REIKI SIMBOLURI – ANTAHKARANA

ANTAHKARANA

ALICE BAILEY şi câţiva alţi autori de filozofie tibetană au posedat unele cunoştinţe despre ANTAHKARANA, care pot fi găsite în câteva cărţi. Ei descriu ANTAHKARANA, ca fiind parte din anatomia spirituală a omului. El reprezintă conexiunea dintre creierul fizic şi Sinele Superior. El este acea conexiune care trebuie să se vindece şi să se dezvolte dacă vrem să creştem spiritual. ANTAHKARANA desenat şi descris în acest manual reprezintă această conexiune şi o activează prin simpla sa prezenţă. Ştiinţa numită radionică ne arată că liniile desenate pe hârtie creează un efect psihic asupra spaţiului dimprejurul lor şi influenţează aura umană şi chakrele în diferite moduri în funcţie de formele create. Această teorie validează străvechea practică a meditaţiilor cu desen (YANTRĂ) care folosesc imagini vizuale pentru a purifica şi evolua conştiinţa .

ANTAHKARANA este un simbol străvechi folosit în vindecare şi meditaţie, în Tibet şi China de mii de ani. Este un simbol puternic şi numai avându-l, prin simpla sa prezenţă, creează un efect pozitiv asupra chakrelor şi aurei.

În timpul activităţii de vindecare, acest simbol ajută la focalizarea şi la adâncirea efectului energiilor vindecătoare. Când meditezi cu acest simbol, fie că l-ai pus pe tine, ataşat de tine sau în apropierea ta, va crea automat ceea ce TAOIŞTII numesc „Marea orbită microcosmică” prin care energile psihice care, în mod normal intră prin chakra capului, acum intră prin picioare şi călătoresc prin partea dorsală a spatelui până la vârful capului şi apoi coboară în jos prin partea anterioară a trupului şi ies prin picioare, împământând persoana, creând astfel un flux continuu de energie care se scurge prin chakre (ACEASTA PRIN SIMPLA LUI PREZENŢĂ). De asemenea, simbolul va neutraliza energiile negative acumulate în obiecte ca: bijuterii, cristale etc. Trebuie doar să aşezi obiectul respectiv între două simboluri ANTAHKARANA. Mai mult, va amplifica orice muncă de vindecare, fie că este REIKI sau terapie de polaritate: Kiropractică (aşezarea oaselor în articulaţii în caz de luxaţii), Hipnoterapie, Regresie în vieţile precedente. Aceste efecte pozitive au fost confirmate în mod repetat de rezultatele îmbunătăţite atunci când s-a folosit simbolul ANTAHKARANA în practica respectivă, precum şi de clarvăzători antrenaţi să simtă schimbările din aură şi chakre.

Acest simbol este multidimensional dar dintr-o anumită perspectivă pare a fi bidimensional, fiind alcătuit din trei cifre „7”, aşezate pe o suprafaţă plană. Cei trei de „7” reprezintă cele 7 chakre, cu cele 7 culori şi cele 7 tonuri de pe scara muzicală. Aceşti trei de „7” sunt amintiţi în cartea revelaţiei „Apocalipsa”, ca fiind cele 7 lumânări, 7 trompete şi cele 7 sigilii.

Dintr-o altă perspectivă, simbolul apare ca un cub tridimensional, energia lui se mută din dimensiunea a doua în dimensiunea a treia şi poate fi observat cum se ridică continuu din dimensiune în dimensiune, din ce în ce mai sus până la cea mai înaltă dimensiune (accesibilă nouă, oamenilor), care este aceea a Sinelui Superior.

Din punct de vedere istoric, folosirea acestui simbol poate fi urmărită în timp printr-un număr de maeştri REIKI, până la o tehnică străveche, de meditaţie tibetană. Cei câţiva maeştri ai meditaţiei tibetane care au cunoscut simbolul, l-au ţinut secret, folosind numai ei acest avantaj, gândind că crescându-le puterea meditaţiei, se vor ridica ca statut printre ceilalţi. Acesta este un motiv pentru care acest simbol nu a fost folosit pe scară largă.

Meditaţia tibetană care foloseşte ANTAHKARANA se desfăşura într-o cameră cu lumânări aprinse. În mijlocul camerei era un vas mare, de pământ, în formă ovală, care simboliza OUL COSMIC AL UNIVERSULUI. Acest vas era umplut cu câţiva centimetri de apă iar în mijloc era aşezat un scăunel, fără spetează. Pe suprafaţa scaunului era încrustat în argint simbolul ANTAHKARANA. Un perete al camerei era acoperit cu CUPRU şlefuit până la luciu de oglindă. Pe peretele opus erau aşezate ţesături şi tapiserii care aveau desenate simboluri REIKI, ele se oglindeau pe peretele opus, cel din cupru. Lama tibetan care medita stătea aşezat pe scăunel, uitându-se fix la unul din simbolurile REIKI reflectat în oglinda de cupru. Aceasta reprezintă o meditaţie cu YANTRA (imagine), care ajută la crearea unui punct de concentrare în mintea meditatorului. În acest mod se unea conştientul cu eneregiile transcedentale ale simbolului REIKI, în timp ce simbolul ANTAHKARANA de pe scaun concentra energiile generate de concentrarea anterioară a călugărului, făcând ca aceste energii să curgă prin toate chakrele, conectând astfel călugărul la pământ.

Este evident că simbolul nu a fost generat de tibetani, dar nu există scriere care să indice originea lui. Printr-o percepţie clarvăzătoare, MICHELLE GRIFFITH, un vindecător şi clarvăzător talentat, a reuşit „să se armonizeze cu simbolul” şi să-i citească istoria psihică. După opinia lui MICHELLE GRIFFITH, simbolul a fost la început dat pământenilor în timpul civilizaţei Lemuriene (civilizaţia „MU”), acum cu peste o sută de mii de ani în urmă. Simbolul ANTAHKARANA a fost creat de un consiliu de maeştri iluminaţi (lucrători ai luminii, spirite ridicate deasupra încarnării) care supravegheau evoluţia galaxiei noastre. Ei au constatat că oamenii de pe pământ aveau nevoie de ajutor pentru a-şi restabili conexiunea cu Sinele lor Superior. Maeştrii au creat simbolul ANTAHKARANA şi, printr-un decret, au dat simbolului „conştiinţă individuală”. Acum, oricine foloseşte simbolul, va avea în mod automat refăcută conexiunea dintre creierul fizic şi Sinele Superior (această legătură nu numai că va fi refăcută, ci şi întărită). Sinele Superior este acela care crează şi conduce efectele benefice ale simbolului ANTAHKARANA şi, de aceea, acesta nu poate fi folosit niciodată în scopuri rele. Acest simbol sacru a fost ţinut secret timp de mii de ani, fiind cunoscut şi folosit numai de câţiva.

Acum a venit vremea ca toţi oamenii să aibă acces la acest străvechi şi sacru simbol de vindecare.

ANTAHKARANA este un simbol special care are conştiinţă proprie, lucrează direct asupra aurei şi a chakrelor, are efecte vindecătoare variate, în funcţie de nevoile persoanei la momentul respectiv. Din moment ce efectul simbolului este condus de Sinele Superior, va avea întotdeauna un efect benefic, neputând fi niciodată folost greşit sau cu intenţii rele.

Simbolul poate fi aşezat sub o masă de masaj sau sub un scaun sau poate fi aşezat pe perete sau pe corp, cu imaginea spre zona de vindecare.

https://www.evolutiespirituala.ro/reiki-simboluri-antahkarana/?feed_id=39140&_unique_id=643f464148609

19 aprilie 2023/de admin

Uncategorized

RITUALUL TIBETAN – CELE 5 EXERCITII TIBETANE

RITUALUL TIBETAN

CELE 5 EXERCITII TIBETANE

Sunt multe istorisiri si povesti despre lamasii ciudati si invaluiti in mister numiti uneori chiar supraoameni ce locuiesc in zona Tibetului, care uimesc intreaga lume cu capacitatile si puterile lor incredibile si inaccesibile omului de rand. Multi au auzit de “testul de initiere” ce are loc iarna, in noapti geroase, cand discipolii dezbracati, se invelesc pe rand, cu mai multe cearsafuri ude, pe care le usuca cu caldura degajata de propriul lor corp. Mai putin cunoscut este poate ordinul lamasilor “Lung – Gom – Pa”,care isi ingreuneaza corpul cu lanturi si alte obiecte metalice, dupa care sfideaza legea gravitatiei, deplasan-du-se cu o viteza incredibila, in salturi de pana la 10 metri. Lista “puterilor” acestor oameni poate continua cu mersul pe apa, sau prin foc, cu demonstratii de telekinezie, telepatie, vederea viitorului, a aurei, vindecari miraculoase si multe altele, aproape la nesfarsit.

Totusi, una din cele mai interesante capacitati ale unora ditre acesti oame-ni, pare aceea de a nu imbatrani. Aceasta a fost dezvaluita prima data lumii occidentale, de Peter Kelder, in 1939, in cartea sa “Ochiul Revelatiei (The Eye of Revelation)”, in care autorul afirma ca a aflat despre Ritualul Tibetan de la un fost colonel al armatei britanice, care a servit in India. Conform autorului, colo-nelul Bradford (pseudonim) a gasit in acea parte a lumii lamaseria unde se practica Ritualul, a exersat cativa ani si s-a intors complet reintinerit, invatan-du-i la randul sau pe altii.

Originea Ritualului, e foarte discutata si disputata, unii atribuind-o siste-mului de exercitii tibetane (’phrul ‘khor). Altii spun ca face parte din Yoga, iar alte factiuni sustin ca cele cinci exercitii ( ritualuri ) preced Yoga cu cel putin 700 de ani, deci nu au nici o legatura cu aceasta.

Ce este cert, in privinta ritualului tibetan?

Cele 5 exercitii, combina rotirea cu patru miscari, intalnite in posturile din yoga. Rotirea supune corpul unei forte centrifuge, iar celelalte 4 exercitii realini-aza energiile alchimice care circula de-a lungul coloanei vertebrale (foc, apa, aer, pamant) si readuc functionarea chakrelor in parametrii normali, ceea ce curata aura, revitalizeaza si reechilibreaza intregul organism, cresc vitalitatea si reduc efectele imbatranirii.

Cum se practica Ritualul Tibetan?

Reguli generale:

– intotdeauna se incepe cu rotirea corpului, urmata de celelalte 4 exercitii;

– rotirea se face in sensul acelor de ceasornic(de la stanga la dreapta), indiferent de emisfera in care va aflati;

– este bine, dar nu obligatoriu ca respiratia sa se faca numai pe nas;

– desi e indicat ca exercitiile sa inceapa orientat cu fata spre nord, acest aspect nu este obligatoriu si nu trebuie urmarit cu obstinatie;

– fiecare exercitiu, se repeta de cel mult 21 de ori, dupa care se trece la urmatorul;

– in timpul exercitiilor, niciodata nu trebuie sa apara senzatia de discomfort (nu fortati niciodata – in cazul acesta, mai mult nu inseamna mai bun);

– este indicat ca incepatorii sa abordeze fiecare exercitiu cu un numar mai mic de repetari (eventual 3),pe care il vor creste ritmic, saptamanal, sau chiar lunar, pana ajung la numarul maxim (optim) de 21 de repetari;

– daca unul dintre exercitii va pare mai dificil si nu va permite cresterea numa-rului de repetari in ritmul celorlalte, nu fortati, ci aplicati o crestere mai lenta, pana ajunge si el la numarul optim de repetari;

– pentru a obtine beneficiul maxim, e bine ca Ritualul sa fie practicat zilnic, cu cel mult o zi pauza pe saptamana;

– daca ati intrerupt ritualul, nu este strict obligatoriu sa-l reluati de la inceput, dar functie de lungimea pauzei, poate fi necesar sa reincepeti cu un numar redus de repetari;

– este indicat ca exercitiile 2, 3, 4 si 5 sa nu fie practicate pe o suprafata tare si rece (ciment sau piatra – folositi o patura, un covor sau o saltea de fitness);

– inainte de a incepe fiecare exercitiu, incercati 5-10 secunde, sa va concentrati asupra lui;

– nu folositi incaltaminte si\sau imbracaminte care va poate deranja in timpul exercitiilor (prea stramta, prea larga, etc.)

– in imaginile insotitoare, se arata ritmul indicat al respiratiei, cu ajutorul sagetilor, IN-inspiratie si OUT-expiratie;

– executia corecta si in intregime a Ritualului, poate dura intre 7 si 15 minute;

# Exercitiul 1 – Energie (Mental – rotirea insasi, curata energia corpului)

Stati drept, in picioare, mainile intinse lateral, paralel cu solul, palmele orientate spre pamant, picioarele apropiate.

Va rotiti de la stanga spre dreapta (in sensul acelor de ceasornic), de cel mult 21 de ori.

* Comentarii:

– rspiratia are loc normal (de voie), in timpul exercitiului;

– la inceput rotirea poate fi mai lenta, dar in timp viteza de rotatie trebuie sa creasca pana cand mainile sunt tinute intinse si ridicate de forta centrifuga (aveti grija sa nu fortati);

– daca, dupa rotiri, va simtiti ametiti, lipiti palmele in fata in pozitia de rugaciune, sau “namaste”, priviti fix la varfurile degetelor mari si in scurt timp trece;

# Exercitiul 2 – Pamant (Gat – tot corpul este direct conectat la pamant – energia telurica)

Stati intins pe spate, picioarele apropiate, mainile intinse pe langa corp cu palmele spre sol. Ridicati capul de pe sol, apasand cu barbia in piept si in ace-lasi timp, ridicati si picioarele la verticala fata de sol.

Reveniti la pozitia intinsa de la inceput.

* Comentarii:

– in timpul ridicarii capului si picioarelor, inspirati cat mai profund;

– in timpul revenirii la pozitia culcat, expirati complet;

– desi e indicat ca genunchii sa fie intinsi, nu e obligatoriu;

– in cele 5-10 secunde de concentrare de la inceput, incercati sa simtiti energia telurica (legatura cu pamantul);

# Exercitiul 3 – Aer (Piept – se concentreaza pe piept, plamani)

Ingenunchiati pe sol, cu corpul drept si privirea inainte.

Mainile sunt pe langa corp, cu palmele sprijinite putin oblic de coapse, in partea posterioara (sub fese).

Inclinati capul inainte, apasand cu barbia in piept.

Inclinati capul cat mai mult pe spate, arcuind la maxim si coloana vertebrala, sprijinindu-va cu palmele pe coapse si cu coatele orientate spre inapoi.

Reveniti la pozitia de pornire, cu coatele intinse.

* Comentarii:

– la arcuirea pe spate, inspirati profund;

– la revenirea in pozitia de pornire, expirati complet;

– talpile se sprijina cu varfurile degetelor pe sol;

# Exercitiul 4 – Apa (Stomac – se concentreaza pe zona abdomi-nala, cu cele mai multe fluide din corp)

Va asezati pe sol, cu picioarele intinse inainte, aproximativ 15cm intre calcaie, palmele presate pe sol, cu degetele lipite si orientate spre inainte, in dreptul feselor.

Inclinati capul inainte, presand cu barbia in piept.

Lasati capul cat se poate de mult pe spate, ridicand corpul, cu genunchii indoiti si bratele intinse.

Reveniti la pozitia de pornire.

* Comentarii:

– la ridicarea corpului, inspirati profund;

– la revenirea in pozitia sezand, expirati complet;

– in pozitia ridicat, trunchiul este orizontal, drept, in continuarea coapselor, in unghi drept fata de gambe si brate, cu capul cat mai mult lasat pe spate si arata ca o masa;

– pe finalul pozitiei ridicate (masa) incercati 1-2 secunde sa incordati toti muschii corpului;

# Exercitiul 5 – Foc (Zona Bazala – prin intensitate, genereaza caldura corporala)

Stati in sprijin pe palme si varfurile picioarelor, cu spatele arcuit (bazinul aproape lipit de sol) si capul impins cat mai mult pe spate (pozitie aproximativ similara cu “cobra” din yoga).

Impingeti capul inainte apasand cu barbia in piept si ridicati cat puteti de sus bazinul, cu picioarele intinse si bratele in prelungirea trunchiului, astfel incat formati o litera “V” intoarsa la 180 de grade.

Reveniti la pozitia de pornire.

* Comentarii

– intre palme, ca si intre talpi, este o distanta de aproximativ 60 de centimetri;

– in timp ce ridicati bazinul, formand litera “V” rasturnata, inspirati profund;

– la revenirea in pozitia de pornire (cobra) expirati complet;

ATENTIE

– acest exercitiu,creste presiunea arteriala (tensiunea); in caz ca aveti probleme, reduceti numarul de repetari, in limita comfortului personal si abordati o crestere mai lenta a numarului de repetari;

– numai la acest exercitiu, inspiratia se face pe nas, iar expiratia pe gura, emitand sunetul (”haaa”)

Acesta este “Ritualul Tibetan”, suita de cinci exercitii, care atunci cand sunt practicate corect si in numarul optim, de 21 de repetari, va dau o neasteptata energie, vioiciune, pofta de viata, regleaza functiile corpului si atenueaza, sau chiar anuleaza (ba in unele cazuri a si inversat) procesul de imbatranire.

In concluzie, va doresc mult succes, aplicare reusita si implinirea obiecti-vului, in caz ca vi l-ati propus, nu inainte totusi de a va avertiza, ca Ritualul are si un mic secret. Este vorba de un al 6-lea exercitiu, care le incoroneaza pe ce-lelalte 5 si care in multe prezentari ale Ritualului nu este aratat si nici macar mentionat. Probabil multi stiti faptul ca disciplinele, stiintele, mai mult, sau mai putin ezoterice, cum ar fi yoga de exemplu, se recomanda a fi practicate cel putin la inceput, sub directa supraveghere a unui instructor. Asta din cauza ca unele exercitii, posturi, metode, benefice de altfel, in caz ca sunt numai putin gresite, fortate, sau incorect aplicate, pot face mai mult rau decat bine. Acesta este si cazul celui de-al 6-lea exercitiu din “Ritualul Tibetan”. In cazul nostru, acest exercitiu, prin ridicarea diafragmei, comprima si forteaza putin muschiul inimii. Din aceasta cauza se recomanda o deosebita prudenta, sau chiar se interzice cardiacilor in fazele de inceput. E bine sa-ntelegeti ca, chiar daca ati facut progrese, si ati ajuns sa lucrati cu numarul optim (21) de repetari, nu sunteti deja maestrii, iar stapanirea “la perfectie” a Ritualului, s-ar putea sa va ia ceva mai mult timp decat va asteptati. Totodata, in traditia tibetana, se spu-ne ca cel de-al saselea exercitiu, presupune si practicarea continentei (asociata sau confundata in culturile occidentale cu celibatul) datorita transmutarii alchi-mice a energiei sexuale in energie vitala si trezirii energiei kundalini. Prin urmare, nu-mi asum responsabilitatea de a-l explica pe hartie, dar va astept cu propuneri pentru si la workshop-uri sau alte intalniri, unde putem exersa Ritua-lul Tibetan in intregime, cu toate cele 6 exercitii.

In 1930 colonelul englez Bradford a descoperit o manastire tibetana localizata in inaltul mun-tilor. Calugarii ce locuiau acolo, cu toate ca erau foarte batrini aratau tineri si plini de vitalitate, zvo-nindu-se ca au descoperit Fintina Tineretii. Discutind cu ei, coloneul Bradford a aflat ca practicau cele 5 ritualuri ale intineririi, un set de exercitii ce, repetat zilnic cu regularitate, avea proprietatea de a intineri si insanatosi practicantii. Mai mult de atit, intreg setul nu lua mai mult de 20 de minute de practica. Incintat colonelul a copiat exercitiile si a inceput sa le practice, publicind mai apoi manuscrisul sub titlul „Cele cinci ritualuri tibetane ale intineririi”.

http://www.jurnalul.ro/paranormal/cum-sa-folosesti-cele-cinci-ritualuri-tibetane-de-intinerire-581271.htm

După prezentarea unui produs, de obicei, urmează sfaturile pentru utilizarea lui. V-au fost des-crise cele cinci ritualuri tibetane în ultimul articol, acum iată şi „modul de întrebuinţare” al acestora. La început, toate ritualurile se execută zilnic, de trei ori. Cu fiecare săptămână care trece se adaugă încă două execuţii ale celor cinci ritualuri, până se ajunge, după zece săptămâni, la 21 de ori pentru fiecare ritual. Acestea se vor executa dimineaţa sau seara ori dimineaţa şi seara. Dimineaţa toate cele 21 şi seara câte trei exerciţii, apoi seara crescându-se cu câte două. Cele cinci ritualuri au legătură între ele şi fiecare dintre ele are importanţa sa. Dacă un ritual pare imposibil de executat la început, se renunţă temporar la el şi se încearcă din nou după câteva luni. Nu se va lucra până la extenuare şi se va creşte numărul execuţiilor în timp. Dacă se pot executa numai patru din cele cinci ritualuri, rezultatul obţinut este, de asemenea, important, dar cele patru vor fi executate în mod regulat şi corect.

Şi după executarea unui singur ritual se pot obţine rezultate bune. Orice altfel de exerciţii, în special cele pentru inimă şi circulaţie, contribuie la păstrarea sau regăsirea echilibrului energetic al organismului. Cele cinci ritualuri ajută la echilibrarea energiilor şi astfel organismul devine mai receptiv la efectele benefice ale altor exerciţii. Ritualurile se execută zilnic, cu pauză de o zi pe săp-tămână, altfel progresul va avea de suferit. De obicei, toată repriza de exerciţii fizice durează aproxi-mativ 20 de minute, iar timpul scade cu creşterea condiţiei fizice.

Respiraţia este şi ea un lucru important. Expiraţia ajută mai mult dacă în timpul execuţiei ritualurilor se gândeşte că toată tensiunea existentă în corp este eliberată, fapt ce produce o stare de bine într-un corp relaxat. Inspiraţia trebuie făcută gândind că organismul este invadat de un senti-ment de împlinire şi satisfacţie.

După execuţia ritualurilor este bine să se facă o baie cu apă călduţă sau rece, dar nu foarte rece. Apoi, ştergerea corpului se poate face, la început, cu un prosop ud, iar apoi cu unul uscat.

Există şi un al şaselea ritual care îi ajută pe cei foarte riguroşi. Acesta duce la creşterea spiri-tuală alături de o revigorare a organismului. Dar executarea acestui al şaselea ritual cere din partea persoanei şi o autoizolare. O mare parte din energia vitală, care circulă prin cei şapte centri energe-tici, se transmite, acumulându-se sub formă de energie sexuală în primul centru, astfel încât ceilalţi şase nu sunt alimentaţi suficient. Prin cel de-al şaselea ritual, energia sexuală activată este dirijată către partea superioară a corpului, pentru echilibrare. Tibetanii sunt abstinenţi din punct de vedere sexual. Energia sexuală este ghidată către alte scopuri.

Însă nu se cere să se facă o reprimare a energiei de reproducere, calea de urmat fiind stăpâ-nirea impulsului sexual, şi nu reprimarea sau irosirea lui, ci transformarea acestuia în sublim.

Executarea celui de-al şaselea ritual se face numai de cei care au un surplus de energie sexuală şi simt nevoia de a scăpa de această senzaţie. Iar acum iată cum decurge acest ritual. Din poziţia de drepţi se expiră tot aerul din plămâni şi se apleacă în faţă cu palmele pe genunchi. Se expiră în conti-nuare dacă mai există încă aer în plămâni şi se revine, fără a inspira, în poziţie de drepţi. Se pun mâi-nile apoi pe coapse şi se apasă în jos. Umerii se află împinşi în sus. După aceea, se trage mult abdo-menul şi se ridică pieptul, rămânând cât mai mult timp posibil în această poziţie. Se va inspira pe nas şi se va expira pe gură.

La expirare se relaxează braţele, acestea fiind atârnate liber pe lângă corp. Urmează o respira-ţie adâncă pe gură şi pe nas. Acest ritual se va executa de trei ori. El se poate executa doar de cei cu o putere sexuală ridicată, dar numai după ce reuşesc să înfrângă dorinţa de atracţie sexuală care îi do-mină. Abia atunci se va putea transforma energia sexuală pentru a fi transmisă către partea superioa-ră a corpului, fapt ce produce linişte şi echilibru interior. Abstinenţa se face doar în timpul executării celui de-al şaselea ritual. După accea, se vor executa numai cele cinci şi viaţa sexuală poate deveni normală.

Hrana reprezintă, de asemenea, un factor foarte important pentru succesul rezultatelor execu-tării celor cinci ritualuri. Benjamin Franklin spunea: „Pentru a-ţi lungi viaţa scurtează-ţi mesele”. Hrana este recomandat a fi vegetariană. Tibetanii chiar prelucrează, ei înşişi, pământul pentru pro-ducerea hranei vegetale, fapt ce dă o senzaţie plăcută, nebănuită, de reuniune cu natura. Nu este indi-cat a se mânca produse din carne, dar se pot mânca produsele de la animale: ouă, brânză, unt etc.

Dieta ce conţine hrană sănătoasă este bine, de regulă, să fie formată dintr-un singur fel de mâncare la o masă. Trebuie să se mănânce fără grabă, liniştit, iar mâncarea să fie mestecată bine înainte de a fi înghiţită.

Mâncarea nemestecată corect, înghiţită repede, în stomac are efectul unei dinamite. Tibetanii au cinci reguli de aur, simple, pentru o alimentaţie sănătoasă.         1. Nu se combină la o masă carbohidraţii cu carnea.
         2. Dacă la consumul cafelei apar tulburări digestive sau de sistem nervos, cafeaua trebuie băută fără zahăr, lapte sau frişcă. În cazul în care încă sunt probleme, se renunţă la consumul cafelei.
         3. Mestecatul mâncării se face până când aceasta devine fluidă, iar cantitatea de hrană consumată trebuie să fie redusă.
         4. Este indicat a se mânca un gălbenuş de ou crud pe zi, la începutul sau la sfârşitul mesei, dar ouăle trebuie să fie proaspete, iar găinile să fie hrănite natural, fără chimicale, altfel se recomandă a înlocui oul cu nuci înmuiate în apă.
         5. Varietatea de alimente consumate la o masă este indicat a fi redusă la minimum.Un alt aspect important este vocea. O voce puternică denotă vitalitate. Când vocea unui vârstnic devine stridentă, subţire, slabă, este semn că organismul acestuia a ajuns la un stadiu avansat de degradare.

Centrul energetic din zona gâtului, unde se află glanda tiroidă, influenţează, prin deschiderea lui, ceilalţi centri. Dacă vocea devine mai înaltă şi mai stridentă, se depune efort pentru a o schimba cu o tonalitate mai jos. Acest lucru are influenţă de stimulare şi asupra centrului de energie sexuală. Tinerii coborând nivelul vocii vor fi ajutaţi în păstrarea virilităţii, iar bătrânii să şi-o redobândească. Iata, de exemplu, o posibilitate de exerciţiu pentru a rezolva problemele de mai sus.

Se exersează cu voce mică, parţial pe nas, pronunţând sunetele minn – mimm – minn. Se repetă coborând vocea pe ton cât mai scăzut, până la cel mai grav sunet posibil. Este recomandată procedura în timpul dimineţii, când vocea este mai gravă.

O voce mai intensă, ca vibraţie, va ajuta la o încărcare intensă a centrilor energetici, în special al celui corespunzător sexului.

Femeile care au o voce prea groasă este bine dacă pot să şi-o subţieze. Echilibrările energetice se pot face şi prin dirijarea vocilor, cu ajutorul sunetelor sau al cuvintelor. Tibetanii folosesc mantre, cuvinte-cheie care sunt generatoare de vibraţii benefice, pentru întreţinerea echilibrului centrilor energetici. Fiecare din cei şapte centri energetici sunt activaţi prin pronunţarea unui cuvânt mantră, care rezonează cu frecvenţele acelui centru energetic. Începând de sus, de deasupra capului către partea inferioară a corpului, mantrele pentru echilibrarea energetică a centrilor sunt:

NAH pentru Sahasrara,

AUM pentru Ajna,

HAM pentru Visuddha,

YAM pentru Anahata,

RAM pentru Manipura,

VAM pentru Swadhisthana,

LAM pentru Muladhara

Acestea fiind zise şi mai ales făcute, să vedem dacă ne vom mai recunoaşte atunci când vom trece pe lângă noi.

http://www.remediu.net/documents/Exercitii-de-Yoga-Tibetana-kilham.pdf

Sursa: www.abundent.ro/ritualul-tibetan

https://www.evolutiespirituala.ro/ritualul-tibetan-cele-5-exercitii-tibetane/?feed_id=39077&_unique_id=643f0e0255750

18 aprilie 2023/de admin

Uncategorized

Misterele unui mare clarvazator – WOLF MESSING

Wolf Messing a fost una dintre cele mai enigmatice personalităţi ale secolului XX. El a prezis cu exactitate moartea lui Hitler, înfrângerea Germaniei naziste şi victoria URSS-ului în cel de-al doilea război mondial. Previziunile sale uluitoare au creat în jurul lui o aură mistică, care înspăimânta şi totodată fascina. Prin puterea sa fenomenală de sugestie şi control al minţii, el a reuşit să scape de lagărele morţii hitleriste şi de gulagurile sovietice. Deşi capacităţile sale uimitoare au fost studiate de savanţi din întreaga lume, Wolf Messing a rămas o enigmă, un om-legendă, cunoscut astăzi ca cel mai renumit hipnotizator şi cel mai bun telepat din istoria omenirii. Toate documentele care i-au aparţinut se află astăzi în arhiva FSB şi poate că într-o bună zi vor fi desecretizate

Eu sunt Wolf Messing!

Moscova, noiembrie 1940. Ora 9.50 dimineaţa. Prin poarta maiestuoasă a cetăţii Kremlinului, străjuită de ofiţeri înarmaţi, păşeşte ferm un bărbat scund, cu o înfăţişare modestă, chiar cenuşie, însă cu o privire pătrunzătoare, ce trăda o fire puternică. În mod uluitor, trece pe lângă gărzi fără să fie întrebat absolut nimic, şi pătrunde dincolo de zidurile groase de cărămidă roşie. Coridoarele întortocheate ale palatului sunt înţesate de soldaţi cu arma la picior. Individul necunoscut trece pe lângă ei, ca şi cum nimeni nu l-ar observa. Face la stânga, apoi la dreapta, urcă scările şi în câteva minute ajunge la etajul superior, acolo unde, în capătul culoarului, se află cabinetul tovarăşului Iosif Visarionovici Stalin, conducătorul suprem al Uniunii Sovietice. Ajungând la uşa biroului, se opreşte în dreptul ofiţerului de serviciu. Acesta ţâşneşte în picioare în poziţie de drepţi şi îl salută solemn pe necunoscut, de parcă ar fi fost o persoană extrem de importantă. Bărbatul apasă mânerul masiv, de bronz, deschide uşa dublă şi intră dezinvolt în cabinetul celui mai temut om din Uniunea Sovietică. Din spatele biroului, Stalin ridică privirea şi întreabă cu o voce ce vădeşte uimire totală: „Incredibil! Cum ai reuşit să treci de toate gărzile şi să ajungi până aici?” „E foarte simplu, tovarăşe Stalin! Le-am inoculat în minte tuturor că eu sunt Lavrenti Beria, şeful aparatului poliţienesc!”, a răspuns zâmbind bărbatul.

Individul necunoscut care izbutise să străpungă în doar câteva minute toate filtrele de control ale celei mai bine păzite fortăreţe ale Moscovei nu era nimeni altul decât Wolf Messing, celebrul clarvăzător. Cu câteva zile înainte, avusese o întrevedere cu Iosif Stalin care, neîncrezător în puterile sale extrasenzoriale, l-a supus unui test: să pătrundă fără documente în Kremlin şi să se prezinte în cabinetul său, fix la orele 10 ale dimineţii. Deşi o asemenea tentativă era echivalentă cu sinuciderea, Messing acceptă imediat provocarea, răspunzând cu nonşalanţă: „Am să execut ordinul dumneavoastră şi am să vă demonstrez că pot penetra întregul sistem de apărare al Kremlinului! Pentru că eu sunt Wolf Messing!”.
Dar cine era Wolf Messing, acest personaj misterios şi cum ajunsese el să se întâlnească personal cu însuşi temutul Stalin?

Copilul-minune

Povestea începe în septembrie 1899, în Polonia, în oraşul Góra Kalwaria, care la vremea aceea făcea parte din Imperiul Rus. În familia negustorului evreu Messing se născu un băieţel ce de la prima vedere le păru tuturor foarte ciudat: cu ochii mari, de culoarea tăciunelui, cu părul negru, neobişnuit de des pentru un nou-născut. Tocmai de aceea primi numele de Wolf, cuvânt care în limba germană înseamnă „lup”. La vârsta de patru ani, băieţelul a început să sufere de somnambulism, o tulburare neurologică care atunci se considera ca fiind provocată de fazele lunii. Fusese adesea surprins de familie stând în somn la fereastră şi privind luna. Într-o bună zi, le povesti părinţilor că astrul ceresc este locuit de nişte fiinţe stranii care îi vorbesc. „Mi-au spus că eu nu sunt ca toţi ceilalţi. Că în mine este ascunsă o putere incredibilă şi că ei toţi, locuitorii cerului, mă vor ajuta să o scot la iveală”. Auzind grozăviile pe care le îndrugă băiatul, tatăl lui Wolf s-a gândit că cea mai bună soluţie este să îl dea la şcoala religioasă.

Wolf Messing în anii tinereţii

De boala noctambulismului, Wolf a fost vindecat printr-un leac simplu, băbesc. Părinţii i-au aşezat lângă pat un lighean cu apă, astfel încât, atunci când se ridica, trebuia să păşească în apa rece care-l trezea pe dată. Încă din primii ani de şcoală, Wolf dovedi că are o memorie excepţională, învăţând cu rapiditate texte complexe din Talmud. Întreaga familie îl vedea deja ca pe un viitor rabin. Însă învăţătura religioasă nu era deloc pe placul copilului şi, într-o bună zi, se hotărî să fugă de la seminar.
Având în buzunar doar câteva monede, Wolf se îndreptă către staţia de cale ferată şi se urcă în primul tren care-i ieşi în cale. Nu voia decât să doarmă puţin după drumul lung şi obositor pe care-l parcursese până la gară. Se ascunse sub o banchetă şi adormi pe dată. Acesta a fost momentul decisiv care i-a marcat întreaga existenţă. Aici, în vagonul trenului ce se îndrepta către Berlin, i-a fost dat lui Wolf să descopere pentru prima dată puterea sa incredibilă de sugestie, capacitatea de a induce anumite gânduri oamenilor. Controlorul de bilete îl văzu ghemuit sub banchetă şi îi ceru biletul. Speriat, băiatul se uită în jurul său şi, zărind o hârtie aruncată pe jos, i-o întinse controlorului spunând în gând: „Acesta e biletul meu!”. Conductorul luă hârtiuţa, o suci între palme, o compostă şi i-o înapoie ca pe un adevărat bilet: „Ce cauţi sub banchetă dacă ai tichet? Sunt locuri destule. În două ore vom fi la Berlin!”.

Aşa ajunse Wolf în capitala Germaniei, singur şi fără nici un ajutor de nicăieri. Urmară zile grele, de foame cumplită. Singura modalitate de a scoate câţiva bănuţi era să văcsuiască pantofii trecătorilor, însă câştigul era atât de mic, încât Wolf era mereu lihnit de foame. Până într-o zi, când trupul său firav cedă şi puştiul se prăbuşi pe caldarâm. Găsit de poliţai şi considerat mort, este dus la morgă. După trei zile, din întâmplare, un student descoperă că băiatului încă îi bate inima. Readus în simţiri, începu să strige: „De ce să mă duceţi la poliţie sau la casa de copii?”. Profesorul Abel, un renumit neurolog care fusese chemat de urgenţă pentru a vedea ciudatul caz, îl privi năucit şi îl întrebă: „De ce ai spus asta?”. „Pentru că asta aţi gândit chiar acum câteva minute”, replică băiatul. După câteva zile, profesorul Abel constată cu şi mai multă uluire că Wolf, în ciuda faptului că suferise de o anemie foarte puternică, era capabil să-şi regenereze singur organismul, prin proprie voinţă. Neurologul german a realizat rapid că băiatul deţine capacităţi extrasenzoriale fantastice. Şi astfel, Wolf a ajuns să fie cunoscut în spital sub numele de „copilul minune”.

În vizită la Einstein şi Freud

În Germania în anii când i-a cunoscut pe Freud şi Enstein

Sub îndrumarea şi atenta supervizare a profesorului Abel şi a altor specialişti neurologi şi psihiatri, Wolf a început să-şi descopere şi apoi să-şi exerseze abilităţile sale unice. Treptat, şi-a conştientizat capacitatea de a controla oamenii la nivel mental şi a învăţat să desluşească din „corul de voci” care-i răsuna în subconştient exact acea voce pe care trebuia să o capteze şi să o individualizeze. După câţiva ani de experimente şi exerciţii, băiatul reuşea să se introducă în stare de catalepsie şi îşi putea suprima complet orice durere. Atunci hotărî împreună cu profesorul Abel că este pregătit să se facă cunoscut marelui public. Şi astfel, tânărul Wolf, în vârstă de 16 ani, s-a angajat la circul de stat din Berlin, unde avea propriul său număr de iluzionism. În prima parte a reprezentaţiei, Wolf uluia spectatorii mergând desculţ pe săbii şi înfigându-şi ace în trup, fără ca măcar o picătură de sânge să-i curgă. Iar în a doua parte, realiza demonstraţii de hipnoză şi telepatie: citea gândurile celor aflaţi în sală, „şterpelea” din buzunarele spectatorilor diverse obiecte, fără să părăsească scena, sau transmitea la nivel mental diverse comenzi subiecţilor. „Nu este vorba despre citirea gândurilor ci, mai corect spus, citirea muşchilor. Când un om se gândeşte intens la ceva anume, celulele nervoase din creier transmit impulsuri către toţi muşchii din organism. Această acţiune nu este vizibilă ochiului neiniţiat, eu însă o captez imediat şi o preiau sub control. Şi astfel, transmit cu uşurinţă subiectului comenzi la nivel subconştient, fără să avem un contact direct”, explica câţiva ani mai târziu Wolf Messing.
Experimentele sale psihologice neobişnuite deveniseră atât de cunoscute, încât mii de oameni se buluceau să prindă un loc la reprezentaţiile care se desfăşurau pe întreg teritoriul Germaniei. Tânărul era cap de afiş cu show-ul său intitulat „Experienţele psihologice ale lui Wolf Messing”. Curând, faima lui s-a răspândit în întreaga Europă, şi însuşi Albert Einstein îşi exprimă dorinţa arzătoare de a-l cunoaşte pe tânărul medium. Aflând că este în turneu în Austria, celebrul fizician îl invită pe Messing în vizită. În casa acestuia, Wolf îl întâlneşte şi pe Sigmund Freud, marele neuropsihiatru care, de îndată, îi propune să realizeze împreună un experiment. Prin telepatie, Freud îi sugerează tânărului Wolf să se ducă în cealaltă cameră, să aducă de pe birou o vioară, să i-o înmâneze fizicianului şi, la nivel mental, să-i transmită acestuia rugămintea de a le interpreta o bucată muzicală. Wolf a trecut cu succes testul psihiatrului care, încântat peste măsură, îi propune un al doilea experiment. De data aceasta, Messing trebuia să ia de pe masa de toaletă o pensetă şi să-i smulgă fizicianului trei fire de păr din faimoasa mustaţă luxuriantă. Uşor stânjenit, Wolf a luat cu două degete penseta, s-a îndreptat către savant şi, scuzându-se, i-a explicat ce este obligat să facă. Einstein a zâmbit şi a acceptat jocul.
Astfel s-a ales tânărul Messing cu doi prieteni celebri în întreaga lume. Se pare că tânărul telepat a locuit timp de câteva luni în casa lui Freud, unde părintele psihanalizei l-a ajutat să îşi lărgească şi mai mult orizonturile, instruindu-l în domeniul hipnozei şi auto-hipnozei.

Prins între Hitler şi Stalin

La o demonstraţie publică

Ani la rând, a călătorit în întreaga lume, oferind reprezentaţii senzaţionale în întreaga Europă, în cele două Americi, în India şi în Japonia. Ajungând cu turneul în Riga, capitala actualei Letonii, Wolf Messing a realizat în faţa a mii de spectatori un experiment unic, complet inedit: a condus o maşină pe bulevardul principal al oraşului, legat la ochi. În dreapta lui, şoferul îi dicta la nivel mental manevrele pe care trebuia să le execute. Messing nu şofase niciodată în viaţa lui şi acest experiment, deşi îndeplinit cu succes, în aplauzele mulţimii, nu s-a mai repetat vreodată.
În 1937, în timpul unei reprezentaţii din Varşovia, Messing a îndrăznit să rostească o predicţie care avea să îi schimbe traiectoria vieţii şi a strălucitei sale cariere. În faţa a mii de oameni, a prezis data exactă a morţii lui Adolf Hitler, pe atunci cancelar al Germaniei, care deja pregătea politica de declanşare a celui de-al doilea război mondial. A doua zi, toate marile cotidiene poloneze titrau cu litere mari pe prima pagină „Un prooroc evreu prevesteşte data de 30 aprilie 1945 ca fiind ziua morţii lui Hitler!”. Fireşte că această ştire a ajuns de îndată la urechile conducătorului nazist şi Führer-ul a oferit o recompensă de 200 de mii de mărci, o sumă fabuloasă, celui care îi va aduce „capul” profetului.

În anii săi sovietici

Când trupele germane au invadat Polonia, împotriva lui Wolf Messing s-a declanşat o adevărată vânătoare. Conştientizând pericolul, vestitul medium s-a ascuns luni în şir în beciul casei unui negustor din Varşovia, până într-o zi, când inevitabilul s-a produs. Messing a fost descoperit, arestat şi bătut cu cruzime, până şi-a pierdut cunoştinţa. Revenindu-şi în simţiri abia în celula întunecoasă din subsolul Ministerului de Interne din Varşovia, Messing şi-a adunat toate forţele şi, prin puterea minţii, a transmis gardienilor aflaţi dincolo de zidurile reci ale carcerei în care fusese aruncat, ca toţi să se adune acolo. Întâi au sosit gardienii şi, după câteva minute, în fugă, a venit chiar ofiţerul de serviciu. Lui Messing nu i-a mai rămas nimic de făcut decât să treacă pe lângă ei fără probleme, să zăvorască uşa grea de fier şi să părăsească clădirea.
În anii aceia cumpliţi, pe întreg teritoriul Poloniei, evreii erau arestaţi şi siliţi să trăiască în ghetouri. Cei care reuşeau să scape fugeau peste graniţă, cu precădere în Uniunea Sovietică, în speranţa unei vieţi mai tihnite. Astfel, deşi ideea nu îl încânta, Messing decide că noua sa destinaţie trebuie să fie imensa ţară de la răsărit. Deşi nu vorbea limba rusă şi nu cunoştea pe nimeni, Wolf Messing este primit în trupa unor artişti care ofereau reprezentaţii în regiunea Brest, din sud-vestul Belarusiei. Şi iată că, încă o dată, darul său unic, neobişnuit, avea să îi salveze viaţa. În timpul unui spectacol oferit în Minsk, pe scenă, lângă Messing, şi-au făcut apariţia câţiva agenţi NKVD (poliţia secretă sovietică) care, cerându-şi scuze publicului, l-au „săltat” pe telepat. A fost dus direct în faţa teribilului Stalin, care deja auzise despre puterile fenomenale ale clarvăzătorului. Pentru a-i verifica capacităţile, Stalin i-a ordonat să pătrundă în trezoreria de stat şi să obţină o sumă uriaşă, o sută de mii de ruble, fără niciun document la mână, ajutându-se doar de puterea minţii. Chiar sub ochii agenţilor secreţi, Messing a intrat în clădirea Băncii Centrale, s-a îndreptat către casierie şi, întinzându-i funcţionarului o simplă pagină goală dintr-un caiet dictando, şi-a deschis servieta în aşteptarea bancnotelor. Casierul a cercetat simpla bucată de hârtie, apoi a deschis seiful şi a numărat o sută de mii de ruble. Pentru telepat, experimentul s-a dovedit a fi floare la ureche.
Deşi în Rusia, în acea perioadă, hipnoza, telepatia sau alte asemenea „trucuri iluzioniste” erau considerate şarlatanii şi, ca atare, complet interzise, Stalin i-a permis lui Wolf Messing să ofere reprezentaţii pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice.
În 1943, în timpul unui spectacol susţinut în Novosibirsk, Messing a fost întrebat când se va sfârşi războiul. Fără să stea pe gânduri, clarvăzătorul a răspuns cu voce gravă: „Văd tancuri cu însemnele Armatei Roşii defilând pe străzile Berlinului. 8 mai 1945”.

