va fi visat numai dacă măritişul va avea loc în perioada ce urmează postului. Dacă viitorul soţ refuză să apară în vis cu apa de băut, atunci fata respectivă va trebui să mai aştepte. Pe cât de nerăbdătoare sunt fetele să pună în practică acest obicei, pe atât de ocupate sunt mamele şi bunicile lor, cu alte îndeletniciri ce trebuiesc făcute numai în ajun de Sfantul Andrei .
În ajunul sărbătorii de Sfantul Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja gospodăria şi animalele în faţa fiarelor de pădure. Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncăurilor trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine de asemenea ca obiect interzis de Sfantul Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun.
sursa foto: Transilvania TV
Timpul este limitat, iar femeile trebuie să fie pieptănate pentru a doua zi înainte de miezul nopţii. Dinţii pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos în satele din Maramures iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul sutelor de ani.
https://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2022/09/schitul-sfantul-andrei-athos-10.jpg547450adminhttps://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2025/07/logo-transparent.pngadmin2022-09-07 19:43:132022-09-07 19:43:13Noaptea de Sfantul Andrei, traditii si obiceiuri romanesti
Beltaine este ziua de 1 mai si este serbarea sexualitatii, a casatoriei sfinte dintre Barbatul Rosu si Fecioara Verde celebrata in cadrul ritualului Stalpului de Arminden.
Casatoriile intre muritori sunt considerate nefaste, fiind legate de blestemul Regelui lunii mai.
Noaptea precedenta lui Beltaine este Noaptea Walpurgiei. Walburg este un nume teuton pentru Mama Pamant. Aceasta seara celebreaza aducerea primaverii de catre Wodan si Freya (zei nordici) si se aprinde focul.
Noaptea Walpurgiei este privita ca noaptea nebuniei, cand granita intre lumi este foarte subtire. In antichitate, aceasta sarbatoare era inchinata zeului Hades, zeul Infernului.
În vechile vremuri celtice, tinerii își petreceau toată noaptea în pădurea „A-Maying” și apoi dansau în jurul falpului Maypole a doua zi dimineață. Cuplurile căsătorite mai în vârstă aveau voie să-și scoată verighetele (și restricțiile pe care le presupun) pentru această noapte. Dimineața era un moment magic pentru „apa sălbatică” (rouă, izvoare curgătoare și parauri), care este colectata și folosita pentru a face baie pentru a aduce sau pastra frumusețea sau pentru a bea in scopul de a mentine sau aduce sănătatea.
De Beltaine se fac ritualuri de dezlegare sau legare cununii, de iubire, pentru sex si pentru fertilitate.
Beltaine simbolizează ocazia când tânărul Zeu reinviat a ajuns la maturitate și se reîntâlnește cu Zeița, care din nou rămâne însărcinată cu Zeul. O sărbătoare a fertilității.
Deoarece Beltaine era considerat un timp sacru de unitate între zei și zeițe, muritorii nu trebuiau să se căsătorească în luna mai. Se crede că aduce ghinion și dizarmonie celor care s-au căsătorit (din proprie experienta confirm traditia).
Focurile (bonfire) sau mai mult cunoscute sub denumirea de „Balefires”, joacă un rol important în orice festival, iar Beltaine nu face excepție, fie că se dansează în jurul focului, căldură, privirea focului (un obicei vechi), dasul in jurul focului sau săriturile peste si prin foc, focurile sunt întotdeauna prezente in acest ritual.
CORESPONDENTE
Nume asociate: Ziua de mai, Bhealtainn, Vara Celtica, Pastele de Mai, Marele Rit, Zanele de Vara, Floralia, Walurgisnacht, Sfarsitul Iernii.
Simboluri: flori, ghirlande de flori, lactate, târguri, căsătoria zeităților (căsătoriile sacre), Zeul cu Coarne, Omul verde, potirul și athame-ul, Marele Rit, simboluri și alimente asociate iubirii, simboluri de fertilitate, inimi, focuri, clopote , coroane de rege și regina, coronițe de gălbenele care simbolizează dragostea și puterea.
Zeitati: Toate Zeițele Mame, Zeițele Flori și ale Fertilitatii, Cernunnos, Zeii iubirii, Fertilitatii și Vânătorii.
Yule inseamna roata in norvegiana. Este sarbatoarea solstitului de iarna, in jurul datei de 21 dec.
Aceasta sarbatoare celebreaza venirea pe lume a Regelui Soare. Yule mai este cunoscut si ca Festivalul Luminilor, caci toate luminile ardeau in aceasta noapte.
La Yule, sărbătorim iarna și renașterea Soarelui. La Samhain, Zeița l-a urmat pe Zeu în Lumea de Dincolo, iar Pământul și-a început marea lungă iarnă. Pe măsură ce roata se întoarce spre Yule, Zeița este gravida și dă naștere micului Rege de Stejar – Oak King, Zeul Soarelui Rasare. Vechiul Zeu sau Regele Holly este învins și se întoarce în Lumea de Dincolo pentru a se odihni până la solstițiul de vară, când va renaște din nou ca Domn al Soarelui Apune.
In Roma Antica, aceasta sarbatoare era denumita Natalis Solis Invicti– Aniversarea Soarelui Nebiruit si avea loc in timpul festivalului mai lung denumit Saturnalia, cel mai important din an, de la care a ramas pana in ziua de azi traditia sarbatorii de Anul Nou.
Yule a fost primul festival pagan asimilat de crestinism in anul 354 d.Hr., cand celebrarea nasterii pruncului Iisus, care a avut loc undeva in martie, a fost mutata in timpul solstitiului de iarna si a fost numita Craciun. Obiceiul impodobirii bradului de Craciun, cadourile, colindele, uraturile mascatilor costumati, vascul, au fost toate preluate de la sarbatoarea pagana Yule.
Este ziua eliberarii lui Mabon, fiul Marii Mame, Modron. La Yule, Mabon renaște ca si Copil al Promisiunii, Fiul Luminii.
De Yule se fac ritualuri pentru victorie asupra dusmanilor, pentru succes in orice domeniu, prosperitate financiara si materiala.
Traditiile Sabatului Yule – 21 dec
Când zilele deveneau mai reci și nopțile deveneau mai lungi, oamenii din vremuri străvechi aprindeau lumânări și se adunau la focuri rotunde pentru a ademeni Soarele prin dansuri si cantece.
Brazii se tăiau și se aduceau în interiorul caselor pentru a simboliza viața, renașterea și reînnoirea. Acestia au putere asupra morții, deoarece verdele lor nu se stinge niciodată și au fost obișnuiți să învingă demonii de iarnă (frigul) și să reziste mortii și distrugerii. Datorită forței și tenacității lor, se credea că încurajează revenirea Soarelui.
Regele Holly, care reprezintă elementul masculin si reprezentat prin iedera, a fost adesea folosit pentru a decora ușile, ferestrele și șemineele. Indepărtează spiritele rele înainte ca acestea să poată intra într-o casă și să provoace rău. Iedera, simboluri ale Regelui Holly, reprezintă speranța, iar fructele roșii reprezintă potență.
Vâscul, care reprezintă elementul feminin, deține de asemenea multă importanță, deoarece a fost folosit de preoții druizi în ceremoniile speciale din timpul solstițiului de iarnă. Ei credeau că frunzele ei verzi reprezentau fertilitatea zeiței-mamă și că fructele sale albe, sămânța Dumnezeului Pădure sau a Regelui Stejarului. Druizii recoltau vâscul de la stejarii sacri iar domnisoarele se strângeau sub copaci pentru a prinde ramurile care cad, împiedicându-le să cadă la pământ; căci dacă se întâmpla acest lucru, se credea că toată energia sacră din plantă se revarsa în pământ. Ramurile și crengile se împărțeau pentru a fi atârnate pe uși ca protecție împotriva tunetului, fulgerului și a altor rele. Era purtat și ca amuleta pentru fertilitate sau atârnat deasupra capului.
Arborele Yule a fost și un alt simbol important în tradiția păgână. Inițial, a reprezentat Arborele Vieții sau Arborele Lumii printre păgânii timpurii.În vechime era decorat cu cadouri pe care oamenii voiau să le primească de la zei. Acesta era împodobit cu ornamente naturale precum fructe de pădure și alte fructe, precum și simboluri sacre zeilor și zeiței. În unele tradiții de sărbători, ghirlandele cu floricele și fructele de pădure erau înfășurate în jurul copacului, astfel încât păsările sa se poata hrăni și din copac.
Obiceiul de a arde Busteanul Yule a început cu vechii scandinavi care au ars un bustean uriaș, cazut dintr-un Arbore de Cenusa , pentru a-și onora zeul Thor. În tradiția celtică, un foc continuu de vatră se păstra pentru a împiedica spiritele să intre în casă. Pentru ca focul să continue să ardă, un arbore de stejar mare se tăia și se aducea în casa pentru a fi ars în vatră, iar ultimele rămășițe din arbore se puneau deoparte pentru a arde cu focul de anul viitor. Se credea, de asemenea, că, cu cât ardea mai mult timp busteanul, cu atât mai rapid va veni Soarele pentru a încălzi Pământul.
Alte tradiții și simboluri Yule
Lumânările erau un alt mod de a avea o flacără veșnică în casă. Ele simbolizau lumina și căldura soarelui și erau folosite pentru a alunga relele și a ademeni soarele / fiul care se întoarce.
Coroanele erau de asemenea tradiționale în cele mai vechi timpuri, deoarece simbolizau roata anului și finalizarea unui alt ciclu. Erau confecționate din frunze verzi și împodobite cu conuri și fructe de pădure și atârnate ca decor în toată casa. De asemenea, erau oferite cadou pentru a simboliza infinitatea bunăvoinței, prieteniei și bucuriei.
Clopotele erau adesea sunate în timpul solstițiului de iarnă pentru a alunga demonii care au ieșit la suprafață în perioada întunecată a anului. Erau sunate dimineața în timp ce toată lumea se trezea pentru a alunga zilele întunecate și a anunțat zilele mai calde și mai strălucitoare după solstițiu.
Elfii au fost asociati cu Yule, deoarece anticii știau că spiritele care au creat Soarele locuiau pământul Elfilor. Prin includerea elfilor în sărbătorile de Yule, anticii credeau că asigurau asistența elfilor în constrângerea Soarelui să se întoarcă.
Turta dulce era considerată a fi o pâine specială în această perioadă, deoarece ghimbirul nu a fost disponibil până când cruciații l-au adus în secolul al XI-lea. În vremea respectivă existau legi stricte cu privire la pâinea de specialitate, astfel încât turta a fost lăsată să fie produsă numai în perioada sărbătorilor și astfel, a devenit asociată cu iarna și cu Yule.
Wassail provine din cuvintele din engleza veche waes hael, care înseamnă „be well”, „be hale” sau „good health” (sanatate de fier, fii binecuvantat, toate bune). Este o băutură puternică, de obicei un amestec de alune, miere și condimente sau cidru de mere amestecat. Când păgânii intrau în pădure pentru a taia marele stejar pentru bușteanul Yule, ei ungeau copacul cu aceasta bautura și il decorau cu prăjituri îmbibate in Wassail, astfel s-a născut ritualul de spălare. Acasă, Wassail-ul se turna într-un castron mare în timpul sărbătorii, iar gazda, atunci când își saluta oaspeții, ridica un pahar și le dorea „waes hael”, căreia ise răspundea „drinc hael”, ceea ce însemna „Bea și fii bine”.