Testamentul lui Messing

Psiholoaga Olga Migunova

Singura persoană pe care Messing a acceptat-o în preajma sa şi căreia i-a dezvăluit o parte din tehnicile experimentelor sale psihologice este Olga Migunova, astăzi preşedinta Academiei de Hipnoză de la Moscova, psihoterapeut şi doctor în ştiinţe neuropsihologice. Cu celebrul telepat, Olga Migunova s-a întâlnit în 1966, în oraşul Gelendjik din regiunea Krasnodar. „Aveam 17 ani, venisem împreună cu mama să asistăm la una dintre conferinţele profesorului Messing. Îmi amintesc perfect acea zi, de parcă ar fi fost ieri. Sala era arhiplină. Pe scenă, în aplauzele a sute de oameni, a apărut Wolf Messing. S-a oprit pentru câteva clipe şi s-a uitat în sală, căutând parcă pe cineva. S-a îndreptat direct către rândul unde stăteam şi s-a oprit în dreptul mamei. S-a aplecat şi i-a spus: «Vă rog să o scoateţi pe fiica dumneavoastră din sală. Olga îmi perturbă experimentele. Aşteptaţi-mă după reprezentaţie». Ardeam de nerăbdare să îl urmăresc pe acel personaj fascinant, dar m-am supus voinţei lui şi am ieşit din sală plângând. Biata mama nu ştia cum să mă împace. Dar nu am plecat acasă şi, după două ore, profesorul Messing a venit la noi şi i-a spus mamei: «Olga trebuie să meargă cu mine la Moscova. Locul ei este alături de mine, pe scenă. Fiica dumneavoastră deţine capacităţi fenomenale»”.
Astfel a ajuns Olga asistenta şi eleva lui Wolf Messing. Şi, într-o bună zi, maestrul i-a destăinuit un secret: starea letargică în care căzuse în copilărie fusese prima sa călătorie în lumea de dincolo. Se pare că Wolf Messing trecuse de zeci de ori pragul lumii celor fără viaţă, în încercarea de a desluşi taina morţii. „Păstrez cu sfinţenie până astăzi această hârtie pe care profesorul mi-a înmânat-o într-o zi”, povesteşte Olga Migunova. „Am învăţat pe de rost toate liniile şi formele ciudate care au fost desenate de mâna maestrului. Când mi-a dat hârtia avea o strălucire caldă în ochi. Am ştiut că este un mesaj important, dar nu am reuşit nici până astăzi să îl descifrez. Cred că este un mesaj codat despre faptul că omul poate exista în ambele dimensiuni: a vieţii şi a morţii”.
În ultimii ani ai vieţii, Wolf Messing s-a închis tot mai mult în el. Reprezentaţiile erau tot mai sporadice şi mai scurte.

Mormântul de la Moscova al lui Messing şi al soţiei sale Aida

Decesul soţiei sale, Aida, alături de care trăise zeci de ani, l-a dărâmat complet. Îl chinuia cumplit ideea că el, Wolf Messing, cel care ajutase mii de oameni, deşi prevăzuse cu exactitate ziua şi ora morţii iubitei sale soţii, cu toate abilităţile sale fenomenale, nu fusese capabil să o salveze. „Omul nu ar trebui să îşi afle niciodată viitorul. O asemenea cunoaştere i-ar putea fi fatală”, spusese cândva celebrul telepat.
Wolf Messing a murit în ziua de 8 noiembrie 1974. Cu două zile mai devreme, bolnav fiind şi urmând să fie operat, înainte de a pleca la spital, s-a oprit în dreptul portretului său de pe birou şi a spus: „Ei, gata Wolf, povestea s-a sfârşit! De acum nu te mai intorci!

https://www.evolutiespirituala.ro/misterele-unui-mare-clarvazator-wolf-messing/?feed_id=39014&_unique_id=643ed5c30ee4f

18 aprilie 2023/de admin

Uncategorized

Tablitele de Smarald ale lui Thoth Atlanteeanul

thoth in the path of tav rebecca steelman

Tablitele de Smarald ale lui Thoth Atlanteeanul

PREFATA

Istoria tablitelor tradusa in urmatoarele pagini pare ciudata si trece

dincolo de credintele oamenilor de stiinta moderni. Vechimea lor este

incredibila (36 000 ani i.H.). Cel care a scris-o este THOTH, un

preot-rege atlant care a fondat o colonie in Egiptul antic dupa

scufundarea tarii-mama, Atlantida.

El este cel care a construit Marea Piramida din Giza, in mod eronat

atribuita lui Keops. In aceasta el a incorporat cunostintele intelepciunii

antice si tot acolo a pus la pastrare in siguranta inscrisuri si

instrumente din vechea Atlantida.

Vreme de aproape 16 000 de ani el a condus stravechea rasa a Egiptului,

intre 52 000 i.H. pana in 36 000 i.H. La acea vreme, stravechea rasa

barbara din care faceau parte el si adeptii lui, se ridicase la un inalt

grad de civilizatie.

Thoth era nemuritor deoarece invinsese moartea, trecand in celelalte

planuri de existenta la dorinta, prin dematerializare. Intelepciunea lui

imensa l-a facut conducator peste diferite colonii atlante, inclusiv peste

cele din America de Sud si Centrala.

Cand a sosit timpul sa paraseasca Egiptul, a ridicat Marea Piramida

deasupra Marii Sali din Amenti. Acolo a depozitat documentele si a

desemnat pe cei mai de incredere oameni ai sai sa le pazeasca.

Mai tarziu, descendentii acelor paznici au devenit preotii Piramidei, cei

care l-au zeificat pe Toth declarandu-l Zeul Intelepciunii. Conform

legendei, Sala din Amenti a devenit „lumea de dincolo”, sala zeilor, pe

unde trecea sufletul pentru judecata de dupa moarte.

In ultimele secole, spiritul lui Thoth a trecut in corpurile oamenilor in

maniera descrisa de tablite. Ca atare el s-a incarnat de trei ori, ultima

oara fiind cunoscut ca HERMES – de trei ori nascutul.

In timpul acestei incarnari a lasat documentele cunoscute de catre

ocultistii moderni sub numele de „Tablitele de Smarald”, o prezentare mai

tarzie si cu mult mai saraca a enigmelor lumii antice.

Tablitele traduse in aceasta lucrare sunt zece la numar si au fost lasate

in Marea Piramida in grija preotilor. Cele zece tablite sunt impartite in

13 parti, de dragul conventiei.

Ultimele doua sunt atat de importante, incat este interzisa prezentarea

lor publicului larg in prezent. Totusi continutul celorlalte dezvaluie

secrete care se vor dovedi de o inestimabila valoare pentru cei care le

vor cerceta cu seriozitate.

Ele ar trebui citite nu o data ci de o suta de ori pentru ca doar asa ar

putea fi dezvaluit adevaratul inteles. O citire superficiala ar oferi

cateva sclipiri de frumusete dar un studiu atent va deschide caile

intelepciunii celui ce cauta.

In continuare cateva cuvinte despre modul in care aceste secrete au fost

dezvaluite omului modern, dupa ce au stat indelung timp ascunse.

Cu aproximativ 1 300 de ani i.H. Egiptul, vechiul KHEM, era in mare

fierbere iar multe delegatii de preoti au fost trimise in diferite parti

ale lumii. Printre acestea s-au numarat si preotii Piramidei care au

purtat cu ei tablitele de smarald ca pe un talisman. Cu ajutorul

tablitelor ei puteau exercita o anumita autoritate asupra preotilor din

celelalte colonii atlante.

Legenda spune ca aceste tablite imputerniceau pe purtator cu autoritatea

lui Thoth.

Grupul de preoti care detineau tablitele au emigrat in America de Sud.

Aici i-au gasit pe Mayasi, un popor infloritor, care isi aminteau mult din

intelepciunea straveche.

Preotii s-au statornicit in acele locuri. In secolul X mayasii

colonizasera peninsula Yucatan iar tablitele au fost asezate sub altarul

unuia din templele inchinate zeului Soare. Dupa cucerirea mayasilor de

catre spanioli, orasele au fost abandonate iar comorile au ramas ascunse

si uitate in temple.

Trebuie sa se inteleaga ca Marea Piramida a fost si este inca un Templu de

initiere. Isus, Solomon, Apolonius si multi altii s-au numarat printre cei

initiati aici. Scriitorul (care este in continua legatura cu Marea Camera

Alba din Piramida) a primit instructiuni sa recupereze si sa aduca inapoi

in Marea Piramida tablitele stravechi.

Acest lucru s-a realizat. Inainte de a le inapoia i s-a acordat

permisiunea sa le traduca si sa pastreze o copie a intelepciunii inscrisa

pe tablite. Evenimentul a fost posibil in 1925 si abia acum s-a acordat

permisiunea de a fi publicate. E posibil ca unii sa zambeasca ironic.

Totusi cercetatorul atent va citi printre randuri si va descoperi

intelepciunea ascunsa in ele.

Daca Lumina se afla in interiorul tau, informatia cuprinsa in tablite va

gasi in tine un ecou.

In continuare este descrisa infatisarea tablitelor:

Sunt 12 tablite din smarald verde, facute dintr-o substanta transmutata

alchimic. Sunt foarte rezistente la orice element si substanta. Mai exact

structura atomica si celulara fiind fixa ea nu permite nici o schimbare.

Din aceasta cauza tablitele contrazic legea ionizarii referitoare la

corpurile fizice. Pe ele sunt gravate caractere din vechea limba atlanta.

Acestea reactioneaza la undele cerebrale emise de creierul celui ce

citeste, eliberand vibratia mentala asociata in mintea cititorului.

Tablitele sunt prinse intre ele cu inele facute dintr-un aliaj de culoarea

aurului, suspendate de o tija din acelasi material.

Pe intelepciunea continuta in aceste tablite se bazeaza misterele

stravechi. Pentru cel ce citeste cu mintea si ochii deschisi,

intelepciunea personala se va multiplica de 100 de ori.

Citeste! Crezi sau nu, citeste iar vibratia tablitelor va trezi „ceva” in tine.

In paginile urmatoare voi dezvalui cateva enigme putin cunoscute chiar de catre slujitorii adevarului.

Cautarea omului in dorinta de a intelege legile care-i guverneaza viata

este nesfarsita. Cu toate acestea el nu a reusit sa treaca de valul care

apara planurile superioare de viziunea lui materiala asupra vietii si

adevarului. Adevarul este gata sa fie asimilat de catre cei care-si

largesc propria viziune intorcandu-se catre ei insisi si nu cautand in afara lor adevarul.

In linistea simturilor materiale se gaseste cheia intelepciunii. Cel ce

vorbeste nu stie; cel ce stie nu vorbeste!

Legile supreme nu pot fi rostite. Ele exista ca o entitate pe caile care

transced toate simbolurile sau cuvintele din lumea materiala. Simbolurile

nu sunt decat niste Chei cu care se deschid usi ce conduc spre adevaruri.

De multe ori usa nu poate fi deschisa deoarece cheia pare atat de mareata

incat lucrurile care se afla in spatele ei nu pot fi vazute.

Daca reusim sa intelegem ca toate cheile, toate simbolurile materiale sunt

manifestari, prelungiri ale unei Legi Supreme si a Adevarului, ne vom

dezvolta o viziune ce ne va permite sa trecem dincolo de val.

Toate lucrurile din toate Universurile se misca conform unei Legi. Legea

care guverneaza miscarea Planetelor nu este mai imuabila decat Legea care

guverneaza manifestarea omului in aceasta lume. Una dintre cele mai

importante Legi este Legea responsabila de de formarea omului ca fiinta

materiala.

Maretul scop al scolilor initiatice din toate timpurile a fost sa

dezvaluie functionalitatile Legii care leaga omul material de omul

spiritual. Legatura dintre omul material si omul spiritual este omul

intelectual deoarece mintea are atat calitati materiale cat si spirituale.

Cel care aspira la cunostinte elevate trebuie sa-si dezvolte latura

intelectuala a firii lui pentru a-si intari credinta ca poate sa-si

concentreze toate fortele fiintei lui catre si in planul pe care-l

doreste.

Marea cautare a Luminii, a Vietii si a Iubirii incepe in primul rand din

planul material. Condusa catre planul ultim, scopul ei final este fuziunea

completa cu Constiinta Universala. Asezarea fundatiei in planul material

este primul pas. Abia apoi vine si scopul suprem al realizarii spirituale.

In paginile urmatoare se ofera o interpretare a tablitelor de smarald si a

intelesurilor lor secrete. In mesajul lui Thoth sunt ascunse multe sensuri

care nu transpar la suprafata cu usurinta. Lumina invataturii va deschide

noi perspective de intelegere.

„Citeste si Fii intelept” doar daca Lumina constiintei tale trezeste in

tine intelegerea care este o calitate innascuta a sufletului!

Profesorul Doreal

TABLITELE DE SMARALD ale lui THOTH

TABLITA 1

Istoria lui Thoth, Atlantul

Eu, THOTH, atlantul, maestrul secretelor

paznicul documentelor, atotputernic rege, magician

traind din generatie in generatie,

pregatindu-ma sa cobor in salile din Amenti,

am scris spre a-i indruma

pe cei care vor veni dupa mine,

aceste documente ale atotputernicei intelepciuni a Marii Atlantide.

In marele oras din KEOR, pe insula UNDAL,

intr-un timp foarte indepartat, am inceput aceasta incarnare.

Preaputernicii atlanti au trait si au murit altfel

decat o fac oamenii din epoca de acum,

din eon in eon si-au reinnoit viata

in Salile din Amenti unde raul vietii curge etern.

De o suta de ori cate zece

am coborat pe intunecatul drum ce duce spre lumina,

si de tot atatea ori am urcat din

intuneric spre lumina cu forte si puteri reinnoite.

Acum inca o data voi cobori

iar cei din KHEM (Egiptul antic, n.tr.)

nu vor mai sti de mine.

Dar intr-un timp ce nu s-a nascut inca ma voi ridica din nou,preaputernic, cerand socoteala

celor ramasi in urma.

Atunci sa va feriti, voi cei din KHEM,invatatura de mi-ati fi tradat,caci arunca-va-voi in intunericul cavernelor de unde ati venit.

Sa nu-mi tradati secretele oamenilor nordului oamenilor sudului ori blestemul meu se va abate asupra voastra.

Nu uitati sa luati aminte la cuvintele mele pentru ca sigur ma voi reintoarce si voi cere de la voi ceea ce paziti.

Da, chiar si de dincolo de timp si de moarte ma voi intoarce, rasplatind sau pedepsind dupa loialitatea fiecaruia.

Maret fost-a poporul meu in timpuri apuse,maret dincolo de intelegerea oamenilor ce-s acum in jurul meu; avand stiinta intelepciunii celor de demult, cautand departe in inima infinitatii cunostinte ce apartineau tineretii Pamantului.

Intelepti eram datorita intelepciunii

Copiilor Luminii care traiau printre noi.

Puternici eram datorita puterii ce venea din focul etern.

Iar mai presus de toate, cel mai important intre copii omului era tatal meu, THOTME, paznicul marelui templu,punte intre Copii Luminii care locuiau in templu si rasele de oameni care populau cele zece insule.

Sol, dupa Trei,

al Locuitorului din UNAL,

vorbind Regilor cu o voce careia trebuia sa i te supui.

Crescut-am acolo pana la maturitate,fiind invatat de tatal meu misterele stravechi,pana cand, in timp, crescu in mine focul intelepciunii,iar acesta se transforma intr-o flacara ce ma consuma.

N-am dorit altceva decat atingerea intelepciunii.

Pana cand intr-o mareata zi porunca veni de la Locuitorul Templului, sa fiu adus in fata lui.

Putini erau aceia intre copiii omului ce privisera acea fata si traisera apoi, caci Copii Luminii nu sunt precum fii omului cand nu sunt incarnati intr-un corp fizic.

Ales fost-am dintre fii omului, educat de catre Locuitor astfel ca telurile lui sa fie indeplinite,teluri nenascute inca in pantecul timpului.

Epoci intregi am locuit in Templu,acumuland din ce in ce mai multa intelepciune,pana cand si eu m-am apropiat de lumina trimisa de marele foc.

Mi-a aratat calea spre Amenti,lumea de dincolo unde sta marele rege pe tronul sau.

Adanc m-am plecat in semn de respect in fata Maestrilor Vietii si a Maestrilor Mortii, primind in dar Cheia Vietii.

Eliberat eram de Salile din Amenti, alungand moartea din cercul vietii.

Departe spre stele calatorit-am pana cand spatiul si timpul au disparut.

Dupa ce sorbit-am cu nesat din cupa intelepciunii,am privit in sufletele oamenilor unde-am descoperit mistere si mai mari si m-am bucurat.

Caci doar in Cautarea Adevarului putea Sufletul meu sa se linisteasca si flacara din mine sa se stinga.

De-a lungul epocilor am trait,urmarindu-i pe cei din jurul meu gustand din cupa mortii si intorcandu-se apoi in lumina vietii.

Treptat, din Regatele Atlantidei se raspandira valuri de constiinta contopite cu mine,pentru ca apoi ele sa fie inlocuite de semintele unei stele inferioare.

Supunandu-se legii, cuvantul Maestrului crescu ca o floare.

Inspre intunericul din strafunduri se indreptara gandurile Atlantilor,

Pana cand, in sfarsit in aceasta manie sosi din AGWANTI,Locuitorul, (cuvantul Agwanti nu are un echivalent in limba engleza;inseamna o stare de detasare. n.tr.) rostind Cuvantul, chemand puterea.

Adanc in inima Pamantului, fii din Amenti auzira,si auzind produsera preschimbarea florii focului care arde etern, il transformara folosind LOGOS-ul,pana cand marele foc isi schimba directia.

Peste lume se napustira atunci marile ape,innecand si scufundand,schimband echilibrul Pamantului pana cand doar Templul Luminii mai ramase intreg pe marele munte de pe insula UNDALcare se ridica dintre ape,doar cativa mai traiau salvati de furia apelor.

Ma chema apoi Maestrul, zicand:

Aduna-mi poporul.

Du-i departe peste ape cu ajutorul celor ce te-am invatat,pana vei ajunge pe pamantul barbarilor parosi,ce locuiesc in pesteri, in desert.

Acolo urmeaza planul pe care il stii deja.Adunatu-mi-am atunci poporul siam intrat in marea nava a Maestrului.
In sus ne-am ridicat dimineata.Intunecat sub noi se vedea Templul.

Brusc peste el napustitu-s-au apele.

Disparut de pe suprafata Pamantului,pana cand vremea va sosi, era maretul Templu.

Foarte repede ne-am indreptat spre soarele diminetii,pana cand sub noi se intinse taramul copiilor din KHEM.

Maniosi, ne-au intampinat cu maciuci si suliti,pe care le agitau in aer, dorind sa injunghie si chiar sa-i distruga

pe fii Atlantidei.

Atunci ridicatu-mi-am toiagul indreptand spre ei o raza vibratorie care ii facu sa ramana nemiscati ca niste bucati de piatra de pe munte.

Apoi vorbitu-le-am cu o voce calma si pasnica, povestindu-le despreputerea Atlantidei,afirmand ca suntem copii Soarelui si mesagerii lui.

Intimidatu-i-am apoi aratandu-le puterile mele magicepana cand au ajuns sa se tarasca la picioarele mele cand s-au putut misca din nou.

Mult timp am locuit pe taramul numit KHEM, mult, mult timp.

Ascultand poruncile Maestrului, care desi doarme traieste de-a pururi,am trimis de la mine pe Fii Atlantidei, i-am trimis in toate zarile,sperand ca din pantecul timpului intelepciunea poate reaparea in copii ei.

Mult timp petrecut-am in KHEM,facand lucruri marete cu ajutorul intelepciunii din mine.
In sus crescura spre lumina cunoasterii copii din KHEM,udati de ploile intelepciunii mele.
Deschis-am atunci drum spre Amenti ca sa-mi pot pastra puterile,traind din epoca in epoca ca Soare al Atlantidei,pazind intelepciunea, pastrand documentele.

Cativa dintre fii KHEM-ului,atragandu-i pe ceilalti in jurul lor,crescura incet in forta Sufletului.
Acum, inca o data, cobor dintre ei in intunecatele sali din Amenti,adanc in salile subterane, inaintea Maestrilor puterilor,fata in fata inca o data cu Locuitorul.

Ridicatu-m-am sus deasupra intrarii, o trecatoare, o poarta ce duce spreAmenti.

Putini ar avea curajul sa indrazneasca, putini trec poarta spreintunericul din Amenti.

Ridicat-am deasupra intrarii, o puternica piramida,folosind puterea ce intrece forta Pamantului (gravitatia, n.tr.).

Adanc, foarte adanc am asezat casa-de-forta sau camera,din care am sculptat o trecatoare circulara ce ajunge apropae de mareata adunare.

Acolo in varf, am asezat cristalul, ce trimite raze spre „Timp-Spatiu”,atragand forta din eter, si concentrand-o catre trecatoarea spre Amenti.
Construit-am si alte camere care par a fi goale,totusi ascunse in ele se afla cheile spre Amenti.

Cel ce cu curaj va porni spre taramurile intunecate sa se purifice mai intai prin post indelungat.

Sa se intinda in sarcofagul de piatra din camera mea.

Apoi ii voi dezvalui marile mistere.

Curand se va indrepta spre locul unde il voi intampina,chiar si in intunericul Pamantului il voi intampina, eu,

Thoth, Maestrul Intelepciunii, il voi intampina si voi trai alaturi de el de-a pururi.

Construit-am Marea Piramida,dupa modelul piramidei fortei Pamantului,arzand etern astfel ca, si ea,sa ramana de-a lungul secolelor.

In interiorul ei, am asezat cunoasterea despre „Stiinta-Magiei”astfel ca sa pot fi aici cand ma reintorc din Amenti,da, in timp ce dorm in Salile din Amenti,

Sufletul meu ce hoinareste liber se va reincarna,va locui intre oameni in aceasta forma sau in alta. (Hermes-de trei ori nascutul)

Trimis pe Pamant al Locuitorului sunt,indeplinindu-i poruncile astfel ca multi sa fie ridicati.

Acum ma intorc in Salile din Amenti,lasand in urma ceva din intelepciunea mea.

Pastrati-o si urmati porunca Locuitorului:

Ridicati intotdeauna ochii spre lumina.

Cu siguranta, in timp, veti deveni una cu Maestrul,

Cu siguranta si pe buna dreptate sunteti una cu Maestrul,

Cu siguranta si pe buna dreptate sunteti una cu TOTUL.

Acum, plec de la voi.

Nu uitati poruncile mele,pastrati-le si respectati-le,iar eu voi fi cu voi,ajutandu-va si indrumandu-va spre Lumina.
In fata mea se deschide poarta.

Cobor in intunericul noptii.

TABLITA 2

Salile din Amenti

Adanc in inima pamantului se gasesc Salile din Amenti,cu mult sub insulele scufundatei Atlantida,Salile Mortilor si ale celor vii,scaldate in focul infinitului TOT.

Intr-un timp foarte indepartat, pierdut in spatiu-timp,Copii Luminii au privit in jos catre lume.
Vazand copii omului in sclavie legati de forta care venea de dedesupt Au stiut ca doar eliberindu-se din aceasta sclavie va putea omul sa se ridice de pe Pamant spre Soare.

Pe Pamant coborat-au si si-au creat corpuri,asemanatoare cele ale oamenilor.

Maestrii au spus dupa aceasta transformare:”Suntem cei formati din praf din spatiu, luand parte la viata din

infinitul TOT;traim in lume ca si copiii omului, la fel ca si copii omului si totusi diferit.”

Apoi pentru a locui, adanc sub scoarta Pamantului,au sapat spatii mari cu ajutorul puterii lor,spatii diferite de cele ale copiilor omului.
Le-au inconjurat apoi cu forte si puteri, pentru a apara Salile Mortilor.

Unul langa altul au asezat apoi alte spatii, le-au umplut cu Viata si cu lumina de deasupra.

Construit-au apoi Salile din Amenti, pentru a putea locui acolo de-a pururi sa traiasca plini de viata pana la sfarsitul eternitatii.

Treizeci si doi de coipii erau,

Fii ai Luminilor care coborasera intre oameni,
Cautand sa elibereze din sclavia intunericului

Pe cei tintuiti de forta ce venea de dedesupt.

Adanc in Salile din Amenti crescu o floare, arzatoare, ce se marea,alungand noaptea.

Asezata in centru, o raza puternica, datatoarede Viata, de Lumina, umplandu-i de putere pe cei ce se apropiau de ea.

Asezat-au tronuri in jurul ei, treizeci si doua,locuri pentru fiecare Copil al Luminii,asezate astfel ca sa fie scaldati de ceea ce radia din floare, Viata dineterna Lumina.

Acolo isi asezau de fiecare data primele corpuri create pentru ca acestea sa fie umplute cu Spiritul Vietii.

O suta de ani din fiecare o mie trebuiaca Lumina datatoare de Viata sa le lumineze corpurile.Grabind, trezind Spiritul Vietii.Acolo in acel cerc, din eon in eon, stau Marii Maestri,ducand o viata necunoscuta oamenilor.

Acolo in Salile Vietii dorm ei, liber curge Sufletul lor prin corpurile oamenilor.
La diferite intervale, in timp ce corpurile lor raman adormite,ei se incarneaza in corpurile oamenilor.

Ii invata cum sa iasa din intuneric si ii indruma spre lumina.

Acolo in Sala Vietii, plina de intelepciunea lor,necunoscuti raselor de oameni, traind dintotdeauna sub recele

foc al vietii, stau Copii Luminii.

Exista momente cand se trezesc,si se ridica din adancuri pentru a fi lumini calauzitoare intre oameni,infiniti printre oamenii limitati.

Cel ce progresand a iesit din intuneric, s-a ridicat din noapte spre lumina,este eliberat de Salile din Amenti, este eliberat de Floarea Luminii si a Vietii.
Indrumat atunci de intelepciune si cunostintele acumulate,va trece dintre oameni intre Maestrii Vietii.

Acolo poate locui la fel ca si ceilalti Maestri, eliberat din sclavia intunericului noptii.

Asezati in interiorul florii ce radiaza stau sapte Maestri din Spatiu-Timpurile de deasupra noastra,

ajutind si calauzind prin infinita Intelepciune, calea prin timp a copiilor omului.

Preaputernici si stranii sunt, invaluiti in puterea lor,tacuti, atoatestiutori, atragand spre ei forta Vietii,

diferiti si totusi una cu copiii omului.

Da, diferiti, si totusi Una cu Copiii Luminii.

Pastratori si pazitori ai fortei ce inrobeste omul,pregatiti sa o slabeasca daca lumina a fost atinsa.

Primul si cel mai puternic, este Entitatea Ascunsa, Maestrul Maestrilor,infinitul Noua, deasupra celorlalti de la fiecare Maestru al Ciclurilor;

Trei, Patru, Cinci si Sase, Sapte, Opt,

fiecare avand o misiune, fiecare cu fortele proprii,calauzind, indrumand destinul omului.

Acolo stau, preaputernici, eliberati de orice timp si spatiu.

Nu apartin acestei lumi si totusi inruditi cu ea,

Frati Mai Mari, ai copiilor omului.

Judecand si cantarind, cu ajutorul intelepciunii lor,urmaresc inaintarea Luminii printre oameni.

Acolo, inaintea lor, am fost condus de catre Locuitor,si l-am privit cum devine Una cu cel de deasupra.

Apoi din EL se auzi o voce spunand:
„Maret esti tu, Thoth, intre copii omului.liber esti de-acum de Salile din Amenti,Maestru al Vietii intre copii omului.
Nu vei mai gusta moartea decat daca vei voi,vei sorbi doar Viata pana la capatul eternitatii,

De-acum ti-e Viata de-a pururi la indemana.

De-acum veni-va Moartea doar la chemarea ta.

Poti locui sau pleca de aici dupa cum ti-e vrerea,

Liber este Amenti pentru Soarele omului.

Bucura-te de Viata in orice forma voiesti,

Copil al Luminii crescut intre oameni.

Alege ce vrei sa faci, caci toti trebuie sa trudeasca,

Sa nu te eliberezi niciodata de calea Luminii.

Un pas doar ai facut pe lungul drum spre inaltimi,infinit este acum muntele Luminii.

Cu fiecare pas pe care-l faci muntele se-nalta;inaintarea ta nu face decat sa-ndeparteze scopul.

Apropie-te intotdeauna de infinita Intelepciune,si ca-nainte scopul se va indeparta.

Eliberat esti acum de Salile din Amenti spre a merge alaturi de Maestrii lumii,catre acelasi scop, lucrand impreuna,pentru a aduce Lumina copiilor omului.”

Apoi dinspre tronul sau veni unul dintre Maestri,ma lua de mana si ma conduse inainte,prin toate Salile adanc ascunsului taram.
Ma conduse prin Salile din Amenti,dezvaluindu-mi secretele necunoscute omului.

Prin coridoru-ntunecat, ma conduse in jos,spre Sala unde sta intunecata Moarte.

Uriasa se-ntindea in fata mea mareata Sala,
inconjurata de-ntuneric dar totusi plina de Lumina.

In fata mea se ridica un tron intunecat,Invaluita sedea pe el o silueta a noptii.
Mai neagra decat noaptea statea acolo,
De-un negru ce-al noptii nu era.
In fata ei s-opri Maestrul, rostind
Cuvantul ce produce Viata:”o, maestre al intunericului,calauza pe drumul ce duce dinspre Viata spre Viata,in fata ta aduc un Soare al diminetii.
Sa-l nu-l atingi vreodata cu puterea noptii.

Sa nu-i chemi flacara spre intunericul noptii.

Cunoaste-l si priveste-l, e fratele nostru

ce s-a ridicat din intuneric spre Lumina.

Elibereaza-i flacara din robie,Ca libera sa arda in intunericul noptii.”

O mana ridica atunci silueta,si o flacara aparu, devenind din ce in ce mai stralucitoare.cu repeziciune dand cortina de-ntuneric la o parte,scotand Sala din bezna noptii.

In spatiul mare din fata mea aparura,luminite dupa luminite, de dupa valul noptii.

Nenumarate milioane topaiau in fata meaunele arzand ca niste flori de foc.

Altele aruncau o lumina slaba ce abia se zarea din noapte.Lumina unora scadea cu repeziciune;a altora crestea doar dintr-o scanteie de lumina.
Fiecare era inconjurata de un palid val de intuneric,dar totusi ardea cu o flacara ce nu putea fi niciodata stinsa.
Zburand de colo-colo precum licuricii primavara,umpleau spatiul cu Lumina si cu Viata.
Atunci se auzi o voce, puternica si solemna, zicand:

„Acestea sunt lumini ce suflete sunt intre oameni,crescand sau slabind in intensitate, existand de-a pururi,
schimbandu-se dar fiind vii, in moarte spre viata.

Dupa ce imbobocesc ca niste flori,si ating punctul final al cresterii in viata,repede trimit atunci valul intunericului invaluindu-le si schimbandu-le in noi forme de viata.

Constant de-a lungul epocilor, crescand, devenind o alta flacara,luminand intunericul cu si mai mare forta,
stinsa si totusi nestinsa de catre valul noptii.Astfel creste sufletul omului de-a pururi distrus dar totusi nedistrus de intunericul noptii.

Eu, Moartea, vin dar nu raman,
Caci viata exista dintotdeauna in TOTUL;
Doar un obstacol, sunt eu, pe drum,

Obstacol trecut cu repeziciune cu ajutorul luminii infinite.

Trezeste-te, O flacara ce arzi de-a pururi in interior,Straluce si infrange valul noptii.”
Apoi in mijlocul vapailor in intuneric, crescu una ce alunga noaptea, crescand, marindu-se devenind si mai stralucitoare pana cand nu mai fu decat lumina.

Atunci vorbi calauza mea, vocea maestrului:

Priveste-ti propriul suflet cum creste in lumina,

eliberat acum de-a pururi de Maestrul noptii.

Prin multe spatii ma duse-apoi spatii unde se aflau secretele Copiilor

Luminii;

secrete pe care omul nu le va afla poate niciodata pana cand

nu va deveni si el un Soare al Luminii.

Ma conduse inapoi spre Lumina

Din Sala Luminii.

Ingenuncheat-am acolo in fata marilor Maestri,

Maestri a TOATE.

Atunci vorbi EL, rostind cuvinte impresionante:

Ai fost eliberat de Salile din Amenti.

Alege ce vrei sa faci intre copii omului.

Am vorbit si eu apoi:

O, mare maestru, permite-mi sa fiu invatator de oameni,

sa le arat calea pana vor deveni si ei lumini intre oameni;

eliberati de valul noptii care ii inconjura, arzand si luminand intre oameni.

Imi vorbi apoi vocea:

Mergi si asa sa fie dupa cum ti-e voia.

Stapan al propriului destin iti esti acum,

liber sa accepti sau sa refuzi.

Preia-ti puterea, preia-ti intelepciunea.

Ca o lumina straluce intre copii omului.

In sus ma conduse apoi Locuitorul.

Si am trait din nou intre copii omului,

invatandu-i si aratandu-le cate ceva din intelepciunea mea;

Soare al Luminii, un foc intre oameni.

Acum pasesc din nou pe calea ce duce in jos, cautand lumina in intunericul

noptii.

Pastrati-mi documentele caci calauza vor fi pentru copii omului.

TABLITA 3

Cheia Intelepciunii

Eu, THOTH, atlantul,

ofer intelepciunea mea,

ofer cunostintele mele,

ofer puterea mea.

De buna voie le ofer copiilor omului.

Ofer in speranta ca si ei ar putea avea intelepciune

care sa straluceasca in lume din spatele valului noptii.

Intelepciunea este putere iar puterea este intelepciune,

impreuna completand intregul.

Omule, sa nu fii mandru de intelepciunea ta.

Discuta atat cu nestiutorul cat si cu inteleptul.

Daca vine la tine cineva plin de invatatura,

asculta-l cu mare atentie caci intelepciunea e totul.

Sa nu taci cand se vorbeste despre rau caci Adevarul ca si razele de soare

lumineaza totul.

Cel ce nu respecta legea va fi pedepsit, caci doar prin Lege se elibereaza

oamenii.

Nu trebuie sa te temi pentru ca frica este ceea ce leaga omul de intuneric.

Urmeaza-ti indemnul inimii in timpul vietii.

Fa mai mult decat ti se cere.

Cand ai acumulat bogatii,

Urmeaza-ti indemnul inimii

Caci toate acestea nu sunt de nici un folos daca inima ti-e istovita .

Asculta-ti inima cat mai mult.

Si sufletul se va bucura.

Cei ce sunt calauziti nu se ratacesc,

Dar cei ce s-au ratacit nu mai pot gasi calea cea dreapta.

Daca traiesti intre oameni, fa ca Iubirea sa fie totul pentru inima ta.

Daca va veni cineva sa-ti ceara sfatul, lasa-l sa vorbeasca liber,

caci astfel lucrul pentru care a venit la tine poate fi infaptuit.

Daca se codeste sa-si deschida inima catre tine,

e pentru ca tu, cel ce judeca situtia, esti de vina.

Nu rosti vorbe nechibzuite si nici nu le asculta,

pentru ca acestea sunt spuse de cel ce nu este in armonie.

Nu le rosti nici tu, astfel ca cel din fata ta sa poata afla intelepciunea.

Tacerea e un mare castig.

Nu castigi nimic vorbind foarte mult.

Nu-ti ridica inima mai presus de cea a copiilor omului,

pentru ca sa nu ajunga mai jos decat praful chiar.

Daca vei ajunge mare intre oameni,

sa fii respectat pentru ceea ce stii si pentru blandete.

Daca vrei sa cunosti firea unui prieten, nu-i intreba tovarasii,

ci petrece catva timp doar cu el.

Discuta cu el, pune-i la incercare inima prin cuvintele lui si prin

purtarea lui.

Caci ce intra in magazie trebuie sa si iasa,

iar lucrurile ce-ti apartin trebuie impartasite si prietenului tau.

Invatatura e considerata de prost drept ignoranta,

iar lucrurile profitabile ii sunt daunatoare.

El traieste in moarte.

Si-aceasta-i este hrana.

Secrete exista in Cosmos ce odata dezvaluite umplu lumea cu lumina lor.

Cel ce-ar vrea sa se elibereze din sclavia intunericului

sa desparta mai intai materialul de imaterial, focul de pamant;

pentru ca se stie ca asa cum pamantul coboara spre pamant,

la fel si focul urca spre foc si devine una cu focul.

Cel ce cunoaste focul din sine va urca spre focul etern si va trai in el

de-a pururi.

Focul, focul interior, este cea mai puternica forta dintre toate,

pentru ca biruie totul si trece prin toate lucrurile de pe Pamant.

Omul se sprijina doar pe ceea ce rezista.

Pamantul trebuie sa-I reziste omului altfel acesta nu ar exista.

Nu toti ochii vad la fel, unul vede un obiect de o anume forma si culoare

iar altul, de o alta forma si culoare.

La fel si infinitul foc, ce-si schimba culorile, nu e la fel de la o zi la

alta.

Asa vorbesc eu, THOTH, despre intelepciunea mea,

caci un om e un foc ce arde stralucind in noapte;

nu e stins niciodata de valul intunericului, nu e niciodata stins de valul

noptii.

In inimile oamenilor am privit cu ajutorul intelepciunii mele,

si am aflat ca nu s-au eliberat inca de lupta.

Elibereaza-ti focul, O frate al meu sau el va fi ingropat in umbra noptii!

Asculta omule aceasta intelepciune: unde inceteaza numele si forma?

Doar in constiinta, invizibila, o forta infinita ce radiaza stralucitor.

Formele pe care le creezi luminandu-ti

felul de a privi lumea sunt cu adevarat efecte ce urmeaza cauza ta.

Omul este o stea incatusata intr-un corp, pana cand, la sfarsit

se elibereaza prin propria lupta.

Doar prin efort si truda steaua din tine

va inflori intr-o noua viata.

Cel ce stie inceputul tuturor lucrurilor,

isi elibereaza steaua din taramul noptii.

Aminteste-ti, omule, ca tot ce exista e doar o alta forma a ceea ce nu

exista.

Orice forma de viata trece in alta forma de viata

iar tu nu faci exceptie de la aceasta lege.

Respecta Legea, caci totul e Lege.

Nu cauta ce nu tine de Lege, caci asa ceva exista doar in iluzia simturilor.

Intelepciunea vine in intampinarea tuturor copiii ei

asa cum ei vin in intampinarea ei.

De-a lungul epocilor, lumina a fost ascunsa.

Trezeste-te, omule, si fii intelept.

Adanc in misterele vietii am calatorit, cautand cele ascunse.

Asculta, omule, si fii intelept.

Departe, sub scoarta pamantului, in Salile din Amenti,

Secrete ascunse oamenilor am vazut.

Ades am trecut prin coridorul bine ascuns,

si am privit Lumina care este Viata pentru oameni.

Acolo, sub florile Vietii nesfarsite, cautat-am in inimile si secretele

oamenilor.

Aflat-am ca omul nu face decat sa traiasca in intuneric,

lumina marelui foc fiindu-i ascunsa in sine.

Inaintea Maestrilor din ascunsul Amenti

am acumulat intelepciunea pe care o dau oamenilor.

Maestri sunt ei, ai Intelepciunii Secrete,

adusa din viitorul sfarsitului infinitatii.

Sapte sunt, Maestrii din Amenti,

mai presus de Copiii Diminetii,

Sori ai ciclurilor, Maestri ai Intelepciunii.

Nu sunt la fel ca si copii omului?

TREI, PATRU, CINCI SI SASE, SAPTE

OPT, NOUA sunt titlurile Maestrilor oamenilor.

Departe de viitor, fara forma si totusi in formare

au venit ei ca invatatori ai copiilor omului.

Traiesc de-a pururi, fara sa faca parte totusi dintre cei vii,

nelegati de viata si liberi de moarte.

Conduc dintotdeauna cu infinita-ntelepciune,

legati si totusi nelegati de intunecatele Sali ale Mortii.

Au viata-n ei dar care nu este viata,

eliberati de toate sunt Maestrii TOTULUI.

De la ei a venit Logos-ul, instrumente ei ale puterii nemasurate.

Mareata este infatisarea lor, si totusi ascunsa in micime,

formata de ceea ce se formeaza, cunoscuta si totusi nestiuta.

TREI pastreaza cheile tuturor magiilor ascunse,

creator este el al Salilor Mortilor;

trimitand putere, invaluit in intuneric,

legand sufletele copiilor omului;

trimitand intunericul, legand forta sufletului;

conducator al negativului pentru copii omului.

PATRU e cel ce sloboade puterea.

Maestru al Vietii este pentru copii omului.

Lumina ii e corpul, flacara ii este infatisarea,

eliberator de suflete pentru copii omului.

CINCI este stapanul, Maestrul tuturor magiilor –

Cheia Cuvantului ce rasuna printre oameni.

SASE este Maestrul Luminii, drumul ascuns,

Cararea sufletelor copiilor oamenilor.

SAPTE este Maestrul vastitatii,

Stapanul Spatiului si cheia Timpurilor.

OPT este cel ce comanda progresul;

Cantareste si echilibreaza calatoria omului.

NOUA este tatal, maret la randu-i in infatisare,

Formandu-se si schimbandu-se din ceea ce nu are forma.

Gandeste-te cu mare atentie la simbolurile pe care ti le-am dat.

Chei sunt ele, desi sunt ascunse oamenilor.

Nazuieste oricand spre inalt, Suflet al diminetii,

Intoarce-ti gandurile spre Lumina si Viata.

Descopera in simbolurile pe care ti le-am dat,

lumina pe drumul ce porneste din viata si se termina in viata.

Cauta cu intelepciune.

Intoarce-ti gandurile spre interiorul tau.

Nu-ti inchide mintea florii Luminii.

Asaza-ti in corp o imagine faurita din ganduri.

Gandeste-te la numerele care te conduc spre Viata.

Curata este cararea pentru cel ce are intelepciune.

Deschide usa Imparatiei Luminii.

Revarsa-ti flacara ca un Soare al diminetii ce esti,

Indeparteaza intunericul si traieste in lumina zilei.

Priveste-te, omule! Ca parte a fiintei tale

Cei Sapte care sunt dar nu sunt ce par a fi.

Deschisu-mi-am, omule, intelepciunea,.

Urmeaza drumul pe care primul am pasit.

Maestri ai Intelepciunii,

SOARE al LUMINII MATINALE si al VIETII pentru copii omului.

Tablita 4

Cel Nascut in Spatiu

Asculta, omule, vocea intelepciunii,

Asculta vocea lui THOTH, atlantul.

De buna voie iti ofer intelepciunea mea,

Adunata din spatiul si timpul acestui ciclu;

Stapan al misterelor, SOARE al diminetii,

Traind de-a pururi, un copil al LUMINII,

Stralucind ca o stea a diminetii.

THOTH invatatorul de oameni, invatator al TOTULUI.

Cu mult timp in urma, in copilaria mea,

Priveam stelele din de mult ingropata Atlantida,

Si visam la misterele ce se ascundeau departe, deasupra oamenilor.

Atunci crescu in inima mea o mare dorinta de a cuceri drumul ce ducea

catre stele.

An dupa an, am cautat intelepciunea, cunostinte noi, urmand calea,

Pana cand SUFLETUL meu, trudit, s-a eliberat din stransoare si a plecat

departe.

Eliberat eram de legatura pamant-om.

Eliberat de corp, am tasnit in noapte.

Deschis era, in sfarsit, si pentru mine spatiul stelar.

Eliberat din stransoarea noptii eram.

Acum puteam cauta intelepciune la marginile spatiului,

Departe de cunoasterea omului limitat.

Departe, in spatiu, calatori liber SUFLETUL meu

In infinitatea cercului luminii.

Ciudate, dincolo de intelegere, erau unele planete,

Gigantice, cum omul nici nu poate visa.

Totusi gasit-am Legea, in toata frumusetea ei, ce se facea simtita

Pe si printre acele planete asa cum se face simtita printre oameni.

Prin frumusetea infinitatii calatori sufletul meu,

Departe in spatiu am zburat cu gandul.

M-am odihnit pe o planeta frumoasa

Al carei aer era plin de sunete armonioase.

Forme erau acolo, miscandu-se in Ordine,

Marete si maiestuoase precum stelele noptii;

Urcand in armonie, echilibru ordonat,

Simboluri ale Cosmicului, si ale Legii.

Pe langa multe stele trecut-am in calatoria mea,

Si pe langa multe rase de oameni

Unii urcand ca stele ale diminetii

Altii cazand spre intunericul noptii.

Fiecare din ei se luptau sa se ridice,

Urcand spre inaltimi si sondand abisurile,

Ajungand uneori pe taramuri luminoase,

Trecand prin intuneric ca sa iasa la Lumina.

Sa stii, omule, ca Lumina este mostenirea ta.

Intunericul e doar un val.

Inchisa in inima ta se afla lumina eterna,

Asteptand sa fie eliberata pentru a cuceri,

Asteptand sa rupa valul noptii.

Am descoperit cativa din cei ce cucerisera eterul.

Eliberati de spatiu dar totusi oameni erau.

Folosind forta care sta la baza TUTUROR lucrurilor,

Departe in spatiu construit-au o planeta,

Condusa de forta ce curge prin TOT;

Concentrand, transformand eterul in forme

Care cresteau dupa vrerea lor.

Depasisera in stiinta toate rasele,

Aveau o intelepciune nemasurata, erau fii ai stelelor.

Indelung am stat si le-am admirat intelepciunea.

Au creat din eter orase

Marete din trandafiri si aur.

Ci mult timp in urma, ei cucerisera eterul,

Se eliberasera din stransoare

Se gandeau doar la o imagine iar aceasta era rapid creata.

Mai departe pleca sufletul meu prin Cosmos,

Vazand lucruri si noi dar si vechi;

Invatand ca omul este cu adevarat un fiu al spatiului,

Un Soare intre Sori, un copil al stelelor.

Sa stii, omule, ca tot ce ai, este una cu stelele.

Corpul tau nu e decat o planeta

Invartindu-se in jurul stelei din centrul sistemului planetar.

Dupa ce vei obtine lumina intelepciunii totale,

Liber vei fi sa stralucesti in eter

Vei fi unul din Sorii ce lumineaza intunericul exterior

Unul din copii spatiului ce creste in Lumina.

Asa precum stelele isi pierd cu timpul stralucirea,

Lumina lor revenind la mareata sursa,

La fel, omule, trece sufletul

Lasand in urma intunericul noptii.

Format din eterul primordial, plin de stralucirea ce curge dinspre sursa,

Legat de eterul ce il inconjoara

Straluce de-a pururi pana cand se elibereaza in sfarsit.

Ridica-ti flacara din intuneric, lasa-n urma noaptea si liber vei fi.

Calatorit-am prin spatiu-timp,

Stiind ca in sfarsit sufletul meu era liber,

Stiind ca in sfarsit pot urma intelepciunea.

Pana cand, in cele din urma am trecut intr-un plan,

Ascuns cunoasterii, necunoscut intelepciunii,

O prelungire dincolo de tot ceea ce stim noi.

Avand aceasta cunoastere, omule,

Sufletul meu a fost si mai fericit,

Pentru ca acum eram liber.

Asculta, fiu al spatiului,

Asculta-mi intelepciunea:

Afla ca si tu vei fi liber.

Asculta-mi inca o data intelepciunea, omule,

Caci ascultand si tu poti trai si fi liber.

Nu esti ceva pamantean ci fiu al Infinitei Lumini Cosmice.

Nu mai stii de unde vii, omule?

Nu stii ca esti cu adevarat Lumina?

Soare al Maretului Soare, dobandind intelepciune

Vei constientiza legatura ta cu Lumina.

Tie iti ofer acum cunoastere,

Libertatea de a pasi pe aceeasi cale pe care am mers si eu,

Aratandu-ti cum prin zbuciumul meu

Am pasit pe calea ce duce spre stele.

Asculta, omule, si constientizeaza-ti legaturile,

Afla cum sa te eliberezi.

Din mijlocul intunericului te vei ridica, vei fi una cu Lumina si cu stelele.

Urmeaza intotdeauna calea intelepciunii.

Doar asa te poti ridica.

Destinul omului il conduce dintotdeauna inainte

Spre Curbele Infinitului TOT.

Afla, omule, ca tot spatiul este supus ordinii.

Doar prin Ordine poti fi Una cu TOTUL.

Ordinea si echilibrul sunt Legile Cosmosului.

Respecta-le si vei fi Una cu TOTUL.

Cel ce va urma cararea intelepciunii,

Trebuie sa fie deschis florii vietii,

Sa-si extinda constiinta dincolo de intuneric,

Sa curga prin timp si spatiu spre TOT.

Profund, in liniste trebuie sa ramai pana cand, in sfarsit

Te vei elibera de dorinte,

De dorinta de a vorbi in tacerea in care te afli.

Elibereaza-te prin tacere de legatura cuvintelor.

Abstinenta de la mancare pana cand am invins

Dorinta de a manca, aceasta subjuga sufletul.

Atunci asaza-te in intuneric.

Inchide ochii ca sa nu mai vezi razele Luminii.

Centreaza-ti forta sufletului in locul constiintei,

Si elibereaza-l de robia noptii.

Asaza-ti in minte imaginea pe care o doresti.

Imagineaza-ti locul pe care ai vrea sa-l vezi.

Vibreaza inainte si inapoi cu forta ta.

Desfa-ti sufletul din legaturile noptii.

Cu toata puterea trebuie sa scuturi

Pana cand sufletul tau va fi eliberat in sfarsit.

Atotputernica mai presus de cuvinte este flacara Cosmica,

Ce sade in planuri necunoscute omului;

Atotputernica si echilibrata, miscandu-se in Ordine,

Muzica plina de armonie, dincolo de om.

Vorbind prin muzica, cantand prin intermediul culorilor,

Flacara ce arde de la inceputul TOTULUI Etern.

Scanteie din aceasta flacara sunteti, copii mei,

Arzand in culori vii si traind prin muzica.

Asculta vocea si vei vi liber.

Constiinta eliberata fuzioneaza cu cea Cosmica,

Cu Ordinea si Legea TOTULUI.

Sa nu te indoiesti, omule, ca din intuneric,

Lumina va straluci in continuare ca un simbol al TOTULUI.

Spune aceasta rugaciune daca vrei sa obtii intelepciunea.

Roaga-te ca Lumina sa inunde TOTUL.

Atotputernice Spirit al Luminii ce straluci in

Cosmos, atrage-mi flacara, in armonie, spre tine.

Ridica-mi focul din intuneric,

Atractie a focului care este Una cu TOTUL.

Ridica-mi sufletul, tu preaputernice.

Copil al Luminii, nu-ti intoarce fata de la mine.

Fa-ma sa ma topesc in cuptorul tau;

Cel ce esti una cu toate lucrurile si toate lucrurile

Una cu tine, foc al vietii si Una cu Mintea.

Cand ti-ai eliberat sufletul din robie, sa stii ca pentru tine nu mai

exista intuneric.

Prin spatiu vei putea cauta intelepciune descatusat de trup.

Liber zboara in lumina diminetii,

Sufletule, spre taramurile Luminii. Misca-te in Ordine,

In Armonie, eliberat vei fi impreuna cu Copii Luminii.

Cauta si cunoaste, Cheia mea spre Intelepciune.

Astfel, omule, vei fi liber cu siguranta.

TABLITA 5

Locuitorul din Unal

Ades visez la ingropata Atlantida, pierduta in epoci ce-au disparut in

noapte.

Eon dupa eon ai fiintat in frumusete, lumina stralucind in intunericul

noptii.

Atotputernic, domnind peste cei nascuti pe pamint,

Stapan al Pamantului in vremea Atlantidei.

Rege al natiilor, stapan al intelepciunii,

LUMINA deasupra orasului SUNTAL,

Pastrator al caii,

Traia in TEMPLUL sau,

MAESTRUL din UNAL,

LUMINA a Pamantului in zilele Atlantidei.

Maestru venit dintr-un ciclu de dincolo de noi,

Traind in corpuri ca si printre oameni.

Nenascut pe Pamant,

EL, venit de dincolo de noi,

SOARE a unui ciclu, mai presus de oameni.

Sa stii, omule, ca Maestrul HORLET,

Nu a fost niciodata una cu copii oamenilor.

In vremuri de demult cand Atlantida s-a aratat ca o putere

A aparut cineva cu Cheia Intelepciunii,

Aratand tuturor calea spre LUMINA.

Aratatu-le-a tuturor oamenilor calea spre desavarsire,

Calea Luminii ce curge printre oameni.

Stapanind intunericul, conducand Sufletul-Omului,

Spre inaltimi ce erau Una cu Lumina.

Imparti el Regatele in parti.

Zece erau la numar, conduse de copii oamenilor.

Intr-unul construi un TEMPLU,

Dar construit nu de copii oamenilor.

Din ETER a chemat substanta, modelata si cu forma data de puterea lui YTOLAN

in formele pe care EL le-a construit cu mintea Lui.

Kilometru dupa kilometru subtanta a acoperit insula,

spatiu dupa spatiu a crescut in putere.

Neagra, si totusi nu, dar intunecata ca si spatiul-timp,

adanc in interiorul ei ESENTA LUMINII.

Cu repeziciune aparu Templul

modelat si cu forma data de CUVANTUL LOCUITORULUI,

chemat sa se formeze din ceea ce n-are forma.

Construi apoi EL, in interior, camere marete,

le umplu cu forme chemate din ETER,

si cu intelepciune facuta sa apara din mintea Lui.

Fara forma era EL in TEMPLUL sau,

si in acelasi timp era format in imaginea oamenilor.

Traind printre ei si totusi nefiind de-al lor, ciudat si foarte diferit

era EL de copii oamenilor.

Alese apoi dintre oameni TREI care sa fie poarta spre el.

Ii alese pe cei TREI dintre cei MAI MARI ca sa devina legatura lui cu

Atlantida.

Mesageri care sa-i duca sfatul regilor copiilor oamenilor.

A ales si pe altii si I-a invatat despre intelepciune;

ca invatatori sa fie ei pentru copii oamenilor.

Apoi i-a asezat pe insula UNDAL pentru a fi

invatatori ai Luminii pentru oameni.

Fiecare din cei astfel alesi, a trebuit sa fie invatat intre cinci si zece

ani.

Doar astfel putea sa inteleaga cum sa aduca LUMINA copiilor oamenilor.

Astfel aparu Templul, locul unde statea Invatatorul oamenilor.

Eu, THOTH, am cautat dintotdeauna intelepciunea,

In intuneric si in Lumina.

Inca din tinerete am mers pe cale, cautand sa capat si mai multa invatatura.

Dupa multe straduinte, unul din cei TREI, mi-a adus LUMINA.

Mi-a facut cunoscute poruncile LOCUITORULUI, m-a adus din intuneric la

LUMINA.

m-a dus in fata LOCUITORULUI, in Templu, in fata marelui FOC.

Acolo, pe maretul tron, L-am vazut,

pe LOCUITOR, invesmantat in LUMINA

si stralucind ca focul.

Am ingenuncheat in fata maretei intelepciuni,

simtind LUMINA curgand in valuri prin corpul meu.

Auzit-am apoi vocea LOCUITORULUI:

„Intuneric, vino spre Lumina.

De mult tot cauti calea spre LUMINA.

Fiecare suflet de pe pamant care isi slabeste lanturile,

va fi curand eliberat din robia noptii.

Adanc din intuneric te-ai ridicat, si te-ai apropiat mai mult de Lumina

telului tau.

Aici vei locui ca si copil al meu, pastrator al intelepciunii,

unealta a LUMINII de departe.

Aparator al intelepciunii in epocile intunericului,

ce curand se vor abate asupra copiilor oamenilor.

Locuieste aici si soarbe din toata intelepciunea.

Secrete si mistere ti se vor dezvalui.”

Raspunsu-i-am apoi MAESTRULUI CICLURILOR, zicand:

„Lumina ce te scobori asupra oamenilor,

da-mi din intelepciunea ta

ca sa pot fi invatator de oameni.

Da-mi din LUMINA ta ca sa ma pot elibera.”

Imi vorbi apoi, din nou, MAESTRUL:

„Epoca dupa epoca vei trai prin

intelepciunea ta, da, cand peste Atlantida

se vor rostogoli valurile oceanului,

vei avea Lumina, desi ascunsa in intuneric,

pregatita sa apara oricand o vei chema.

Mergi acum si invata si mai mult din intelepciune.

Dezvolta-te in LUMINA catre TOTUL infinitului.”

Mult timp locuit-am in templul

LOCUITORULUI pana cand in sfarsit m-am contopit cu LUMINA.

Urmat-am apoi calea spre planurile stelare, urmat-am apoi calea LUMINII.

Am urmat calea ce ducea adanc in inima Pamantului,

invatand deopotriva secretele de deasupra si de dedesubt;

invatand calea spre SALILE DIN AMENTI;

invatand despre LEGEA ce tine lumea in echilibru.

Intelepciunea mea purtatu-m-a spre camerele ascunse ale Pamantului,

adanc sub scoarta Pamantului, pe calea ascunsa de epoci copiilor oamenilor.

Mi s-a revelat chiar si mai multa intelepciune inainte de a capata o noua

invatatura:

aflat-am ca orice e parte a unui TOT, maret si totusi mai maret

decat tot ceea ce cunoastem.

Cautat-am centrul Infinitului de-a lungul epocilor.

Pe masura ce inaintam, din ce in ce mai multe secrete aflam.

Acum, privind in urma prin epocile trecute, stiu ca intelepciunea nu

cunoaste limite,

ca ea creste odata cu epocile, ca e Una cu cea a Infinitului.

Lumina era in vechea Atlantida.

Si totusi si intunericul se ascundea acolo.

Din Lumina in intuneric au cazut, cei care se ridicasera dintre oameni.

Orgoliosi devenisera din cauza a ceea ce stiau,

Mandri erau de locul lor intre oameni.

Adanc au cercetat in ce le era interzis,

Si au deschis poarta ce ducea dedesubt.

Cautat-au sa obtina si mai multa cunoastere dar

Si sa o aduca la suprafata.

Cel ce coboara dedesubt trebuie sa fie echilibrat,

Altfel va fi limitat de lipsa luminii.

Deschis-au ei apoi,

Prin cunoasterea lor,

Cai interzise omului.

Dar, in Templul Sau, cel ce vede tot, LOCUITORUL,

sade in AGWANTI, in timp ce prin Atlantida, sufletul lui hoinareste liber.

I-a vazut pe atlanti, cu magia lor,

Deschizand poarta ce urma sa aduca pe Pamant mare necaz.

Cu repeziciune se-ntoarse sufletul sau atunci in corpul sau.

Din al sau AGWANTI se ridica

Si isi chema cei TREI preaputernici mesageri.

Dadu porunci ce zguduira lumea.

Adanc sub scoarta Pamantului, spre Salile din Amenti,

Repede cobori LOCUITORUL.

Chema apoi fortele stapanite de cei Sapte Maestri;

Schimba echilibrul Pamantului.

Adanc scufunda Atlantida sub valurile-ntunecate.

Sfarama poarta ce fusese deschisa;

Distruse intrarea ce ducea dedesubt.

Toate insulele fura distruse cu exceptia insulei UNAL,

Si o parte a insulei fiilor LOCUITORULUI.

Pe acestia ii pastra ca sa fie invatatori,

Lumini pe calea celor ce vor veni

Lumini pentru copii mai mici ai oamenilor.

Ma chema apoi pe mine, THOTH, in fata lui,

Si-mi dadu porunci pentru ce trebuia sa fac, zicandu-mi:

„Tu THOTH, ia-ti toata intelepciunea.

Toate cunostintele, toata magia ta.

Mergi si fii invatator de oameni.

Mergi si pastreaza cunostintele

Pana cand, cu timpul, LUMINA va spori in oameni.

LUMINA fi-vei de-a lungul epocilor,

Ascunsa dar de gasit pentru cei luminati.

Peste tot Pamantul, iti dam putere,

Te eliberam s-o oferi sau s-o iei.

Aduna-i acum pe fii Atlantidei.

Ia-i si fugiti la oamenii din pesteri.

Zburati spre taramul Copiilor lui KHEM.”

Adunatu-i-am apoi pe fii Atlantidei.

In nava am adus toate documentele mele,

Cele ale scufundatei Atlantide.

Adunatu-mi-am toate fortele,

Unelte multe ale magiei atotputernice.

Ridicatu-ne-am apoi pe aripile diminetii.

Deasupra Templului ne-am ridicat

Lasand in urma pe cei Trei si pe LOCUITOR,

Ce sedeau in SALILE de sub Templu,

Inchizand calea spre Maestrii Ciclurilor.

Cu toate acestea, celui care are cunoastere,

Deschisa ii va fi calea spre AMENTI.

Cu repeziciune zburat-am noi pe aripile diminetii,

Spre taramul copiilor lui KHEM.

Acolo, prin puterea mea,

I-am cucerit si i-am condus.

Ridicat-am spre LUMINA, pe copii lui KHEM.

Adanc sub stanci mi-am ingropat nava, asteptand vremea cand omul va fi liber.

Deasupra navei, am ridicat un semn sub forma unui leu cu cap de om.

Acolo sub acel chip se odihneste nava mea,

Spre a fi scoasa cand nevoia o va cere.

Afla, omule, ca departe, in viitor, invadatori vor veni din adancul

spatiului.

Atunci sa va treziti voi, cei ce aveti intelepciune.

Scoateti nava mea si invingeti-i cu usurinta.

Adanc ingropat sub acel chip se afla secretul meu.

Cautati si descoperiti in piramida pe care am construit-o.

Fiecare e pentru ceilalti cheia de bolta;

Fiecare e poarta ce duce spre VIATA.

Urmeaza CHEIA pe care am lasat-o in urma mea.

Cauta iar poarta spre VIATA iti va apartine.

Cauta in piramida mea, adanc in coridorul ce se termina intr-un perete.

Foloseste CHEIA celor SAPTE, si deschide calea.

Acum tie ti-am incredintat intelepciunea mea.

Acum tie ti-am incredintat calea mea.

Urmeaza calea.

Afla tu secretele mele.

Caci tie ti-am aratat drumul.

TABLITA 6

Cheia Magiei

Asculta, omule, la intelepciunea magiei,

Ia aminte la uitata invatatura a puterilor.

Acum mult timp, pe vremea primului om,

O lupta a inceput intre intuneric si lumina.

Atunci, oamenii, ca si acum,

Aveau in ei deopotriva lumina si intuneric;

In timp ce in unii, intunericul iadului domnea,

Altora lumina le umplea sufletul.

Da, o lupta dusa in vremuri de demult,

Eterna batalie dintre intuneric si lumina.

Cu violenta purtata de-a lungul epocilor,

Folosind forte ciudate, necunoscute omului.

Initiati au fost invaluiti in intuneric,

Luptand intotdeauna impotriva luminii;

Dar sunt si altii care, plini de lumina,

Au infrant intotdeauna intunericul noptii.

Oriunde te-ai afla in epoci si planuri,

Cu siguranta vei afla de lupta cu noaptea.

Cu multe epoci in urma, SORII Diminetii

Au coborat si au descoperit lumea acoperita de noapte.

Acolo, in trecut, a inceput lupta, eterna lupta dintre Intuneric si Lumina.

Multi erau atunci cuprinsi atat de mult de intuneric

Incat abia mai licarea in ei lumina prin noapte.

Uneii dintre ei erau maestri ai intunericului, ce cautau

Sa umple tot cu intunericul lor:

Cautatu sa ii atraga si pe altii in noaptea lor.

Cu violenta se impotriveau maestrilor luminii:

Luptau cu indarjire din intunericul noptii

Cautand sa stranga si mai mult catusele,

Lanturile ce-i legau pe oameni de intunericul noptii.

Se foloseau intotdeauna de magia intunericului,

Adusa de forta intunericului.

Magie ce invaluia sufletul omului in intuneric.

Uniti si ascultand porunca, FRATII INTUNERICULUI,

De-a lungul epocilor, opusi copiilor oamenilor.

Umbland intotdeauna in secret, pe ascuns,

Cunoscuti si totusi nedescoperiti de copii omului.

Dintotdeauna, au mers si au lucrat in intuneric,

Ascunzandu-se de lumina in bezna noptii.

In tacere si in secret isi foloseau puterea,

Inrobind si legand sufletele oamenilor.

Nevazuti veneau si tot asa plecau.

Omul, in ignoranta lui, II cheama de dedesubt.

Intunecata e calea pe care merg FRATII INTUNERICULUI,

Neagra precum intunericul nu precum noaptea,

Calatorind pe Pamant vin in visele oamenilor.

Au capatat putere din intunericul ce-i inconjoara

Sa cheme alti locuitori din afara planului lor,

Prin modalitati ce sunt ascunse omului.

FRATII INTUNERICULUI ajung pana in mintea omului.

In jur ei isi tes valul noptii lor.

Astfel, atat cat vietuieste,

Acel suflet traieste inlantuit,

Legat de catusele VALULUI noptii.

Puternici sunt in cunoasterea interzisa

Interzisa deoarece e una cu noaptea.

Asculta, batrane, si ia aminte la avertismentul meu:

Elibereaza-te de robia noptii.

Nu-ti ceda sufletul FRATILOR INTUNERICULUI.

Indreapta-ti fata intotdeauna spre Lumina.

Nu stii, omule, ca durerea ta,

Se datoreaza doar Valului noptii.

Da, omule, ia aminte la avertismentul meu:

Priveste intotdeauna inspre sus,

Intoarceti sufletul spre LUMINA.

FRATII INTUNERICULUI isi cauta fratii

Cei care au mers pe calea LUMINII.

Caci stiu prea bine ca cei ce-au calatorit

Departe spre Soare pasind pe calea LUMINII

Au si mai mare putere

Sa aduca intunericul asupra copiilor LUMINII.

Asculta, omule, pe cel ce vine la tine.

Dar cantareste cu grija daca vorbele lui sunt din LUMINA.

Caci multi sunt cei ce merg in LUMINA INTUNECATA

Si care nu sunt totusi copiii LUMINII.

E usor sa le urmezi calea,

Usor sa urmezi calea pe care te conduc ei.

Dar asculta, omule, avertismentul meu:

Lumina vine doar la cel ce cauta.

Dificila e calea ce duce la INTELEPCIUNE,

Dificila e calea ce duce spre LUMINA.

Piedici multe vei gasi in calea ta

Si multi munti de catarat spre LUMINA.

Sa stii, omule, ca cel ce va razbi, se va elibera de calea Luminii.

Caci trebuie sa stii, omule, ca in cele din urma lumina trebuie sa razbata

Iar intunericul si noaptea sa fie izgonite de Lumina.

Asculta, omule, si ia aminte la aceasta intelepciune;

Ca si intunericul, la fel e si LUMINA.

Cand intunericul va fi izgonit iar toate Valurile vor fi rupte,

Din intuneric va straluci LUMINA.

Asa cum printre oameni exista FRATII INTUNERICULUI

Tot asa exista si FRATII LUMINII.

Opusi FRATILOR INTUNERICULUI,

Cautand sa elibereze oamenii din noapte.

Puteri au ei, preaputernici.

Cunosc LEGEA iar planetele li se supun.

Intotdeauna lucreaza in armonie si ordine,

Eliberand sufletul omului din robia noptii.

Secreti si ascunsi, umbla si ei.

Necunoscuti sunt copiilor oamenilor.

Au luptat dintotdeauna cu FRATII INTUNECATI,

Au invins si inving si timpul fara sfarsit.

LUMINA va fi intotdeauna stapana,

Gonind intunericul noptii.

Omule, asculta ce-ti spun:

Copii Luminii vor fi intotdeauna alaturi de tine.

Stapani ai puterii SOARELUI,

Nevazuti dar paznici ai oamenilor.

Deschisa tuturor e calea lor,

Deschisa tie, cel ce vei pasi in LUMINA.

Eliberati sunt EI din INTUNECATUL AMENTI,

Eliberati din toate SALILE, unde VIATA domneste suprem.

SORI sunt ei si MAESTRI ai diminetii,

Copii ai Luminii care stralucesc printre oameni.

Seamana cu omenii dar nu sunt ca ei,

Pentru ca in trecut nu au fost niciodata despartiti.

Au fost UNUL in eterna UNICITATE,

In tot spatiul de la inceputul timpului.

Au daruit omului secrete

Care sa-l pazeasca si sa-l protejeze de orice rau.

Cel ce va dori sa mearga pe calea maestrului,

Trebuie sa se elibereze din robia intunericului.

Trebuie sa cucereasca ceea ce nu are forma,

Si sa cucereasca iluzia fricii.

Cunoscand trebuie sa afle toate secretele

Calatorind pe calea ce duce spre intuneric,

Si cu toate acestea trebuie sa aibe inaintea lui lumina telului sau.

Mari piedici va intampina in drumul lui,

Dar el sa se indrepte cu hotarare spre LUMINA SOARELUI.

Asculta, Omule, SOARELE este simbolul

LUMINII ce straluceste la capatul drumului tau.

Acum tie iti daruiesc secretele:

Acum pentru a infrunta forta intunericului,

Pentru a o infrunta si a infrange teama de noapte.

Doar stiind poti infrange,

Doar stiind poti avea LUMINA.

Acum iti transmit aceasta invatatura,

Stiuta de MAESTRI,

Stiinta ce infrange toate temerile de intuneric.

Foloseste intelepciunea pe care ti-am daruit-o.

Si STAPAN al FRATILOR NOPTII vei fi.

Cand vei simti ceva,

Ce te atrage mai aproape de poarta mai intunecata,

Priveste-ti sufletul si afla daca ceea ce simti vine din interiorul tau.

Daca vei descoperi intunericul in propriile-ti ganduri,

Izgoneste-le cat mai departe de mintea ta.

Trimite-ti prin corp un val de vibratie,

Neregulata la inceput si regulata apoi,

Pana cand te vei elibera.

Porneste VALUL DE FORTA in CENTRUL CREIERULUI tau.

Directioneaza-l sub forma de unde din cap spre picioare.

Dar daca vei descoperi ca sufletul tau nu e intunecat,

Asigura-te ca o forta e indreptata spre tine.

Doar prin cunoastere poti razbate.

Doar prin intelepciune poti spera sa te eliberezi.

Cunoasterea aduce intelepciune iar intelepciunea, putere.

Desavarseste-te si vei avea putere asupra tuturor lucrurilor.

Cauta mai intai un loc legat de intuneric.

Deseneaza un cerc in jurul tau.

Stai in picioare, drept, in mijlocul cercului.

Foloseste aceasta formula si vei fi liber.

Ridica-ti mainile spre spatiul intunecat de deasupra ta.

Inchide ochii si aduna LUMINA.

Cheama SPIRITUL LUMINII prin Spatiu-Timp

Folosind aceste cuvinte si vei fi liber:

„Umple-mi corpul, SPIRIT AL VIETII,

umple-mi corpul cu SPIRITUL LUMINII.

Vino din FLOAREA

Ce straluce in intuneric.

Vino din SALILE unde domnesc cei SAPTE MAESTRI.

Pe nume le spun, eu, CELOR SAPTE:

TREI, PATRU, CINCI,

Si SASE, SAPTE, OPT – Noua.

Pe nume ii chem sa ma ajute,

Sa ma elibereze si sa ma salveze din intunericul noptii:

UNTANAS, QUERTAS, CHIETAL,

Si GOYANA, HUERTAL, SEMVETA – ARDAL.

Pe nume ii implor,

Sa ma elibereze din intuneric

Si sa ma umple cu LUMINA.”

Sa stii, omule, ca dupa ce vei face asta,

Vei fi eliberat din catusele ce te leaga,

De fratii noptii.

Nu intelegi ca numele lor au puterea sa elibereze prin vibratie lanturile

ce te leaga?

Foloseste-le la nevoie sa te eliberezi pe tine si pe fratele tau

Astfel ca si el sa iasa din intuneric.

Tu, omule, esti ajutorul fratelui tau.

Nu-l lasa in robia intunericului.

Tie iti daruiesc acum magia mea.

Ia-o si mergi pe calea LUMINII.

LUMINA tie, VIATA tie,

Fie ca SOARE sa fii in ciclurile ce urmeaza.

TABLITA 7 Cei Sapte Maestri

Ia aminte omule si asculta-mi Vocea.

Deschide-ti mintea-spatiu si soarbe din intelepciunea mea.

Intunecata e calea VIETII pe care pasesti.

Multe sunt capcanele care iti apar in cale.

Cauta intotdeauna sa capeti si mai multa intelepciune.

Gaseste-o iar ea iti va lumina drumul.

Omule, deschide-ti SUFLETUL COSMOSULUI,

Si lasa-l sa curga prin tine, una cu SUFLETUL tau.

LUMINA este vesnica iar intunericul este efemer.

Cauta de-a pururi, omule, LUMINA.

De fiecare data cand Lumina iti va umple fiinta

Intunericul va disparea curand din tine.

Deschide-ti-va sufletele FRATILOR LUMINII.

Dati-le voie sa intre si sa va umple cu LUMINA.

Ridicati-va ochii spre LUMINA cosmosului.

Indreptati-va intotdeauna fata spre tel.

Doar capatand lumina intregii intelepciuni,

Veti deveni una cu telul Infinitului.

Cautati intotdeauna Unicitatea eterna.

Cautati intotdeauna Lumina din Unu.

Asculta-mi Vocea, omule

Cantand cantecul Luminii si al Vietii

In orice spatiul, Lumina este predominanta,

Inconjurandu-i pe toti cu flamuri de foc.

Cautand intotdeauna in valul intunericului

Undeva vei gasi cu siguranta Lumina.

Ascunsa si ingropata, ratacita de cunoasterea omului,

Adanc in finit exista Infinitul.

Pierduta, dar prezenta, curgand prin orice,

Vietuind in TOT este CREIERUL INFINIT.

In toate spatiile, exista doar o SINGURA intelepcine.

Fara indoiala este UNA din UNUL.

Tot ceea ce exista apare din LUMINA, iar LUMINA apare din TOT.

Toata creatia se sprijina pe ORDINE:

LEGEA guverneaza spatiul unde exista INFINITUL.

Din echilibru provin marile cicluri,

Deplasandu-se in armonie spre sfarsitul Infinitului.

Sa stii, omule, ca departe in spatiu-timp,

Insusi INFINITUL se va transforma.

Ia aminte si asculta Vocea Intelepciunii:

Afla ca TOTUL se creaza din TOT in permanenta.

Afla ca prin timp poti urma intelepciunea

Si sa descoperi si mai multa lumina in calea ta.

Da, vei descoperi ca necautand telul tau te va ocoli din zi in zi.

Cu mult timp in urma, in SALILE DIN AMENTI

Eu, Thoth, am stat in fata Maestrilor ciclurilor.

Preaputernici, atat ca forta cat si ca intelepciune nedezvaluita.

Condus de Locuitor, I-am vazut pentru prima data.

Mai apoi insa eliberat fiind, puteam sa intru in conclavul lor cand doream.

Ades am mers pe calea intunecoasa spre SALA unde LUMINA straluce de-a pururi.

Am aflat despre Maestrii ciclurilor, ce aduceau intelepciune din ciclurile

trecute.

In acel ciclu EI se manifestau ca ghizi ai oamenilor catre cunoasterea

TOTULUI.

Sapte sunt la numar, atotputernici, transmitand prin mine aceste cuvinte

oamenilor.

Epoci la rand, am stat in fata lor ascultandu-le cuvintele ce nu rasunau.

Odata mi-au spus:

Omule, vrei sa capeti intelepciune?

Cauta in inima flacarii.

Vrei sa capeti cunostinte despre putere?

Cauta in inima flacarii.

Vrei sa fii una cu inima flacarii?

Cauta atunci in propria-ti flacara ascunsa in interiorul tau.

De multe ori vorbitu-mi-au,

Impartasindu-mi intelepciunea nu a acestei lumi;

Aratandu-mi noi cai spre lumina;

Impartasindu-mi intelepciunea adusa de deasupra.

Oferindu-mi cunoastere,

Invatandu-ma despre LEGE, despre ordinea TOTULUI.

Vorbitu-mi-au din nou, cei SAPTE, SPUNAND:

„De dincolo de timp venim, omule,

Calatorit-am de dincolo de SPATIU-TIMP,

Da, din locul unde se termina Infinitul.

Cand tu si fratii tai erati fara de forma,

Noi aveam deja forma din ordinea TOTULUI.

Nu suntem precum oamenii,

Desi odata fost-am oameni si noi.

Din Marele Vid ne-am nascut

In conformitate cu LEGEA.

Caci trebuie sa stii ca ceea ce e format

Cu adevarat, nu are forma, decat in ochii tai.

Iar apoi imi vorbira din nou cei SAPTE, zicand:

Copil al LUMINII, THOTH, esti liber, sa calatoresti pe calea luminoasa

Pana cand TOATE vor deveni UNU.”

Ne-am nascut in ordinea noastra:

TREI, PATRU, CINCI, SASE, SAPTE, OPT – NOUA.

Afla ca acestea sunt numerele ciclurilor din care em coborat catre oameni.

Fiecare avem aici o datorie de implinit;

Fiecare avem aici o forta de controlat.

Cu toate acestea suntem UNA cu SUFLETUL ciclului nostru.

Totusi si NOI cautam un tel.

Dincolo de intelegerea omului, Infinitul se intinde in ceva mai maret

decat TOTUL.

Acolo, intr-un timp care nu e totusi timp, cu TOTI vom deveni UNUL

Cu ceva mai maret decat TOTUL.

Timpul si spatiul se misca in cercuri.

Cunoaste-le legea si vei fi si tu liber.

Da, liber fi-vei sa treci prin cicluri-

Sa treci de cei e pazesc usa.

Apoi imi vorbi al NOUALEA spunand:

Eon dupa eon am existat, necunoscand VIATA si negustand din moarte.

Caci afla, omule, ca departe in viitor, Viata si moartea se vor contopi cu

TOTUL.

Fiecare atat de perfect echilibrand pe celalalt

Niciunul neexistand in Unicitatea TOTULUI.

In oamenii acestui ciclu, forta vietii este raspandita,

Dar viata in dezvoltarea ei devine una cu TOTUL.

Aici, ma manifest in acest ciclu al vostru,

Dar in acelasi timp sunt si in viitorul timpului vostru.

Pentru mine timpul nu exista, caci in lumea mea timpul nu exista,

Caci fara forma suntem NOI.

Viata nu avem NOI dar totusi existam, mai deplin, mai maret si mai liberi

decat tine.

Omul e ca o flacara legata de un munte,

Dar NOI vom fi intotdeauna liberi in ciclul nostru.

Afla, omule, ca pe masura ce vei inainta in ciclul ce ti se intinde

inainte-ti

Viata insati va trece in intuneric si doar esenta Sufletului va ramane.

Apoi imi vorbi Maestrul OPT, zicand:

Tot ce cunosti nu e decat o parte din putin.

Inca nu ai ajuns la Maretie.

Departe in spatiu unde LUMINA domneste

Venit-am si eu in LUMINA.

Forma capatat-am dar totusi nu ca tine.

Un corp de Lumina era forma mea fara de forma.

Nu cunosc VIATA si nici MOARTEA, dar sunt tousi Maestru a tot ce exista.

Cauta sa gasesti calea printre piedici.

Calatoreste pe drumul ce duce spre LUMINA.

Imi vorbi din nou NOUA, zicand:

Cauta sa gasesti calea spre infinit.

Nu e imposibil sa-ti dezvolti o constiinta superioara.

Caci atunci cand DOI va deveni UNUL Iar UNUL se va transforma in TOT,

Atunci vei sti ca bariera s-a ridicat, si ca te-ai eliberat de cale.

Dezvolta-te de la forma la fara de forma.

Si liber vei putea fi de cale.

Astfel, de-a lungul secolelor ascultat-am, invatand calea spre TOT.

Acum imi indrept gandurile spre TOT CE EXISTA.

Asculta si auzi cand te cheama.

LUMINA, atottriumfatoare, Una cu TOTUL si TOTUL cu UNUL,

Curgi spre mine prin canal.

Intra in mine ca sa ma pot elibera.

Contopste-ma cu TOTUL, stralucind din intunecimea noptii.

Elibereaza-ma de tot spatiu-timp, elibereaza-ma de Valul noptii.

Eu, copilul LUMINII, poruncesc: eliberat din intuneric sa fiu.

Fara de forma sunt pentru Sufletul-Lumina, fara forma dar stralucind

totusi luminos.

Stiu ca lanturiel intunericului trebuie sa fie sfaramate si sa cada in

fata luminii.

Acum intelepciune iti ofer.

Liber poti fi, omule, traind in lumina si in stralucire.

Nu-ti intoarce fata de la Lumina.

Sufletul tau locuieste pe taramuri luminoase.

Esti copilul Luminii.

Indreapta-ti gandurile spre interior nu spre exterior.

Gaseste-ti Sufletul-Lumina din interiorul tau.

Afla ca tu esti MAESTRUL.

Totul vine din interior.

Indreapta-te spre taramurile luminii.

Indreapta-ti gandul spre Lumina.

Afla ca esti una cu Cosmosul, o flacara si un Copil al Luminii.

Acum insa te previn:

Nu-ti lasa gandul sa se indeparteze.

Sa stii ca lumina curge de-a pururi prin corpul tau.

Nu te indrepta spe FRATII INTUNECATI ce vin de la FRATII INTUNERICULUI.

Tine mereu ochii larg deschisi, si sufletul in acord cu Lumina.

Preia aceasta intelepciune si apleaca-te asupra ei cu atentie.

Asculta-mi Vocea si conformeaza-te.

Urmeaza calea spre lumina, si vei deveni UNA cu calea.

TABLITA 8

Cheia Secretului

Tie, omule, ti-am oferit invatatura mea.

Tie ti-am oferit Lumina.

Asculta si primeste-mi intelepciunea

Adusa din spatiu, din planuri de dincoace si de dincolo.

Om nu sunt caci m-am eliberat de dimensiuni si planuri.

In fiecare din acestea am alta corp.

In fiecare, imi schimb forma.

Acum stiu ca ce e fara forma e tot ce e din forma.

Mareata e intelepciunea celor Sapte.

Atotputernici sunt EI,

Se manifesta prin puterea lor,

Plini de forta de dincolo de timp si spatiu.

Asculta aceste cuvinte intelepte.

Asculta-le si transforma-le in ale tale.

Descopera in ele ce e fara forma.

Misterul nu e decat invatatura ascunsa.

Cunoaste-o si te vei desavarsi.

Gaseste intelepciunea adanc ingropata

Si devino stapanul intunericului si al Luminii.

Profunde sunt tainele ce te inconjoara,

Ascunse sunt secretele Celor Batrani.

Cauta printre CHEILE INTELEPCIUNII mele.

Vei gasi cu siguranta calea.

Poarta spre putere e tainica, dar cel care se desavarsesete o va primi.

Priveste spre LUMINA! Frate al meu.

Fii deschis si vei primi.

Grabeste pasul prin valea intunericului.

Triumfa asupra locuitorului noptii.

Indreapta-ti mereu ochii spre PLANUL LUMINII, si vei deveni UNA cu LUMINA.

Omul e in proces de transformare spre forme care nu sunt din aceasta lume.

Se dezvolta catre timpul fara de forma, un plan din ciclul superior.

Afla ca trebuie sa devii fara de forma inainte de a deveni LUMINA.

Asculta, omule, vocea mea, care iti povesteste despre caile Luminii,

Aratandu-ti calea spre desavarsire cand te vei contopi cu Lumina.

Cauta tainele din centrul Pamantului.

Invata LEGEA care exista, care tine stelele in echilibru

Prin forta cetii primordiale.

Cauta flacara VIETII PAMANTULUI.

Scalda-te in flacara ei.

Urmeaza calea pana cand si tu vei deveni o flacara.

Spune cuvinte fara sa le rostesti celor care locuiesc dedesubt.

Intra in templul luminat in albastru si scalda-te in focul vietii.

Afla, omule, ca esti o fiinta complexa, De pamant si foc.

Permite-i flacarii tale sa straluce cu putere.

Fii doar foc.

Intelepciune e ascunsa in intuneric.

Cand vei fi luminat de flacara Sufletului,

Descopera intelepciunea si fii NASCUT DIN LUMINA,

Un Soare al Luminii fara forma.

Cauta si mai multa intelepciune.

Gaseste-o in inima flacarii.

Descopera asta doar prin truda iar Lumina se va revarsa in creierul tau.

Asculta-mi vocea si conformeaza-te.

Rupe Valurile intunericului.

Straluce ca o LUMINA pe CALE.

Povestesc despre Stravechea Atlantida,

Povestesc despre zilele Regatului Umbrelor,

Povestesc despre venirea Copiilor umbrelor.

De foarte departe au fost ei chemati de catre intelepciunea pamantenilor,

Chemati cu scopul de a castiga mare putere.

Inainte ca Atlantida sa existe,

Erau oameni care explorau intunericul,

Folosind magia neagra pentru a chema fiinte din lumea de sub noi.

Au sosit astfel ele in acest ciclu.

Fara nici o alta vibratie, existand nevazute de catre copii pamantenilor.

Puteau exista in forma doar prin sange.

Si puteau trai in lume doar prin om.

In epocile trecute au fost cucerite de catre Maestri,

Si conduse dedesubt in locul de unde venisera.

Dar cateva au reusit sa ramana, ascunse in spatii si planuri necunoscute

omului.

Au locuit in Atlantida ca umbre, aparand din cand in cand printre oameni.

Cand sange se oferea veneau sa locuiasca printre oameni.

Sub forma de oameni au aparut printre noi, dar doar la infatisare erau

oameni.