Colindatul a fost, de asemenea, o tradiție populară Yule. Copiii mici onorau solstițiul de iarnă cantand colinde. Mergeau prin sate, cântând din ușă în ușă. Sătenii, în schimb, îi răsplăteau cu dulciuri și mici cadouri care simbolizau mâncarea și prosperitatea oferite de Zeița-mamă tuturor copiilor ei pământeni.
Mâncare și băutură Yule: Wassail, turtă dulce, fructe, fructe de pădure, nucă, mâncăruri de porc, curcan, vinete, Ceai de ghimbir, Cidru condimentat.
Culorile lui Yule: Roșu, Verde, Alb, Argintiu, Auriu. Roșul reprezintă Regele Holly în scădere. Verde reprezintă Oak King, Zeul Soarelui Rasare. Albul reprezintă puritatea și speranța Lumii noi. Argintul reprezintă Luna. Aurul reprezintă Soarele / Fiul.
Zeități ale lui Yule: Zeițe: Marea Zeiță Mama a Pământului, Freya, Gaia, Diana, Isis, Demetra Zeii: Mabon, Zeul Soarelui, Copilul Stelei Divine, Regele Stejarului, Regele Holly, Omul Verde, Omul Roșu, Cel Cu Corn, Odin, Lugh, Apollo, Ra
https://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2022/08/yule.jpg550550adminhttps://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2025/07/logo-transparent.pngadmin2022-08-26 19:37:132022-08-26 19:37:13Ritual de Sabat – Yule – 21 dec
Beltaine este ziua de 1 mai si este serbarea sexualitatii, a casatoriei sfinte dintre Barbatul Rosu si Fecioara Verde celebrata in cadrul ritualului Stalpului de Arminden.
Casatoriile intre muritori sunt considerate nefaste, fiind legate de blestemul Regelui lunii mai.
Noaptea precedenta lui Beltaine este Noaptea Walpurgiei. Walburg este un nume teuton pentru Mama Pamant. Aceasta seara celebreaza aducerea primaverii de catre Wodan si Freya (zei nordici) si se aprinde focul.
Noaptea Walpurgiei este privita ca noaptea nebuniei, cand granita intre lumi este foarte subtire. In antichitate, aceasta sarbatoare era inchinata zeului Hades, zeul Infernului.
În vechile vremuri celtice, tinerii își petreceau toată noaptea în pădurea „A-Maying” și apoi dansau în jurul falpului Maypole a doua zi dimineață. Cuplurile căsătorite mai în vârstă aveau voie să-și scoată verighetele (și restricțiile pe care le presupun) pentru această noapte. Dimineața era un moment magic pentru „apa sălbatică” (rouă, izvoare curgătoare și parauri), care este colectata și folosita pentru a face baie pentru a aduce sau pastra frumusețea sau pentru a bea in scopul de a mentine sau aduce sănătatea.
De Beltaine se fac ritualuri de dezlegare sau legare cununii, de iubire, pentru sex si pentru fertilitate.
Beltaine simbolizează ocazia când tânărul Zeu reinviat a ajuns la maturitate și se reîntâlnește cu Zeița, care din nou rămâne însărcinată cu Zeul. O sărbătoare a fertilității.
Deoarece Beltaine era considerat un timp sacru de unitate între zei și zeițe, muritorii nu trebuiau să se căsătorească în luna mai. Se crede că aduce ghinion și dizarmonie celor care s-au căsătorit (din proprie experienta confirm traditia).
Focurile (bonfire) sau mai mult cunoscute sub denumirea de „Balefires”, joacă un rol important în orice festival, iar Beltaine nu face excepție, fie că se dansează în jurul focului, căldură, privirea focului (un obicei vechi), dasul in jurul focului sau săriturile peste si prin foc, focurile sunt întotdeauna prezente in acest ritual.
CORESPONDENTE
Nume asociate: Ziua de mai, Bhealtainn, Vara Celtica, Pastele de Mai, Marele Rit, Zanele de Vara, Floralia, Walurgisnacht, Sfarsitul Iernii.
Simboluri: flori, ghirlande de flori, lactate, târguri, căsătoria zeităților (căsătoriile sacre), Zeul cu Coarne, Omul verde, potirul și athame-ul, Marele Rit, simboluri și alimente asociate iubirii, simboluri de fertilitate, inimi, focuri, clopote , coroane de rege și regina, coronițe de gălbenele care simbolizează dragostea și puterea.
Zeitati: Toate Zeițele Mame, Zeițele Flori și ale Fertilitatii, Cernunnos, Zeii iubirii, Fertilitatii și Vânătorii.
La finalul cursului de PROTECTIE PSIHO-ENERGETICA, va avea loc o evaluare si un test individual, iar in urma punctajului obtinut la test, se va elibera un Certificat acreditat international IPHM.
Obtinerea Certificarii Intrenationale depinde de punctajul obtinut la evaluarea finala. Pentru certificare, cursantul trebuie sa obtina minim 85 de puncte din 100.
STRUCTURA CURS
3 Module, 12 saptamani
MODUL I – durata 2 saptamani:
Legile Universale si Creatia
MODUL II – durata 3 saptamani:
Legile Meudului (Intruparii)
MODUL III – durata 9 saptamani:
Protecţia Psihoenergetica (PSI) – Teorie si Practica
.
DIN CUPRINS:
Sferele Creatiei
Categorii de Entităţi existente în Univers
Reîncarnarea
Akasha
Vârsta Astrală
Razele Intruparii
Ingeri, Devasi, Zei & Maeştri Ascensionaţi
Categorii şi Tipuri de Atac Psi
Metode de Protecţie Psi:
Metode Energetice
Metode Reiki
Metode Radiestezice
Metode Ezoterice
Metode Angelice
Metode Religioase
Metode Psihotronice
Alte Metode
Tehnici şi Procedee Energeticede de protectie si riposta psiho-energetica
DURATA: 3 luni
SE ACHITA LUNAR, IN AVANS SAU INTEGRAL LA INCEPUTUL CURSULUI.
PENTRU REZERVARI SE ACHITA PRIMA RATA A CURSULUI IN AVANS SAU INTEGRAL.
VA RUGAM SA NU FACETI NICIO PLATA PANA NU SUNTETI SINGURI CA INDEPLINITI CONDITIILE DE PARTICIPARE.
Pentru cei ce aveti persoane dragi care au trecut in alte dimensiuni ale existentei si pe care doriti sa ii ajutati acolo unde sunt sau carora doriti sa le transmiteti mesaje, puteti face asta prin intermediul Riturilor de Trecere si Channeling (Comunicare) pe care noi le vom face pentru si in numele dumneavoastra. Riturile de trecere ajuta Spiritul destrupat sa se intoarca in Cerul de unde provine usurand trecerea acestuia. Procesul trecerii este format din 3 etape: perioada de tranzitie, in care Spiritul fiinteaza inca in aceasta dimensiune si pentru aceasta isi consuma resursele energetice proprii si a celor de la care poate trage energie, alegerea constienta a Spiritului, de a parasi aceasta dimensiune a manifestarii si a se intoarce la origini – Monada sa de Spirite si a treia etapa, tranzitia propriu-zisa, trecerea dintre lumi. Aceasta este asa-zisa judecata a mortilor. Ceea ce se petrece in fapt, este downloadarea informatiilor culese si experimentate de Spiritul destrupat, pe parcursul intruparii respective, in corpul info-energetic al Monadei si decelarea informatiilor. Acest proces poate dura destul de mult si poate fi alterat de legaturile pe care Spiritul le pastreaza inca, cu lumea din care tocmai s-a extras. La final, toate informatiile se vor scrie in akasha Spiritului respectiv si vor ramane imprimate in Monada si se va putea decide ulterior, in functie de media sa de vibratie in Spirit, de vechime, experienta, tipologie, raza primordiala, etc, ce va face mai departe, daca si cand se va mai intrupa, etc. Riturile de trecere ajuta Spiritul in procesul separarii si downloadarii informatiilor si experientelor de viata, deoarece elibereaza energiile blocate si traumele, dizolva eventualele legaturi malefice (popular, vraji)trimise catre Spiritul intrupat, in timpul vietii, programe pe suflet, stringuri sau scheme, ce afecteaza procesul de tranzitie si pot afecta capacitatea Spiritului de a downloada si de a se elibera de aceasta lume, de aceasta intrupare, in mod optim. NOTA: trebuie ca persoanele decedate sa fi plecat dintre noi cu mai mult de 40 zile inainte de executarea ritualului.
RITURI DE TRECERE
Riturile de trecere sunt diferite tipuri de ceremonii existente în orice societate, care marchează trecerea unui individ dintr-o stare socială sau religioasă în alta. Termenul a fost creat de antropologul francez Arnold van Gennep (1873-1957), în 1909.
Majoritatea acestor rituri se află în strânsă legătură cu stadiile biologice ale vieţii – naşterea, maturitatea, reproducerea şi moartea. Alte rituri sărbătoresc schimbări culturale, cum ar fi iniţierea într-o anumită societate.
În vremurile străvechi, oamenii trăiau în strânsă comuniune cu natura, într-o lume
magică şi îşi desfăşurau viaţa după ritualuri şi tradiţii care dădeau sens şi
înţeles oricărui gest. Mircea Eliade spune că „Ritualurile de trecere marchează ciclurile vieţii unei persoane, trecerea de la o etapă la alta, de la un rol sau poziţie socială la alta, integrând experienţele umane şi culturale cu scop biologic: naşterea, reproducerea şi moartea. Aceste ceremonii stabilesc diferenţele esenţiale, observate în toate grupurile, dintre tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, morţi şi vii.” Mai mult decât atât, accesul la o altă etapă existenţială nu-ţi era permis decât în acest mod, iar aceste ritualuri erau respectate şi valorizate de către toţi membrii societăţii respective.
Ritualurile de trecere indică individului că ceea ce trăieşte are un sens. Ele îl repun în legătură cu misterele vieţii şi morţii şi îi aduc aminte fără încetare că dimensiunea sacrului face parte din viaţa şi îl ajută pe om în aceste etape care sunt de fapt crize de evoluţie necesare şi benefice care îi afectează pe toţi în momentele cheie ale vieţii.
In vremurile moderne, tehnologia şi industrializarea au dăruit multe lucruri utile societăţii, însă în acelaşi timp a îndepărtat omul de natură, acesta pierzându-şi astfel conexiunea cu spiritul şi cu trupul lui, fiind în dizarmonie cu el însuşi şi cu tot ce-l înconjoară. Lumea în care trăim creează din ce în ce mai mult stres, tensiune şi boală.
Este ceea ce William Reich numea „plagă emoţională” care adesea îndeamnă la acte
de violenţă socială, pe scală mai mică sau mai mare. Aceasta a afectat individualitatea
şi colectivitatea prin împiedicarea dezvoltării omului ca fiinţă, creând imaturitate şi o lipsă de conexiune cu natura. E ceea ce se numeşte moarte de dragul distrugerii ca opus al morţii care, conform ritualurilor de trecere, dă naştere la o altă viaţă.