Cap de sarpe aveau de fapt dar oamenii ii vedeau la fel ca pe oameni.

S-au insinuat in Consilii, luand forme asemanatoare oamenilor.

Omorand prin puterea lor Stapanii regatelor,

Preluandu-le infatisarea si domnind peste oameni.

Doar prin magie pueau fi descoperiti.

Doar prin sunet li se putea vedea fata.

Cautat-au ei din Regatul umbrelor

Sa distruga omul si sa domneasca in locul lui.

Dar, afla omule, ca Maestrii erau atotputernici in magie,

In stare sa ridice Valul de pe chipul sarpelui, in stare sa-l trimita la

locul lui.

Venit-au la om si invatatu-l-au secretul, CUVANTUL pe care doar un om il

poate pronunta.

Repede apoi au ridicat Valul de pe fata sarpelui si l-au alungat dintre

oameni.

Totusi, ai grija, sarpele traieste inca intr-un loc care se deschide

uneori spre lume.

Nevazuti merg printre noi in locuri unde ritualurile au fost rostite.

Pe masura ce timpul se scurge, din nou vor lua infatisarea omului.

Chemati pot fi ei de maestrul care stie albul si negrul,

Doar maestrul alb insa ii poate controla

Si lega cat sunt sub forma de om.

Nu cauta regatul umbrelor, caci raul va aparea cu siguranta.

Caci doar maestrul luminii va trumfa asupra umbrei fricii.

Afla, fratele meu, ca tema e un mare obstacol.

Fii maestru al luminii intru toate, si umbra va disparea.

Asculta si ia aminte la intelepciunea mea, glasul LUMINII e limpede.

Nu cauta valea umbrei, iar LUMINA va aparea de la sine.

Asculta, omule, intelepciunea mea profunda.

Iti vorbesc de invataturi ascunse omului.

Departe fost-am in calatoria mea prin spatiu-timp,

Pana la capatul spatiului acestui ciclu.

Da, am aruncat o privire la PAZITORII Barierei,

Care il asteptau pe cel ce urma sa treaca de ei

In acel spatiu unde timpul nu exista,

Abia I-am simtit pe pazitorii ciclurilor.

Ei se misca doar in unghiuri.

Nu sunt eliberati de dimensiunile curbe.

Ciudati si inspaimantatori sunt PAZITORII Barierei.

Urmaresc constiinta pana la marginile spatiului.

Sa nu crezi ca vei scapa intrand in corp,

Caci ei urmaresc cu repeziciune Sufletul in unghiuri.

Doar cercul iti va oferi protectie, te va salva din ghearele

LOCUITORILOR IN UNGHIURI.

Odata, intr-un timp apus, m-am apropiat de mareata Bariera,

Si am vazut pe tarmurile unde timpul nu exista,

Formele fara de forma ale PAZITORILOR barierei.

Ascunsi dincolo de timp i-am descoperit;

Iar EI, simtindu-ma de la distanta, s-au ridicat, au scos un sunet ca de

clopot

care a putut fi auzit din ciclu in ciclu si s-au deplasat prin spatiu

catre sufletul meu.

Fugit-am atunci repede din calea lor, inapoi de la capatul de neimaginat

al timpului.

Dar ei m-au urmarit continuu, miscandu-se in unghiuri ciudate necunoscute

omului.

Pe tarmurile gri al capatului TIMPULUI-SPATIU am gasit PAZITORII Barierei,

Atacand Sufletul care incearca sa treaca dincolo de timp.

Am fugit in cercuri inapoi in corp.

Am fugit dar cu repeziciune m-au urmarit si ei.

Devoratorii m-au urmarit, cautand prin unghiuri sa-mi mistuie Sufletul.

Afla, omule, ca Sufletul care provoaca Bariera poate fi inrobit

De catre PAZITORII de dincolo de timp, tinut in robie pana cand acest

ciclu se incheie

Si lasat in urma cand constiinta pleaca.

Intrat-am in corp.

Am creat cercuri ce nu au unghiuri,

Am creat forma care din forma mea a fost creata.

mi-am transformat corpul intr-un cerc

iar urmaritorii s-au pierdut in cercurile timpului.

Cu toate acestea, cand ies din corp, trebuie sa fiu prudent oricand

Sa nu ma misc in unghiuri caci altfel sufletul meu poate sa nu mai fie

nicodata liber.

Sa stii ca PAZITORII Barierei se misca doar in unghiuri

Si niciodata pe curbele spatiului.

Doar miscandu-te si tu in curbe poti scapa de ei,

Caci in unghiuri te vor putea urmari.

Omule, ia aminte la ce-ti spun:

Nu cauta sa deschizi poarta ce da dincolo de timp.

Putini sunt cei care au reusit sa treaca de Bariera

Catre LUMINA mai mare ce straluce dincolo.

Caci trebuie sa stii ca de-a pururi locuitorii

Cauta astfel de Suflete pentru a le inrobi.

Asculta si ia aminte, omule:

Cauta sa te misti nu in unghiuri ci in curbe,

Iar daca, in timp ce esti in afara corpului,

Auzi un sunet ca un latrat de caine de vanatoare

Rasunand clar, ca un clopot in fiinta ta, fugi inapoi in corp in cercuri.

Dupa ce ai intrat in forma in care locuiesti, foloseste crucea si cercul

combinandu-le.

Deschide gura si foloseste-ti Vocea.

Rosteste CUVANTUL si vei fi eliberat.

Doar cel care are LUMINA pe deplin poate spera sa treaca de pazitorii caii.

Iar apoi trebuie sa se miste in curbe si unghiuri ciudate

Care sunt formate in directii necunoscute omului.

Asculta si ia aminte, omule:

Nu incerca sa treci de pazitorii caii.

Mai degraba cauta sa-ti sporesti Lumina si pregateste-te sa-ti continui

drumul.

LUMINA este telul tau suprem, fratele meu.

Cauta si gaseste de-a pururi Lumina pe calea ta.

TABLITA 9

Cheia Libertatii Spatiului

Asculta-mi vocea, omule,

Ce te invata despre Intelepciunea si Lumina acestui ciclu;

Ce te invata cum sa alungi intunericul,

Ce te invata cum sa aduci Lumina in viata ta.

Cauta, omule, sa descoperi calea ce te duce spre VIATA eterna ca un SOARE.

Iesi de sub valul intunericului.

Cauta sa devii o Lumina in lume.

Fa din tine un vas pentru Lumina, o tinta pentru Soarele acestui spatiu.

Ridica-ti ochii catre Cosmos.

Ridica-ti ochii spre Lumina.

Rosteste cuvintele Locuitorului, cantul ce cheama Lumina.

Canta cantecul libertatii.

Canta cantecul Sufletului.

Creaza inalta vibratie care te va face UNA cu Intregul.

Fii una cu cosmosul.

Contopeste-te cu Lumina.

Fii un instrument al ordinii, o cale a LEGII pentru lume.

Omule, LUMINA ta este marea LUMINA, care straluce prin umbra carnii.

Trebuie sa te eliberezi de intuneric inainte de a te contopi cu LUMINA.

Umbrele intunericului te inconjoara.

Viata curge ca un suvoi prin tine.

Omule, trebuie sa te ridici iar corpul tau va pleca departe

Spre planurile care te inconjoara si care sunt totusi Una cu tine.

Priveste in jurul tau, omule.

Vezi-ti propria lumina reflectata.

Chiar si in intunericul din jurul tau

Lumina ta continua sa curga prin val.

Cauta de-a pururi intelepciunea.

Nu-i permite corpului tau sa te tradeze.

Stai in calea Luminii.

Alunga intunericul cu stralucirea ta.

Sa stii ca intelepciunea e vesnica.

Ea exista de cand a inceput TOTUL, faurind armonie din

Legea ce exista pe CALE.

Asculta, omule, la invatatura intelepciunii.

Asculta vocea ce vorbeste despre timpul trecut.

Iti voi dezvalui invataturi uitate, iti voi poveti despre intelepciunea

ascunsa in trecut,

Pierduta in mijlocul intunericului din jurul meu.

Sa stii, omule, ca tu esti intruchiparea tuturor lucrurilor.

Doar ca acest lucru a fost uitat, pierdut cand omul a fost inrobit,

Legat si ferecat in lanturile intunericului.

Cu foarte mult timp in urma, am renuntat la trup.

Am cutreierat liber prin imensitatea eterului,

Inconjurand unghiurile ce-l tineau pe om in robie.

Afla, omule, ca tu esti doar spirit.

Corpul nu inseamna nimic.

Sufletul e TOTUL.

Nu-i permite corpului tau sa fie o inchisoare.

Alunga intunericul si calatoreste in Lumina.

Renunta la trup, omule, si elibereaza-te, fii cu adevarat o Lumina ce e

UNA cu Lumina.

Cand te vei fi eliberat din robia intunericului

Si vei calatori in spatiu ca SOARE al LUMINII,

Atunci vei afla ca spatiul nu e nelimitat

Ci ca are granite sub forma de unghiuri si linii curbe.

Afla, omule, ca tot ceea ce exista

E doar o reprezentare a lucrurilor si mai marete care vor veni.

Materia este fluida si curge ca un fluviu,

Transformandu-se constant dintr-un lucru in altul.

Invatatura a existat de-a lungul epocilor;

Nu a fost niciodata schimbata, desi a fost ingropata in intuneric;

Nu s-a pierdut niciodata, desi a fost uitata de om.

Sa stii ca in spatiul in care locuiesti

Se afla alte spatii la fel de maret ca cel al tau,

Impletite prin centrul materiei tale

Dar totusi despartite in spatiile lor proprii.

Intr-un timp demult uitat, eu THOTH, am deschis poarta,

Am intrat in alte spatii si am aflat secretele ascunse.

Adanc in esenta materiei se afla ascunse multe secrete.

Noua sunt la numar dimensiunile ce se intrepatrund,

Si Noua sunt ciclurile spatiului.

Noua sunt difuziunile constiintei

Si Noua sunt lumile dintre lumi.

Da, Noua la numar sunt Maestrii ciclurilor

Care vin si de deasupra si de dedesubt.

Spatiul e plin de lucruri ascunse, caci spatiul e impartit de timp.

Cauta cheia catre timp-spatiu, si vei deschide poarta.

Sa stii ca prin spatiu-timp Constiinta exista cu siguranta.

Desi e ascunsa invataturii noastre ea exista totusi de-a pururi.

Cheia catre lumile din interiorul tau se gaseste doar in interiorul tau.

Caci omul e poarta misterelor si cheia care este Una cu Unul.

Cauta in interiorul cercului.

Foloseste CUVANTUL pe care ti l-am dezvaluit.

Deschide poarta din interiorul tau, iar atunci cu siguranta vei trai si tu.

Omule, tu crezi ca traiesti, dar sa stii ca e doar viata in moarte.

Caci atata vreme cat esti legat de corpul tau, pentru tine nu exista nici

un fel de viata.

Doar Sufletul e liber sa calatoreasca prin spatiu, si are o viata care e

cu adevarat viata.

Restul nu e decat robie, o incatusare din care trebuie sa te eliberezi.

Nu gandi ca omul e nascut pe pamant, desi s-ar putea sa vina de pe pamant.

Omul e un spirit nascut in lumina.

Dar, daca nu stie acest lucru, nu poate fi liber niciodata.

Intunericul in inconjoara pe cel nascut in lumina.

Intunericul inrobeste Sufletul.

Doar cel ce cauta poate spera sa se elibereze.

Umbre te inconjoara intunericul umple tot spatiul

Straluce, LUMINA a omului-suflet.

Umple intunericul spatiului.

Esti copilul MARII LUMINI amintesteti asta si vei fi liber.

Nu adasta in umbra.

Iesi din intunericul noptii Lumina, lasa-ti sufletul, tu SOARE NASCUT,

Sa se umple cu maretia Luminii, eliberat din lanturile intunericului,

Un Suflet care e UNU cu Lumina.

Tu esti cheia intregii intelepciunii.

In tine se afla tot timpul si spatiul.

Nu trai incatusat in intuneric.

Elibereaza-ti forma de Lumina din noapte.

Mareata Lumina ce umpli tot Cosmosul, curgi deplin catre om.

Fa din corpul lui o torta de lumina care sa nu se stinga niciodata printre

oameni.

Departe in trecut, cautat-am intelepciune, invataturi necunoscute omului.

Departe in trecut, am calatorit in spatiu acolo unde s-a nascut timpul.

Cautat-am intotdeauna si mai multa intelepciune

Pentru a o adauga la cea pe care o aveam deja.

Descoperit-am ca doar viitorul Detinea intelepciunea pe care o cautam.

In jos, spre SALILE DIN AMENTI am calatorit, intelepciune si mai multa

cautand.

Inrebat-am MAESTRII CICLURILOR despre calea spre intelepciunea pe care o

cautam.

Le-am adresat aceasta intrebare:

Unde se afla sursa TOTULUI?

Raspunsu-mi-a in tonuri preaputernice Vocea MAESTRULUI NOUA:

Elibereaza-ti sufletul de corp si vino cu mine in LUMINA.

Iesit-am din corpul meu, O flacara palpaind in noapte.

Stat-am in fata MAESTRULUI, scaldat in focul VIETII.

Cuprins fost-am apoi de o forta, mai puternica de intelegerea omului.

Aruncat fost-am in Abis prin spatii necunoscute omului.

Vazut-am matritele Ordinii din haos si unghiurile noptii.

Vazut-am LUMINA, rasarind din Ordine si auzit-am vocea Luminii.

Vazut-am flacara Abisului, producand Ordine si Lumina.

Am vazut Ordinea nascandu-se din haos.

Am vazut Lumina raspandind Viata.

Apoi auzit-am vocea.

Asculta si intelege.

Flacara este sursa tuturor lucrurilor, cea care contine toate lucrurile in

stare latenta.

Ordinea care a emis Lumina este CUVANTUL iar din CUVANT,

SE NASTE VIATA si existenta tuturor lucrurilor.

Vocea vorbi din nou, spunand:

VIATA din tine este CUVANTUL.

Gaseste VIATA din tine si vei avea puterea sa folosesti CUVANTUL.

Indelung privit-am flacara-Lumina, revarsandu-se din Esenta Focului,

Realizand ca VIATA e ORDINE si ca omul e una cu focul.

M-am intors in trup si am stat din nou in fata celo Noua,

Ascultand vocea Ciclurilor, vibrand de putere au vorbit ei:

Afla, tu THOTH, ca VIATA nu e decat CUVANTUL FOCULUI.

VIATA pe care o tot cauti nu e decat CUVANTUL din Lume ca un foc.

Cauta calea spre CUVANT iar Puterile vor fi cu siguranta ale tale.

Intrebatu-l-am apoi pe Noua:

Maestre, arata-mi calea.

Calea spre intelepciune.

Arata-mi calea spre CUVANT.

Imi raspunse el, MAESTRUL NOUA:

Prin ORDINE vei gasi calea.

Nu ai vazut ca CUVANTUL se naste din Haos?

Nu ai vazut ca LUMINA se naste din FOC?

Cauta si in viata ta aceasta ordine.

Echilibreaza-ti si ordoneaza-ti viata.

Potoleste-ti Haosul emotiilor si vei avea ordine in VIATA.

ORDINEA nascuta din haos

Iti va aduce CUVANTUL SURSEI,

Iti va aduce puterea CICLURILOR,

Si va face din Sufletul tau o forta ce va traversa epocile,

Un SOARE perfect din Sursa.

Ascultat-am vocea iar cuvintele mi-au intrat adanc in suflet.

Dintotdeauna cautat-am ordinea care sa ma poata apropia de CUVANT.

Afla ca cel ce ajunge la el trebuie sa fie mereu in ORDINE pentru a putea

Folosi CUVANTUL desi aceasta ordine nu a fost si nici nu poate fi vreodata.

Asculta aceste cuvinte, omule.

Fa-le parte din viata ta.

Cauta sa cuceresti aceasta ordine

Si Unul cu CUVANTUL vei deveni.

Straduieste-te sa obtii LUMINA pe calea Vietii.

Cauta sa fii Unul cu SOARELE/starea.

Cauta sa nu fii decat LUMINA.

Gandeste-te doar la Unicitatea Luminii cu corpul omului.

Afla ca totul e Ordine nascuta din Haosul nascut in lumina.

TABLITA 10

Cheia Timpului

Asculta, omule. Invata din intelepciunea mea.

Afla despre misterele adanc ascunse ale spatiului.

Afla despre GANDUL ce creste in abis,

Aducand Ordinea si Armonia in spatiu.

Afla, omule, ca tot ce exista fiinteaza doar datorita LEGII.

Cunoaste LEGEA si vei fi liber, nu vei mai fi niciodata inrobit de noapte.

Departe, in spatii ciudate, calatorit-am in adancul abisului timpului,

Pana cand mi s-a revelat totul.

Sa stii ca misterul e mister doar cand el e invatatura necunoscuta omului.

Dupa ce vei fi explorat toate misterele sufletului,

Invatatura si intelepciunea iti vor apartine cu siguranta.

Cauta sa inveti ca TIMPUL este secretul prin care te poti elibera din

acest spatiu.

Indelung cautat-am eu, INTELEPCIUNE, intelepciunea;

Si voi continua sa caut pana la sfarsitul eternitatii

Caci stiu ca de-a pururi, se va indeparta de mine telul pe care doresc

sa-l ating.

Chiar si MAESTRII CILCURILOR stiu ca nu si-au atins scopul inca,

Caci cin intelepciunea lor ei stiu ca ADEVARUL se dezvolta neincetat.

Odata, intr-un timp trecut, m-am adresat Locuitorului.

L-am intreabt despre misterele timpului si spatiului.

I-am adresat intrebarea care clocotea in mine:

Maestre, ce e timpul?

Imi raspunse apoi, Maestrul:

Afla, Thoth, ca la inceput Exista VID si nefiinta, o nefiinta fara spatiu

si timp.

In aceea nefiinta a aparut un gand, semnificativ, atottriumfator,

Care a umplut VIDUL.

Nu exista materie ci doar forta, o miscare, un vartej sau vibratie

A gandului semnificatv care a umplut VIDUL.

L-am intrebat pe Maestru:

Acest gand era etern?

Imi raspunse LOCUITOTUL, zicand:

La inceput, gandul era etern

Iar pentru ca gandul sa poata fi etern, trebuia sa existe si timp.

Astfel ca in gandul atottriumfator aparu LEGEA TIMPULUI.

Da, timpul care exista in toate spatiile, care pluteste lin si ritmic

Care se afla de-a pururi intr-o stare fixa.

Timpul nu se schimba dar toate lucrurile se schimba in timp.

Pentru ca timpul e forta ce separa evenimentele.

Timpul nu se afla in miscare dar tu te misti in timp

Asa cum constiinta ta se misca intre evenimente.

Da, prin timp exista o existenta UNICA eterna.

Sa stii ca desi in timp esti despartit, esti totusi UNUL in toate

timpurile existente.

Inceta atunci vocea LOCUITORULUI,

Iar eu plecat-am sa meditez asupra timpului.

Caci stiam ca acele cuvinte erau pline de intelepciune

Si ca ele erau o cale de a explora misterele timpului.

Ades am reflectat la cuvintele LOCUITORULUI.

Apoi cautat-am sa aflu secretul timpului.

Descoperit-am ca timpul se misca in unghiuri ciudate.

Totusi doar prin linii curbe puteam sa sper ca voi afla cheia

Ce-mi va prmite sa am acces la timp-spatiu.

Descoperit-am ca doar miscandu-ma in sus iar apoi spre dreapta

Puteam sa ma eliberez din timpul miscarii.

Iesit-am din corp, si m-am deplasat cu miscari ce m-au schimbat in timp.

Ciudate privelisti am mai vazut in timpul calatoriilor mele,

Multe secrete mi s-au infatisat.

Da, vazut-am inceputul omului, am aflat din trecut ca nimic nu e nou.

Cauta, omule, sa afli calea ce duce prin spatii

Care sunt formate in timpul ce va veni.

Nu uita, omule, in timp ce cauti ca Lumina este telul pe care doresti sa-l

atingi.

Cauta Lumina pe calea ta iar telul tau va dura de-a pururi.

Nu-ti lasa sufletul sa se intoarca spre intuneric.

Sufletul sa-ti straluce, sa fii un Soare pe cale.

Afla stralucirea nemuritoare, iti vei gasi intotdeauna Sufletul ascuns in

Lumina,

Niciodata inrobit de intuneric, stralucind de-a pururi ca un Soare al

Luminii.

Da, chiar daca e ascuns in intuneric sufletul tau, o scanteie a flacarii

adevarate exista.

Fii Unu cu cea mai mareata Lumina.

Descopera in SURSA, SFARSITUL telului tau.

Lumina e viata, caci fara mareata Lumina nimic nu poate exista vreodata.

Afla ca in toata materia formata, sufletul Luminii exista intotdeauna.

Da, chiar daca e ascunsa in intuneric lumina primordiala exista intotdeauna.

O data am stat in SALILE DIN AMENTI

Si am ascultat vocea MAESTRILOR DIN AMENTI,

Rostind in tonuri ce rasunau in linistea de acolo, cuvinte atotputernice.

Au cantat cantecul ciclurilor, cuvintele ce deschid calea catre dincolo.

Da, am vazut marea cale deschisa si am privit un moment catre dincolo.

Vazut-am miscarea ciclurilor, la fel de imense pe cat putea transmite si

gandul SURSEI.

Stiut-am atunci ca pana si Infinitul se misca catre acelasi final de

negandit.

Vazut-am ca Cosmosul e Ordine si o parte a unei miscari care se intinde in

tot spatiul,

O parte a unei Ordini a Ordinilor, miscandu-se constant intr-o armonie a

spatiului.

Vazut-am rotirea ciclurilor ca niste cercuri uriase pe cer.

Stiut-am atunci ca tot ceea ce are fiinta creste pentru a intalni o alta

fiinta

Intr-o indepartata grupare a spatiului si timpului.

Stiut-am atunci ca in Cuvinte se afla puteri ce deschid planuri ascunse

omului.

Ca chiar in cuvinte sta ascunsa cheia ce va deschide calea spre ce e sus

si jos.

Asculta, omule, acest cuvant pe care ti-l incredintez.

Foloseste-l si vei descoperi puterea din el cand il vei rosti.

Spune cuvantul: „ZIN-URU” si putere vei descoperi in el.

Totusi trebuie sa intelegi ca omul este din Lumina si ca Lumina este a

omului.

Asculta, omule, despre un mister mai ciudat decat toate cate se afla sub

Soare.

Afla, omule, ca tot spatiul e plin de lumi incluse in alte lumi;

Da, una intr-alta dar totusi despartite de Lege.

Pe cand ma aflam in cautarea intelepciunii, am deschis poarta ce LE

desparte de om.

Chemat-am din alte planuri ale existentei,

Una care era mai frumoasa decat fiicele oamenilor.

Da, am chemat-o din spatiu, sa straluce ca Lumina in lumea oamenilor.

Folosit-am toba Sarpelui.

Purtat-am roba rosie-aurie.

Pusu-mi-am pe cap coroana de Argint.

In jurul meu un cerc de cinabru stralucea.

Ridicatu-mi-am bratele si rostit invocatia

Ce deschide calea spre planurile de dincolo,

Strigat-am la MAESTRII SEMNELOR ce se aflau in caminele lor:

Maestri ai celor doua orizonturi, cei ce paziti cele trei porti,

Ce stati Unul la dreapta si Unul la stanga in timp ce STEAUA urca pe

tronul sau

Si domneste peste semnul lui.

Da, print intunecat din ARULU, deschide portile taramului intunecat, ascuns

Si elibereaz-o pe cea pe care o tii captiva.

Asculta-ti la mine, Maestri intunecati si Maestri Luminati,

Pe numele voastre secrete va numesc, nume pe care le stiu si le pot pronunta,

Ascultati-ma si supuneti-va dorintei mele.

Aprins-am apoi cu flacara cercul din jurul meu si am strigat-O

In planurile-spatiu de dincolo.

Fiica a Luminii intoarce-te din ARULU.

De sapte ori cate sapte ori trecut-am prin foc.

Mancare nu am mancat.

Apa nu am baut.

Te chem din ARULU, din taramurile din EKERSHEGAL,

Te chem, doamna a Luminii.

Eliberata era acum de MAESTRII noptii,

Libera sa traiasca in Lumina Soarelui pamantean,

Libera sa traiasca ca si copil al Luminii.

Ascultati, copii mei.

Magia este invatatura si nu e decat Lege.

Nu va temeti de puterea din voi caci ea se supune Legii ca si stelele de

pe cer.

Sa stiti ca fara invatatura intelepciunea este magica si nu vine din Lege.

Dar sa stiti ca prin invatatura va puteti apropia si mai mult de un loc in

Soare.

Ascultati, copii mei si urmati-mi invatatura.

Cautati continuu Lumina.

Straluciti in lumea oamenilor, fiti o Lumina ce va straluci printre oameni.

Urmati-mi si insusiti-va magia mea.

Sa stiti ca toata forta e a voastra daca doriti asta.

Nu va temeti de calea ce va duce spre invatatura,

Ci, dimpotriva, luminati calea intunecata.

Lumina iti apartine, omule, e la indemana ta.

Descatuseaza-te si vei fi liber.

Afla ca Sufletul tau traieste in sclavie

Incatusat de temeri care te fac rob.

Deschide ochii si priveste mareata LUMINA-SOLARA.

Nu te teme caci totul iti apartine.

Teama este precum MAESTRUL intunecatului ARULU

Pentru cel ce nu a infruntat niciodata teama intunericului.

Da, sa stii ca teama are o existenta

Creata de cei care sunt sclavii propriilor temeri.

Eliberati-va din sclavie, copii mei, si pasiti in Lumina glorioasei zile.

Nu va indreptati niciodata gandurile spre intuneric

Si veti deveni cu siguranta UNA cu Lumina.

Omul nu e decat ce crede el ca e, un frate al intunericlui sau un copil al

Luminii.

Pasiti in Lumina, Copii mei.

Pasiti pe calea ce duce spre Soare.

Asculta intelepciunea mea.

Foloseste cuvantul pe care ti l-am incredintat.

Foloseste-l si vei gasi cu siguranta putere si intelepciune si Lumina

pentru a pasi pe cale.

Cauta si descopera cheia pe care ti-am incredintat-o

Si vei fi de-a pururi un Copil al Luminii.

TABLITA 11

Cheia catre ce e Sus si Jos

Ascultati si luati aminte, copii ai lui Khem,

La cuvintele pe care vi le incredintez si care va vor aduce Lumina.

Sa stiti, oamenilor, ca I-am cunoscut pe parintii vostri,

Da, parintii vostri de acum mult timp.

Fara sa cunosc moartea am trecut prin toate epocile,

Traind printre voi inca de la inceputuri.

M-am straduit intotdeauna sa va conduc spre Lumina Marelui Suflet,

Sa va scot din intunericul noptii.

Aflati voi, oameni in mijlocul carora pasesc,

Ca eu, Thoth, detin toata invatatura

Si toata intelepciunea cunoscute de oameni din cele mai vechi timpuri.

Pastrator fost-am al secretelor marelui popor, posesorul cheii ce duce

spre viata.

V-am crescut, copii mei, de cand va aflati in intunericul Zilelor de Demult.

Asculatti acum cuvintele mele pline de intelepciune.

Ascultati mesajul pe care vi-l aduc.

Ascultati cuvintele pe care vi le incredintez, si va veti ridica din

intuneric spre Lumina.

Departe, in trecut, cand am venit prima data la voi, v-am gasit ascunsi in

pesteri.

Ridicatu-v-am prin puterea si intelepciunea mea

Pana cand ati inceput sa straluciti ca oameni intre oameni.

Da, v-am gasit fara de stiinta.

Doar cativa erati mai presus de animale.

V-am cultivat continuu scanteia constiintei voastre

Pana cand intr-un tarziu ati luminat ca oameni.

Va voi impartasi acum invatatura straveche ce depaseste gandirea rasei

voastre.

Aflati ca noi, cei din Marea Rasa

Am detinut si detinem inca cunostinte mai presus de cele ale omului.

Intelepciune pe care am primit-o de la popoarele nascute printre stele,

Intelepciune si invatatura dincolo de puterea de intelegere a omului.

Catre noi coborat-au maestrii intelepciunii

La el de indepartati de noi precum sunt eu de voi.

Ascultati acum intelepciunea pe care vreau sa v-o impartasesc.

Folositi-o si liberi veti fi.

Sa stiti ca in piramida pe care am construit-o sunt Cheile ce va vor arata

Calea spre viata.

Da, trageti o linie de la marele chip pe care l-am construit,

Catre varful piramidei, construita ca o poarta.

Trageti inca o linie, opusa la acelati unghi si directie.

Sapati si veti gasi ce am ascuns.

Acolo veti gasi intrarea subpamanteana

Catre secretele ascunse ininte ca voi sa deveniti oameni.

Va voi spune acum despre misterul ciclurilor

care se deplaseaza cu miscari ciudate pentru ce e finit,

caci infinite sunt ele dincolo de intelegerea omului.

Aflati ca sunt noua cicluri;

Da, noua deasupra si paisprezece dedesubt,

Deplasandu-se in armonie catre locul de contopire care va exista intr-un

timp viitor.

Sa stiti ca Maestrii Ciclurilor sunt unitati de constiinta trimise sa

uneasca Asta cu Totul.

Au cel mai inalt nivel de constiinta dintre toate Ciclurile, lucrand in

armonie cu Legea.

EI stiu ca in timp totul va atinge perfectiunea,

Neamiexistand nimic deasupra si dedesubt, ci totul va fi Unu

Intr-un Infinit perfect, o armonie a tuturor in Unicitatea Totului.

Departe sub scoarta Pamantului in Salile din Amenti stau cei Sapte,

Maestri ai Ciclurilor,

Da, si inca unul, Maestrul de dedesubt.

Sa stiti totusi ca in Infinit nu exista nici sus nici jos.

Dar intotdeauna exista si va exista Unicitatea Tuturor cant totil va fi

incheiat.

Ades am sta inaintea Maestrilor Totului.

Ades din fantana intelepciunii lor am baut si

Mi-am umplut atat corpul cat si Sufletul cu Lumina lor.

Povestitu-mi-au despre cicluri si despre Legea care le ofera ce trebuie

pentru a exista.

Da, mi-a vorbit Maestrul Noua, zicand:

Thot, maret esti printre copii Pamanrului, dar exista secrete pe care nici

tu nu le cunosti.

Stii ca ai venit dintr-un spatiu-timp inferior acestuia

Si stii ca vei calatori catre un spatiu-timp superior.

Dar putine stii despre secretele ce se ascund in ele,

Putine stii despre intelepciunea de dincolo.

Sa stii ca tu, ca intreg, in aceasta constiinta nu esti decat o celula in

proces de dezvoltare.

Constiinta de sub tine se dezvolta continuu in sensuri diferite de cele pe

care le cunosti.

Da, desi intr-un spatiu-timp inferior tie,

Ea se extinde in directii ce sunt diferite

De cele ale tale.

Caci trebuie sa stii ca ea se evolueaza ca rezultat al dezvoltarii tale

Dar nu in acelasi fel in care te-ai dezvoltat tu.

Evolutia ta trecuta si prezenta au produs o cauza si un efect.

Nici o constiinta nu urmeaza calea celor dinaintea ei,

Caci astfel totul ar fi doar o repetitie, de prisos.

Fiecare constiinta, in ciclul in care exista isi urmeaza propria cale spre

telul suprem.

Fiecare joaca un rol in Planul Cosmosului.

Fiecare joaca un rol catre telul suprem.

Cu cat e mai indepartat ciclul, cu atat e mai mare

invatatura lui si capacitatea de a ingloba Legea in tot.

Afla ca in ciclurile inferioare noua tu te ocupi de partile mai mici ale

Legii

In timp ce noi, cei din ciclul care se intinde la Infinit

Ne straduim sa construim o Lege mai mareata.

Fiecare are un rol de jucat in cicluri.

Fiecare trebuie sa-si desavarseasca opera.

Ciclul inferior tie nu ti-e inferior totusi ci e format doar pentru o

nevoie ce exista.

Caci trebuie sa stii ca fantana intelepciunii ce produce ciclurile cauta

continuu

Sa afle noi puteri.

Sa stii ca invatatura se castiga doar prin practica,

Iar intelepciunea provine doar din invatatura

Si astfel sunt create cilurile de catre Lege.

Sunt unelte cu ajutorul carora se obtine invatatura

Pentru Planul Legii care este Sursa Totului.

Ciclul inferior nu e cu adevarat inferior ci doar diferit in spatiu si timp.

Constiinta de acolo lucreaza si testeaza lucruri mai mici decat cele ce

esti tu.

Si asa cum tu cultivi lucruri mai marete, la fel deasupra ta sunt cei ce

cultiva si ei

Ca si tine, alte legi.

Diferenta ce exista intre cicluri rezida doar in capacitatea de a lucra cu

Legea.

Noi, cei care existam in cicluri superioare celui al tau, suntem cei ce au

aparut primii

Din Sursa si care au castigat, in trecerea prin Timp-spatiu, capacitatea

de a folosi

Legile Mai Marelui ce sunt mai presus de intelegerea omului.

Nimic nu e cu adevarat inferior tie ci doar se afla intr-o operatie

diferita a Legii.

Priveste in sus sau in jos, vei gasi acelasi lucru.

Caci totul nu e decat o parte a Unicitatii care sta la baza Sursei Legii.

Constiinta care se afla sub tine este o parte a ta asa cum si noi suntem o

parte din tine.

Tu, ca si copil nu ai avut invatatura pe care ai acumulat-o crescand.

Compara ciclurile cu omul in calatoria lui de la nastere la moarte

Si vei vedea in ciclul inferior tie copilul cu invatatura pe care o are;

Apoi priveste-te adult, avansand in invatatura pe masura ce timpul trece.

Priveste-ne si pe noi, copii ajunsi la maturiate

Cu invatatura si intelepciunea acumulate odata cu trecerea anilor.

La fel, Thoth, sunt si ciclurile constiintei, copii in diferite momente

ale dezvoltarii,

Totusi toate provenind de la aceasi Sursa, Intelepciunea,

Si toate la Intelepciune reintorcandu-se.

Inceta apoi sa-mi vorbeasca El si se aseza in linistea obisnuita Maestrilor.

Apoi imi vorbi din nou, zicand:

„Thoth, mult timp am petrecut Noi in Amenti, pazind flacara vietii din Sali.

Afla totusi ca suntem parte a Ciclurilor noastre cu Vederea noastra

ajungand la ele si mai departe.

Da, stim ca din toate, nimic nu conteaza cu exceptia evolutiei

Datorate Sufletului nostru.

Stim ca carnea e efemera.

Lucrurile pe care oamenii le respecta nu inseamna nimic pentru noi.

Nu cautam nimic ce are legatura cu corpul ci doar cu starea de perfectiune

a Sufletului.

Cand voi, oamenii, veti invata ca nimic in afara evolutiei Sufletului nu

conteaza,

Abia atunci veti fi liberi cu adevarat din robie, liberi sa lucrati in

armonie cu Legea.

Afla, omule, ca trebuie sa tintesti spre perfectiune, caci doar asa iti

vei atinge scopul.

Desi ar trebui sa stii ca nimic nu e perfect, totusi ar trebui sa fie

tinta si scopul tau.

Inceta din nou vocea lui Noua, iar cuvintele se scufundara in constiinta mea.

Acum, caut si mai multa intelepciune ca sa pot fi perfect in Lege cu Totul.

Curand cobor in Salile din Amenti pentru a trai sub recea floare a vietii.

Tu, cel ai primit invatatura, nu ma vei mai vedea.

Totusi trai-voi de-a pururi in intelepciunea pe care ti-am oferit-o.

Tot ceea ce e omul, exista datorita intelepciunii lui.

Tot ceea ce va fi omul, e rezultatul cauzei lui.

Asculta-mi acum vocea si devino mai maret decat omul obisnuit.

Ridica-ti ochii, lasa Lumina sa-ti inunde fiinta,

Fii de-a pururi un Copil al Luminii.

Doar prin stradanii vei evolua catre Planul unde Lumina e Totul.

Fii maestrul tuturor celo ce te inconjoara.

Nu te lasa niciodata condus de efectele vietii tale.

Creaza apoi cauze si mai perfecte iar in timp vei deveni un Soare al Luminii.

Liber, lasa-ti sufletul sa se inalte de-a pururi, eliberat din robia si

lanturile noptii.

Ridica-ti ochii spre Soarele de pe cerul-spatiu.

Permite-i sa fie un simbol al vietii.

Aminteste-ti ca esti Lumina Mareata, perfect in sfera ta proprie,

Unde esti liber.

Nu cauta niciodata inspre intuneric.

Ridica-ti ochii spre spatiul de deasupra.

Libera lasa-ti flacara sa arda si vei fi un Copil al Luminii.

TABLITA 12

Legea Cauzei si a Efectului si Cheia Profetiei

Asculta, omule, cuvintele intelepciunii mele,

Asculta vocea lui Thoth, atlantul.

Stapanit-am Legea spatiului si timpului.

Cunostinte am acumulat despre timpul viitor.

Astfel stiu ca omul in miscarea lui prin spatiu-timp va fi de-a pururi Una

cu Totul.

Sa stii, omule, ca viitorul e ca o carte deschisa pentru cel ce stie sa

citeasca.

Fiecare efect va aduce cu sine si cauza lui

Caci fiecare efect provine din cauza primordiala.

Afla ca viitorul nu e fix sau stabil ci variaza pe masura ce cauza produce

efectul.

Cerceteaza cauza pe care o creezi, si vei descoperi cu siguranta ca totul

e efect.

Asa ca omule, fii sigur ca efectele pe care le produci

Sunt intotdeauna cauzele unor efecte si mai perfecte.

Afla ca viitorul nu e fix ci ca el urmeaza vointa omului pe masura ce

acesta se misca

Prin miscarile spatiului-timp catre telul unde incepe un timp nou.

Omul poate citi viitorul doar prin intermediul cauzelor care produc efecte.

Cauta in interiorul a ceea ce a produs cauza si vei descoperi cu siguranta

efectele.

Asculta, omule, cand iti vorbesc despre viitor, despre efectul ce urmeaza

cauza.

Sa stii ca omul in calatoria lui spre lumina

Cauta de-a pururi sa se elibereze din noaptea ce-l inconjoara,

Precum umbrele ce inconjoara stelele pe cer si, la fel ca si stelele de pe

cerul-spatiu, si el

Va straluci din umbra noptii.

Destinul sau il va conduce mereu spre inainte pana va deveni Una cu Lumina.

Da, desi calea pe care o are de strabatut se afla in mijlocul umbrelor,

Inaintea lui straluce de-a pururi Marea Lumina.

Chiar daca intunecat ii va fi drumul va infrange

Umbrele ce zboara in jurul lui precum noaptea.

Departe in viitor, vad omul ca nascut din Lumina,

Eliberat de intunericul ce inrobeste Sufletul,

Traind in Lumina fara lanturile intunericului

Care sa acopere Lumina care e de fapt Lumina Sufletului sau.

Afla, omule, ca inainte de a realiza acest lucru

Multe umbre ale intunericului vor cadea asupra Luminii tale

Incercand sa stinga Lumina Sufletului care se zbate sa fie libera.

Mareata e lupta dintre Lumina si intuneric, veche de epoci si totusi noua

intotdeauna.

Totusi, intr-un timp departe in viitor Lumina va fi Totul iar intunericul

va fi invins.

Asculta, omule, cuvintele mele pline de intelepciune.

Pregateste-te iar Lumina ta nu va fi umbrita.

Omul s-a ridicat si a decazut la fel cum noile valuri de constiinta curg

dinspre marele

Abis de sub noi spre Soarele telului sau.

Voi, copii mei, v-ati ridicat de unde va aflati, adica cu putin deasupra

animalelor,

Iar acum sunteti cei mai mareti dintre oameni.

Totusi inaintea voastra au fost altii mai mareti decat voi.

Si, la fel cum altii, inaintea voastra au decazut, si voi veti ajunge la

un sfarsit.

Iar peste taramul unde locuiti acum, barbarii vor veni iar Lumina se va

ridica.

Uitata va fi intelepciunea-straveche, dar va trai totusi ascunsa oamenilor.

Da, pe pamantul pe care il numiti Khem, rase vor aparea si vor disparea.

Uitati veti fi de copii omului.

Voi va veti fi mutat intr-un spatiu-stelar dincolo de voi

Lasand in urma acest loc in care ati locuit.

Sufletul omului se misca mereu spre inainte, nefiind legat de nici o stea.

Ci indreptandu-se de-a pururi spre maretul tel unde se va contopi cu

Lumina Totului.

Sa stiti ca veti merge mereu inainte, impinsi de Legea cauzei si a efectului

Pana cand, in cele din urma, ambele vor deveni Unu.

Da, omule, dupa ce vei fi disparut, vor veni altii in locul unde ai trait tu.

Invatatura si intelepciunea vor fi uitate cu totul si doar amintirea

Zeilor va supravietui.

Asa cum eu sunt pentru voi un Zeu datorita invataturii mele,

La fel si voi veti fi Zeii viitorului

Datorita invataturii voastre care va fi cu mult deasupra celei pe care o

vor avea ei.

Aflati totusi ca in toate epocile omul va avea acces la Lege oricand doreste.

Epocile viitoare vor fi martorele reinvierii intelepciunii

Pentru cei care vor mosteni locul tau pe aceasta stea.

Ei, la randul lor, vor capata intelepciune

Si vor invata sa alunge intunericul cu ajutorul Luminii.

Mult vor trebui sa se zbata totusi de-a lungul epocilor

Pentru a se bucura de libertatea Luminii.

Apoi asupra omului se va abate marele razboi

Ce va cutremura Pamantul si il va indeparta de la drumul sau.

Da, iar apoi Fratii Intunecati vor incepe razboiul dintre Lumina si

intuneric.

Cand omul va fi cucerit din nou oceanul si va zbura in aer cu aripi

asemeni pasarilor;

Cand va fi invatat sa struneasca fulgerul, atunci va incepe timpul

razboiului.

Mare va fi batalia, mare razboiul dintre intuneric si Lumina.

Natii se vor ridica impotriva natiilor

Folosind fortele intunericului ca sa distruga Pamantul.

Arme puternice vor nimici pamantenii pana cand jumatate din popoare vor

disparea.

Atunci vor veni fii Diminetii si vor decreta pentru copii oamenilor:

Oameni, incetati lupta impotriva fratilor vostri.

Doar asa veti putea ajunge la Lumina.

Incetati cu neincrederea, fratii nostri, si urmati calea stiind ca e cea

dreapta.

Atunci oamenii vor inceta lupta, frate contra frate si tata contra fiu.

Atunci se va ridica stravechea casa a poporului meu

Din locul ei, de sub undele intunecate ale oceanului.

Din acel moment va incepe Epoca Luminii iar toti oamenii vor cauta Lumina

telului.

Atunci Fratii Luminii vor conduce oamenii.

Alungat fi-va intunericul noptii.

Da, copiii omului vor inainta spre marele tel.

Copii ai Luminii vor deveni.

Flacara flacarii vor fi de-a pururi Sufletele lor.

Invatatura si intelepciunea vor fi ale omului

In marea epoca caci el se va apropia de flacara nemuritoare,

Sursa intregii intelepciuni, locul inceputului care e Una cu sfarsitul

tuturor lucrurilor.

Da, intr-un timp nenascut inca, toate vor deveni Una si Una va fi Totul.

Omul, o flacara perfecta a acestui Cosmos, va ajunge intr-un loc printre

stele.