„Ciclul morţii şi regenerării reflectă tranziţiile constante ale vieţii noastre şi dacă este recunoscut şi dovedit conştient poate deschide cuiva orizontul posibilităţilor, oferindu-i o hartă utilă evoluţiei vieţii sale. ” afirmă Christina Grof.
CHANNELING
Originea comunicării astrale se pierde în negura timpurilor căci dintotdeauna omul a fost interesat de fenomenele supranaturale încercând să comunice pe diferite căi cu zeii, atotştiutorii Lumii Astrale.
Channelingul este activitatea prin care un iniţiat al Luminii deschide un canal securizat de energii şi lumină, de pe coordonatele locaţiei sale, direct cu anumiţi interlocutori din Astralul Superior, prin care comunică cu aceştia în problemele esenţiale ale misiunii sale, ştiinţelor oculte, divinaţiilor, medicinei astrale, karmei, soartei, destinului etc.
Canalul de lumină şi energii astrale este o cale de legătură cu Lumea Spirituală. Prin acest canal se poate accesa Înalta Lume Spirituală, Supraconştiinţa Cosmică, care mai este cunoscută şi sub numele de Dumnezeu, Mintea Universală.
Channeling-ul este o formă naturală de comunicare între oameni şi fiinţele angelice, spiritele naturii, entităţile non-fizice sau chiar şi animale sau animalele de companie. Un channeler este foarte similar cu un translator sau cu un interpret. El îşi acordă permisiunea de a simţi comunicarea de la altă fiinţă. Channeler-ul, apoi, ataşează cuvinte omeneşti comunicării pentru ca aceasta să fie de înţeles pentru el însuşi sau pentru alţi oameni.
Un channeler poate alege pe cine sau cu ce vrea să comunice prin channel. Atât timp cât cealaltă parte are un interes în a comunica, legătura este realizată şi channel-ul poate începe. De exemplu, mulţi oameni fac channel cu Arhanghelul Mihael. Dacă acesta este de acord să comunice cu channeler-ul, fluxul informaţional non-verbal începe.
Channeler-ul primeşte informaţia la un nivel intuitiv sau de simţire şi, apoi, mintea lui converteşte informaţia brută în cuvinte. Contrar credinţelor populare, entităţile nu folosesc, în general, limbajul omenesc deoarece este considerat incomod şi neîndemânatic. Esenţa mai bogată a mesajului lor este comunicată printr-o serie elegantă de simţiri senzoriale.
O altă înţelegere incorectă populară este că un channeler trebuie să intre într-o stare profundă de transă sau să-şi predea corpul şi/sau mintea entităţii. Dar, channeling-ul este foarte similar cu orice altă formă de comunicare, fie că este verbală, limbajul corpului, miros sau artă. Toate acestea comincă un mesaj şi mesajul este supus înţelegerii receptorului. Majoritatea celor mai cunoscuţi channeler-i de astăzi, cum ar fi Lee Carroll (Kryon), Steve Rother (the Group) şi Ronna Herman (Archangel Michael) sunt channeler-i conştienţi. Ei sunt conştienţi de sine şi de activitatea care are loc în sală. Ei şi concentrează simţurile şi atenţia asupra entităţii cu care comunică şi, apoi, interpretează mesajul. Channel-urile contemporane, în general, nu-şi părăsesc corpurile sau nu-şi predau mintea pe parcursul procesului de comunicare. Geoffrey Hoppe
Pentru cei ce aveti persoane dragi care au trecut in alte dimensiuni ale existentei si pe care doriti sa ii ajutati acolo unde sunt sau carora doriti sa le transmiteti mesaje, puteti face asta prin intermediul Riturilor de Trecere si Channeling (Comunicare) pe care noi le vom face pentru si in numele dumneavoastra. Riturile de trecere ajuta Spiritul destrupat sa se intoarca in Cerul de unde provine usurand trecerea acestuia. Procesul trecerii este format din 3 etape: perioada de tranzitie, in care Spiritul fiinteaza inca in aceasta dimensiune si pentru aceasta isi consuma resursele energetice proprii si a celor de la care poate trage energie, alegerea constienta a Spiritului, de a parasi aceasta dimensiune a manifestarii si a se intoarce la origini – Monada sa de Spirite si a treia etapa, tranzitia propriu-zisa, trecerea dintre lumi. Aceasta este asa-zisa judecata a mortilor. Ceea ce se petrece in fapt, este downloadarea informatiilor culese si experimentate de Spiritul destrupat, pe parcursul intruparii respective, in corpul info-energetic al Monadei si decelarea informatiilor. Acest proces poate dura destul de mult si poate fi alterat de legaturile pe care Spiritul le pastreaza inca, cu lumea din care tocmai s-a extras. La final, toate informatiile se vor scrie in akasha Spiritului respectiv si vor ramane imprimate in Monada si se va putea decide ulterior, in functie de media sa de vibratie in Spirit, de vechime, experienta, tipologie, raza primordiala, etc, ce va face mai departe, daca si cand se va mai intrupa, etc. Riturile de trecere ajuta Spiritul in procesul separarii si downloadarii informatiilor si experientelor de viata, deoarece elibereaza energiile blocate si traumele, dizolva eventualele legaturi malefice (popular, vraji)trimise catre Spiritul intrupat, in timpul vietii, programe pe suflet, stringuri sau scheme, ce afecteaza procesul de tranzitie si pot afecta capacitatea Spiritului de a downloada si de a se elibera de aceasta lume, de aceasta intrupare, in mod optim. NOTA: trebuie ca persoanele decedate sa fi plecat dintre noi cu mai mult de 40 zile inainte de executarea ritualului.