Da, va pleca chiar din acest spatiu-timp in altul aflat dincolo de stele.

Indelung m-ati ascultat, Copiii mei,

Indelung ati ascultat intelepciunea lui Thoth.

Acum plec dintre voi spre intuneric.

Acum ma indrept spre Salile din Amenti, ca sa locuiesc acolo in viitor

cand Lumina

Va veni din nou la oameni.

Sa stiti totusi ca spiritul meu va fi de-a pururi cu voi,

Calauzindu-va pasii pe calea Luminii.

Pastrati cu grija secretele pe care vi le incredintez

Iar spiritul meu va va pazi cu siguranta de-a lungul vietii voastre.

Priviti tot timpul calea ce duce spre intelepciune.

Pastrati Lumina drept tel de-a pururi.

Nu va inlantuiti Sufletul in robia intunericului;

Lasati-l sa zboare liber spre stele.

Acum va las pentru a merge sa locuiesc in Amenti.

Fiti copiii mei in aceasta viata si in urmatoarea.

Va veni timpul cand si voi nu veti mai cunoaste moartea,

Traind de-a pururi ca o Lumina intre oameni.

Paziti intrarea in Salile din Amenti.

Paziti secretele pe care le-am ascuns printre voi.

Nu lasati intelepciunea sa ajunga la barbari.

Secreta sa o pastrati pentru cei ce cauta Lumina.

Acum plec.

Primiti binecuvantarea mea.

Urmati-mi calea si veti urma Lumina.

Armonizati-va Sufletul cu Marea Esenta.

Constiinta voastra sa fie Una cu Marea Lumina.

Chemati-ma atunci cand aveti cu adevarat nevoie de mine.

Rostiti-mi numele de trei ori la rand:

Chequetet, Arelich, Volmalites.

TABLITA 13

Cheile Vietii si Mortii

Asculta, omule, intelepciunea.

Asculta Cuvantul care te va umple de Viata.

Asculta Cuvantul care va alunga intunericul.

Asculta vocea care va alunga noaptea.

Secrete si intelepciune am oferit copiilor mei;

Invatatura si putere venite din vechime.

Nu stii ca totul se va deschide

Cand vei descoperi unicitatea tuturor lucrurilor?

Una vei deveni cu Maestrii Secretelor,

Cuceritori ai Mortii si Maestri ai Vietii.

Da, vei afla despre floarea din Amenti

Despre floarea vietii ce straluceste in Sali.

In Spirit vei ajunge in Salile din Amenti

Si vei aduce inapoi intelepciunea ce traieste in Lumina.

Sa stii ca poarta spre putere e secreta.

Sa stii ca poarta spre viata trece prin moarte.

Da, prin moarte dar nu asa cum stii tu moartea

Ci o moarte care e viata si care e foc si Lumina.

Doresti sa cunosti secretul adanc ascuns?

Priveste in sufletul tau unde se afla invatatura.

Afla ca in tine e ascuns secretul, Sursa vietii si a mortii.

Asculta omule, in timp ce-ti impartasesc secretul,

In timp ce iti revelez secretul celor vechi.

Adanc in inima Pamantului se afla floarea, Sursa Spiritului

Care tine totul in forma proprie.

Afla ca Pamantul e viu asa cum tu esti viu in propria-ti forma formata.

Floarea Vietii este precum propriul tau loc al Spiritului si curge prin

Pamant

Asa precum al tau curge prin forma ta;

Daruind viata Pamantului si copiilor lui, reinnoind Spiritul din forma in

forma.

Acesta este Spiritul care este forma corpului tau, modelandu-se in propria

lui forma.

Afla, omule, ca forma ta e duala, echilibrata in polaritate desi formata

in propria forma.

Afla ca atunci cand Moartea se apropie cu repeziciune de tine,

Acest lucru se intampla doar pentru ca echilibrul tau este zdruncinat.

Se intampla doar pentru ca un pol s-a pierdut.

Sa stii ca secretul vietii din Amenti este secretul refacerii echilibrului

polilor.

Tot ceea ce exista are forma si traieste datorita Spiritului vietii din poli.

Nu intelegi ca in sufletul Pamantului se afla echilibrul tuturor

lucrurilor care exista

Si au fiinta pe suprafata lui?

Sursa Spirirului tau este atrasa din centrul pamantului

Caci in forma pe care o ai tu esti una cu Pamantul.

Cand vei fi invatat sa-ti pastrezi echilibrul propriu

Atunci vei atrage echilibrul Pamantului.

Vei exista atunci in acelasi timp cu Pamantul,

Schimbandu-ti forma doar cand se va schimba si Pamantul.

Nu vei mai cunoaste moartea ci vei fi una cu aceasta planeta,

Pastrandu-ti forma pana totul va disparea.

Asculta, omule, secretul pe care ti-l incredintez

Astfel incat nici tu sa nu mai cunosti schimbarea.

Asaza-te o ora in fiecare zi cu capul orientat spre locul unde se afla

polul pozitiv (nord).

In fiecare zi timp de o ora capul tau trebuie sa fie indreptat spre polul

negativ (sud).

In timp ce capul e indreptat spre nord pastreaza-ti mintea intre piept si

cap.

Iar cand capul este indreptat spre sud, pastreaza-ti gandurile intre piept

si picioare.

Pastreaza-te in echilibru odata la sapte zile iar echilibrul tau va fi mai

puternic ca oricand.

Da, daca esti batran, corpul tau se va simti revigorat

Iar puterea ta va deveni ca cea a unui tanar.

Acesta este secretul stiut de Maestri prin care tin la distanta Moartea.

Nu uita sa urmezi calea pe care ti-am aratat-o, caci atunci cand vei fi

trecut de 100 de ani

Neglijand-o, vei atrage Moartea.

Asculta-mi cuvintele si urmeaza calea.

Pastreaza-ti echilibrul si traieste in viata.

Asculta-mi vocea, omule.

Asculta intelepciunea care te fereste de Moarte.

Cand la sfarsitul sarcinii incredintate vei dori sa pleci din aceasta viata,

Treci in planul unde Sorii Diminetii traiesc si fiinteaza ca si Copii ai

Luminii.

Treci fara durere si fara regrete in planul unde exista Lumina eterna.

Mai intai intinde-te cu capul spre est.

Asaza-ti mainile suprapuse peste Sursa vietii tale (plexul solar).

Asaza-ti constiinta in centrul vietii.

Rasuceste-o si desparte-o spre nord si spre sud.

Trimite jumatate spre nord.

Iar cealalta jumatate spre sud.

Desfa-te din stransoarea fiintei tale

Iar din forma ta scanteia argintie isi va lua zborul in sus spre Soarele

diminetii,

Pentru a se uni cu Lumina de unde a izvorat.

Acolo va straluci pana cand dorinta se va crea.

Apoi se va intoarce intr-un loc si intr-o forma.

Afla omule ca astfel trec marile Suflete dupa voia lor, dintr-o viata in

alta.

La fel se intampla si cu Avatarul

Care moare atunci cand doreste si traieste atunci cand doreste.

Asculta omule si soarbe din intelepciunea mea.

Invata secretul care e Stapanul Timpului.

Invata cum cei pe care ii nu,esti Maestri sunt capabili sa-ti aminteasca

vietile trecute.

Maret e secretul dar totusi usor de stapanit,

Dandu-ti astfel posibilitatea de a stapani timpul.

Cand moartea se va apropia de tine nu te teme, amintesteti ca esti

stapanul Mortii.

Relaxeaza-ti corpul, elimina orice tensiune.

Asaza-ti in inima flacara Sufletului tau.

Repede apoi indreapta-l spre resedinta triunghiului.

Asteapta un moment apoi indreapta-te spre tel.

Acesta, telul tau, este locul dintre sprancene,

Locul unde memoria vietii trebuie sa fie pastrata.

Pastreaza aici flacara, in lacasul creierului

Pana cand degetele mortii iti vor cuprinde Sufletul.

Astfel cand te vei petrece din viata,

Amintirile din acea viata vor trece si ele.

Atunci trecutul va fi unua cu prezentul.

Astfel toate amintirile vor putea fi pastrate.

Vei fi liber de orice regres.

Lucrurile din trecut vor trai si in prezent.

TABLITA 14

Suplimentar

Ia aminte omule la profunda intelepciune ascunsa,

Pierduta pentru oameni inca in timpul Locuitorilor,

Pierduta si uitata de oamenii acestei epoci.

Afla ca acest Pamant nu e decat un portal, pazit de puteri necunoscute

omului.

Maestrii Intunericului ascund intrarea ce duce spre taramul Paradisului.

Afla ca drumul spre sfera din Arulu

E presarat cu bariere ce se deschid doar celor nascuti din Lumina.

Pe Pamant, eu sunt pastratorul cheilor ce deschid portile catre Taramul

Sacru.

Prin puterile ce sunt mai presus de mine, hotarasc sa las aceste chei

lumii omului.

Inainte sa plec, va ofer Secretele prin care va puteti elibera din sclavia

intunericului,

Prin care puteti scapa din incatusarea carnii ce v-a legat,

Si prin care puteti sa va ridicati din intuneric spre Lumina.

Afla ca sufletul trebuie sa fie curatat de tot ce e intunecat

Inainte de a putea intra pe portile ce duc spre Lumina.

Astfel, va las toate Secretele pentru ca ele sa poata fi oricand descoperite.

Da, desi omul poate cadea in intuneric, Lumina va straluci de-a pururi ca

o calauza.

Ascunsa in intuneric, invaluita in simboluri,

Calea spre portal va fi intotdeauna descoperita.

In viitor, omul va refuza sa accepte aceste secrete

Dar cel ce va cauta va gasi intotdeauna calea.

Ascultati cum va dezvalui Secretul,

Ascultati simbolurile Secretului pe care vi le-am incredintat.

Faceti din el o religie caci doar astfel esenta lui va dainui.

Exista doua zone intre aceasta viata si Suprema Viata,

Prin care calatoresc Sufletele care pleaca de pe acest Pamant;

Duat, caminul puterilor iluziei;

Sekhet Hetspet, Caminul Zeilor.

Osiris, simbolul pazitorului portalului,

Cel care intoarce din drum sufletele celor nedemni.

Dincolo se intinde sferaputerilor nascute din paradis,

Arulu, taramul unde au ajuns Inteleptii.

Acolo, cand imi voi incheia menirea printre oameni,

Voi merge sa ma alatur Inteleptilor din stravechiul meu camin.

Sapte sunt la numar casele celor Atotputernici;

Trei pazesc portile fiecarei case din intuneric;

Cincisprezece sunt caile ce duc spre Duat.

Doisprezece sunt caminele Maestrilor Iluziei,

Indreptate in patru directii, fiecare diferita.

Patruzeci si doua sunt marile puteri, care judeca Moartea ce cauta poarta.

Patru sunt Fii lui Horus,

Doi sunt paznicii Estului si Vestului lui Isis, mama care isi apara copii,

Regina lunii, reflectand Soarele.

Ba este esenta care traieste de-a pururi.

Ka este Umbra pe care omul o cunoaste drept viata.

Ba nu apare pana cand Ka nu se incarneaza.

Acestea sunt secretele ce trebuie pastrate de-a lungul epocilor.

Sunt chei catre viata si Moarte.

Ascultati acum secretul secretelor:

Aflati de cercul fara de inceput si fara de sfarsit,

Forma Celui ce e Una si in acelasi timp se afla in toate.

Ascultati-l, faceti ce va spune si astfel veti merge pe aceeasi cale pe

care merg si eu.

Secret in Secret, si totusi fara de secret pentru cel nascut din Lumina,

Secretul tuturor lucrurilor vi-l voi dezvalui acum.

Voi infatisa un secret pentru initiat

Dar usa intelegerii lui va fi complet inchisa pentru profan.

Trei este secretul si vine din marele unu.

Ascultati iar Lumina va va scalda.

In preistorie, existau trei unitati.

In afara lor, nimic nu exista.

Acestea reprezinta echilibrul, sursa creatiei:

Un Dumnezeu, un Adevar, un punct al libertatii.

Cele trei provin din ceea ce formeaza echilibrul:

Toata viata, toata bunatatea, toata puterea.

Trei sunt calitatile lui Dumnezeu in caminul lui de Lumina:

Putere infinita, Intelepciune Infinita, Iubire Infinita.

Trei sunt puterile date Maestrilor:

De a transforma raul, de a sustine bunatatea, de a folosi discernamantul.

Trei lucrui trebuie sa faca oricand Dumnezeu:

Sa-si manifeste puterea, intelepciunea si iubirea.

Trei sunt puterile ce creaza toate lucrurile:

Iubire Divina ce contine invatatura perfecta,

Intelepciune Divina ce cunoaste toate mijloacele posibile,

Putere Divina detinuta prin vointa unita a Iubirii si Intelepciunii Divine.

Trei sunt starile existentei:

Starea Luminii unde nu se afla decat Dumnezeu,

Si doar Dumnezeu poate sa o traverseze;

Starea de Haos in care toate lucrurile apar prin excelenta din moarte;

Starea de Constiinta in care toate lucrurile izvorasc din viata.

Toate lucrurile ce au viata se afla in trei stadii de existenta:

Haos sau moarte, libertate in omenie si fericire Paradisiaca.

Trei nevoi controleaza toate lucrurile:

Inceputul in Marea Profunzime, starea de haos, desavarsire cereasca.

Trei sunt caile sufletului:

Om, Libertate, Lumina.

Trei sunt obstacolele:

Lipsa stradaniei pentru a obtine invatatura;

Non atasamentul fata de Dumnezeu;

Atasamentul fata de rau.

Si in om se manifesta trei.

Trei sunt Regii puterilor din interior.

Trei sunt camerele secretelor,

Gasite si totusi nedescoperite in corpul omului.

Asculta acum despre cel ce s-a eliberat,

Liber e din stransoarea vietii sa mearga spre Lumina.

Cunoscand izvorul primordial, lumi i se vor deschide.

Da, nici maca rPortile din Arulu nu-i vor fi inchise.

Ai grija insa, omule ce vrei sa intri in Paradis.

Daca vei fi nedemn de acest lucru ar fi mai bine sa cazi in foc.

Afla ca cei curati trec prin flacara pura.

La fiecare rotatie a cerurilor ei se imbaiaza in fantanile Luminii.

Asculta omule acest secret:

Cu mult timp in urma, am locuit in Vechea Atlantida.

Acolo in Templu, am sorbit din Intelepciune,

Ce curgea ca dintr-o fantana de Lumina.

Locuitorul mi-a oferit cheia pentru a accede la Lumina din Marea lume.

Am stat in fata Celui Sfant ce sedea in mijlocul florii de foc.

Ascuns era de fulgere intunecate, caci altfel Sufletul meu ar fi fost

spulberat de Glorie.

De la picioarele Tronului sau precum diamantul

Se rostogoleau patru rauri de foc din scaunelul pentru picioare,

Se rostogoleau prin canalele norilor spre lumea Omului.

Plin era locul cu Spirite Ceresti.

Minune a minunilor era palatul Instelat.

Deasupra cerului, precum un curcubeu de Foc si Raze de Lumina,

Erau formate spiritele.

Cantau gloriile Celui sfant.

Apoi din mijlocul Focului se auzi o voce:

Priveste Gloria Cauzei primordiale.

Am privit acea Lumina, ce era mai presus de orice intuneric,

Reflectata in propria-mi fiinta.

Am ajuns, asa cum se cuvenea, la Dumenzeul Dumnezeilor,

Spiritul-Soare, Suveranul sferelor Soarelui.

Exista unul, chiar Primul,

Ce nu are inceput,

Ce nu are sfarsit;

Care a creat toate lucrurile,

Care guverneaza totul,

Care e bun,

Care e drept,

Care ilumineaza,

Care sprijina.

Atunci dinspre tron, aparu o mare stralucire,

Inconjurandu-mi si ridicandu-mi sufletul prin puterea ei.

Cu repeziciune m-am miscat apoi prin spatiile Ceresti,

Mi s-a aratat secretul secretelor,

Mi s-a aratat inima Secreta a cosmosului.

Fost-am purtat spre taramul din Arulu,

Ajungand in fata Maestrilor din Caminele lor.

Deschis-au ei Usa pentru ca eu sa pot arunca o privire la haosul primordial.

S-anfiorat sufletul meu la vederea ororii, si s-a intors din oceanul de

intuneric.

Apoi am inteles menirea barierelor, am inteles existenta Maestrilor din

Arulu.

Doar ei cu echilibrul lor Infinit puteau sta in calea haosului.

Doar ei puteau pazi creatia lui Dumnezeu.

Apoi trecut-am de cercul celor opt.

Vazut-am toate sufletele care au invins intunericul.

Am vazut splendoarea Luminii in care locuiau.

Tanjit-am sa am si eu un loc in acel cerc dar tanjit-am si dupa calea pe

care am ales-o,

Atunci cand am ajuns in Salile din Amenti si mi-am ales menirea.

Trecut-am apoi din Salile din Arulu spre spatiul pamantesc unde se afla

corpul meu.

M-am ridicat din pamantul in care ma odihneam.

Am stat in fata Locuitorului.

Am confirmat ca voi renunta la Dreptul meu

Pana cand imi voi incheia sarcina pe Pamant,

Pana cand Epoca intunericului va fi de domeniul trecutului.

Asculta omule, cuvintele pe care ti le incredintez.

In ele vei descoperi Esenta Vietii.

Inainte de a ma intoarce in Salile din Amenti, trebuie sa te invat

Secretul secretelor

Cum si tu te poti ridica spre Lumina.

Pastreaza-le si pazeste-le,

Ascunde-le in simboluri,

Astfel incat profanul sa rada si sa renunte.

In orice zona, da forma secretelor.

Fa calea sa fie dificil de parcurs.

Astfel cei slabi si nehotarati vor fi respinsi.

Astfel secretele vor fi ascunse si pazite,

Pastrate pana cand roata se va intoarce.

Prin epoci intunecate, asteptand si veghind, spiritul meu va ramane in

taramul ascuns.

Cand cineva va trece toate incercarile din exterior,

Cheama-ma cu ajutorul cheii pe care o detii.

Atunci eu, Initiatorul, voi raspunde, si voi veni din Salile Zeilor din

Amenti.

Atunci il voi primi pe cel initiat si ii voi dezvalui cuvinte pline de

putere.

Asculta si ia aminte la ce-ti spun:

Sa nu-mi aduci pe nimeni lipsit de intelepciune,

Cu inima impura sau care nu are un scop bine definit.

Altfel iti voi lua inapoi puterea de a ma chema din locul unde ma odihnesc.

Acum mergi si cheama-ti fratii

Ca sa pot astfel impartasi intelepciunea care sa-ti lumineze Calea

cand eu nu voi mai fi aici.

Vino in camera de sub templul meu.

Nu manca timp de trei zile.

Acolo iti voi oferi esenta intelepciunii astfel incat cu putere sa

stralucesti intre oameni.

Acolo iti voi impartasi secretele astfel incat si tu sa te ridici catre

Ceruri

Om-Zeu in Adevar ca si in esenta sa fii.

Pleaca acum si lasa-ma sa-i chem pe cei pe care ii stii dar totusi nu ii

cunosti.

TABLITA 15

Secretul Secretelor

Adunati-va acum, copiii mei,

Si ascultati Secretul Secretelor

Care va va da puterea de a descoperi omul-Zeu din voi

Care va va oferi calea spre viata Vesnica.

Deschis vorbi-voi despre Secretele Dezvaluite.

Nu va voi oferi vorbe cu mai multe intelesuri.

Ascultati cu atentie acum, copiii mei.

Ascultati si urmati cuvintele pe care vi le ofer.

Mai intai voi vorbi despre lanturile intunericului

Care va leaga de sfera Pamantului.

Intunericul si lumina sunt de acelasi fel, difera doar in aparenta.

Caci amandoua provin din sursa primordiala.

Intunericul inseamna dezordine.

Lumina inseamna Ordine.

Intunericul transformat e lumina Luminii.

Acesta este, copiii mei, scopul vostru ca fiinte:

Transformarea intunericului in lumina.

Ascultati acum secretele naturii,

Relatiile pe care le stabileste viata cu Pamantul unde locuieste.

Aflati ca in stare normala sunteti tripartiti, Fizic, astral si mental la

un loc.

Trei sunt calitatile fiecarei stari;

Noua cu totul, precum sus asa si jos.

In partea fizica sunt aceste canale, sangele care se misca sub forma de

vartej,

Obligand inima sa bata continuu.

Magnetismul care se deplaseaza prin nervi

Poarta energiile catre toate celulele si tesuturile.

Akasa ce curge prin canale, subtila dar totusi fizica, completeaza canalele.

Fiecare din cele trei stari este in acord cu celelalte

Fiecare in parte influentand viata corpului.

Ele formeaza cadrul scheletal prin care curge eterul subtil.

A le stapani inseamna sa detii Secretul Vietii din corp.

Corp care poate fi parasit doar prin vointa detinatorului

Atunci cand scopul sau in viata a fost atins.

Trei sunt starile Astralului,

Mijlocitor intre sus si jos;

Nu tine de fizic, nu tine de Spiritual,

Dar capabil sa se deplaseze in sus si in jos.

Trei sunt starile Mintii,

Purtatoare a Vointei Celui Maret.

Judecator al Cauzei si Efectului in viata ta.

Astfel este alcatuita fiinta tripartita

Condusa de sus de catre puterea lui patru.

Deasupra si dincolo de starea tripartita a omului

Se afla taramul Sinelui Spiritual.

Patru sunt starile lui

Stralucind in fiecare plan de existenta,

Dar treisprezece cu totul,

Numarul mistic.

Pe baza calitatilor omului sunt Fratii:

Fiecare dirijeaza dezvoltarea fiintei,

Fiecare e un canal al Celui Maret.

Pe Pamant omul este sclav, legat de spatiul si timpul planului pamantesc.

Inconjurand fiecare planeta, o unda vibratorie, il leaga de planul sau de

existenta.

Cu toate acestea in interiorul sau se afla cheia eliberarii,

In el poate fi descoperita libertatea.

Dupa ce ti-ai eliberat sinele din corp,

Ridica-te spre cele mai indepartate margini ale planului tau pamantesc.

Rosteste cuvantul Dor-E-Lil-La.

Apoi, pentru o vreme, Lumina ta va fi ridicata,

liber vei fi ca sa treci de barierele spatiului.

Timp de jumatate de soare (6 ore), liber vei putea trece de barierele

planului pamantesc,

Vei putea vedea si afla pe cei ce se afla dincolo de tine.

Intr-adevar spre lumi superioare vei putea trece.

Descopera-ti propriile posibilitati de dezvoltare,

Afla toate vietile viitoare ale Sufletului pe Pamant.

Incatusat esti in corpul tau dar prin putere poti fi liber.

Acesta este Secretul prin care sclavia va fi inlocuita de libertatea ta.

Linisteste-ti mintea.

Relaxeaza-ti corpul:

Constientizeaza doar eliberarea din carne.

Centreaza-ti fiinta catre scopul spre care tanjesti.

Gandeste tot timpul ca vei fi liber.

Gandeste acest cuvant La-Um-I-L-Ganoover

Si permite-i sa-ti rasune in minte.

Lasa-te purtat de sunet spre locul unde tanjesti sa ajungi.

Elibereaza-te din incatusarea carnii dupa propria vointa.

Ascultati cel mai mare dintre secrete:

Cum puteti intra in Salile din Amenti,

In locul unde sunt cei nemuritori, asa cum am facut si eu, si sa stati in

fata Maestrilor.

Intindeti-va corpul la orizontala.

Calmati-va mintea astfel incat nici un gand sa nu va deranjeze.

Puri trebuie sa fiti in minte cat si in scop caci altfel veti da gres.

Aduceti in minte imaginea Salilor din Amenti asa cum am descris-o in

Tablitele mele.

Doriti-va din tot sufletul sa fiti acolo.

Vizualizati-va stand in fata Maestrilor.

Pronuntati, mental, urmatoarele cuvinte pline de putere:

Mekut-El-Shab-El Hale-Sur-Ben-El-Zabrut Zin-Efrim-Quar-El.

Relaxati-va mintea si corpul.

Apoi fiti siguri ca sufletul vostru va fi chemat.

Acum va voi da Cheia spre Shamballa, locul unde Fratii mei locuiesc in

intuneric:

Dar un intuneric plin cu Lumina Soarelui,

Intunericul Pamantului dar Lumina a Spiritului, calauze pentru voi dupa ce

eu voi pleca.

Asezati-va corpul asa cum v-am invatat.

Indreptati-va spre barierele locului ascuns si indepartat.

Stati in fata portilor si a paznicilor lor.

Ridicati barierele pronuntand aceste cuvinte:

Eu sunt Lumina. Intuneric nu e deloc in mine.

Eliberat sunt din sclavia noptii.

Deschideti-mi calea celor Doisprezece si Unu, ca sa pot trece catre

taramul intelepciunii.

Iar cand va vor refuza, caci cu siguranta va vor refuza,

Porunciti-le sa va deschida calea rostind cuvintele:

Eu sunt Lumina. Pentru mine nu exista bariere.

Deschideti, va poruncesc, prin Secretul Secretelor

Edom-El-Ahim-Sabbert-Zur Adom.

Atunci, daca ale voastre cuvinte au fost numai si numai Adevarul,

Barierele vor cadea in fata voastra.

Acum va las, copiii mei.

In jos, si totusi in sus, spre Salile din Amenti voi merge.

Straduiti-va sa gasiti calea catre mine, copiii mei

Si cu adevarat fratii mei veti deveni.

Astfel imi inchei scrierile. Chei fie ele pentru cei ce vor veni dupa mine.

Dar doar pentru cei ce cauta intelepciunea mea,

Caci doar pentru acestia mi-s Cheia si Calea.

https://www.evolutiespirituala.ro/tablitele-de-smarald-ale-lui-thoth-atlanteeanul/?feed_id=38951&_unique_id=643e9d84562b9

18 aprilie 2023/de admin

iisus, Uncategorized

O lecţie despre accidente

O lecţie despre accidente

(1830.1) 166:4.1 În vreme ce majoritatea palestinienilor nu iau decât două mese pe zi, Iisus şi apostolii aveau obiceiul, când erau în deplasare, de a se opri la amiază pentru a se odihni şi a se reface. Într-una dintre aceste pauze de amiază, pe drumul Filadelfiei, Toma l-a întrebat pe Iisus: „Maestre, după ce am auzit remarcile tale pe parcursul traseului din această dimineaţă, eu aş vrea să ştiu dacă fiinţele spirituale participă la producerea evenimentelor ciudate şi extraordinare în lumea materială; în plus, aş vrea să întreb dacă îngerii sau alte fiinţe spirituale sunt capabile să împiedice accidentele.

(1830.2) 166:4.2 Ca răspuns la întrebarea lui Toma, Iisus a zis: „N-am fost oare destul timp cu voi pentru ca voi să încetaţi să-mi mai puneţi astfel de întrebări? N-aţi observat că Fiul Omului trăieşte în unitate cu voi şi refuză cu persistenţă să folosească forţele celeste pentru sprijinul său personal? Nu trăiţi voi prin aceleaşi mijloace care le permit tuturor oamenilor să existe? Vedeţi voi oare puterea lumii spirituale manifestându-se în viaţa materială a acestei lumi, în afară de revelaţia Tatălui şi de vindecarea ocazională a copiilor lui

bolnavi?

(1830.3) 166:4.3 ”Strămoşii voştri au crezut prea mult timp că prosperitatea era semnul aprobării divine, iar adversitatea dovada displăcerii lui Dumnezeu. Eu proclam că asemenea credinţe sunt superstiţii. Nu remarcaţi voi că săracii, în mult mai mare număr decât bogaţii, primesc cu bucurie evanghelia şi intră numaidecât în regat? Dacă bucuriile dovedesc favoarea divină, de ce atunci bogaţii refuză atât de adesea să creadă în această bună vestire ce vine din cer?

(1830.4) 166:4.4 ”Tatăl face ca ploaia sa să cadă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi; soarele străluceşte la fel pentru cei care practică dreptatea şi pentru cei care n-o practică. Voi aţi auzit vorbindu-se de acei galileeni al căror sânge Pilat l-a amestecat cu cel al jertfelor; eu vă spun că aceşti galileeni nu erau mai mari păcătoşi decât compatrioţii lor doar pentru că lor li s-a întâmplat lucrul acela. Voi cunoaşteţi, de asemenea, povestea celor optsprezece peste care căzuse turnul din Siloe, omorându-i. Să nu credeţi că oamenii astfel nimiciţi erau mai vinovaţi decât toţi fraţii lor din Ierusalim. Ei au fost pur şi simplu victime ale unui accident al timpului.

(1830.5) 166:4.5 ”Trei feluri de evenimente se pot produce în viaţa voastră:

(1830.6) 166:4.6 ”1. Puteţi participa la evenimente normale făcând parte din existenţa pe care voi şi tovarăşii voştri o trăiţi pe pământ.

(1830.7) 166:4.7 ”2. Se poate ca din întâmplare să fiţi victima unui accident din natură, una dintre neşansele umane, şi să ştiţi perfect de bine că aceste evenimente nu sunt în nici un fel dirijate dinainte sau produse cu vreun alt chip de forţele împărăţiei.

(1830.8) 166:4.8 ”3. Voi puteţi culege recolta eforturilor voastre directe de a vă conforma legilor naturale care guvernează lumea.

(1830.9) 166:4.9 ”Într-o zi, un om a plantat un smochin în via sa. După ce de multe ori căutase în smochin vreun fruct, însă fără a găsi nimic, el i-a chemat pe vieri înaintea sa şi le-a zis: „Am venit aici în cursul ultimelor trei anotimpuri pentru a căuta roadele de pe acest smochin, şi n-am găsit nici unul. Tăiaţi pomul acesta sterp; de ce să umple pământul? Dar grădinarul şef i-a răspuns stăpânului său: „Mai lasă-l un an pentru ca eu să pot săpa în jurul lui şi pune acolo îngrăşământ. Dacă în anul ce vine nu dă roade, atunci va fi tăiat. Şi când s-au conformat astfel legilor fertilităţii, ei au fost răsplătiţi printr-o recoltă îmbelşugată, căci pomul era viu şi bun.

(1831.1) 166:4.10 ”În materie de boală şi de sănătate, voi ar trebui să ştiţi că aceste stări fizice rezultă din cauze materiale. Sănătatea nu este un surâs din cer, nici boala o încruntare a sprâncenelor lui Dumnezeu.

(1831.2) 166:4.11 ”Copii umani ai Tatălui sunt egali în ceea ce priveşte capacitatea lor de a primi binecuvântări materiale; de aceea el dăruieşte lucrurile fizice tuturor copiilor oamenilor fără discriminare. Când se ajunge la acordarea darurilor spirituale, Tatăl este limitat de capacitatea omului de a primi aceste daruri divine. Cu toate că Tatăl nu face deosebire de persoane, el este limitat, în revărsarea darurilor spirituale, de credinţa omului şi de dorinţa sa de a se conforma întotdeauna voii Tatălui.”

(1831.3) 166:4.12 În vreme ce apostolii îşi urmau drumul către Filadelfia, Iisus a continuat să-i înveţe şi să răspundă la întrebările lor privitoare la accidente, la boli şi la miracole, dar n-au fost capabili să înţeleagă pe de-a-ntregul această lecţie. O oră de învăţătură nu-i de ajuns pentru a schimba în întregime credinţele de-o viaţă. Iisus a găsit deci necesar să-şi repete mesajul, să repete în mai multe rânduri ceea ce vroia să-i facă să înţeleagă. Chiar şi aşa, ei n-au priceput semnificaţia misiunii sale terestre decât după moartea şi reînvierea sa.

Fragment Urantia

https://www.evolutiespirituala.ro/o-lectie-despre-accidente/?feed_id=38888&_unique_id=643e6542dad52

18 aprilie 2023/de admin

EVOLUTIE SPIRITUALA, spiritualitate, Uncategorized

DOCUMENTAR ADEVARUL DESPRE OSHO

Manipularea tinerilor se realizeaza prin metode de spalare a creierului si controlul mintii. Sa vedem ce inseamna acesti termeni de “spalare a creierului” sau “controlul mintii”:

Pentru obținerea unui control total asupra individului se acționează pe trei mari direcții de acțiune:[2]

remodelarea comportamentului,

restructurarea gândirii și

redefinirea structurii emoționale.

Acest lucru se realizează în trei etape:
1) dezghețarea, constând în distrugerea totală a vechiului element de identitate a individului (act de comportament, mod de gândire, sentiment).
2) schimbarea, prin inocularea noului element de identitate.
3) reînghețarea, prin fixarea noii personalități a individului, pentru ca ea să reziste în timp.

Osho

”… în afară de Dumnezeu, nu există adevăr… dacă scoţi Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumeţ tragic. Fără Biblie, europenii, chiar şi laureaţii premiului Nobel, dormeau în crăci. Stiinţa şi filozofia greacă sunt foarte folositoare, dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare şi consolatoare pe continent – suverană – e Biblia.” [Din cugetările lui Petre Țuțea]

I. Adevărul despre Osho.

În hindi, cuvântul Osho, ओशो, se traduce prin Oceania (Oshiyenia, Oshiyenika) – vezi insulele răspândite de-a lungul Oceanului Pacific).

În limba japoneză, cuvântul Osho, 和尚, desemnează un înalt preot zen-buddhism care se află la conducerea unui templu.

Osho, pe numele său adevărat Chandra Mohain Jain (1931 – 1990), nu este nimeni altul decât acel guru cunoscut sub numele de Bhagwan Shree Rajneesh, un nume pe care, el l-a purtat între anii 1970 și până spre finalul anilor 1980, când el a fost expulzat din SUA pentru numeroase încălcări ale legii, printre care și crime. Numele de ”Osho”, avea să fie purtat pentru scurtă vreme, aproximativ doar un an înainte de decesul acestuia. Numele de Bhagwan Shree Rajneesh este un nume de tristă amintire pentru America, pentru victimele sale dar și pentru locuitorii orașului Antelope, din Oregon – oraș care avea la un moment dat să intre sub stăpânirea sectei lui Bhagwan, ocazie cu care și numele i-a fost schimbat în Rajneesh City.

Astăzi, fără a se cunoaște toate aceste amănunte, Osho a devenit un nume la care, cu reverență, se face trimitere tot mai des de către adepții diverselor forme de Human Potential Movement – vezi seminariile Landmark Forum, NLP,Lifecoaching, cursurile de dezvoltare personală etc; iar România nu face nicio excepție – în țara noastră, Osho este deja un nume respectat de mastercoach-i, coach-i, traineri și alte călăuze! Cel care spunea că, ”Atracția pentru sex este atracția pentru Dumnezeu!” (min 12:06 din documentar), și care se autointitula un playboy spiritual, a fost până la urmă un osho (înalt preot), un existențialist,(după cum se autodefinea)1) un învățător al unei credințe și filozofii anticreștine!

La un moment dat, el chiar îl citează pe comunistul Karl Marx, împărtășind credința acestuia potrivit căreia ”Religia este opiu pentru popoare!”. Dar Osho merge și mai departe, și în calitate de admirator al lui Hitler, afirmă că, ”Dreptatea este de partea celui puternic”, ”frica și ura îi unește pe oameni”, făcând apologia confruntării, ”O regulă a generalilor!”… Își exprimă ura pentru familie, face glume pe seama lui Dumnezeu [”Slavă lui Dumnezeu că nu există Dumnezeu!”]…

Mai mult, Osho afirmă că, ”Oricine vă dă un sistem de credință, acela este adversarul vostru!”2) – dar, în deplină contradicție cu afirmația sa, el asta face: oferind așa-zisa religie fără religie (similară budhismului, în care Dumnezeul Creației este negat), presupunând la rându-i un sistem de credințe și convingeri. Important de menționat aici este faptul că, multe alte mișcări religioase similare ca învățătură cu a lui Osho, și ai căror guru/învățători negau că de fapt ei promovau o anume formă de religie, au fost declarate în instanțele americane a fi învățături religioase.

De exemplu, Meditația Transcedentală – ai cărei guru și adepți au încercat să o introducă în școli, ca pe o știință nereligioasă – a fost declarată ca fiind o ”învățătură religioasă”, de către Tribunalul din New Jersey, 1977, care a interzis predarea acesteia în școlile din USA, prin concluzia de mai sus, a judecătorului H. Curtis. [Yoga și Meditația Transcedentală, de John Weldon și Dr. Clifford Wilson, pag. 15]. Existențialistul zen, Osho, le-a oferit adepților săi, ”eliberarea prin sex” – în fapt, niște acte de o inimaginabilă depravare și degradare a ființei umane. (vezi cele două fotografii de deasupra).

Oamenii aceștia și-au necinstit singuri trupurile, înșelați de învățăturile mincinoase ale unui osho, care le-a spus că nu există Dumnezeu, dar care i-a determinat să-i aducă lui închinare, ca unui dumnezeu. Biblia vorbește despre oameni ca și aceștia, atunci când spune:
”S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; și au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o imagine care seamănă cu omul muritor… . De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin.” (Romani 1:22-24)

Mulți dintre acești bieți înșelați, munceau și câte 20 de ore pe zi, slujindu-i unui mare mincinos și oportunist. El s-a îmbogățit, pe seama lor, în timp ce copiilor acestor adevărate slugi ale lui Osho, le-a fost afectată iremediabil viața – și ca sfidarea la adresa bunului simț să fie completă, Osho ”binefăcătorul” lor, își însușea fără rușine expresia bănească a recunoștinței lor, sporindu-și zilnic uriașa avere!

Astăzi însă, se poate spune că, ”Osho” este deja o marcă sub care prosperă comerțul cu literatură anticreștină, tipică New Age, iar noii săi admiratori, cei mai mulți, habar nu au despre cee ce se ascunde în spatele atât de abstractului, atractivului și comercialului, ”Osho”.

Așadar un osho (înalt preot zen), un existențialist, un filozof al absurdului, la fel ca și prietenul său, Werner Erhard; care neagă existența Dumnezeului Creației și a Fiului Său, Hristos; iar în schimb proclamă divinitatea umană! Un sistem de credință specific monismului hindus. Pentru aceia care vor dori să analizeze cu atenția învățătura acestui înalt preot, Rajneesh, nu va fi dificil să se observe că aceasta abundă în contradicții:
– de exemplu, el spune undeva așa: ”… viața nu are niciun înțeles, și nici nu este fără înțeles…”

Într-o afirmație ca acea de mai sus însă, apare o contradicție flagrantă – un lucru nu poate să aibă un înțeles și în același timp să nu aibă vreun înțeles! Aritstotel, invalida o astfel de atitudine, prin ceea ce se cheamă principiul contradicțiilor: ”Sunt unii însă care, precum am spus, afirmă că e posibil ca un lucru să fie și totodată să nu fie, și că se poate cugeta în acest chip. Părerea aceasta se întâlnește la mulți naturaliști. … este însă o imposibilitate ca un lucru să fie și în același timp să nu fie… Încă unii, din pricina ignoranței lor, pretind că trebuie dovedit chiar și acest principiu fundamental; dar e un semn de ignoranță să nu-ți dai seama care propoziții au nevoie să fie dovedite și care nu. Oricum, e peste putință ca toate să fie demonstrate, căci procedând astfel am merge înainte la infinit, și atunci nu s-ar mai putea dovedi nimic. Dacă deci există vreun principiu care să nu aibă nevoie de a fi demonstrat, apoi cu greu s-ar găsi altul care să întrunească într-o mai mare măsură această condiție decât acesta. (principiul contradicțiilor) … ar fi ridicol să întrebuințăm argumente față de acela care n-are niciun argument pentru niciun lucru, tocmai pentru că nu are. Un om care are o asemenea atitudine, în măsura în care o are, nu e altceva decât un buștean.” [Aristotel, Metafizica; pag. 130, 131] Acest fel de abordare contardictorie, a discuției, este unul specific atât în cazul lui Osho, cât și pentru filozofia existențialistă/absurdă și/sau nihilistă; grecii antici numeau abordarea discuției/filozofiei de pe o asemenea poziție contradictorie – și implicit fără argumente – ca ”vorba lungă a unui sclav”.3) (Simonide)

Bhagwan Shree Rajnees (Osho) nu este altceva decât o mască a răului , pe care puțini îl cunosc, și care a îngrozit America anilor 1980, prin crimele comise în cadrul workshop-urilor sale [trupurile unor decedați, în condiții suspecte, fiind incinerate pe teritoriul sectei, fără anunțarea autorităților], prin metodele de spălare a creierului și control mental [vezi și așa-numita meditație dinamică sau meditația kundalini], prin abuzarea sexuală a adepților săi [obligați de multe ori să întrețină și relații homosexuale sau lesbiene], prin înrobirea adepților săi [unii muncind și 20 de ore pe zi pentru el], prin crearea unei dependențe totale de ashraamul său și distrugerea a mii de suflete și vieți, atât ale multora dintre membrii dar și a viitorului copiilor acestora – și totul în numele creării așa-numitului om fericit fără minte.4) Pentru toate acestea el avea să fie arestat, judecat și expulzat din SUA, în anul 1985.

II. Secretele Controlului Minții. Bhagwan Shree Rajneesh

(Osho)

Note

1) Filozoful Walter Kaufmann sesizează dificultatea majoră a existențialismului, și anume că nu poate defini și clasifica concis. El spune că ”Existențialismul nu este o filozofie, ci o etichetă pentru mai multe revolte foarte diferite față de filozofia tradițională [În cazul civilizației europene și americane, credința creștină]; că deși cei mulți dintre „existențialiști”, au repudiat această etichetă; oricare observator din afară ar putea concluziona că singurul lucru pe care îl au în comun între ei „existențialiștii” este o aversiune reciprocă. Având în vedere acest lucru, se poate argumenta că eticheta de „existențialism”, ar trebui să fie abandonată cu totul.” Existentialism: Introduction (Existentialism from Dostoevsky to Sartre, 1972) W. Kaufmann

Existențialistul Jean Paul Sartre (1905-1980), în eseul său cu același nume – vezi afirmația care urmează – publicat în anul 1946, afirma că, ”Existentialisme est un Humanisme.”, adică,existențialismul este umanism!

În anul 1962, un umanist, dr. Charles Francis Potter, lider și fondator al First Humanist Society, New York, – el fiind și unul dintre semnatarii Manifestului Umanist din anul 1933 -, arăta că:

”Umanismul nu înseamnă abolirea religiei”, ci începutul adevăratei religii. Eliberând religia de supranatural, vor fi eliberate rezerve enorme de putere, contrar decât până acum. Omul a așteptat prea mult pentru ca Dumnezeu să facă ceea ce omul ar trebui să facă și este pe deplin capabil să o facă. „Aceasta trebuie să fie, a spus el,” o religie de bun-simț; iar scopul principal al omului este de a se auto-perfecționa (self-improvement), atât ca individ cât și ca popor. ” (1962) New York Times Obituary, Charles Potter, Clergyman Dead.)

Apoi, Joseph. M. Bochenski (1902-1995), logician și filozof, constata că, ”filozofia existențialistăpoartă întotdeauna ștampila de experiență personală.” (Contemporary European Philosophy, pag. 159)

Iar referitor la ”experiență personală”, dr. Michael York, în cartea sa, The Emerging Network – o abordare sociologică a noilor religii specificie New Age, la pagina 318, redă observația potrivit căreia: ”experiența personală extatică, mistică sau psihică este un criteriu de identitate pentru un cult aparținând mișcărilor New Age sau neo-păgâne”.

În concluzie, existențialismul este o religie umanistă, a revoltei antiteiste, care poartă pecetea experienței personale și se suprapune vizibil cu noile culte New Age sau neo-păgâne. Bhagwan Shree Rajneesh însuși confirmă această suprapunere atunci când spunea despre el așa: ”Eu sunt un existențialist!”. Deci, el a mințit când susținea că nu-i învață pe adepții săi nicio religie! Și dacă la asta mai se adaugă și faptul că, cuvântul osho se traduce prin mare preot (un termen specific religiei), atunci pretenția la nereligiozitate a lui Osho denotă ridicol, nesinceritate, ignoranță sau toate la un loc.

2) Afirmația lui Osho, potrivit căreia ”Oricine vă dă un sistem de credință, acela este adversarul vostru!” este mult mai subtilă decât pare. Înainte de toate trebuie să se observe caracterul general al afirmației, exprimat prin cuvântul, ”oricine”; chiar și așa însă, Osho vizează credința creștină. Însă deoarece Osho este un admirator al lui Darwin, Marx, Heidegger, Htiler (și implicit al sistemelor acestora de credințe) etc – prin urmare acel ”oricine” nu vizează chiar pe oricine! Un lucru trebuie observat clar, anume că, filozofia/credința specifică mediului din care proveneau adepții săi americani și europeni era una predominant creștină. Prin urmare, declarația lui Osho viza exclusiv creștinismul istoric. Dar să presupunem, prin absurd, că observația mea nu ar fi una justă – atunci, chiar și așa, ”generalizarea” lui Osho, atungi când atinge invariabil Cuvântul Scripturii, ea nu se traduce decât prin blasfemie! Cuvântul folosit de Osho, adversar – care în ebraică se traduce prinSatana – este atribuit de către Osho, ”oricui” ar da oamenilor un sistem de credință.

Iată însă ce se spune în Biblie despre credință și despre cine le dă oamenilor, credința creștină:

”Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.” (Romani 10:17)

”Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.” (Ioan 12:44)

”La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.” (Ioan 1:1)

Apostolul Iuda (nu iscarioteanul) îi îndeamnă astfel pe cei care au auzit și au primit Cuvântul:”…luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna.” (Iuda 3:3).

Cine este Acela care le-a dat sfinților credința? Acela este doar Dumnezeu! Cine este Acela care le dă oamenilor credința, prin auzirea Cuvântului? Acela este doar Dumnezeu!

Așadar, Osho numește Cuvântul, adversar! Osho îl numește pe Dumnezeu, Satana!

3) ”Toate aceste teorii sunt lipsite de rațiune, căci se combat între ele, sfidează bunul simț și seamănă cu ceea ce Simonide numește ”vorbă lungă”. (Când scavii sunt prinși că au greșit , ei caută să se disculpe prin vorbe înșirate care nu mai au sfârșit.)”; Aristotel, Metafizica, pag. 571.4) ”… după cum e tot atât de puțin admisibil să punem buna întocmire a lumii pe seama întâmplării sau a nimerelii… Mintea este pricina bunei întocmiri și rânduieli…” Aristotel, Metafizica, pag. 28

Meditația dinamică. Spălarea creierului prin hiperventilație.

meditatia dinamica osho

https://www.evolutiespirituala.ro/documentar-adevarul-despre-osho/?feed_id=38825&_unique_id=643e2d03606cf

18 aprilie 2023/de admin

EVOLUTIE SPIRITUALA, spiritualitate, Uncategorized, yoga

Interviu despre Shambala

Interviu despre Shambala

–LAMA, la Turfan in Turkestan am vazut pesteri cu locuri de trecere inca necercetate. Se poate ajunge la Shambala prin aceste locuri? Ni s-a spus ca, uneori, din pesteri au iesit oameni necunoscuti, care au mers in orase si au incercat sa plateasca cumparaturile cu bani ciudati, care nu mai sint in circulatie.

.
–ESTE ADEVARAT, oamenii Shambalei celeste apar uneori pe pamint. Ei se intilnesc cu lucratorii terestri ai Shambalei. Din dragoste pentru oameni, ei le trimit acestora daruri pretioase, relicve unice. Eu va pot spune multe asemenea cazuri de cadouri primite din spatiu. Rigden-Djyepo, spre exemplu, s-a intrupat intr-un corp omenesc. Adesea el apare in locurile sfinte si, la momentul hotarit, isi spune profetiile. Noaptea sau dis-de-dimineata, Conducatorul Lumii soseste la Templu. El intra si, in acel moment, toate luminile se aprind singure. Unii il recunosc pe Marele Strain si toti lama se string in jurul sau, ascultindu-i profetiile.

Se apropie o noua era si planetele prevad acest lucru. Regele Lumii este gata de lupta. Focul cosmic se apropie de pamint si multe catastrofe se vor produce, pina cind va sosi era prosperitatii. Omenirea va trece din nou prin incercari, pentru a se putea stabili daca spiritul ei a progresat suficient. Focul de sub pamint va incerca sa intre in contact cu elementul de foc al Akashei; daca fortele de bine nu-si vor uni puterea, marile cataclisme vor fi inevitabile. Se spune ca insusi Rigden-Djyepo va aparea, pentru a da ordine mesagerilor lui; un conducator puternic va aparea pe o stinca neagra, pe drumul spre Ladach. Din toate directiile se vor apropia cavalerii, pentru a-l asculta cu veneratie si pentru a-i executa ordinele cu multa intelepciune si rapiditate.

.
–LAMA, cum se face ca Shambala terestra nu a fost inca descoperita? Pe harti se pot vedea traseele diferitelor expeditii. Este evident ca toate culmile, toate riurile si vaile au fost cercetate.
–Este adevarat ca in munti se afla aur mult si pietre pretioase si fiecare ar dori sa ajunga la ele. Asa cum oamenii nu pot gasi aceste comori, tot la fel nu pot ajunge la Shambala fara a fi chemati. Poate ati vazut ca exista multe gaze otravitoare in jurul muntilor si, din aceasta cauza, multi au murit din cauza lor. Sau ati vazut, de asemenea, multi oameni care tremura cind se apropie de anumite locuri. Repet, multi au incercat sa ajunga la Shambala nechemati si multi au disparut pentru totdeauna. Doar citorva le este dat sa ajunga in locul sacru, si asta numai in cazul in care Karma lor este pregatita.

.
–LAMA, tu vorbesti despre un loc sfint pe pamint. Exista acolo vegetatie? Muntii par a fi destul de goi, iar uraganele si gerurile de acolo sint neobisnuit de puternice.

–In mijlocul muntilor exista vai atit de bine ascunse, incit nimeni nu le banuie macar existenta. Izvoare cu apa calda hranesc acolo o vegetatie abundenta. Aici, pe acest neobisnuit sol vulcanic, cresc multe plante deosebit de rare si, mai ales, multe plante medicinale. In drumurile voastre, poate ati remarcat gheizerele cu apa calda din munti sau ati si auzit ca la aproximativ doua zile departare de Nagchu (Nagqu) exista o vale in care se afla copaci si felurite plante, desi pina acolo, pe parcursul drumului, nu intilnesti nici un fel de vegetatie. Dar cine poate cunoaste foarte bine toate labirinturile muntilor? Pe suprafata pietrelor nu poti distinge urmele de pasi, nu poti cunoaste gindurile oamenilor – iar cine o poate face, pastreaza tacere asupra acestui lucru. Poate ca, in timpul peregrinarilor voastre, ati intilnit numerosi calatori, imbracati simplu, mergind in liniste prin desert, fie pe frig, fie pe arsita, catre o tinta numai de ei stiuta. Sa nu credeti cumva ca, daca vesmintele lor erau simple, acestia erau oameni obisnuiti. Sub ochii pe jumatate inchisi, privirea poate fi uneori foarte agera. Niciodata nu poti fi sigur, de unde se apropie puterea. in ciuda tuturor avertismentelor si a tuturor profetiilor, numai calea catre Shambala iti poate permite asteptarea acestei realizari. Doar adresindu-te direct Bunecuvintatului Rigden-Djapo poti realiza ceva.

–LAMA, tu ai spus ca dusmanii marii Shambalei vor pieri. Cum se va intimpla asta?
–Este adevarat acest lucru, dar vor pieri la timpul potrivit. Pe ei ii vor distruge propriile lor ambitii. Rigden-Djapo este indurator, dar greselile pe care le fac sint propriii lor dusmani. Cine poate spune cind ti se va da ceea ce ti se cuvine? Cine poate sti cind anume este necesar cu adevarat un ajutor si de ce natura poate fi acesta? Multe cataclisme sint necesare si ele au un scop. Atunci cind gindirea umana limitata va realiza ca totul s-a prabusit si ca si toate sperantele au fost pierdute, mina creatoare a Cirmuitorului va trimite raza sa protectoare. Ma intrebati cum sint pedepsiti cei care gresesc. Un lama, care era si pictor, avea darul de a picta imagini sacre de o frumusete neobisnuita. El pictase superb chipul lui Rigden-Djapo, al Binecuvintatului Buddha si al lui Dukkar, Cel Care Vede Tot. Un alt pictor il invidia si, din acest motiv, a decis sa-i faca rau. in momentul in care a inceput sa-l calomnieze pe pictor, casa i-a luat foc si toate bunurile lui au pierit. in afara de asta, miinile calomniatorului au ars, incit el nu a mai putut picta mult timp. Un alt calomniator, ce incerca sa distruga munca de o viata a unui om cinstit, s-a inecat pe cind traversa riul Tsanpo. Un om care facuse numeroase gesturi de caritate a fost atacat intr-o zi de un altul, care a incerca sa-i distruga acestuia averea destinata unor cauze nobile. Si din nou raza puternica a lui Rigden-Djapo l-a atins pe atacator, incit, in cele din urma, acesta a ajuns pe drumuri. Este posibil ca si voi sa-l fi vazut cersind in bazarul de la Lhassa. in toate orasele poti auzi cum au fost pedepsite aceste creaturi nedemne, ce isi indreapta minia asupra celor valorosi. Nu poti merge in siguranta decit pe drumul Shambalei. Orice abatere de la acest drum de glorie iti poate aduce mari neplaceri. Cel Binecuvintat nu a ordonat niciodata credinta sau supunere oarba, ci doar cunoasterea experientei.

–Intr-adevar, LAMA, asa este. Si eu iti pot spune, de asemenea, in ce fel a devenit unul dintre cei apropiati noua frate al Shambalei. Noi stim ca el a plecat in India cu o misiune stiintifica, dar, pe neasteptate, a ramas in urma caravanei si, la citva timp dupa aceea, ne-a sosit un mesaj ca el se afla in Shambala. Eu iti pot spune cum foarte multi din cei de credinta veche au plecat din indepartatul Altai in cautarea asa-numitelor „Belavodya” (Apele Albe) si nu s-au mai intors. Am auzit numele muntilor, al riurilor si lacurilor care se gaseau de-a lungul drumului catre acest loc sfint. Aceste nume sint secrete si unele sint chiar denaturate, dar se poate discerne totusi adevarul lor fundamental.
–Eu iti pot spune cum un discipol de merit al acestei inalte invataturi a incercat sa ajunga in Shambala, inainte de a-i veni timpul. El avea un spirit curat si sincer, dar karma sa nu fusese inca terminata pentru misiunea pe care o avea pe pamint. Era inca devreme pentru el, astfel ca unul dintre Marii Maestri l-a asteptat in munti, pentru a vorbi personal cu acest calator cu aspiratii inalte. Vorbindu-i cu multa compasiune si intelegere, el l-a trimis inapoi, pentru a-si incheia misiunea. Iti mai pot vorbi de asemenea si despre Ashrami, care se afla dincolo de Shikhedze (Shihezi). iti mai pot spune si cum, in diferite orase, au aparut frati ai Shambalei, care au impiedicat mari calamitati naturale.

.
–LAMA, i-ai intilnit vreodata pe Azari si pe Kuthoompa?
–Daca astfel de intimplari iti sint deja cunoscute, succesul te va insoti in munca ta. Faptul ca stii atit de multe lucruri despre Shambala este ca un fel de purificare. Multi dintre concetatenii nostri i-au intilnit pe Azari si pe Kut-hoompas sau pe oa-menii zapezilor, care ii servesc. De foarte putin timp insa Azarii nu mai apar in orase, pentru ca au plecat in munti. Ei sint oameni inalti, cu parul si barbile lungi si seamana mult cu Hindusii. intr-una din zile, mergind de-a lungul Brahmaputrei, am vazut un Azar. Am incercat sa-l ajung din urma, dar a ocolit repede o stinca si a disparut. in locul respectiv, eu nu am gasit nici un fel de pestera sau deschizatura. Tot ceea ce am vazut a fost doar o mica Stupa. Probabil ca Azarul nu a dorit sa fie deranjat. in ceea ce-i priveste pe Kut – hoompa, acestia nu au mai fost vazuti de mult timp. inainte, ei apareau destul de des in districtul Tsang (Cangzhou – Hebei) si in jurul lacului Manasarowar (Mapan Yumko) din Tibet, mai ales cind pelerinii mergeau catre Kailash, muntele cel sfint. Un om obisnuit ii poate lua drept fantome in ignoranta sa. Exista insa motive puternice, pentru care ei nu pot aparea acum. Un vechi invatator al meu mi-a povestit multe lucruri despre intelepciunea Azarilor. Noi cunoastem citeva locuri unde au stat ei, dar in acest moment locurile sint goale. Acest lucru este un mare mister.

.
–LAMA, este adevarat ca Ashramii nu mai exista in apropiere de Shikheedze (Shihezi)?
–Aceasta taina nu trebuie dezvaluita. Eu am spus deja ca Azarii nu se mai gasesc in districtul Tsang (Cangzhou-Hebei).

–LAMA, de ce preotii tai afirma ca Shambala se afla dincolo de ocean, cind Shambala terestra se afla mult mai aproape? Csoma de Koros, de exemplu, mentioneaza ca locul se afla intr-o minunata vale din munti, unde a avut loc initierea lui Buddha.

.
–Eu am auzit ca acest Csoma de Koros nu a a avut o viata prea fericita, iar despre Grunwedel stiu ca a inebunit; amindoi au atins marele nume al Shambalei doar din curiozitate, fara a-i intelege semnificatia. Este periculos sa te joci cu focul, desi focul este foarte util omenirii. Poate ca ai auzit ca unii calatori au incercat sa ajunga in teritoriul interzis, insa calauzele au refuzat, spunind: Mai bine omoriti-ne. Chiar si acesti oameni simpli au inteles ca asemenea subiecte, atit de elevate, nu pot fi abordate decit cu cea mai mare veneratie. Legile nu trebuie incalcate! Asteapta si munceste cu ardoare, pina ce un mesager al Shambalei va veni la tine. Asteapta, pina Cel cu Voce Puternica va pronunta Kalagiya. Numai atunci vei putea sa incepi sa explici acest subiect. Curiozitatea inutila ar trebui sa se transforme in intelegere inalta, in aplicarea inaltelor principii in fiecare zi.
–LAMA, tu esti calator. Spune-mi, cind te voi mai intilni?

.
–Eu te rog sa nu ma cauti si sa nu intrebi de numele meu. Mai mult chiar, daca ma vei intilni in vreun oras sau intr-o alta localitate, nu da semn ca ma recunosti. Eu singur voi veni la tine.
–LAMA, dar daca eu ma voi apropia de tine, tu te vei indeparta sau vei incerca sa ma hipnotizezi?
–Nu ma obliga sa ma folosesc de aceasta putere.Iin Sectele Rosii de exemplu, acest lucru este permis. Noi insa le putem folosi, dar numai in cazuri exceptionale. Noi nu dorim sa incalcam legile naturale. invatatura celui Binecuvintat ne recomanda sa fim precauti in relevarea posibilitatilor noastre interioare.
–LAMA, spune-mi te rog, l-ai vazut personal pe Rigden-Djepo?

–Nu, eu nu l-am vazut pe Cirmuitor in carne si oase, dar i-am auzit Vocea. Iar in timpul iernii, cind gerurile invaluiau muntii, El mi-a daruit un trandafir din valea cea indepartata. Tu ma intrebi atitea lucruri, incit vad ca tu esti cunoscator al multor lucruri. Tu ce-ai face daca si eu as incepe sa-ti pun intrebari?
–LAMA, eu voi tacea.

Lama a zimbit
– Atunci tu stii destul de multe. Poate ca tu stii sa folosesti fortele naturii, pentru ca in Occident au aparut destule semne, in special in timpul razboiului, pe care chiar unii dintre voi l-au provocat.
–LAMA, sigur ca un astfel de masacru fara precedent ar fi trebuit sa grabeasca sirul neprevazut al reincarnarilor. Atit de multi oameni au murit inainte de vreme, incit multe lucruri au fost denaturate si schimbate.
–Voi nu ati cunoscut, probabil, profetiile care au prevazut cu mult timp inainte aceste nenorociri. Daca le-ati fi cunoscut, probabil ca nu ati fi inceput niciodata acest oribil holocaust. Daca tu stii despre Shambala, daca stii sa folosesti fortele ascunse ale naturii, atunci trebuie sa fi aflat si despre Namig, Scrisorile Celeste. Vei afla in acest fel cum trebuie sa intelegi profetiile despre viitor.

.
–LAMA, noi am auzit ca toate calatoriile lui Tashi-Lama si ale lui Dalai-Lama au fost prezise in aceste profetii, cu mult timp inainte ca ele sa aiba loc. Eu repet poate, dar in apartamentele private ale lui Tashi-Lama au fost pictate evenimentele acestor calatorii, chiar din ordinul lui. Adesea, pelerini necunoscuti enunta profetii, si atunci se pot vedea si auzi semne evidente ale evenimentelor care se apropie.
–Tu stii ca in apropiere de marele templu al lui Gesser-Khan exista doi cai -unul alb si unul rosu. Atunci cind Gesser-Khan se apropie, cei doi cai necheaza. Ai auzit spunindu-se ca exista semen, in sensul ca multe persoane ar fi auzit acest nechezat al cailor?

.
–LAMA, tu ai mentionat cel de-al treilea nume al Asiei….
–Este o taina si tu nu trebuie sa repeti acest lucru. Odata, poate vom sta de vorba cu un Geshe (Venerabil) foarte instruit din Moruling. Aceasta manastire a fost fondata de Dalai-Lama Cel Mare si sunetul numelui sau face parte din manastire. Se spune ca, inainte de a parasi Lhassa pentru totdeauna, Marele Dalai-Lama a avut o comuniune misterioasa in aceasta manastire. in realitate, multi lama din aceasta manastire au disparut pentru a indeplini cauze mari.
–LAMA, tu poti sa-mi povestesti ceva despre cele trei mari manastiri din Lhassa – Sera, Ganden si Depung?
Lama a suris din nou.

.
–O, acestea sint marile manastiri oficiale. in Sera, printre cei 3.000 de lama poti intilni adevarati luptatori. Multi lama din alte tari, cum ar fi din Mongolia, traiesc in Ganden. Acolo se afla tronul marelui nostru invatator, Tsong-khaa-pa. Nimeni nu poate atinge acest scaun fara a tremura. in Depang locuiesc de asemenea multi lama, care sint foarte eruditi.
–LAMA, exista pasaje subterane ascunse sub Potala? Exista cumva si un lac subteran sub templul principal?
Lama a zimbit iar

–Tu stii atit de multe, incit cred ca ai fost in Lhassa. Nu stiu cind ai fost acolo si nu are mare importanta daca ai fost de curind sau cu alte vesminte. Daca ai vazut acest lac subteran, este posibil ca tu sa fi fost un mare lama sau un slujitor care ducea faclia. Dar daca ai fi fost doar un servitor, nu ai fi putut sti toate lucrurile pe care mi le-ai spus. Tu stii probabil ca in multe locuri din Lhassa exista izvoare cu apa calda si ca, in unele case, apa calda se foloseste pentru uzul menajer.

.
–LAMA, eu am auzit ca unele animale, cum ar fi: reni, veverite si sacali – se apropie de lama care mediteaza in pesterile din Himalaya, iar maimutele si gorilele le aduc mincare.
–Te intreb si eu la rindul meu: ti se pare imposibil? Un lucru este insa foarte sigur: renul nu s-a fi apropiat de un om in oras, deoarece foarte rar poti intilni oameni cu intentii bune in asemenea aglomeratii. Oamenii nu cunosc semnificatia si efectul aurei, ba nici macar nu stiu ca si lucrurile au aurele lor proprii, care pot fi chiar puternice.
–LAMA, noi cunoastem acest lucru si chiar am fotografiat aure. in privinta lucrurilor, noi stim cite ceva despre Tronul invatatorului si despre faptul ca nimeni nu trebuie sa se apropie de el.

.
–Daca stii insemnatatea unui tron atit de venerat, atunci cunosti si valoarea invatatorului. Instruirea este cea mai inalta relatie pe care o putem dobindi in vesmintele noastre omenesti. Noi sintem supravegheati de invatator si evoluam catre perfectiune in venerarea Lui. Acela care cunoaste semnificatia esentiala a unui Guru nu va nega valoarea relicvelor. in Occident voi pastrati portretele persoanelor dragi voua si aveti respect fata de obiectele folosite de stramosii si conducatorii vostri. Voi nu considerati acest lucru o idolatrie, ci doar ca un semn de veneratie profunda si ca o amintire a operei unei personalitati de exceptie. Si nu este vorba numai de o veneratie exterioara. Daca cunosti cite ceva despre emanatia psihica a obiectelor, atunci stii si despre magia naturala. Ce crezi despre bagheta magica ce iti indica bogatiile aflate in pamint?

.
–LAMA, noi avem multe povesti in care se vorbeste despre aceasta bagheta cu ajutorul careia au fost descoperite multe mine, izvoare si fintini.
–Dupa parerea ta, cine actioneaza in acest caz – omul sau bagheta?
–LAMA, eu cred ca bagheta este un lucru fara viata, in timp ce omul este plin de vibratii si forta magnetica. Aceasta bagheta este asemenea tocului in mina celui care scrie.
www.esoterism.ro https://www.evolutiespirituala.ro/interviu-despre-shambala/?feed_id=38762&_unique_id=643df4c43ffda

18 aprilie 2023/de admin

dezlegari, Uncategorized

Rugaciune de protectie – Platoşa Sfântului Patrick

Rugaciune de protectie – Platoşa Sfântului Patrick

Mă leg astăzi

Cu vârtutea cea tare a chemării Treimii:

Cred în Treimea în Unime,

Făcătorul a toate.

Mă leg astăzi

Cu vârtutea Întrupării lui Hristos şi a Botezului Său,

Cu vârtutea Răstignirii Sale şi a Îngropării,

Cu vârtutea Învierii Sale şi a Înălţării,

Cu vârtutea Venirii Sale în Ziua Judecăţii.

Mă leg astăzi

Cu vârtutea dragostei serafimilor,

În ascultarea îngerilor,

În nădejdea învierii spre răsplată,

În rugăciunile Patriarhilor,

În prorociile Profeţilor,

În propovăduirea Apostolilor,

În credinţa Mărturisitorilor,

În nevinovăţia sfintelor fecioare,

În faptele oamenilor drepţi.

Mă leg astăzi

Cu puterea Cerului,

Cu lumina soarelui,

Cu strălucirea lunii,

Cu frumuseţea focului,

Cu scânteierea fulgerului,

Cu iuţimea vântului,

Cu adâncimea mării,

Cu trăinicia pământului,

Cu tăria pietrelor.

Mă leg astăzi

Pentru ca Puterea lui Dumnezeu să mă povăţuiască,

Tăria lui Dumnezeu să mă sprijinească,

Înţelepciunea lui Dumnezeu să mă înveţe,

Ochiul lui Dumnezeu să vegheze asupra mea,

Urechea lui Dumnezeu să mă audă,

Cuvântul lui Dumnezeu să-mi dea grai,

Mâna lui Dumnezeu să mă povăţuiască,

Calea lui Dumnezeu să rămână în faţa mea,

Scutul lui Dumnezeu să mă acopere,

Oastea lui Dumnezeu să mă apere,

Împotriva curselor diavolilor,

Împotriva ispitei patimilor,

Împotriva poftelor firii,

Împotriva tuturor celor ce gândesc să mă vatăme,

Fie ei aproape sau departe,

Fie ei mulţi sau puţini!

Chem astăzi toate aceste vârtuţi

Împotriva oricărei puteri vrăjmaşe şi fără de milă

Care ar putea să atace trupul şi sufletul meu,

Împotriva descântecelor proorocilor mincinoşi,

Împotriva legilor negre ale păgânătăţii,

Împotriva legilor mincinoase ale ereziei,

Împotriva înşelăciunilor idolatriei,

Împotriva vrăjilor femeilor, făurarilor sau druizilor,

Împotriva oricărei ştiinţe care leagă sufletul omului!

Hristoase, apără-mă astăzi

De toată otrava, de foc,

De înec, de rană de moarte,

Ca să pot primi răsplată bogată!

Hristos cu mine, Hristos în faţa mea,

Hristos în spatele meu, Hristos înlăuntrul meu,

Hristos dedesubtul meu, Hristos deasupra mea,

Hristos la dreapta mea, Hristos la stânga mea,

Hristos în cetate, Hristos în căruţă, Hristos în corabie,

Hristos în inima tuturor celor care se gândesc la mine,

Hristos în gura tuturor celor ce vorbesc cu mine,

Hristos în fiecare ochi care mă vede,

Hristos în fiecare ureche care mă aude!

Mă leg astăzi,

Cu vârtutea cea tare a chemării Treimii:

Cred în Treimea în Unime,

Făcătorul a toate!

Sf. Patrick este infatisat mereu cu un toiag al puterii si cu simbolul trifoiului, ca o metafora pentru Treime, care reprezinta UNUL in TREI. Toiagul puterii sau Sceptrul puterii simbolizeaza cunoasterea si puterea de materializare, alchimia spirituala a Spiritului Intrupat al Maestrului Patrick. Nu este o metafora, ca aceea a trifoiului, Sf. Patrick fiind un initiat al Scolilor Antice de Mistere si un Initiat in Trup si Spirit.

Platosa Sfantului Patrick are o vibratie aparte si conecteaza la cele mai sacre entitati de Lumina, pentru protectie divina.

https://www.evolutiespirituala.ro/platosa-sfantului-patrick/?feed_id=38699&_unique_id=643dbc47badba

17 aprilie 2023/de admin

EVOLUTIE SPIRITUALA, Uncategorized

Bioplasma – a 5-a stare de agregare a materiei – starea eterica care face legatura dintre materie si Spirit

Bioplasma – a 5-a stare de agregare a materiei – starea eterica care face legatura dintre materie si Spirit

Aceasta este a 5-a stare de agregare a materiei. Fantomele, spiritele si duhurile au la baza structura bioplasmatica.

Fantomele, spiritele, sferele de energie – un subiect real al parapsihologiei, metafizicii si fizicii cuantice! Numai persoanele care nu cunosc acest fenomen in pot nega!

Ca persoana am studiat acum multi ani, fenomenul care sta la baza aparitiei fantomelor, dincolo de explicatia mistica, care totusi in unele cazuri se imbina de minune cu cea stiintifica. Acum postand asta, intru iarasi pe un taram in care unele persoane vor fi sceptice si intr-un fel asa e si normal, sa existe opinii diferite, dar inainte de a fi sceptic cu privire la ceva e bine sa analizezi temeinic dovezile existente si sa nu te erijezi in a fi un batjocoritor al celor care sustin aceste lucruri.

Acelasi lucru se petrece si aici. In poza expusa de mine, va fac o comparatie, destul de bine argumentata, zic eu. Ce am facut?
Nu stiu cati dintre voi stiati asta: daca luati o telecomanda de la televizor si o puneti cu acel led in fata unei camere foto/video care este pornita si o sa apasati pe buton, o sa observat ca pe camera o sa vedeti cum acel led va lumina, radiind o nuanta de albastru (acum depinde si de camera). Daca va uitati in acelasi timp la led in timp ce apasati butonul, nu o sa vedeti ca se aprinde ledul. De ce? Pentru ca ledul are la baza lumina infrarosie si functioneaza in afara spectrului celor 7 culori ale luminii albe.

Lumina infrarosie se poate observa si cu ochiul uman, dar nu de multe persoane caci trebuie sa ai un ochi antrenat. De pilda eu ca sa vad acea lumina infrarosie am nevoie de intuneric deplin pentru a vedea putine scanteieri ale ledului, dar chiar si asa se pot observa cu greu, insa se pot observa, dar la lumina nu se poate vedea, dar camera fot/video poate captura, indiferent de ce lumina e in exterior.

CONEXIUNEA

Majoritatea oamenilor nu pot vedea undele radio, desi exista dispozitive cu care se pot captura, dar asta nu inseamna ca daca nu le poti vedea, aceste unde radio n-ar exista. Daca eu sint setat pe o anume frecventa la radio, asta nu inseamna ca numai acel post de radio exista si ca nu mai exista nimic in afara sa, nu, exista si altele, doar ca eu nu le pot auzi deoarece sint setat pe o anume frecventa.

Majoritatea celor care sint sustinatori ai existentei fantomelor, le-au fotografiat fara sa doreasca, pur si simplu cu diverse ocazii si-au facut poze si au ramas stupefiati sa observe ca pe langa ei se afla si anumite „duhuri”. Scepticii evident sustin ca „sint falsuri”. Oare? Iarasi ajungem la chestia cu lumina infrarosie, omul nu o poate observa cu ochii fizici, deci poate sa sustina ca „nu exista”, dar camera o poate captura, atunci, ca si in cazul fantomelor ar putea zice „este fals, eu nu cred”. Asta inseamna o negare absurda a unei evidente.

BIOPLASMA

Atat fantomele, spiritele de orice fel, sferele de lumina, duhurile, au la baza o substanta eterica numita in stiinta metafizica, parapsihologica, dar si in fizica cuantica ca „bioplasma”. Bioplasma mai este denumita de cercetatori ca „starea care face legatura dintre materie si spirit”. Altii au mai denumit-o si pe buna dreptate, foarte bine, „o a 5-a stare de agregare a materiei”, dar care nu prea a fost recunoscuta oficial, pentru ca oficial nu prea s-a dorit recunoasterea fantomelor, spiritelor, sferelor energetice etc. pentru ca asta deranjeaza intr-un fel esafondul persoanelor care insista sa mentina mintea oamenilor numai intr-o stare de materialism, tinandu-i astfel intr-o inchisoare mentala teribila.

Citez dintr-un articol publicat pe site-ul ezoteric almeea.com:

„In mod curent, oamenii de stiinta se refera la patru stari ale materiei: solida, lichida, gazoasa si plasma. Ultima stare ar fi un gaz care are toti electronii separati de nucleii atomilor lor; ea exista in spatiul cosmic, dar poate fi produsa si experimental, la mari temperaturi, in laboratoare. In anul 1944, insa, V.S.Grisenko a pus pentru prima oara problema existentei unei a 5-a stari a materiei proprii organismelor vii. Doua decenii mai tarziu, mai exact in 1966, savantul rus a numit aceasta stare „plasma biologica” sau „bioplasma”.

Ulterior, s-au desfasurat numeroase experiente menite sa confirme sau sa infirme existenta bioplasmei. Se stie ca fiecare organism viu este un sistem care radiaza energie creand un camp in jurul sau; numai ca noi cunoastem prea putin despre reteaua de energie a organismului. In special din timpul telepatiei, cand doua organisme par sa interactioneze la o distanta atat de mare, incat fenomenul nu poate fi explicat in mod adecvat prin mijloace conventionale. Un organism viu poate fi descris ca un camp biologic sau „biocamp” („campul” fiind o regiune constituita din liniile de forta care actioneaza unele asupra altora). Acesta are o configuratie spatiala clara, fiind conturat de diferite campuri fizice: electrostatic, electromagnetic, acustic, hidrodinamic si poate si de altele inca neexplorate adecvat.

Experimentele descrise de Victor M. Iniusin intr-un articol aparut in volumul „Future Science” (S.U.A.,1977) au indicat in mod cert ca bioplasma consta din ioni, electroni liberi si protoni, cu alte cuvinte, din particule subatomice care exista independent de nuclee. Experimentele au mai aratat ca biocampul isi datoreaza structura bioplasmei, mai stabila decat alte componente ale biocampurilor. Acestea s-ar datora echivalentei particulelor pozitive si negative din bioplasma. Echipa de cercetare din care a facut parte Victor M. Iniusin, a numit acest echilibru „stereo-bio-energostazia”. Sub impactul diferitilor factori interni si externi, stereobioenergostazia poate sa se prabuseasca. De regula, acest fenomen este temporar, dupa care echilibrul se restabileste; daca echilibrul nu se restabileste, organismul poate suferi profund.

Dar, ne intrebam, cum functioneaza oare procesele in cea de-a 5-a stare a materiei? Se pare ca particulele bioplasmice sunt reinnoite in mod constant prin procesele chimice din interiorul celulelor, in special la nivelul mitocondriilor, in cadrul carora au loc transferuri directe de electroni de la o molecula la alta. Mitocondriile sunt corpuri foarte mici din citoplasma celulelor. Ele contin numeroase enzime dintre care cele mai importante se pare ca sunt acelea implicate in ciclul acidului citric. Alaturi de moleculele bioplasmice, produse ale proceselor din mitocondrii, se constata si o absorbtie directa de sarcini din mediu. In acest caz, plamanii joaca un rol extrem de important. Totusi, intre organism si mediu se instaleaza o relatie mult mai complexa: unele particule bioplasmice sunt absorbite din surse externe, in timp ce altele sunt expulzate in spatiu.

Fotografia Kirlian

In experimentele efectuate, echipa lui Iniusin a utilizat fotografierea la mare voltaj, descoperita de Semion Kirlian si sotia sa. Valentina. Procedura de baza consta in generarea unui camp de inalta frecventa intre doi electrozi si plasarea unui obiect direct pe un film ce ramine expus in acest camp. Aceasta procedura permite obtinerea unei imagini a obiectului fara a se folosi camera cu obiectiv. Obiectul va fi conturat cu o corona (adica aerul ionizat si electronii ce parasesc obiectul cand se creaza cimpul de inalta frecventa).

Totusi obiectele vii arata o mare varietate in ceea ce priveste marimea coronei in raport cu cele lipsite de viata. Cercetatorii au emis ipoteza ca aceasta variatie se datoreaza campului bioplasmic care interactioneaza cu campul format artificial si care probabil pune limite coronei.

In experientele cu iepuri s-a observat ca descarcarile coronei variaza in mare masura in raport cu starea psihica a iepurelui (daca este sau nu speriat de ceva). Intensitatea reactiei creste de 2-3 ori in momentul socului, dar revine la marimea normala a coronei dupa cateva minute. Introducand un senzor in creierul iepurelui, s-a observat o crestere de 10 ori a intensitatii radiatiei in raport cu cea degajata de piele sau muschi. Aceste experimente au demonstrat ca cea mai mare acumulare de bioplasma se afla in creier. Mai putina bioplasma a fost gasita in tesuturile de legatura si in tesuturile moi ale corpului.

Investigatii mai detaliate au fost facute cu fiinte umane in diferite stari psihologice si fiziologice. S-a descoperit astfel ca maduva spinarii, cu marea sa aglomerare de celule nervoase, pare sa fie centrul activitatii bioplasmice. Activitatea bioplasmica este puternica la degete, ca si in spatele plexului solar. Sangele insa, nu contine atat de multa bioplasma ca celulele nervoase. Totusi, sangele seamana cu un sistem cristal-lichid in care are loc un transfer de energie. El poate, de asemenea, transporta energie. Sistemul circulator este un sistem transportor de energie la fel ca si sistemul bioplasmic.

S-a descoperit, totodata, ca activitatea bioplasmica este dependenta de dispozitie. Artistii plastici, de pilda, au o corona foarte stralucitoare cand gandesc la pictura. O persoana aliata in stare de depresiune are o corona subtire care contine multe pete intunecate. Incercarile de a se fotografia direct bioplasma fara a se mai folosi campul electric suplimentar prezent in metoda Kirlian, precizeaza Victor M. Iniusin, desi incipiente, sunt incurajatoare.

Alte experimente cu bioplasma

Numeroase alte experimente au condus la concluzia ca se degaja multa caldura atunci cand tesuturile se dezintegreaza. Acest fenomen indica in primul rand capacitatea organismului de a transforma masa in energie. Mai mult, organismele vii sunt capabile sa absoarba o mare cantitate de radiatii, trasatura inexistenta la tesuturile moarte. Alte temeiuri stiintifice au fost gasite pentru a motiva si mai convingator conceptul de plasma biologica: prezenta de electroni delocalizati in zona de electroni pi; existenta de proprietati semiconductoare in membranele celulare; o mare concentrare de electroni de perechi in molecule biologice importante ca ADN sau ARN; prezenta de polaritate electronica in organisme; proprietatile semiconductoare ale clorofilei si independenta procesului de fotosinteza in raport cu temperatura; caracterul colectiv al schimburilor in densitate a proceselor cuantice, sub efectul factorilor fizici (asa cum se intampla cu radiatia mitogenica creata in campurile vizuale cand lumina loveste retina ochiului); crearea de campuri electrice, de sarcini concentrate pe suprafata campurilor, ce pot fi detectate la distanta de corpuri.

Alexander Dubrov a emis ipoteza ca organismele emit unde gravitationale. Daca este asa, atunci bioplasma se poate implica in aceste unde. Interactiunile gravitationale sunt cele mai slabe dintre toate interactiile cunoscute in fizica si deci, foarte dificil de detectat. Totusi, in ciuda intensitatii scazute a undelor gravitationale, ele ar putea juca un rol bine definit in molecule diferite ale caror organisme interactioneaza cu mediul lor. Deoarece aceste interactiuni se schimba de la o zi la alta, variatiile lor sunt greu de explicat prin mijloacele conventionale.

Echipa de cercetatori amintita estimeaza ca experimentele cu bioplasma trebuie facute in conditii atmosferice constante cum ar fi umiditatea sau caldura. Apropierea unei furtuni, de pilda, poate influenta decisiv rezultatele. Deci, campul bioplasmic este instabil atunci cand apar schimbari bruste ale fortelor electrice din mediu. Cu toate acestea, in ciuda sensibilitatii la schimbarile electrice din mediu, bioplasma pare a fi relativ stabila, ca o expresie a balantei particulelor pozitive si negative din ea. Daca apare o ruptura intr-o directie sau alta, acestea se poate reflecta in starea de sanatate a organismului.

Desi campul bioplasmic al organismului este relativ stabil, o importanta energie este radiata in spatiu sub forma de „microcurenti” (canalele de particule bioplasmice formate prin ace), sau „bioplasmoizi” (fragmente de bioplasma care se indeparteaza de organism). Este posibil ca fenomenul de fotografiere Kirlian sa faciliteze dezvoltarea de microcurenti si de bioplasmoizi care sunt prinsi pe film; acestia ar putea fi implicati in telepatie, psihokinezie si alte modalitati de interactiune la distanta dintre organisme.

In incercarea de a investiga interactiunea la distanta intre o persoana si o planta, a fost implantat un senzor cu cristal lichid, cu un termostat protejat de un disc de aluminiu. Bioluminiscenta plantei s-a masurat cu un tub senzitiv care inregistra lumina emisa de planta. Astfel, cand o persoana aflata intr-o incapere departata si-a stimulat pielea cu un ac, lumina emisa de planta a crescut intr-un grad remarcabil. Rezultate similare s-au obtinut cand un alt subiect si-a imaginat ca se afla intr-o stare emotionala. Alte experimente au demonstrat ca ochii sunt o sursa de intensa radiatie; in cateva situatii, efectul ochilor a putut fi observat chiar in cazul separarii lor de dispozitivul de masurare pe un ecran metalic. Concluzia ar fi ca bioplasma este in gama ultravioletelor.”[1]”

Nu putem sa discutam despre subiecte cum ar fi „fantomele” sau „bioplasma” fara a accepta existenta sufletului, un motor al vietii si care pe langa organe intretine organismul, dar care memoreaza absolut totul.

Odata cu intrarea intr-un nou mileniu, omenirea a ajuns sa se intrebe cu adevarat daca exista viata dupa moarte. Desi inca destul de sovaielnic, stiinta a ajuns sa intrezareasca alte dimensiuni sau realitati ale universului, ispitandu-ne sa ne intrebam daca nu cumva raiul si iadul exista cu adevarat…Oamenii de stiinta afirma ca sufletul cantareste 1/ 3000 dintr-o uncie

Un uimitor experiment al cercetatorilor din Dresda, Germania, a relevat ca sufletul uman exista, cantarind 1/ 3000 dintr-o uncie, sau 1: 84.000 dintr-un gram. Rezultatele acestui studiu au fost publicate in jurnalul de stiinta “Horizon”. Unul dintre conducatorii cercetarii, doctorul Becker Mertens a declarat : ” Concluzia evidenta este ca s-a confirmat existenta sufletului si ca s-a determinat masa acestuia. Provocarea este de a determina exact din ce anume este compus sufletul. Suntem inclinati sa credem ca este o alta forma de energie”.

Experimentele lui Watters despre suflet

Chiar din anii 1940, oamenii de stiinta au cautat sa gaseasca o dovada consistenta a existentei sufletului. Doctorul R.A. Watters, pe acel timp director al Fundatiei de Cercetari Psihologice William Bernard Johnston, din Reno, Nevada, a dezvoltat o incredibila ipoteza atomica despre suflet. El a presupus ca sufletele exista intr-un stadiu limbic, intr-un “spatiu intra-atomic dintre atomii celulelor umane”. Pentru a-si testa teoria, el a recurs la o camera de expansiune cu ceata tip Wilson. Acest dispozitiv, folosit mai ales de fizicieni, are scopul de a observa particulele atomice si subatomice. Watters era de pare ca , prin folosirea acestui aparat, s-ar putea examina plecarea sufletului dintr-un trup chiar in momentul mortii.
Intr-un experiment, Watters a asezat o lacusta intr-o astfel de camera de ceata, eutaniasand-o prin intermediul unei supradoze de eter. O camera de luat vederi a fost amplasata astfel incat sa surprinda clipa in care viata avea sa se desprinda de acea insecta. Aceasta camera a fost reglata pentru a surprinde aparitia unor vapori de apa. Fotografia a scos la iveala un inexplicabil “fenomen de umbra”, o forma asemanatoare corpului lacustei. Watters si-a dus mai departe experimentele, folosind soareci si broaste in locul insectelor. In toate cazurile, s-a constatat aparitia, in clipa mortii, a unei umbre reproducand forma creaturii ce tocmai murea, o umbra ce se mentinea cel mult 8 ore dupa deces.

Camera GDV a doctorului Korotkov

Camera bioelectrografica de vizualizare a descarcarii (eliberarii) de gaz (GDV) masoara campul energetic al oamenilor. In prezent, este singurul dispozitiv de acest tip din lume. Sistemul este foarte complex si se bazeaza pe un software al unui computer de analizare in timp real a distributiei nivelurilor de energie ale subiectelor biologice.
Konstantin Korotkov este profesor de fizica la Universitatea Tehnica de Stat din Sankt Petesburg, in Rusia, un om de stiinta avand brevetate 12 patente ale unor inventii biofizice.
Prin intermediul camerei GDV s-au realizat uimitoare fotografii ale sufletului uman (in albastru) iesind din corp chiar in momentul mortii.
Imaginile arata sufletul parasind trupul unui pacient inainte ca imaginea acestuia sa devina rosie. Se poate vedea ca, initial, partea de sub piept este parasita de forta vietii, urmand apoi capul, si, in final, inima si zona inghinala.