RITURI DE TRECERE
Riturile de trecere sunt diferite tipuri de ceremonii existente în orice societate, care marchează trecerea unui individ dintr-o stare socială sau religioasă în alta. Termenul a fost creat de antropologul francez Arnold van Gennep (1873-1957), în 1909.
Majoritatea acestor rituri se află în strânsă legătură cu stadiile biologice ale vieţii – naşterea, maturitatea, reproducerea şi moartea. Alte rituri sărbătoresc schimbări culturale, cum ar fi iniţierea într-o anumită societate.
În vremurile străvechi, oamenii trăiau în strânsă comuniune cu natura, într-o lume
magică şi îşi desfăşurau viaţa după ritualuri şi tradiţii care dădeau sens şi
înţeles oricărui gest. Mircea Eliade spune că „Ritualurile de trecere marchează ciclurile vieţii unei persoane, trecerea de la o etapă la alta, de la un rol sau poziţie socială la alta, integrând experienţele umane şi culturale cu scop biologic: naşterea, reproducerea şi moartea. Aceste ceremonii stabilesc diferenţele esenţiale, observate în toate grupurile, dintre tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, morţi şi vii.” Mai mult decât atât, accesul la o altă etapă existenţială nu-ţi era permis decât în acest mod, iar aceste ritualuri erau respectate şi valorizate de către toţi membrii societăţii respective.
Ritualurile de trecere indică individului că ceea ce trăieşte are un sens. Ele îl repun în legătură cu misterele vieţii şi morţii şi îi aduc aminte fără încetare că dimensiunea sacrului face parte din viaţa şi îl ajută pe om în aceste etape care sunt de fapt crize de evoluţie necesare şi benefice care îi afectează pe toţi în momentele cheie ale vieţii.
In vremurile moderne, tehnologia şi industrializarea au dăruit multe lucruri utile societăţii, însă în acelaşi timp a îndepărtat omul de natură, acesta pierzându-şi astfel conexiunea cu spiritul şi cu trupul lui, fiind în dizarmonie cu el însuşi şi cu tot ce-l înconjoară. Lumea în care trăim creează din ce în ce mai mult stres, tensiune şi boală.
Este ceea ce William Reich numea „plagă emoţională” care adesea îndeamnă la acte
de violenţă socială, pe scală mai mică sau mai mare. Aceasta a afectat individualitatea
şi colectivitatea prin împiedicarea dezvoltării omului ca fiinţă, creând imaturitate şi o lipsă de conexiune cu natura. E ceea ce se numeşte moarte de dragul distrugerii ca opus al morţii care, conform ritualurilor de trecere, dă naştere la o altă viaţă.
„Ciclul morţii şi regenerării reflectă tranziţiile constante ale vieţii noastre şi dacă este recunoscut şi dovedit conştient poate deschide cuiva orizontul posibilităţilor, oferindu-i o hartă utilă evoluţiei vieţii sale. ” afirmă Christina Grof.
CHANNELING
Originea comunicării astrale se pierde în negura timpurilor căci dintotdeauna omul a fost interesat de fenomenele supranaturale încercând să comunice pe diferite căi cu zeii, atotştiutorii Lumii Astrale.
Channelingul este activitatea prin care un iniţiat al Luminii deschide un canal securizat de energii şi lumină, de pe coordonatele locaţiei sale, direct cu anumiţi interlocutori din Astralul Superior, prin care comunică cu aceştia în problemele esenţiale ale misiunii sale, ştiinţelor oculte, divinaţiilor, medicinei astrale, karmei, soartei, destinului etc.
Canalul de lumină şi energii astrale este o cale de legătură cu Lumea Spirituală. Prin acest canal se poate accesa Înalta Lume Spirituală, Supraconştiinţa Cosmică, care mai este cunoscută şi sub numele de Dumnezeu, Mintea Universală.
Channeling-ul este o formă naturală de comunicare între oameni şi fiinţele angelice, spiritele naturii, entităţile non-fizice sau chiar şi animale sau animalele de companie. Un channeler este foarte similar cu un translator sau cu un interpret. El îşi acordă permisiunea de a simţi comunicarea de la altă fiinţă. Channeler-ul, apoi, ataşează cuvinte omeneşti comunicării pentru ca aceasta să fie de înţeles pentru el însuşi sau pentru alţi oameni.
Un channeler poate alege pe cine sau cu ce vrea să comunice prin channel. Atât timp cât cealaltă parte are un interes în a comunica, legătura este realizată şi channel-ul poate începe. De exemplu, mulţi oameni fac channel cu Arhanghelul Mihael. Dacă acesta este de acord să comunice cu channeler-ul, fluxul informaţional non-verbal începe.
Channeler-ul primeşte informaţia la un nivel intuitiv sau de simţire şi, apoi, mintea lui converteşte informaţia brută în cuvinte. Contrar credinţelor populare, entităţile nu folosesc, în general, limbajul omenesc deoarece este considerat incomod şi neîndemânatic. Esenţa mai bogată a mesajului lor este comunicată printr-o serie elegantă de simţiri senzoriale.
O altă înţelegere incorectă populară este că un channeler trebuie să intre într-o stare profundă de transă sau să-şi predea corpul şi/sau mintea entităţii. Dar, channeling-ul este foarte similar cu orice altă formă de comunicare, fie că este verbală, limbajul corpului, miros sau artă. Toate acestea comincă un mesaj şi mesajul este supus înţelegerii receptorului. Majoritatea celor mai cunoscuţi channeler-i de astăzi, cum ar fi Lee Carroll (Kryon), Steve Rother (the Group) şi Ronna Herman (Archangel Michael) sunt channeler-i conştienţi. Ei sunt conştienţi de sine şi de activitatea care are loc în sală. Ei şi concentrează simţurile şi atenţia asupra entităţii cu care comunică şi, apoi, interpretează mesajul. Channel-urile contemporane, în general, nu-şi părăsesc corpurile sau nu-şi predau mintea pe parcursul procesului de comunicare. Geoffrey Hoppe
Rusaliile (Sărbătoarea Cincizecimii) cad întotdeauna în ziua de Duminică. Acesta este o sărbătorire cu adevărat remarcabilă, dar este vorba nu numai despre ce s-a întâmplat în aceea zi, cum și de ce și când, a făcut Dumnezeu acest lucru. Da, a fost fără discuție un dar foarte important pentru tine.
Dacă ați auzit despre Rusalii, atunci probabil ați înțeles că Duhul Sfânt a locuit printre oamenii care L-au urmat pe Iisus. Dumnezeu a creat Biserica prin ”cei aleși”, Capitolul 2 din Faptele Apostolilor vorbește tocmai despre lucrurile acestea.În ziua aceea, Spiritul lui Dumnezeu a coborât la 120 de oameni care au urmat învățăturile lui Iisus, iar acești oamenii au început să vorbească cu putere, în diferite limbi (altele decât limba lor de baștină). Acesta a creat o adevărată revoluție pentru că erau mii de oameni în Ierusalim. Atunci și ei au văzut ce s-a întâmplat. În fața mulțimii, Petru a propovăduit pentru prima dată Evanghelia, iar mesajul transmis a avut un impact mare, 3000 de oameni au devenit ucenicii lui Iisus, chiar din ziua aceia (Faptele Apostolilor 2:41). De atunci, Evanghelia s-a răspândit pretutindeni. Totul a început cu prima Duminică a Cincizecimii.
Acestă s-a întâmplat la 50 de zile de la Învierea lui Iisus. Undeva înainte de 50 de zile, ucenici au fost convinși că Iisus va fi Înviat din morți. În Duminica de Rusalii, totul s-a făcut public și istoric totul s-a schimbat. Fie că, crezi sau nu că a Înviat Iisus,viața ne-a fost schimbată după Duminica de Rusalii.
Deși înțelegem că Rusaliile sunt adevărate, aceasta nu este totul. Mulți oameni s-au pocăit tocmai de Rusalii și tocmai prin experiențe similare. Deoarece primii ucenici ai lui Isus au avut această experiență de Rusalii prin „așteptarea darului Duhului”, astăzi oamenii speră să primească “acel dar” în mod similar. Oamenii așteptă și invocă pe Dumnezeu să li se dea o altă sărbătorea de Rusalii. A gândi în acest fel presupune că a fost așteptarea și rugăciunea care mișca Duhul lui Dumnezeu în acel moment. A gândi în acest fel înseamnă să pierdeți de fapt esența faptului că Cincizecimea (Rusaliile) înregistrată în Faptele Apostolilor Capitolul 2 nu a fost prima Cincizecime.
Paștele prin legea lui Moise
Paștele este în fiecare an o sărbătoare a Vechiului Testament. Moise (1500 î.e.n.) a stabilit mai multe sărbători în fiecare an. Paștele era prima sărbătoare în calendarul evreiesc. Iisus a fost crucificat în ziua Paștelui. Timpul exact al morții Sale la sacrificiile mieilor de Paște a fost considerat un semn.
Al doilea festival este Sărbătoarea Primăverii (în Israel prima pârgă este în anotimpul primăverii), legiferată de Moise și care se sărbătorește ‘a doua zi’ anume în Duminica Paștelui. Iisus a înviat în ziua de Duminică adică exact de Sărbătoarea Primăverii. De vreme ce Învierea s-a înfăptui de ‘Sărbătoarea Primăverii’, înțelegem că Promisiunea este pentru cei ce vor fi înviați mai târziu (și asta pentru că ne încredem în El). El, Iisus, este Învierea, înfăptuită literalmente prin ‘Sărbătoarea Primăverii’, așa cum a fost profețit.
Exact după 50 de zile de la ‘Sărbătoarea Primăverii’, duminica evreii celebrează Cincizecimea (adică de 10 ori 5 = 50), care se numea Sărbătoarea Săptămânilor, deoarece este calculată prin 7 săptămâni. Evreii, au sărbătorit Paștele vreme de 1500 de ani. Sărbătoarea Paștelui, este de asemenea menționata în Faptele Apostolilor 2. Motivul pentru care oamenii sărbătoresc în toată lumea Ziua Paștelui în Ierusalim, și în care au auzit clar mesajul lui Petru, este tocmai pentru că au înțeles ce înseamnă a sărbătorii Paștele, cum s-a întâmplat în Vechiului Testament. Și astăzi evreii sărbătoresc Paștele iar sărbătoarea se numește Shavuot:
Să număraţi cincizeci de zile, până în ziua care vine după al şaptelea Sabat, şi atunci să aduceţi Domnului un nou dar de mâncare. Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii şi coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul. (Leviticul 23:16-17).
Acuratețea Rusaliilor este evidența unei Minți
Rusaliile din Faptele Apostolilor 2 cade în aceiași zi cu Paștele din Vechiul Testament(Sărbătoarea Săptămânilor). Crucificarea lui Iisus a fost de Paște iar învierea lui Iisus a fost de Sărbătoarea Săptămânilor și în Faptele Apostolilor 2 Sărbătoarea Primăverii apare exact în calendarul evreiesc, totul fiind coordonat de O Minte de-a lungul istoriei. Cu atâtea zile într-un an, ne punem întrebarea: de ce răstignirea lui Iisus, învierea și coborârea Duhului Sfânt s-a petrecut cu precizie în fiecare zi a celor trei Sărbători ale Primăverii din Vechiul Testament, cu excepția cazului în care acestea ar fi fost planificate, iar acest lucru este posibil numai dacă ‘O Minte’ a coordonat totul de-a lungul istoriei.