Suflete strigand prinse de demoni

Au fost, asadar, imortalizate suflete parasind la moarte insectele, animalele si oamenii. Sufletele au fost masurate si cantarite. Multi dintre voi ati auzit de experientele traite de cei aflati in preajma mortii, cand au zarit tunele de lumina, prieteni dragi, fiinte iubite sau chiar paradisul. O abordare stiintifica a acesti fenomen a fost consacrata de un renumit om de stiinta din domeniul medicinii, pe nume Maurice S. Rawlings. Acestui cercetator i se atribuie meritul de a fi cercetat in amanuntime poarta de trecere dintre lumea reala si cea a iadului. Se spune ca dr. Rawlings era un ateist convins pana cand a supus observatiei pacienti muribunzi ale caror suflete , tipand de groaza, era rapite in spatiul dintr-o alta dimensiune al celor damnati, iadul!
Iata una din marturiile lui Rawlings :”Urmaream un monitor pentru a ghida un “pacemaker” (aparat de reglare a pulsului unor oameni blonavi de inima) catre inima unui pacient de al meu, cand s-a intamplat… inima lui s-a oprit. Pacientul isi amintea in felul sau acest lucru:”Am lesinat si apoi m-ai lovit in piept… Cineva striga. Ceva m-a lovit in umarul stang; era o intreaga nebunie. Pluteam intr-un spatiu negru ca smoala, miscandu-ma foarte repede. Vantul imi suiera alaturi, si mai indreptam degraba catre acea frumoasa lumina arzanda. Pe cand ma miscam in mare viteza, zidurile tunelului au luat foc. Dincolo de acest tunel de flacari era un imens lac de foc arzand ca o sonda de petrol.” Apoi au aparut demonii… “Am vazut umbrele prelungi ale unor oameni miscandu-se fara tinta asemeni animalelor inchise in custile dintr-o gradina zoologica. La marginea unui deal am vazut un vechi prieten care murise mai demult (ultima data cand il zarisem il scoateau, inecat, dintr-u rau). L-am strigat :”Hei, Jim!” El s-a uita la mine fara nici o urma de zambet. Demonii au inceput sa traga de el, si a inceput sa urle. L-au tarat in putul iadului. Am fugit, dar nu aveam incotro sa ma duc. Dintr-o data, am ajuns din nou in corpul meu, in timp ce imi coseai operatia”. Inima acestui pacient s-a oprit mai tarziu a doua oara, fiind declarat mort clinic peste cateva minute.

Un alt bolnav i-a relatat doctorului Rawlings urmatoarele : ” Am fost calauzit intr-o lume a spiritelor numita iad. Acesta este un loc al pedepselor. Nu numai ca am vazut iadul, dar am si simtit chinurile tuturor celor care erau acolo. Intunecimea iadului este atat de mare incat pare sa apese asemeni unei mari presiuni. Ea ii inspira omului un simtamant disperat de singuratate. Caldura este uscata, deshidratanta. Ochii iti sunt atat de uscati incat ii simti ca niste carbuni aprinsi in cap. Limba si buzele sunt uscate si arse de intensa caldura… Singuratatea transmisa de iad nu poate fi descrisa in cuvinte.”

Numeroase incidente intamplate in spitale, avand de a face cu trairile din preajma mortii clinice au convins multe cadre medicale despre existenta unei alte vieti dupa moarte. As zice ca esenta fiecarui om continua sa existe dupa moarte, fie ca o numim suflet sau altfel, fie ca se indreapta catre rai, iad, sau un alt univers paralel…

Sursa: www.departamentul-zero.ro

https://www.evolutiespirituala.ro/bioplasma-a-5-a-stare-de-agregare-a-materiei-starea-eterica-care-face-legatura-dintre-materie-si-spirit/?feed_id=38636&_unique_id=643d840705723

17 aprilie 2023/de admin

EVOLUTIE SPIRITUALA, iisus, spirite, spiritualitate, Uncategorized, VIETI ANTERIOARE

ZONA NEUTRA, ZONA INTUNERICULUI, REÎNTRUPĂRILE, MISIUNILE, KARMA

REÎNTRUPĂRILE, MISIUNILE, KARMA

FRAGMENT DIN CARTEA „DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL” DE GEORGE VĂSÎI

ZONA NEUTRA

Am vorbit până acum de zona luminoasă. Există şi o rază a

întunericului, a spiritelor diabolice, care şi ele sunt

organizate în trei straturi distincte, care culminează cu CETATEA

LUCIFERICĂ.

între aceste două zone – de lumină şi întuneric (care sunt strict

organizate) – există la mijloc între ele o zonă intermediară, numită

ZONA NEUTRĂ. Este o zonă întinsă, prin care trece şi pământul în

mişcarea sa de revoluţie. Spiritele care populează această zonă neutră

sunt spirite pribege şi rătăcitoare. Este cea mai pestriţă zonă, cu spirite ce

au culori diverse, în care predomină maroniul şi mai ales amestecul de

culori, care face ca spiritele să fie mai mult murdare, cu intensităţi

semiînchise.

Sunt spiritele care n-au nici o fixare, ele neavând acces nici în

straturile de lumină şi nici în zonele de întuneric. Aceste spirite nu au

nici un orizont spiritual, nici un ideal, nici o speranţă. în trup n-au lucrat

decât pentru ei, într-un egoism total, fără să se intereseze de nimeni şi de

nimic. Aici sunt purtate de valurile întâmplărilor când într-o parte, când

în alta şi au cea mai scurtă perioadă de reîntrupare, adică sunt spirite

care se reîntrupează cel mai des, foarte puţine reuşind sâ-şi depăşească

starea şi să intre în zona luminoasă, cele mai multe căzând în zona

întunericului. Numărul acestor spirite rătăcitoare se ridică la aproximativ

3 miliarde.

ZONA ÎNTUNERICULUI

Această zonă este foarte departe de pământ dar mult mai aproape

decât sunt treptele de lumină. Este împărţită în trei trepte populate

de spirite ce au culori închise. Sunt trei trepte de întuneric, care

corespund gradat conform gravităţii actelor avute pe pământ. Din

această zonă fac parte hoţii, excrocii, criminalii, desfrânaţii şi cei

trufaşi, ipocriţii, făţarnicii falşii doctrinari. Cu cât treapta este mai

jos, cu atât chinurile sunt mai mari, spiritele suferind de pe urma

mustrărilor de conştiinţă şi trăind în mijlocul unor vegetaţii rapace,

care chimie şi mai mult spiritele.

Locul cel mai de jos este CETATEA LUCIFERICA, a spiritelor

negre, treapta diabolică a spiritelor ce sunt „prinţi ai întunericului”.

Ei nu se chinuiesc şi au libertate totală pentru reîntrupare; sunt

spirite foarte inteligente, adevărate „genii ale întunericului”, întruchipare

a trufiei şi a egoismului. Aceste spirite duc cele mai aprige lupte pentru

stăpânirea pământului, pentru a domina

Centrul luciferic emite în spaţiu un câmp magnetic numit

„GANDANIC”.

Acest câmp magnetic cuprinde atât treptele de întuneric, cat şi

zona neutră în care intră şi pământul. Acest câmp magnetic incită la rău

şi egoism şi manifestă o puternică atracţie spre întuneric.

Zona cu cea mai mare frecvenţa de încarnări este zona neutră a

pribegilor. Apoi urmează primele patru trepte din zona luminoasă,

după care vin cele trei straturi de chin din care, de asemenea, pământul

îşi recrutează multe spirite. Cu cât înaintam pe treptele de lumină,

numărul celor ce vin pe pământ este din ce în ce mai mic. Pământul

oferă o viaţă diferită pentru toate spiritele. Astfel, pentru cei din

straturiie de chin pământul este un adevărat rai, deoarece ei nu mai

suferă chinurile provocate de straturile de întuneric. De asemenea, un

bun climat oferă pământul spiritelor pribege, rătăcitoare, care găsesc ceva

de făcut şi viaţa pământului îi atrage.

Cu cât mai superior este un spirit, cu atât pământul devine mai

greu de suportat, cu atât pământul oferă condiţiile unui adevărat infern

Pământul trece în rândul celor superiori drept o planetă blestemată, în

care cei superiori pierd din energie mai mult decât să crească.

Din cercetarilc întreprinse de noi a rezultat faptul că pământul, din

grija Marelui Guvernator Divin, a beneficiat de foarte multe spirite mari

din stratunic VIII şi IX, care au adus lumina pe pământ. Toate vârfurile

pământene în şuinţâ, filozofie, artă şi religie au fost „misionari” ai

înaltelor straturi, trimişi pe pământ să ajute la progresul lui.

Din cele mai înalte trepte de lumină care au venit pe pământ notăm

în primul rând pe Iisus Hristos, care a fost fiinţa divină venită din Opal

şi care s-a reîntors în Opal. Cu toate că a trăit puţin pe pământ, Iisus

Hristos a reuşit să revoluţioneze gândirea, aducând cea mai înaltă

învăţătura despre vată dm toate timpurile

A doua fiinţă cu mari influenţe în gândirea pământeană a fost

BUDDHA SACHYUAMUNI, care a revoluţionat gândirea în Extremul

Orient.Din stratul VIII fac parte toate vârfurile gândirii filozofice şi

ştiinţifice pământene. Astfel au venit Platon, Socrate, Aristotel, Ioan

Gură de Aur, Spinoza, Kant, Nietsche, Hegel, Coopernic, Galilei,

Newton, Leonardo da Vinci Michclangelo şi alţii.

Mulţi sunt. de asemeni, cei coborâţi din VII care au contribuit la

ridicarea culturii şi civilizaţiei pe pământ.

Cu cât treapta de lumină este mai inaltă, cu atât întruparea este mai

grea şi mai rară. Treptele superioare nu vin pe pământ decât cu misiuni.

Incarnarea este proprie mai mult straturilor de la IV în jos, a spiritelor

care simt nevoia unei ridicări pe o treapta superioară. Este de precizat

faptul că viata unui om este strâns legată de culorile şi de luminozitatea

cu care intră în trup pe pământ.

Viaţa pe pământ, caracterul unui om depinde de culorile pe care le-a

avut înainte de a se întrupa. în acest sens, un spirit superior va deveni

automat un om superior, iar un spirit inferior va fi un om inferior. Un

spirit bun va fi un om bun, un spirit rău va fi un om rău. Aceasta este

Karma,

KARMA, adică luminozitatea şi culorile, îşi spune în trup

cuvântul, ele fiind fondul spiritual care nu se schimbă în orice condiţii s-ar

naşte acest spirit.

Aşa după cum spiritele superioare, cele de la stratul V în sus nu pot

cădea, nu pot deveni rele, tot aşa un spirit venit din straturile de chin nu

poate să devină bun. Există, deci, două categorii extreme: luminoşii şi

întunecaţii, care nu-şi pot schimba esenţa; se nasc luminoşi şi rămân

luminoşi; se nasc cu spiritul alb şi tot alb pleacă din trup, după cum

spiritele cu culori închise sau negre se nasc răi şi mor răi.

Marea majoritate a spiritelor pământene care se reîntrupează cel

mai des nu sunt nici răi la limită, nici buni, albi; marea majoritate a celor

ce iau trup pământesc sunt căldicei, cei cu culori pestriţe, semiînchise

sau semideschise. Aceştia sunt foarte mult influenţaţi de mediul în care

se nasc, de societatea în mijlocul căreia se nasc, influenţaţi major de

educaţia pe care o primesc în fragedă copilărie. Pentru că această

categorie o urmează majoritatea cea mare, influenţa educaţiei este

covârşitoare, ea decizând ca un spirit să se orienteze spre lumină sau

spre întuneric. Bineînţeles, în universul negativ salturi nu există, sărituri

peste trepte nu se fac. Oricum. însă, un spirit rătăcitor din zona neutră

poate ajunge în stratul I sau II cu condiţia unei vieţi foarte corecte,

cinstite şi curate. Acest eveniment însă este destul de rar, inerţia având

un rol foarte important, spiritele tind să rămână ceea ce sunt ceea ce au

în esenţa lor, tind să rămână neschimbate, în orice caz, pentru cei cu

caracter neclar, neprecizat o educaţie atentă poate influenţa oricând în

bine orice spirit.

Este aici de remarcat faptul că singurele spirite care se mai pot

salva sunt cele ce au culoarea cenuşie măcar cât de puţin, aceasta

reprezentând un procent de cinste şi corectitudine care marchează

condiţia absolută ca un spirit să se poată curaţi, să se poată ridica. în

acest sens mănăstirile şi viaţa însingurată asigură cele mai bune condiţii

ca un spirit să se salveze şi, mai mult chiar să pătrundă în primele

straturi de lumină. în general, viaţa de lipsuri, înfrânări şi abstinenţă este

soluţia cea mai bună pentru refacerea spirituală.

Karma este neiertătoare. Nimeni în universul negativ nu iartă, iar

Dumnezeu fiind drept, este necruţător şi neîngăduitor cu păcatul, cu

fărădelegea. Păcatul nu se iartă, se plăteşte; şi nu oricum, se plăteşte

scump. In general, păcatele mult mai uşor se fac; foarte uşor se comit

păcatele, dar foarte greu un spirit se curăţă. Un păcat grav, cum ar fi

crima şi hoţia, ajunge să se menţină câteva reîntrupări la rând,

constituind premisa favorabilă de a se repeta. Odată păcatul repetat de

două sau trei ori, din pată ajunge să devină o bandă care înfăşoară

pieptul şi astfel se transformă în obişnuinţă, iar omul pierde semnificaţia

gravităţii acelui păcat conştiinţa nu-1 mai acuză, simţul sacrului se

atrofiază şi-n felul acesta cade, fără să mai aibă vreodată salvare.

LEGEA KARMEI spune:

„LUMINA cheamă lumină mai multă,

Răul cheamă un rău mai mare. „

Activităţile şi culorile dobândite din vieţile anterioare devin sensuri

definitorii şi directorii pentru viaţa care urmează. Drumul este oarecum

prestabilit spre lumină, spre bine, spre cinste şi curăţenie, spre lene şi

comoditate sau spre acţiuni rele, cu urmări nefaste.

Reîntruparea, viaţa în trup este extrem de importantă, cu urmari

serioase pentru spirit. Rămânere pe loc nu există. Orice spirit urcă sau

coboară, se înnobilează sau devine mai necurat mai necinstit mai rău. O

karmă grea înseamnă păcate grele comise într-o viaţă anterioara. într-o

totală orbire. Dacă spiritul este câtuşi de puţin cinstit cu sine insuşi şi

are un fond bun – adică cenuşiu – vine, revine in trup hotărât ca să

ispăşească. Ispăşirea există, curăţirea se face, dar acestea cu multe şi

nenumărate FAPTE BUNE.

O karmă grea, o moştenire de păcate

nefaste nu poate fi uşor ispăşită. Ea cere efort credinţă, multă meditaţie

şi multe lacrimi. Adesea aceste spirite se roagă in starea de spirit pentru

ispăşire şi atunci primesc din partea MARELUI GUVERNATOR să se

nască cu o boală sau cu o defecţiune organică , pentru ca prin această

suferinţă provocată de boală să se poată curăţa căci SUFERINŢA este

PLATA PĂCATULUI dincolo, iar aici, pe pământ cine vrea să se

cureţe, trebuie să sufere , să rabde, să se înfrâneze, să practice o asceză

severă atât a trupului, cât şi a minţii. Păcatul cel mai greu este lenea

minţii şi comoditatea. Acestea constituie răul tuturor relelor, lenea,

comoditatea şi nepăsarea care nu are decât o influenţă dezastruoasă

asupra luminozităţii spiritului. Din lene se naşte invidia, din invidie se

naşte hoţia şi crima Un păcat atrage după sine altul şi în felul acesta

urmează căderea definitivă care nu mai poate avea scăpare. Câţi din cei

cu karmă grea sunt conştienţi de gravitatea karmei lor şi optează pentru

suferinţă şi-şi închină viaţa faptelor bune? CÂŢI? FOARTE PUŢINI!

Extrem de puţini!

O viaţă compromisă atrage alta mai rea; viaţa plină de răutate

atrage alta plină de mai multă răutate.

Pământul însă. datorită confuziei filozofice în care se scaldă,

datorită eterogenităţii ideologiilor şi credinţelor, oferă pentru suflete

condiţii precare de dezvoltare. Marea majoritate a misionarilor, a celor

veniţi din Oraşul de Aur sau din stratul VIII n-au mai reuşit să revină în

locul din care au plecat, coborând două sau trei trepte. Desigur, n-au

coborât mai jos de V, dar oricum au pierdut din energie şi lumină, în loc

să acumuleze. Oricum, aceste spirite mari tot au strălucit, numele lor

rămânând înscrise cu litere mari în istoria culturii şi civilizaţiei. Lor le

datorează pământul progresul şi înaintarea pe treptele descoperirilor şi

cunoaşterii. Newton, Galilei, Coopernic, Faraday, Edison, Mendeleev,

Einstein şi mulţi alţii sunt toţi suflete coborâte din înalte straturi ale

lumii, din pronia divină, spre a face pământul să înainteze cu paşi repezi

în cunoaştere, în artă şi ştiinţă.

https://www.evolutiespirituala.ro/zona-neutra-zona-intunericului-reintruparile-misiunile-karma/?feed_id=38573&_unique_id=643d4bc67aa8b

17 aprilie 2023/de admin

Uncategorized

REIKI SIMBOLURI – ANTAHKARANA

ANTAHKARANA

Acum a venit vremea ca toţi oamenii să aibă acces la acest străvechi şi sacru simbol de vindecare.

Simbolul poate fi aşezat sub o masă de masaj sau sub un scaun sau poate fi aşezat pe perete sau pe corp, cu imaginea spre zona de vindecare.

https://www.evolutiespirituala.ro/reiki-simboluri-antahkarana/?feed_id=38510&_unique_id=643d1387e08c6

17 aprilie 2023/de admin

iisus, Uncategorized

Ordinul lui Melchisedek

Ordinul lui Melchisedek

Melhisedec sau Malchi-tzédek – „Regele meu este Zedek”, uneori scris Malchizedek, Melchisedec, Melhisedec, Melchisedek sau Melkisedek.

Există două grupuri principale ale Maeştrilor Înălţării care au sprijinit Omenirea în evoluţia Pământului, acestea fiind Marea Frăţie Albă Universala şi Ordinul lui Melchisedec.

Marea Frăţie Albă Universală este compusa din Fiinţele Ierarhiei Cosmice. Scopul ei principal este de a asista planetele şi civilizaţiile în evoluţia lor. Întrucât planul Lui Dumnezeu include întrega creaţie, Marea Frăţie Albă este menită să observe procesul de evoluţie al tuturor fiinţelor şi să le ofere sprijinul atunci când este cazul.

Ordinul lui Melchisedec este un grup al Inteligenţelor Universale, aflat sub oblăduirea Creatorului Divin, care administrează Darurile lui Shekinak (darurile Lui Dumnezeu care sfinţesc prin Duhul Sfânt forma moleculară a Universului interior) influenţând stările fizice, mentale şi spirituale ale existenţei.

Acesta este un grup care completează fizic si spiritual lucrarea care trebuie făcută pentru a ajuta civilizaţia să evolueze. Această completare se face urmând două căi:

1. prin realizarea de schimbari de constiinta,
2. prin împliniri reale în lumea fizica.

Cei din Ordinul lui Melchisedec sunt Fii ai Luminii care au ales să vină în trupuri şi să dovedească suveranitatea lui Dumnezeu cel Prea Înalt în transformarea Pământului. Ei lucrează la aplicarea adevărurilor Lui Dumnezeu, ba chiar, uneori, se înfăţişează ca un Ordin vizibil oferit omului prin Merkaba, astfel încât modelele arhitectonice ale Raiului să poată fi construite pe Pământ ca semne ale multiplelor nivele ale Creaţiei Universale. Ordinul lui Melchisedec este Preoţia Hirotonisită dinaintea Dumnezeului Universal, Sursa Divina. Melchisedec, Veşnicul Stăpân al Luminii, este răspunzător pentru întreaga organizare a Lumilor Divine, inclusiv a Pământului, pentru trecerea într-o nouă creaţie. El este asemeni lui Metatron şi Arhanghelului Mihail în salvarea, renaşterea şi reeducarea lumii trecând prin purificarea Luminii Vii.

Ordinul lui Melchisedec a avut diverse forme în diferite civilizaţii ale Pământului. Melchisedec, menţionat în Vechiul Testament, a făcut parte din numeroase Şcoli ale Misterelor de-a lungul istoriei omenirii (ca membru al acestora a scris Cartea lui Iov, a înfiinţat Şcoala Profeţilor şi anticul Ordin al Esenienilor). Melchisedec este reprezentarea divină care a instruit toţi marii iniţiaţi: Hermes Trismegistos, Orfeu, Pitagora, Moise, Platon, Zoroastru, Buddha, Isus. Doar el poate dărui ultimele nivele ale adevăratei iniţieri. Aproape toţi preoţii şi păstorii din tradiţia creştină au fost hirotonisiţi în Ordinul lui Melchisedec, chiar şi un citat din Biblie ajutând la stabilirea acestui lucru: Evrei 6: 19-20: Nădejdea pe care o avem ca o ancoră a suf letului, neclintită şi tare, intrând dincolo de catapeteasmă. Unde Iisus a intrat pentru noi ca înainte mergător, f iind făcut arhiereu în veac, după rânduiala lui Melchisedec.

Cine este Melchizedec?

Melchizedec este un aspect al lui Christos şi o parte a Conştiinţei Creştine generale. Melchizedec este acel aspect al lui Christos ce lucrează în mod specific cu Fiinţele Luminii care se află în serviciul Pământului şi al altor planete şi locuri de la un capăt la altul al Creaţiei. În anumită măsură aceste Fiinţe ale Luminii servesc Creaţiei fizice şi Planului Divin prin încarnare şi lucrând ca profesori şi lideri spirituali. Ordinul lui Melchizedec a fost stabilit ca platformă de planificare, organizare şi ajutor de administrare în creşterea şi evoluţia spirituală. Membrii lui au ajutat la susţinerea Luminii şi îvăţăturilor spirituale deschise pentru încarnarea oamenilor de-a lungul tuturor tărâmurilor Creaţiei. Melchizedec şi Ordinul lui Melchizedec este anterior Pământului şi altor planete şi tărâmuri, după cum a fost stabilit înainte de creaţia lor şi pus pentru eventuala lor necesitate. La fel ca şi toate Fiinţele Luminii, Melchizedec nu este nici femeie, dar nici bărbat, iar tradiţionalul “El” este folosit ca şi pe Pământ într-o formă masculină. În încarnarea lui Christos pe Pământ ca şi Melchizedec acum apropape 4000 de ani, El coboară ca fiinţă spirituală şi se înalţă din nou atunci când munca lui din perioada vieţii s-a încheiat. În perioada în caretrăit a înfiinţat Preoţia lui Melchizedec pe Pământ.

Sursele antice ce atestă Ordinul şi Preoţia lui Melchisedec

În Biblie Melchisedec este numit Regele Dreptăţii şi Regele Salemului, numele vechi al Ierusalimului.
În Geneză se regăseşte ca Preot al Lui Dumnezeu cel Preaînalt.
Dionisie l-a numit cel mai iubit ierarh al Lui Dumnezeu,
Tertullian spune că Melchisedec este o virtute cerească a marii mile care se face pentru virtuţiile şi îngerii din cer ceea ce face Christos pentru oameni.
În câteva surse oculte Melchisedec este identificat cu Duhul Sfânt.
În Cartea Mormonilor se face referinta la el ca la Preotul Păcii
Unii clerici au crezut că este Fiul Lui Dumnezeu în forma umană şi unii evrei l-au văzut ca pe Mesia.

Preoţia lui Melchizedec

Preoţia lui Melchizedec a fost stabilită pe Pământ acum aprope 4000 de ani. De atunci s-a aflat în continuu serviciu al umanităţii.

Bibliografie : Manual MELCHIZEDEK

Treptele Initierii in Ordinul lui Melchisedek:

Prima initiere: Botezul Luminii

A doua initiere: Iniţierea în Ordinul lui Melchisedec

A treia initiere: Iniţierea în Preoţia lui Melchisedec (Hirotonisirea)

____________________________________________________

Ordinul lui Melchisedec

Legende

MACHIVENTA MELCHISEDEK

Ordinul lui Melchisedek

Ordinul lui Melchisedek este cunoscut in lumea spirituala sub numele de ‘’Fiii care actioneaza in situatiile de criza’’. Acest ordin desfasoara o activitate extraordinara pe planetele care detin viata in orice sistem solar. Cand apare o problema mai serioasa sau orice incercare neobisnuita de obicei este rezolvata de un membru din Ordinul lui Melchisedek. Acesta isi asuma o responsabilitate totala pentru a rezolva situatia aparuta. Aceasta abilitate de a rezolva situatiile de criza, precum si capacitatea de a se intrupa si de a actiona intr-un corp fizic le este specific doar lor.

Membrii Ordinului Melchisedek au fost extrem de activi pe Pamant. Un grup format din 12 membri in colaborare cu alte fiinte superioare au ajutat mult aceasta planeta. Imediat dupa ruptura facuta de Caligastia (cand a participat la rebeliunea lui Lucifer) un grup de 12 membri, din acest ordin, au devenit asistenti pentru planeta noastra si au detinut aceasta autoritate pana la aparitia lui Adam si Eva. Apoi cei 12 membri din Ordinul lui Mechisedek s-au reintors pe Pamant dupa caderea lui Adam si Eva si au continuat activitatea de asistenti planetari pana in momentul nasterii lui Iisus din Nazaret, Fiul Omului.

I. Intruparea lui Machiventa Melchisedek

Dupa ce Adam si-a ratat misiunea pe aceasta planeta revelarea adevarului a fost incetinita in mileniile care au urmat. Cu toate ca rasele umane au progresat intelectual, si-au pierdut spiritualitatea, incetul cu incetul, in ciuda faptului ca aceasta era foarte solida. Aproximativ cu 3000 de ani inainte de Iisus ideea de Dumnezeu era foarte confuza in mintea omului. Cei 12 membri Melchisedek, activi pe pamant, stiau ca Mihail cel din Ordinul Fiului Etern se va naste pe aceasta planeta, dar nu stiau exact cand se va intampla asta. De aceea au convocat un consiliu, apoi au facut o cerere catre superiorii lor spirituli prin care cereau sa se gaseasca o modalitate de a face ca lumina adevarului sa arda din nou printre pamanteni. Acest apel a fost trimis cu urmatoarea afirmatie ‘’ conducerea situatiilor extreme in Satania (numele sistemului nostru solar), sistemul solar cu nr. 606 care se afla pe deplin in mainile membrilor din ordinul Melkisedek’’. Astfel asistentii aflati pe aceasta planeta cer ajutor Tatalui Melchisedek.

Concluzia a fost ca Machiventa Melchisedek, unul dintre cei 12 membri care asistau planeta, s-a oferit voluntar pentru a veni pe Pamant si si-a indeplinit misiunea pana la final prin propriile-i resurse. O astfel de misiune a mai avut loc doar de 6 ori in toata istoria sistemului noastru solar. El s-a intrupat pe Pamant temporar, ca fiinta de rang superior, preot al planetei. Aceasta intrupare a lui Machiventa Melchisedek s-a desfasurat langa Salem (actualul Ierusalim), in Palestina.

II.Inteleptul din Salem

Cu 1973 de ani inainte de nasterea lui Iisus, Melchisedek a primit misiunea de a se ocupa de rasele umane de pe Pamant. Intruparea sa nu a fost ceva spectaculos, materializarea sa nu s-a facut in prezenta nici unei fiinte umane. A fost vazut pentru intaia oara de Amdon, un pastor chaldean , descendent al sumerienilor, atunci cand Machiaventa Melchisedek a intrat in cortul acestuia. El si-a declarat in fata acestui pastor identitatea. ‘’Eu sunt Melchisedek, preot al lui El Elyon, Cel Mai de Sus, unul si singurul Dumnezeu.

Pastorul dupa ce si-a revenit din nedumerirea care l-a cuprins, i-a pus tot felul de intrebari si apoi l-a invitat pe Melchisedek sa ia cina impreuna. Atunci a fost prima data in lunga sa cariera din univers cand Machiventa a luat masa.

A gustat hrana care trebuia sa-l sustina in cei 94 de ani cati avea de stat intr-un trup fizic.

Dupa aceea au stat de vorba , afara, privind stelele iar, Melchisedek si-a inceput misiunea vorbind despre adevarata realitate a lui Dumnezeu. El i-a spus lui Amdon: ‘’El Elyon, Cel Mai de Sus, este creatorul divin al stelelor de pe cer, este Dumnezeul suprem al raiului si este deasemenea creatorul acestui pamant pe care locuim’’.

In cativa ani Melchidesek a adunat in jurul sau un grup format din copii, discipoli si credinciosi care a constituit nucleul viitoarei comunitati din cetatea Salem.

Intr-un timp foarte scurt a fost cunoscut in Palestina ca preot al lui El Elyon, Cel Mai de Sus, si ca inteleptul din Salem.

Cateva triburi din imprejurimile cetatii l-au numit chiar seic sau rege. Salem o fost cetatea care dupa materializare lui Melkisedek a devenit orasul lui Iisus, fiind numit mai tarziu Ierusalim.

Melchisedek in intruparea sa a trait printre noditi si sumerieni. Acestia aveau 1,80 inaltime si o prezenta care se impunea. El a vorbit limba chaldeana si inca sase limbi. Se imbraca asa cum se imbracau preotii canaanieni, iar pe piept purta o emblema cu trei cercuri concentrice, simbolul sistemului nostru solar care se poarta in sferele superioare de guvernare. Aceasta insigna a fost atat de sacra pentru toti cei care l-au urmat incat ei n-au incerat sa o foloseasca niciodata, iar la cateva generatii dupa plecarea sa aceasta a fost uitata.

Makiventa a trait dupa manierele unei fiinte regale; nu a fost casatorit niciodata si nici nu a putut lasa urmasi pe Pamant. Corpul sau fizic, desi a fost construit ca sa semene cu cel al unui barbat aflat in acel moment pe Pamant, era facut dintr-o substanta speciala care nu avea nimic din ADN-ul rasei umane. Copacul vietii (cel din gardina lui Adam si Eva) nu mai era valabil pe Pamant si de aceea in timpul sederii sale (94 de ani) , trupul fizic al lui Melchisedek s-a deteriorat treptat, iar inainte de a-si incheia misiunea acesta a inceput sa se dezintegreze.

Cat timp a fost intrupat Machiventa a pastrat permanent legatuta cu toti celilalti 11 membri ai ordinului sau, dar nu a putut comunica cu alte personalitati celeste.

III) Invataturile lui Melchisedek

Dupa zece ani de la venirea sa pe Pamant Melchisedek a infiintat scoli in Salem. S-a inspirat dupa modelul primilor preoti setiti care au trait in a doua gradina a raiului.

Chiar si taxa zeciuielii (a10-a parte din orice castig) introdusa mai tarziu de Avraam, unul dintre ce mai de seama ucenici ai lui Melchisedek, a fost preluata tot din traditiile si metodele vechiilor setiti.

Melchisedek a predicat despre conceptul unui singur Dumnezeu, o divinitate universala, dar a permis oamenilor sa asocieze invatatura cu Dumnezeul galaxiei din care faceau parte, pe care l-a numit El Elyon, Cel Mai de Sus. El nu le-a vorbit ucenicilor despre statutul lui Lucifer si ce a facut acesta. Pentru majoritatea ucenicilor sai capitala sistemului nostru solar era raiul iar, Cel Mai de Sus era considerat Dumnezeu.

Melchisedek a lasat lucrurile asa pentru ca si-a dat seama ca nivelul de intelegere al oamenilor era foarte redus.

Chiar si simbolul celor trei cercuri concentrice pe care Melchisedek l-a purtat ca emblema a misiunii sale, a fost interpretat de o mare parte dintre ucenicii sai ca fiind cele trei imparatii: cea a oamenilor, cea a ingerilor si apoi cea a lui Dumnezeu. Foarte putini dintrei ucenici au stiut ca aceste trei cercuri concentrice simbolizeaza infinitul, eternitatea si unversialitatea Paradisului. Intr-o invatatura mai extinsa a lui Melchisedek conceptul trinitatii se regaseste in aceasta insigna.

Membrii familiei Katro, cea cu care Melchisedek a locuit mai mult de 30 de ani, au stiut multe din aceste adevaruri si le-au transmis de-a lungul timpului in familie ajungand chiar pana la Moise, Melchisedek si-a initiat ucenicii in functie de capacitatea lor de a receptiona, de a asimila si de a intelege.

O parte din ideile despre Dumnezeu, pamant, rai, om si ingeri care se regasesc in religiile moderne isi au radacina in aceste invataturi ale lui Melchisedek.

Acest invatator mare a pus bazele unei doctrine care provaduia un singur Dumnezeu, al unui mare univers primordial, un Creator Divin, un Tata Divin. Accentele acestei invataturi aveau drept scop atragerea omului spre Adevarul Suprem si pregatirea venirii lui Iisus, Fiul Tatalui Universal.

Melchisedek le-a spus discipolilor si ucenicilor sai ca in viitor un alt Fiu a lui Dumnezeu (si el era tot un fiu al lui Dumnezeu dar dintr-un alt ordin) se va intrupa pe Pamnt, dar el va fi nascut de o femeie.

De aceea mai tarziu multi invatatori il vedeau pe Iisus ca pe un preot sau ca pe un conducator spiritual. Asa a pregatit, Melchisedek omenirea pentru a urma o cale monoteista si pentru a-l accepta pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu cand acesta va veni sa-si indeplineasca misiunea. Mihail (Iisus) a confirmat toata invatatura lui Melchisedek cu privire la Tatal Suprem.

IV) Religia din Salem

In Salem se practica un ritual foarte simplu. Oricare persoana care lua la cunostinta sau invata cerintele lui Melchisedek si era de acord cu ele devenea un ucenic sau discipol al sau .Aceste cerinte erau urmatoarele :

1) Cred in El Elyon, Dumnezeul Suprem, Tatal si Creatorul Universal al tuturor lucrurilor;

2) Il accept pe Melchisedek, care are o intelegere cu Cel Mai de Sus, pentru a-mi impartasi Vointa Tatalui, nu cu sacrificiu ci cu o devotiune plina de lumina;

3) Promit sa respect cele sapte porunci ale lui Melchisedek si sa raspandesc tuturor vestea cea buna a acestei cooperari cu Cel Mai de Sus.

Aceste afirmatii de credinta, simple si scurte, erau mult prea avansate pentru oamenii din acele timpuri. Pur si simplu ei nu puteau intelege ca se poate avea o relatie cu divinul, fara nici o pretentie din partea lui Dumnezeu, avand doar credinta .

Era mult prea inradacinata, in convingerile lor, ideea ca omul s-a nascut sub incidenta greselii fata de Dumnezeu. Sacrificiul si ofrandele aduse lui Dumnezeu pentru a-i obtine iubirea si iertarea se practica de prea mult timp, iar preotii nu au incetat niciodata sa le explice ca lucrurile stau cu totul altfel. Cele sapte porunci prezentate de Melchidedek se regasesc si in invataturile stravechi din Dalamatia (prima mare perioada de avant spiritual a omenirii) precum si in invataturile practicate in prima si a doua Gradina a Edenului).

Aceste porunci ale religiei practicate in Salem erau:

1) Sa nu servesti nici un Dumnezeu in afara de Cel Mai de Sus;

2) Sa nu te indoiesti de ideea ca doar credinta conteaza pentru salvarea eterna;

3) Sa nu imbratisezi idei false;

4) Sa nu omori;

5) Sa nu furi;

6) Sa nu comiti adulter;

7) Sa nu-ti dispretuiesti parintii si pe cei mai in varsta.

Cu toate ca Melchisedek a interzis sacrificiul unei fiinte in interiorul cetatii, a stiut ca este foarte greu sa opreasca aceste obiceiuri vechi si a inlocuit acest sacrificiu cu ritualul painii si al vinului. El spunea: “Melchisedek rege al Salemului, am adus painea si vinul”. Aceasta inovatie nu a avut un succes deplin, multe triburi care locuiau in afara cetatii au continuat sa practice obiceiurile cunoscute. Chiar si Avraam s-a dedat la aceste practici primitive dupa victoria lui asupra unui alt conducator de trib.

La fel ca Iisus, Machiventa Melchisedek a cautat sa-si realizeze strict misiunea pentru care a venit. Nu a incercat sa schimbe fundamental obiceiurile celor printre care a venit sau sa inlocuiasca felul de a trai a oamenilor cu altceva.

Misiunea lui trebuia sa realizeze doua idealuri:

§ Sa mentina vie pe Pamant credinta intr-un singur Dumnezeu;

§ Sa pregateasca calea pentru misiunea care urma sa o aiba Fiul lui Dumnezeu.

Melchisedek a predat adevaruri fundamentale timp de 94 ani. In acest timp Avraam a urmat scoala din Salem in trei perioade diferite. La final s-a convertit acestor invataturi si a devenit unul dintre cei mai inteligenti copii ai lui Machiventa si un discipol infocat.

V ) Alegerea lui Avraam

Ideea de “popor ales” este un neadevar, dar Avraam a fost cu adevarat ales de catre Melchisedek. Acesta l-a investit pe Avraam cu responsabilitatea de a pastra vie credinta unui singur Dumnezeu ca ceva distinct fata de credinta in mai multi zei.

A ales Palestina ca zona in care sa-si desfasoare misiunea si din dorinta de a stabili un contact cu o familie de oameni care aveau in gena lor calitati specifice de conducator. In perioada intruparii lui Melchisedek, pe Pamant se aflau multe famili, care erau, foarte bine pregatite pentru a primi invatatura inteleptului din Salem. Erau familii care indeplineau aceleasi conditii si printre rasa rosie, rasa galbena, descendentii anditilor din vest si nord, dar nici una din zonele in care traiau aceste rase nu era favorabila pentru viitoarea intrupare a lui Iisus asa cum era zona de est a Marii Mediterane. Misiunea lui Melchisedek in Palestina, precum si viitoarea intrupare a lui Iisus printre evrei, a fost determinata intr-o mare masura si de situarea geografica.

Palestina se afla la confruntarea tuturor civilizatiilor umane, comertul, calatoriile si interactiunile intre oameni se desfasurau in aceasta zona.

Stramosii lui Avram, au fost urmariti cu mult timp inainte de venirea lui Melchisedek. Se astepta aparitia unei generatii care trebuia sa se distinga prin inteligenta, discernamant si sinceritate. Copiii lui Terah, tatal lui Avraam, indeplineau aceste conditii din toate punctele de vedere. Posibilitatea de a lua legatura cu acesti copii capabili ai lui Terah explica foarte mult de ce Melchisedek a aparut in Salem si nu in Egipt, China, India sau printre triburile din nord.

Terah cu intreaga lui familie au manifestat putin etuziasm fata de noua religie practicata in Salem. Au auzit pentru prima data de invataturile lui Melchisedek de la Ovid, un invatator fenician, care predica aceste invataturi in cetatea Ur unde traia aceasta familie.

Ei au parasit, la un moment dat, cetatea Ur cu intentia de a se stabili in cetatea Salem, dar Nahor, fratele lui Avraam, care nu-l vazuse pe Melchisedek, a fost indiferent de tot ceea ce se hotarase si i-a convins pe toti ceilalti sa se stabileasca la Haran. Stabiliti la Haran ei au continuat sa venereze zeii adusi din Mesopotamia si foarte tarziu au inceput sa accepte un singur Dumnezeu asa cum se provaduia in Salem.

Dupa cateva saptamani de la moartea lui Terah, tatal lui Avraam si Nahor , Melchisedek a trimis pe Jaram Ilititul, unul dintre discipolii sai, sa-i cheme pe cei doi frati la Salem, spunandu-le ,,Veniti in Salem, unde veti auzi invataturile noastre despre adevarul Creatorului Etern ; Iar, prin iluminarea voastra intreaga omenire va fi binecuvantata’’ . Nahor nu a acceptat in totalitate invataturile lui Melchisedek; s-a dezis de ceilalti si a construit un oras–stat puternic care i-a purtat numele , dar Lot fiul sau, a decis sa-si urmeze unchiul, pe Avraam, la Salem.

Dupa ce au sosit la Salem, Avraam si Lot au ales un loc strategic, printre dealuri, unde puteau sa se apere de atacurile surpriza a triburilor din nord. In perioada aceea hititii, asirienii si filistinii, precum si alte grupuri faceau raiduri dese printre triburile din centrul si sudul Palestinei.

Nu dupa mult timp de la stabilirea lor langa Salem, Avraam si Lot s-au dus in Valea Nilului ca sa cumpere hrana deoarece era seceta in Palestina. In aceasta calatorie scurta, Avraam a gasit o ruda, indepartata care se afla pe tronul tarii. L-a ajutat pe acest faraon in doua expeditii militare de mare scucces, fiind comandantul acestora. Spre sfarsitul acestei calatorii, pe Nil el si Sara, sotia sa, au locuit la palatul faraonului si atunci cand a parasit Egiptul a luat cu el o parte din prada obtinuta in cele doua campanii militare.

Avraam a avut o motivatie puternica atunci cand a renuntat la onorurile de la curtea Egiptului si s-a intors la munca spirituala inceputa de Machiventa Melchisedek. Fiind venerat chiar si in Egipt, faraonul l-a incurajat pe Avraam sa se intoarca la Salem ca sa-si indeplineasca promisiunile facute fata de Melchisedek . Avand ambitii de conducator, pe drumul de intoarcere Avraam i-a impartasit lui Lot planul sau prin care dorea sa cucereasca si sa supuna tot Canaanul regulior din Salem.

Lot era atras de afaceri, iar dupa o perioada de gandire s-a stabilit in Sodoma, unde s-a apucat sa creasca si sa comercializeze animale. Lot a preferat viata de pastor celei de militar.

Reintors la Salem impreuna cu familia, Avraam a inceput sa-si perfecteze proiectele militare. In scurt timp a fost recunoscut ca si conducator civil al Salemului si a teritoriilor din jurul cetatii si a mai fost numit conducator pentru inca sapte triburi din apropriere. Intr-adevar, i-a fost greu lui Melchisedek sa-i infranga lui Avraam zelul si dorinta de a cuceri triburile vecine cu sabia, obligandu-le astfel sa i-a cunostinta mai repede de invataturile predate in Salem.

Melchisedek a mentinut relatii pasnice cu toate triburile vecine. Nu a avut un comportament militar si nu a fost atacat niciodata de nici o armata. A dorit ca Avraam sa duca o politica defensiva pentru Salem si nu i-a aprobat niciodata ambitiile sale militare. Aceste motive au dus la o ruptura puternica intre cei doi care a culminat cu plecarea lui Avraam din Salem. Acesta s-a mutat in Hebron unde si-a stabilit cartierul general. Ceilalti regi aveau o teama excesiva fata de Avraam deoarece ei stiau ca avea o relatie apropiata cu Melchisedek .

Avraam stia de aceasta frica si astepta un moment prielnic ca sa poata ataca. Aceasta ocazie a aparut in momentul in care s-a presupus ca o parte din vecini l-au atacat pe Lot si proprietatea acestuia din cetatea Sodoma. Avraam in fruntea celor sapte triburi pe care le conducea a atacat dusmanul. S-a intors victorios din lupta si a insistat pe langa Melchisedek ca a zecea parte din prada luata sa fie dusa in tezaurul din Salem. Cealalta Parte din prada, adica 90 %, a luat-o in Hebron.

Dupa aceasta victorie, Avraam a devenit liderul celei de-a doua aliante formate din 11 triburi. Nu numai ca-i plateau a zecea parte din orice castig, dar urmarea ca si cei din aproprierea cetatii sa faca la fel. Avraam a fost pe punctul de a forma un stat puternic in Palestina prin alianta cu regele Sodomei si prin frica cu care ii controla pe ceilalti.