Evenimentele din Noul Testament s-au petrecut tocmai în cele trei Sărbători de Primăvară ale sărbătorilor din Vechiul Testament
O fi aranjat Luca lucrurile ca sărbătorile să coincidă cu Rusaliile?
Sunt unii care cred că Luca (unul din autorii Faptelor Apostolilor)a făcut ca evenimentele din FA 2 ‘să se potrivească’ cu Sărbătoarea Primăverii. Atunci, el a făcut să se potrivească ‘mintea’ care controlează evenimentele? În relatarea lui Luca în FA 2 el nici măcar nu vorbește despre ‘înfăptuirea’ Sărbătorii de Paști. De ce ar fi trebui să facă ceva atât de creativ și în acelaș timp dramatic “ca să se întâmple” în acea zi, dar să nu ajute cititorul să vadă cum “se desfășoară” Sărbătoarea de Paști? De fapt Luca a făcut a treabă foarte bună despre evenimentele acelea și nu o interpretare făcută de el, cu atât mai mult cu cât oamenii de astăzi nu știu despre faptul că Cincizecimea în FA 2 este de asemenea ziua Sărbătoarii Săptămânilor. Majoritatea oamenilor cred pur și simplu Cincizecimea, relatată în FA 2. De vreme ce majoritatea oamenilor de astăzi nu înțeleg conexiunea dintre cele două evenimente, Luca ar fi făcut o situația imposibilă și ar fi trebuit un geniu care să inventeze legătura, ori Luca nu era un geniu și ar fi fost imposibil ‘să ne vândă așa ceva’.
Rusaliile: o nouă putere
Ceea ce ne prezintă Luca, de fapt este profeția din Vechiul Testament – anume cartea lui Ioel – în care el prezice că în ziua aceia Duhul Sfânt va atinge mulți oameni. La Rusalii (FA 2) s-a întâmplat tocmai acest lucru extraordinar.
Unul din adevărurile pentru care Evanghelia este ‘vestea buna’ este asigurarea că oamenii se schimbă cu adevărat în bine. Viața acum intră în armonie cu Dumnezeu. Această uniune se produce prin Duhul Sfânt, care este cu ei, eveniment înfăptuit la Rusalii, menționat în FA 2. Această Veste Bună ne asigură o viață schimbată într-un mod cu totul diferit, omul intră în relație cu Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Biblia spune în diferite pasaje:
Şi voi, după ce aţi auzit cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut în El şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt, care fusese făgăduit 14 şi care este o arvună a moştenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui. (Efeseni 1:13-14)
Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi. (Romani 8:11)
Şi nu numai ea, dar şi noi, care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinăm în noi şi aşteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru. (Romani 8:23)
Duhul Sfânt locuiește printre oamenii care se vor schimbați – prima pârgă – în așa fel încăt se produce completa transformare a omului în ‘copii ai lui Dumnezeu’.
Evanghelia oferă abundență pentru oameni, dar nu din punt de vedere material: case, mașini, plăceri, putere, bogăție și altele lucruri care sunt doar mofturi, pe care Solomon le numește ‘goană după vânt’. Însa în cine locuiește Duhul lui Dumnezeu, se produce schimbarea. Dacă este adevărat – și Dumnezeu este cel care ne oferă în dar mântuirea – aceasta este vestea bună. În Vechiul Testament, Paștele se sărbătorește folosind pâinea frântă, pregătită cu drojdie, ceea ce semnifică o viață din belșug. Acuratețea dintre Vechea și Noua Cincizecime este dovada clară că Dumnezeu este ‘Mintea’ din spatele acestor evenimente încât omul să aibă viață din belșug.
Sărbătoarea Rusaliilor – tradiții, obiceiuri și superstiții
Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere.
Se pare că sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.
În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.
La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.
De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.
O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.
Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.
Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de “Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.
Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă
Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:
În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;
De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;
Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;
De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;
În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.
We may request cookies to be set on your device. We use cookies to let us know when you visit our websites, how you interact with us, to enrich your user experience, and to customize your relationship with our website.
Click on the different category headings to find out more. You can also change some of your preferences. Note that blocking some types of cookies may impact your experience on our websites and the services we are able to offer.
Essential Website Cookies
These cookies are strictly necessary to provide you with services available through our website and to use some of its features.
Because these cookies are strictly necessary to deliver the website, refuseing them will have impact how our site functions. You always can block or delete cookies by changing your browser settings and force blocking all cookies on this website. But this will always prompt you to accept/refuse cookies when revisiting our site.
We fully respect if you want to refuse cookies but to avoid asking you again and again kindly allow us to store a cookie for that. You are free to opt out any time or opt in for other cookies to get a better experience. If you refuse cookies we will remove all set cookies in our domain.
We provide you with a list of stored cookies on your computer in our domain so you can check what we stored. Due to security reasons we are not able to show or modify cookies from other domains. You can check these in your browser security settings.
Other external services
We also use different external services like Google Webfonts, Google Maps, and external Video providers. Since these providers may collect personal data like your IP address we allow you to block them here. Please be aware that this might heavily reduce the functionality and appearance of our site. Changes will take effect once you reload the page.
Google Webfont Settings:
Google Map Settings:
Google reCaptcha Settings:
Vimeo and Youtube video embeds:
Privacy Policy
You can read about our cookies and privacy settings in detail on our Privacy Policy Page.
Evenimente înainte de Potop
Regi pe Pământ