VI ) Intelegerea lui Melchisedek cu Avraam

Avraam intentiona sa cucereasca intreg Canaanul. Decizia i-a fost diminuata de Melchisedek care s-a opus. Cand Avraam a realizat ca nu are un fiu care sa-i succeada si-a dat seama ca planul sau nu va avea succes.

S-a intalnit cu Melchisedek, iar preotul din Salem l-a convins sa abandoneze planul sau axat mai mult pe partea materiala si sa devina temporar un conducator spiritual propavaduind despre regatul lui Dumnezeu. Melchisedek i-a explicat lui Avraam frivolitatea care se afla in disputa cu alianta amoritior. I-a prezentat ce se va intampla cu acestia in cateva generatii, spunandu-i ca amortii sunt niste triburi inapoiate, care se indreapta spre autodistrugere din cauza obiceiurilor prostesti pe care le practica. Urmasii lui Avraam vor creste ca numar si calitate si astfel amortii vor fi asimilati cu usurinta.

Dupa aceasta discutie s-au intalnit la Salem, unde Melchisedek a facut o intelegere formala cu Avraam, spunandu-i ‘’Priveste cerul si numara stelele daca este posibil, si sa stii ca la fel de numeroasa va fi samanta ta’’ si Avraam l-a crezut pe Melchisedek. Apoi Machiventa Melchisedek i-a spus lui Avraam cum urmasii lui vor ocupa Canaanul dupa ce vor sta o vreme in Egipt.

Aceasta intelegere dintre Melchisedek si Avraam reprezinta marele legamant (de pe Pamant) dintre divinitate si omenire, prin care Dumnezeu permite omului sa faca orice crede el de cunvinta cu conditia ca acesta sa-i respecte poruncile si sa creada in promisiunile sale.

Pana atunci omul a crezut ca se poate salva doar prin munca, sacrificiu si aducand ofrande.

Melchisedek a adus vestea cea buna: Omul se poate salva doar avand credinta. Dar aceasta afirmatie simpla, credinta in Dumnezeu, a fost prea avansata pentru acele timpuri, iar triburile semite au preferat sa revina la vechile ritualuri si sacrificii, adica iertarea pacatului prin varsare de sange.

La putin timp dupa aceasta intelegere, s-a nascut Isaac, fiul lui Avraam, asa cum i-a promis Melchisedek . Dupa ce s-a nascut Isaac, Avraam s-a dus in Salem si a oficializat intelegerea cu Melchisedek prin scris, apoi intelegerea s-a facut publica, iar numele de Avram a devenit Avraam.

Majoritatea discipoliolor din Salem practicau circumcizia, dar ea n-a fost niciodata impusa de Melchisedek. Avraam care nu a fost de acord cu ea pana la momentul intelegerii, s-a decis sa transforme aces ritual (circumcizia) intr-un moment solemn ca o confirmare oficiala a intelegerii facute cu Melchisedek.

Dupa aceasta oficializare si prezentare publica a intelegerii, care era un punct important din marele plan a lui Melchisedek, a urmat aparitia celor trei fiinte celeste in campia din Mavri. Aceste aparitii au fost reale, l-au intalnit pe Avraam si nu au nici o legatura cu inventiile relatate in episodul distrugerii Sodomei si Gomorei, care au fost distruse din cauze naturale.

Aceasta intelegere reprezinta reconcilierea completa dintre Melchisedek si Avraam.

Avraam si-a asumat din nou rolul de conducator civil si militar al Salemului, care avea peste 100.000 de locuitori, toti membri in fratia lui Melchisedek. A facut imbunatatiri majore templului din Salem si a asigurat corturi noi pentru toata scoala. A extins sistemul de taxe (zeciuiala), a impus metode eficiente care aduceau profituri bune scolii si a contribuit intens la perfectionarea departamentului de propaganda misionara.

A mai fost un om de afaceri inteligent si eficient, un om bogat pentru perioada sa, nu a fost doar un barbat pios, ci si un om intr-adevar sincer care a crezut cu toata fiinta sa in Machiventa Melchisedek.

VII) Misionarii lui Melchisedek

Melchisedek si-a instruit elevii inca cativa ani si i-a pregatit pentru a deveni misionari. Acestia au predicat la toate triburile din jur precum si in Egipt, Mesopotamia si Asia Mica. Odata cu trecerea deceniilor, acesti invatatori au mers din ce in ce mai departe de Salem ducand cu ei invataturile lui Melchisedek. Acesti misionari au ajuns in Europa, un grup a ajuns pana aproape de insulele Feroe, in timp ce altul a traversat China si a ajuns in partea de est a Japoniei. Viata si experientele femeilor si barbatilor care s-au aventurat in Salem, Mesopotamia si zona Lacului Vam ca sa duca lumina in Emisfera Estica reprezinta un capitol plin de eroism in analele rasei umane. Insa efortul a fost atat de mare, iar tributrile erau asa de inapoiate ca rezultatele au fost vagi, fara nimic concret.

De la o generatie la alta invataturlie din Salem au fost acceptate temporar, exceptie facand Palestina. Ideea unui singur Dumnezeu nu a fost sustinuta niciodata cu devotiune de intreaga omenire. Cu mult timp inainte de venirea lui Iisus, invataturile lui Melchisedek au fost detronate de vechile invataturi care erau universal acceptate. O invatatura noua intodeauna este contaminata de vechile credinte.

VIII) Retragerea lui Melchisedek

Imediat dupa ce Sodoma si Gomora au fost distruse, Machiventa Melchisedek s-a decis sa incheie misiunea sa de pe Pamant. Decizia sa de a-si termina acest sejur a fost influientat de urmatorii factori:

1) Triburile din jurul cetatii au inceput sa-l priveasca ca pe un sef suprem; chiar si cei foarte apropiati se uitau la el ca la un semizeu;

2) Intr-adevar era o fiinta supranaturala, dar oamenii au inceput sa-l venereze in exces;

3) Apoi a dorit sa paraseasca scena activitatilor sale pamantesti inainte de moartea lui Avraam, pentru a fi sigur ca adevarul unui singur Dumnezeu va fi puternic stabilit in mintile discipolilor sai.

Plecarea sa a avut loc intr-o noapte, din cortul sau din Salem, cand a fost luat, dupa cum a

ramas in mintea discipolilor sai, care seara i-au urat noapte buna, iar dimineata nu l-au mai gasit.

IX) Dupa retragerea lui Melchisedek

Disparitia brusca a lui Melchisedek a fost un mare test pentru Avraam. A dat dovada de mare intelepciune cand i-a incurajat discipoli spunandu-le ca intr-o zi Melchisedek tot trebuia sa se intoarca de unde a venit. Discipolii nu au putut accepta ca si-au piedut acest invatator minunat. Marea organizatie, care se constituise in Salem, aproape ca a disparut. Obiceiurile acestora au fost reluate de Moise cand i-a scos pe evrei din sclavia Egiptului.

Plecarea lui Melchisedek a lasat o mare tristete in sufletul lui Avraam de care nu a scapat complet niciodata. Odata a abandonat Hebronul, deoarece renuntase la ambitia de a construi un regat bazat pe materialism, iar acum abandonase si Salemul deoarece asociatul sau plecase si nu mai avea cu cine sa construiasca un regat spiritual.

A plecat spre sud si s-a stabilit la Gherar. Avraam s-a inchis in sine astfel ca Abimelec, regele Gherarei, s-a apropiat de Sara, sotia sa (La scurt timp dupa ce s-a casatorit cu Sara, Avraam a auzit intr-o noapte cum Sara a pus la cale un complot impotriva sa. Aceasta frica l-a terorizat toata viata pe acest conducator brav si iscusit.) Pentru o perioada scurta de timp apropierea Sarei de Amibelec l-a transformat pe Avraam intr-un las.

Insa in scuri timp si-a revenit si si-a continuat misiunea spirituala trasata de Melchisedek.

In scurt timp si-a facut adepti printre filistini si printre oamenii lui Abimelic, incheind cu ei tratate. Dar s-a lasat contaminat de superstitiile lor, in special de sacrificiul primului baiat nascut. Cu toate acestea Avraam a devenit inca o data un mare conducator in Palestina. A fost venerat de toate triburile din jurul sau si influenta lui a continuat sa fie prezenta mult timp dupa moartea sa. In ultimii ani de viata a facut inca o calatorie la Hebron, locul in care si-a inceput activitatea si a lucrat alaturi de Melchisedek. Ultima sa actiune a fost cand a trimis niste oameni de incredere la Nahor, fratele sau, aflat la granita cu Mesopotamia, ca sa aleaga o femeie din neamul sau ca sotie pentru Isaac. In neamul lui Avraam era obiceiul ca verii sa se casatoreasca intre ei.

Avraam a murit cu credinta intr-un singur Dumnezeu asa cum l-a invatat Melchisedek in scolile din Salem, care disparusera cu timpul.

Noua generatie a inteles cu mare greutate povestea lui Melchisedek, iar in mai putin de 500 de ani foarte multi au privit aceasta poveste doar ca pe un mit. Isaac a imbratisat din tot sufletul invataturile tatalui sau si s-a hranit cu invataturile din Salem, dar Iacob a perceput mai greu semnificatiile acestor traditii. Iosif a fost un credicios puternic a lui Melchisedek, iar drept urmare fratii sai l-au tratat ca pe un visator.

Iosif a fost onorat in Egipt in amintirea strabunicului sau, Avraam. Desi i s-a oferit comanda armatei Egiptului, a preferat sa fie administrator civil in Egipt, fiind un credincios fervent al lui Melchisedek si un demn urmas a lui Avraam si Isaac.

Invatatura lui Melchisedek a fost cat se poate de completa, dar preotii evrei de mai tarziu au privit documentele pastrate din acea vreme drept fanteziste si imposibile.

Ceea ce s-a pastrat in Vechiul Testament este ceea ce au introdus preotii evrei in timpul robiei din Balion. Scrierile evreiesti in care sunt prezentate vietile si activitatea lui Isaac, Iacob si Iosif sunt mult mai apropiate de realitate decat cele referitoare la Avraam, cu toate ca si ele contin multe abateri de la faptele care s-au intamplat cu adevarat.

In schimb perioada lui Avraam a fost prezentata intentionat altfel deoarece egoul national al evreilor a suferit cumplit in timpul sclaviei lor.

Chetura, cea care este prezenta drept a doua sotie a lui Avraam, nu a fost decat o concubina. Apoi, toata averea lui Avraam i-a revenit lui Isaac, fiul Sarei, sotia lui de drept. Avraam nu a fost asa de batran, precum arata scrierile vechi, cand l-a avut pe Isaac, iar Sara a fost cu mult mai tanara. Aceste varste au fost schimbate cu buna stiinta pentru a prezenta nasterea lui Isacc ca ceva miraculos.

Evreii au distorsionat si pervetit propriile traditii ca sa se ridice deasupra tuturor, considerandu-se “poporul ales’’ a lui Dumnezeu. De aceea au eliminat cu mare atentie aproape toate scrierile existente si au pastrat doar pe cele care il prezentau pe Avraam si alti lideri nationali ca niste fiinte net superioare celorlalti oameni. In aceste situatii cronicarii evrei au distrus fiecare document care consemna intalnirile si conventiile lui Melchisedek cu Avraam, si au pastrat doar documentele in care se relateaza intalnirea dintre Avraam si Melchisedek dupa batalia de la Sichem, care in opinia cronicarilor prezinta marea onoare care i-a fost acordata lui Avraam.

Cu toate acestea unii dintre autorii Cartii Sfinte au inteles misiunea lui Melchisedek si au scris: ,,Acest Melchisedek, preot a Celui Prea Inalt, a fost deasemenea rege al pacii, fara mama, fara tata, fara genealogie, fara a avea zile care sa se sfarseasca vreodata, dar care a facut totul ca fiu al lui Dumnezeu, El ramane mereu un preot’’

X) Statutul actual a lui Machiventa Melchisedek

Toti anii in care Machiventa a fost pe Pamant ceilalti 11 membri ai grupului sau au continuat sa lucreze fara el. Cand Machiventa a considerat ca misiunea sa s-a incheiat a semnalat acet lucru si celolalti asociati ai sai.

Acestia au pregatit imediat o metoda prin care sa-i indeparteze trupul fizic si sa-l aduca in siguranat la forma sa initiala. A treia zi dupa ce el a disparut din Salem a aparut printre cei 11 camarazi ai sai, de unde si-a continuat carierea de asistent planetar, pe planeta cu nr.606 din Sistemul Solar Satania.

Machiventa si-a incheiat misiunea de fiinta in carne si oase, la fel de brusc si fara nici o ceremonie ca atunci cand a inceput-o. Nici aparitia si nici disparitia sa nu au fost insotite de nici un anunt sau demonstratie neobijnuita. A fost o misiune neasteptata.. Machiventa nu si-a incheiat sejurul pe Pamant pana cand nu a primit aprobarea superiorilor sai.

El a continuat sa priveasca cu mare interes actiunile descendentilor acestor oameni, care au crezut in invataturile lui cand a trait in trup. Numai urmasii lui Avraam, prin intermediul lui Isaac, au continuat linia scolii din Salem.

Acelasi Melchisedek a colaborat 19 secole la rand cu multi profeti si initiati, incercand astfel sa mentina treze adevarurile invataturii din Salem, pana cand va sosi timpul lui Iisus.

Cu mai putin de 1.000 de ani in urma, acelasi Machiventa Melchisedek, candva inteleptul din Salem, a fost prezentat pe Pamant, in mod invizibil, pe o perioada de 100 de ani, ca reprezentant al guvernatorului general al planetei.

Aceasta este povestea lui Machiventa Melchisedek, una dintre cele mai speciale fiinte care a avut vreodata legatura cu istoria Pamantului. A fost o personalitate destinata sa joace un rol important in experienta viitoare a acestei lumi asimetrice si extraordinare.

Invataturile lui Melchisedek in Orient

I. India Vedica

In perioada lui Melchisedek, India era o tara cosmopolita care in scurt timp a ajuns sub dominatia politica si religioasa a invadatorilor arieni, din nord si vest. Cateva regiuni din partea nordica si vestica a peninsulei au fost ocupate de acesti arieni. Acesti invadatori au adus cu ei si obiceiurile lor legate de divinitate. Practicile lor religioase erau foarte asemanatoare cu cele ale inaintasilor, unde tatal era privit ca un preot, iar mama ca o preoteasa si vatra familiei era folosita drept altar. Treptat, cultul vedic s-a aflat intr-un proces de transformare si dezvoltare, sub directa obladuire a castei brahmanilor, care erau preoti-profesori si care treptat au preluat controlul asupra extinderii acestui cult. Cand misionarii din Salem au ajuns in nordul Indiei, tara se afla deja sub influenta celor treizeci si trei de zei adusi de arieni.

Politeismul acestor arieni reprezenta o degenerare a monoteismului lor timpuriu, cand triburile s-au unit si au preluat zeul fiecarui trib. Acest transfer al monoteismului si trinitarianismului original pe care l-au practicat vechile populatii din Mesopotamia s-a aflat intr-un proces de resuscitare in primele secole din al doilea mileniu inainte de Iisus. Multi zei au fost asezati sub conducerea a trei mari zei: Dyaus pitar, zeul suprem, Indra, tumultosul zeu al aerului si Agni, cel cu trei capete de foc, zeul pamantului. Acestia au reprezentat la inceput trinitatea.

Agni, cel mai veghi dintre zei, a fost considerat adesea ca tata suprem al intregului panteon de zei. Zeul suprem, numit uneori Prajapati, alteori Brahma, a fost deseori destituit in batalia teologica care s-a dat intre preotii brahmani si invatatorii din Salem. Brahman a fost considerat principala energie divina din intregul panteon vedic.

Misionarii din Salem au propavaduit invataturile lui Melchisedek, au vorbit despre Dumnezeu Unul, Cel Mai de Sus. Desi aceasta prezentare nu era in dizarmonie cu statutul lui Brahma-Tatal, ca sursa a tuturor zeilor, invatatura din Salem a intrat intr-o contradictie directa cu dogmele, traditiile si invataturile preotilor brahmani deoarece principiul esential al invataturii din Salem nu accepta ritualul.de nici un fel. Niciodata preotii brahmani nu ar fi acceptat invatatura din Salem, care sustinea salvarea prin credinta, fara un favor anume din partea lui Dumnezeu, obtinut prin ritualuri si ceremonii de sacrificiu.

Negarea acestei invataturi a lui Melchisedek, care prezenta si sustinea increderea deplina in Dumnezeu, precum si posibilitatea de a te salva prin credinta, a fost un punct de referinta in viata Indiei din acele timpuri. Misionarii din Salem au contribuit mult la slabirea credintei in toti acei zei vedici, dar conducatorii, preotii vedici, au refuzat sa accepte invatatura lui Melkisedek, care propavaduia o credinta simpla, intr-un singur Dumnezeu.

Brahmanii au adunat scrierile lor sacre in ceea ce se cunoaste astazi ca fiind Rig-Veda, una dintre cele mai vechi si mai sacre carti. Acest efort a fost facut pentru a combate pe invatatorii din Salem. A doua, a treia si a patra parte din Vede urmarea sa cristalizeze, sa dea o forma finala si sa fixeze ritualurile lor de acceptare si de sacrificiu. Au fost scrise pentru oamenii acelor vremuri. Partea buna a acestor scrieri este ca ele sunt la fel de frumoase in concept si la fel de adevarate in intelegere ca oricare alte scrieri care se refera la spiritualitate. Din pacate aceasta religie superioara la inceput a fost contaminata de mii si mii de superstitii, culte si ritualuri preluate din sudul Indiei, transformandu-se progresiv in cel mai variat sistem teologic pe care l-a produs omul vreodata. O examinare atenta a Vedelor va scoate la iveala unul dintre cele mai mari si lipsite de valoare concepte care se refera la divinitate.

II.Brahmanismul

In momentul in care casta preotilor brahmani a devenit esenta sistemului religios in India, acest ordin social a constituit un handicap puternic pentru progresul invatatorilor din Salem in aceasta zona. Aceasta casta a esuat in misiunea sa de a salva rasa ariana, dar a avut succes in perpetuarea brahmanismului, care ca si clasa sociala de frunte, a mentinut hegemonia religiosa in India pana in zilele noastre.

In efortul ei disperat de a urca pe scena ierarhiei religioase si de a distruge expansiunea celorlalte rase, casta brahmanilor a cautat sa fie deasupra tuturor. Ei au crezut ca sacrificarea ideii de trinitate era foarte eficienta si s-a realizat pe deplin pentru a obtine puterea pe care au dorit-o. Atfel ei au decretat doua principii esentiale cu privire la divinitate: Brahman este totul, incluzand si idea trinitatii si ca Brahman este preotul suprem.

In nici o alta parte de pe planeta preotii nu si-au arogat drepturi atat de mari, considerandu-se asemenea zeilor pe care ii reprezentau, cum s-a intamplat in India. Ei au mers atat de departe cu aceste prerogative, atfel incat tot acest sistem religios, atat de periculos, s-a prabusit inainte ca el sa cuprinda popoarele din jurul Indiei, care erau mai mult sau mai putin civilizate. Acest sistem Vedic al preotimii s-a intepenit si s-a inecat in propria lui inertie si in pesimism.

Casta brahmanilor nu a putut sa perpetueze singura sistemul religios si cultural al arienilor, de aceea a aparut, la un moment dat, o perioada de disperare si lipsa de speranta. In timpul acestor zile negre au aparut multe culte care erau ateiste, propavaduiau o salvare care se putea obtine doar prin efortul propriu al oamenilor.

Mai tarziu, aceste vremuri nefericite au dat nastere unor compilatii care stau la baza religiei hinduse si a Upanisadelor.

In eforturile lor de a se proteja, brahmanii au refuzat sa-l recunoasca pe Dumnezeu Unul, cel prezentat de Melchisedek.

Budismul a aparut in India in perioada in care au fost scrise Upanisadele. In ciuda succesului pe care l-a avut timp de o mie de ani, el nu a putut inlocui hinduismul. El a prins mai mult in nordul Indiei, inainte ca islamismul sa-si faca aparitia.

III. Filozofia Brahmanilor

Cu toate ca apogeul brahmanismului a fost aproate in totalitate religios, el a fost si unul dintre cele mai nobile cunoasteri ale mintii omenesti, atat in filozofie cat si in metafizica. Cand a inceput sa descopere realitatea finala, mintea unui indian nu s-a oprit pana nu a speculat aproape toate fazele teologiei, mai putin conceptia dualitatii care a fost esentiala: existenta unui Tata Universal pentru toate fiintele din univers, precum si realitatea necesara evolutiei: nevoia de a experimenta pentru cel care cauta sa devina ca Tatal Suprem, cel care cere copiilor sai sa fie perfecti, asa cum este si El.

In acele timpuri, in conceptia brahmana exista intr-adevar ideea de absolut. A fost o credinta care privea fiinta ca pe ceva absolut, chiar infinita, dar acest concept a fost in mare parte deposedat de atributele unei personalitati anume si astfel nu a fost experimentat de practicantii religiosi.

Brahman-Narayana a fost inteles ca Absolut, Infinitul Este, potentialitatea creatoare primordiala din Cosmos, insasi existenta universala prin care se manifesta potentialul intregii eternitati. Filozofii acelor zile ar fi putut avansa in conceptia ideii de Dumnezeu. Ar fi putut sa-l inteleaga pe Brahman ca pe un partener si creator in acelasi timp, ca pe o personalitate care este apropiata de fiintele pe care el insusi le-a creat si care se afla pe drumul lung al evolutiei. Daca ar fi continuat in acest fel, aceasta invatatura ar fi devenit cea mai avansata prezentare a lui Dumnezeu care s-a facut vreodata pe Pamant.

Etapele conceptul “O Suprafiinta Universala”, ca totalitate care insumeaza toate existentele unei fiinte, a apropiat filozofii indieni de adevarul Fiintei Supreme, dar ei au pierdut acest adevar pentru ca au impiedicat orice apropiere personala, rezonabila sau rationala in evolutia care duce spre realizarea acestui efort monoteist al lui Brahman-Narayana, ramanand doar o teorie.

Karma, ca principiu al cauzalitatii, este, din nou, foarte aproape de sintetizarea tuturor actiunilor din timp-spatiu, care pot avea repercursiuni in prezenta lui Dumnezeu cel Suprem; dar acest principiu n-a prezentat niciodata posibilitatea unei fiinte religioase de a realiza personal starea suprema a lui Dumnezeu. Postulatul era prezentat ca o ultima predare a tuturor personalitatilor unei Suprafiinte.

Filozofia brahmana a aproximat multe din realitatile universului si s-a apropiat de numeroase adevaruri cosmice, dar de asemenea a cazut victima, destul de des, erorii de a distinge intre cateva din nivelele realitatii cum ar fi absolutul, transcendentalul si tot ceea ce este finit.

A esuat in posibilitatea de a lua in calcul ca ceea ce este finit, la nivel absolut este iluzoriu, dar poate fi absolut real la un nivel finit.

IV. Religia hindusa

Cu trecerea secolelor in India, populatia s-a intors la un sistem religios bazat pe ritualurile Vedice vechi, care fusesera modificate de invataturile misionarilor lui Melchisedek, si au fost instituite de casta brahmanilor. Aceasta religie, cea mai veche si cosmopolita din intreaga lume, a cunoscut mai tarziu cateva schimbari ca raspuns la budism si jainism, iar mult mai tarziu au aparut influentele mahomedanismului si ale crestinismului.

In prezent, teologia hindusa prezinta patru trepte lae Divinitatii:

1). Brahman-Absolutul-Infinitul unic;

2). Trimurti, Trinitatea Suprema in hinduism. In aceasta asociere, Brahma, primul membru, este privit ca cel care s-a creat pe sine din Brahman-infinitul. Pe Brahma s-a costituit conceptul de Tatal Universal. De asemenea Brahma se identifica cu destinul.

Cel de-al doilea membru este Shiva, iar cel de-al treilea este Vishnu. Ei au aparut in primul mileniu dupa Iisus. Shiva este Domnul vietii si al mortii, zeul fertilitatii, si maestrul distrugerii. Vishnu este extrem de popular si are mult de a face cu credinta ca se intrupeaza periodic intr-o fiinta umana. In aceste fel, Vishnu devine real in imaginatia indienilor. Shiva si Vishnu sunt considerati, fiecare, deasupra celorlalti.

3). Divinitati vedice si post-vedice. Multi dintre stravechii zei arieni, cum ar fi Agni, Indra, si Soma sunt imediat sub cei trei membrii din Trimurti. Multi dintre zeii adaugati la inceputuri in India Vedica, au fost incorporati si ei in panteonul hinduist.

4).Semizeii: supraoameni, semizei, eroi, demoni, fantome, spirite rele, zane, monstrii, spiridusi si mult mai tarziu sfinti.

Cu toate ca hinduismul a esuat, cu mult timp in urma, in incercarea de a lumina poporul indian, in general este o religie toleranta. De fapt, in linii mari s-a dovedit a fi cea mai adaptabila si dezorganizata religie care a aparut pe Pamant. De asemenea este capabila de schimbari nelimitate si poseda cea mai neobisnuita felxibilitate in practicile sale; de la cele mai inalte speculatii semimonoteiste ale lui Brahman, pana la practicile primitive si insotite de tot feluri de fetisuri ale credinciosilor ignoranti, care sunt lipsite de calitate.

Hinduismul a supravietuit pentru ca este o parte esentiala din structura sociala a Indiei. Nu are o ierarhie care poare fi deranjata sau distrusa; el face parte din viata oamenilor. Are conditii de adaptabilitate si schimbare cand este vorba de culte superioare si arata o atitudine toleranta cand e vorba sa adopte alte religii. Guatama Buddha si chiar Iisus au fost recunoscuti ca incarnari a lui Vishnu.

Astazi, in India, se simte o mare nevoie de a prezenta invatatura lui Iisus, imparatia lui Dumnezeu si a Fiului Sau, si in consecinta fratia tuturor oamenilor, care se realizeaza personal, prin practicarea iubirii si prin seviciul in slujba celorlalti. In India exista o structura filizofica, exista o baza religioasa, este nevoie doar de o stimulare care sa vitalizeze si sa faca mai dinamica practicarea iubirii, asa cum este prezentata in invatatura originala a Fiului, care in prezent este devastata de dogmele si doctrinele occidentale, care au tendinta sa pastreze doar pentru ei ceea ce a facut Fiul Omului pe Pamant.

V. Lupta pentru adevar in China

Asa cum misionarii din Salem au trecut prin Asia, imprastiind invatatura lui Dumnezeu, precum si salvarea prin credinta, tot asa ei au preluat multe din filozofia si religia diferitelor tari prin care au trecut. Dae invatatorii autorizati de Melchisedek si de succesorii acestuia nu s-au dezis de adevarul lor; ei au ajuns la toate popoarele din continentul Euroasiatic. Aceasta s-a intamplat la jumatatea celui de-al doilea mileniu inainte de Christos. Aproximativ cu o suta de ani inainte de aceasta perioada, Salamitii si-au stabilit cartierul general in China. Acolo au pregatit invatatorii chinezi in toate domeniile rasei galbene.

Consecinta directa a acestei invataturi a fost forma de inceput a Taoismului care a aparut in China, o religie mult, mult diferita de religia de astazi care poarta acelasi nume. Taoismul din acele timpuri s-a creat avand in componenta sa urmatorii factori:

1). O ramasita din invataturile lui Singlanton (un mare intelept din prima mare perioade de avant spiritual pe care l-a cunoscut omenirea), care persistau in conceptul lui Shang-ti, Dumnezeu din ceruri. In timpul lui Singlanton poporul chinez a devenit, in aparenta, monoteis. Ei si-au concentrat practica religioasa pe Adevarul Unic, cunoscut mai tarziu ca Spiritul din Cer, Conducatorul Universal. Rasa galbena niciodata nu a renuntat complet la acest concept de baza, cu privire la Divinitatea Suprema, pe de alta parte in secolele care a urmat, multi zei si spirite secundare au facut parte din religia ei.

2). Religia Celui Mai de Sus, Creatorul Divin, venita din Salem, care si-a prezentat conceptul religios, ca un raspuns la credinta omului; dar este perfect adevarat, ca in perioada in care misionarii lui Melchisedek au patruns pe pamanturile rasei galbene, mesajul lui original, asa cum fusese cunoscut in zilele cand Machiventa traia in Salem, a fost schimbat foarte mult.

3). Conceptul lui Brahman-Absolutul din filozofiile indiene, combinat cu dorinta de a scapa de tot ceea ce este rau. Probabil ca influenta cea mai putin relevanta in partea de est a Asiei, cand se predica religia din Salem, a fost exercitata de invatatorii indieni, care practicau credintele Vedice.

Aceasta combinatie de credinte care s-a transmis pe pamanturile rasei galbene, sta la baza doctrinei filozofiei religioase din aceste zone. In Japonia acest proto-Taoism a fost cunoscut sub numele de Shintoism si in aceasta tara, care era departe de Salem, oamenii au invatat despre intruparea lui Machiventa Melchisedek, care a stat pe Pamant in numele lui Dumnezeu si pentru a ajuta omenirea sa nu se indeparteze de el.

Mai tarziu, toate aceste credinte au fost confundate si considerate, in China ca un cult al stramosilor. Insa chinezii n-au cazut niciodata sub influenta preotimii. Rasa galbena a fost cea dintai rasa care a trecut de la sevitutea barbara, la o civilizatie asezata; toate acestea s-au datorat si faptului ca a fost prima rasa care a ajuns la o anumita libertate in ceea ce priveste frica fata de zei, fantome sau fata de moarte. China s-a indreptat spre esec pentru ca nu a continuat sa progreseze pe drumul inceput, atunci cand s-au emancipat in relatia cu preotii; a cazut intr-o eroare la fel de mare cum au facut si altii: a preluat doar ceea ce au facut stramosii si nu au mers inainte in cautarile lor.

VI. Lao-tse si Confucius

Aproximativ cu sase sute de ani inainte de venirea lui Iisus, Melchisedek plecase, renuntase la intruparea sa, iar puritatea invataturii sale a fos contaminata, in exces, de vechile credinte existente. A fost o perioada in care misiunea predecesorului lui Iisus (Melchisedek) se aflase in pericol de esuare. In aceasta situatie, printr-o combinatie spirituala armonioasa si neobisnuita a odinelor spirituale, responsabile cu ceea ce se intampla pe Pamant, aceasta planeta a cunoscut o prezentare variata si in cea mai mare parte ciudata a adevarului religios. Prin participarea unor invatatori pamanteni, grupati intr-o organizatie, invatatura din Salem a fost readusa la viata si apoi prezentata oameniol. Astazi sunt mai multe scrieri din vremea aceea.

Acest secol de progres spiritual a fost unic in felul sau. S-a bucurat de prezenta unor invatatori, care aveau o mare religiozitate, practicau o morala de o inalta tinuta si erau filozofi adevarati. Ei au trait peste tot in lume, acolo unde civilizatia a inceput sa se manifeste pe deplin. In China, doi dintre cei mai proeminenti invatatori au fost Lao-tse si Confucius.

Lao-tse a preluat direct din traditiile din Salem, atunci cand a declarat ca Tao este Prima Cauza a tuturor lucrurilor. Lao a fost un om cu o mare viziune spirituala. El spunea: “destinul etern al omului este uniunea cu Tao, Dumnezeul Suprem si Regele Universal”. Intelegerea sa fata de actul final arata ca era cat se poate de reala. El scisese: “ Unitatea izvoraste din Tao Absolut, si din Unitate apare Dualitatea Cosmica, iar dintr-o astfel de Dualitate, Trinitatea intra imediat in existenta si Trinitatea este sursa primordiala a tot ceea ce este realitate.” “Intotdeauna tot ceea ce este realitate se afla intr-un echilibru permanent intre posibilitatile si realitatile Cosmosului. Acestea sunt armonizate la nesfarsit de spiritul divin.”

De asemenea, Lao-tse a facut una din primele prezentari a necesitatii de a practica binele atunci cand tie nu ti se aplica binele: “Bunatatea produce bunatate, dar cineva care este intr-adevar bun, chiar si atunci cand i se face ceva rau el ofera tot bunatate.”

El a vorbit despre intoarcerea omului la Creator si a creionat viata unei fiinte umane ca fiind o personalitate noua, aparuta din posibilitatile oferite de Cosmos, in timp ce moartea a prezentat-o ca o intoarcere acasa a acestei fiinte create. El a tratat credinta adevarata intr-un mod neobisnuit, putand fi comparata cu “atitudinea unui copilas”.

El a inteles foarte bine telul Divin, despre care a scris urmatoarele: “Divinitatea Absoluta nu face eforturi nemaivazute, dar intotdeauna este victorioasa; nu forteaza omenirea, dar intotdeauna este pregatita pentru a raspunde celor mai curate dorinte ale sale; vointa lui Dumnezeu este intotdeauna plina de rabdare si eterna in exprimare deoarece in mod inevitabil se va manifesta”. Celor care erau profund religiosi si sinceri in exprimarea si manifestarea adevarului suprem le-a spus ca este o binecuvantare mult mai mare ca sa dea decat sa primeasca. “Omul care este bun cauta sa nu tina adevarul doar pentru el, ba mai mult, face un efort ca sa aduca aceste bogatii la care a ajuns, in fata semenilor sai, indeplinind astfel adevarul.Vointa lui Dumnezeu cel Absolut aduce intotdeauna beneficii, niciodata nu distruge; intentia unui credincios adevarat este intotdeauna o decizie, dar niciodata o constrangere.”

Invatatura lui Lao-tse prezenta non-rezistenta, iar diferenta pe care o facuse intre decizie si constrangere a fost pervertita mai tarziu ajungandu-se la urmatoare credinta: “considera, executa si nu te gandi la nimic.” Lao-tse n-a vorbit niciodata despre o asemenea eroare, mai mult, non-rezistenta pe care a predicata-o a fost un factor esential in dezvoltarea tendintelor pacifiste de mai tarziu ale poporului chinez.

Popularul taoism din zilele noastre are foarte putin in comun cu demnitatea sentimentelor si cu conceptele cosmice ale vechilor filozofi care le-au exprimat. Adevarul pe care acestia il stiau era: Credinta intr-un Dumnezeu Absolut este sursa acelei energii divine care va reface lumea, cu ajutorul careia omul va merge spre uniunea spirituala cu Tao, Divinul Etern si Creatorul Absolut al universurilor.

Confucius (Kung-Fu-tse) a fost un contemporan mai tanar al lui Lao-tse.Invataturile lui aveau la baza cele mai bune traditii legate de morala din luga istorie a rasei galbene. De asemenea a fost influentat si de traditiile, ramase vii, pe care le practicasera misionarii din Salem. Munca sa de lider spiritual a fost depusa pentru a compila vorbele intelepte ale vechilor filozofi.

In timpul vietii a fost un invatator caruia nu i s-a recunoscut munca, a fost chiar respins, dar scrierile si invataturile sale au exercitat, in China si Japonia, cea mai mare influenta care s-a vazut vreodata. Confucius a impus printre samani o maniera noua prin care moralitatea ia loc magiei, dar a refacut prea bine; a creat un nou obiect de venerare, care se practica si astazi: respectul exagerat pentru conducatorii stravechi.

Invataturile lui Lao-tse s-au pastrat doar printre cativa adepti din Orient, dar scrierile lui Confucius intotdeauna au stat la baza moralitatii si culturii pentru aproximativ o treime din populatia intregii planete. Aceste precepte ale lui Confucius, desi duc mai departe tot ceea ce a fost mai bun in trecut, intr-o oarecare masura au fost nefavorabile spiritului chinezesc, care este aventuros si explorator. Influenta acestor doctrine a fost combatuta, insa fara succes, de efortul imparatesc al lui Ch’in Shih Huang Ti si de invataturile lui Mo Ti, care a proclamat o convietuire frateasca bazata, nu pe datoria etica, ci pe dragostea lui Dumnezeu. A incercat sa restabileasca si sa reactualizeze vechile scrieri ale inaitasilor pentru a prezenta un nou adevar, dar invataturile sale au pierdut in fata discipolilor lui Confucius care erau mult mai tari in credinta.

Ca multi alti invatatori morali si spirituali, Confucius si Lao-tse au fost zeificati de discipolii lor, deoarece in China au urmat epoci intunecate, care s-au suprapus cu perioada in care credinta taoista a fost pervertita si a inceput declinul acesteia, fiind urmata de aparitia misionarilor budisti din India.

In perioada acestor secole, caracterizata de o spiritualitate decadenta, religia rasei galbene a degenerat intr-o teologie ingusta care a fost insotita de demoni, dragoni si spirite rele, toate indicand reintoarcerea fricii in mintea celor care nu erau luminati. Astfel China, care candva s-a situat in fruntea societatii umane, deoarece practica o religie avansata, a cazut. S-au indepartat de calea care ducea la adevarata Constiinta Divina, indispensabila unui progres real.

VII. Gautama Siddhartha

In India a existat un alt mare invatator contemporan cu Lao-tse si Confucius. Guatama Siddhartha s-a nacut in secolul sase inainte de Hristos, in provincia Nepal din nordul Indiei. Discipolii sai l-au prezentat, mai tarziu, ca fiind fiul unui conducator foarte bogat, dar in realitate a fost presupusul mostenitor al unui sef minor, care guverna o vale mica si izolata din sudul muntilor Himalaia.

Guatama a formulat teoriile care stau la baza filozofiei budiste dupa sase ani de practica yoga, care nu i-a adus nici un rezultat. Siddhartha a dus o lupta reala, dar fara nici un rezultat, impotriva sistemului de caste care luase amploare in India.

Acest profet, un print tanar, a fost o aparitie uimitoare printre oamenii acelor zile. El s-a departat de practica prin care omul isi cauta salvarea personala in mizerie si suferinta. Si-a sfatuit discipolii sa-i duca invatatura lumii intregi.

Invataturile lui Gautama au venit ca ceva proaspat si revigorant printre confuzia si credintele care se practicau in India. A condamnat zeii, preotii si sacrificiile lor, dar a esuat in intelegerea personalitatii lui Unul cel Universal. A depus un efort nobil ca sa-l faca pe om sa renunte la frica, sa se simta acasa si mult mai bine in marele univers in care ne aflam cu totii. Esecul sau reiese din neputinta de a arata oamenilor calea spre casa divina reala si spre scopul unei vieti eterne.

Gautama a fost un profet adevarat, fiind atent la educatia pe care i-a dat-o Godad Heremitul. Acesta avea o invatatura bazata pe cea din Salem: salvarea prin credinta. Godad a fost urmasul unei familii in care niciodata nu s-a renuntat la obiceiurile practicate de misionarii lui Melchisedek.

Gautama a infiintat la Benares o scoala; doi ani dupa ce si-a deschis scoala, Bautan, un elev de-al sau i-a vorbit despre obiceiurile misionarilor din Salem si despre intelegerea lui Melchisedek cu Avraam. Deoarece Siddhartha nu avea un concept foarte clar despre Tatal Universal, a preluat astfel o pozitie avansata pentru acea vreme –salvarea prin credinta- un crez simplu.

S-a autoproclamat adeptul credintei budiste in fata discipolilor si a inceput sa-si trimita elevi, in grupuri de cate 60 de oameni, ca sa propavaduiasca printre oamenii din India: “vestile cele bune, care prezinta salvarea printr-o credinta libera a tuturor oamenilor, indiferent din ce clasa sociala provin, care pot obtine fericirea suprema prin credinta intr-o moralitate inalta si prin dreptate.”

Sotia lui Gautama a crezut in invatatura sotului sau si a infiintat un ordin de calugarite. Fiul sau i-a devenit succesor si a extins foarte mult acest cult. Gautama a inteles ideea de a te salva prin credinta, dar in ultimii ani de viata a fost cam indecis in a respecta invatatura din Salem. Spre sfarsitul vietii ultimile sale cuvinte au fost: “Practicati orice pentru salvarea personala.”

Cand a facut aceasta declaratie, invatatura lui Gautama, care propavaduia salvarea universala, fara sacrificiu, tortura, ritualuri si fara preoti, a fost o conceptie revolutionara si surprinzatoatre pentru acele vremuri. A fost o revelatie, o prezentare neobisnuita a invataturilor din Salem. Invatatura lui Gautama a oferit un ajutor milioanelor de suflete disperate. Fara sa fie supusa unor perversiuni grotesti, in secolele care au urmat, aceasta invatatura este inca speranta a milioane de suflete.

Siddhartha a dus mai departe adevarul si acesta a supravietuit pana astazi in religia moderna care-i poarta numele. Buddhismul modern nu prezinta mai corect invataturile lui Gautama Siddhartha decat o face crestinismul cu invataturile lui Iisus.

VIII. Credinta budista

A deveni budist inseamna a practica credinta ca pe o profesie publica absoluta recitand: “Imi gasesc siguranta in Buddha, imi gasesc siguranta in invatatura sa, imi gasesc siguranta printre fratii mei.”

Budismul isi are originile intr-o persoana istorica si nu intr-un mit. Discipolii l-au numit pe Gautama, Sasta, care inseamna maestru sau invatator. Cu toate ca el nu si-a atribuit nimic supranatural, precum nici invataturilor sala, discipolii sai, inca destul de devreme, l-au numit Cel luminat, Buddha; iar mai tarziu i-au spus Sakyamuni Buddha.

Invatatura originala a lui Buddha avea la baza patru adevaruri morale:

a). Realitatile nobile ale suferintei;

b). Originile suferintei;

c). Anihilarea suferintei;

d). Calea prin care se poate anihila suferinta.

Legatura dintre doctrina suferintei si calea care duce la posibilitatea de a scapa de aceasta suferinta s-a facut prin filozofia celor opt cai: vizualizarea corecta, dorintele, exprimarea, comportamentul personal, vocatia, efortul, constiinta si contemplatia. Intentia lui Gautama nu a fost aceea de a incerca sa distruga orice efort, dorinta sau emotie in drumul spre a scapa de suferinta; de fapt invatatura lui a prezentat fiintei umane o alta perspectiva, prin care a incercat sa arate ca obiectivele materiale si idealurile de scurta durata nu dau nici un rezultat daca nu se foloseste intreaga speranta si toate dorintele pe care le nutrim.

Cele cinci porunci ale lui Gautama au fost:

a). Sa nu ucizi;

b). Sa nu furi;

c). Sa nu te atasezi de nimic;

d). Sa nu minti;

e). Sa nu bei bauturi care te intoxica.

Siddhartha a crezut cu tarie in nemurirea omului; insa filozofia sa a avut intelegere numai pentru o parte din continuitatea fiintei. Niciodata nu a definit cu claritate ceea ce a vrut sa spuna prin conceptul de Nirvana. In realitate teoria prin care fiinta umana experimenteaza in timpul unei vieti ar fi putut accepta ideea ca o data ce s-a incheiat aceasta existenta nu urmeaza o anihilare completa.

Conform invataturior originale ale lui Gautama, salvarea se obtine prin efort uman, fara ajutor divin; nu exista un loc anume pentru a te putea salva. In efortul sau, Gautama a incercat sa minimalizeze superstitiile existente in India. A incercat sa intoarca omul de la credintele gresite, potrivit carora salvarea fiintei este ceva magic. In acest efort, el a lasat o usa deschisa urmasilor sai, care au dat o interpretare gresita invataturii sale.

Discipolii sai considerau ca adevarata fericire se afla intr-o stransa legatura cu inteligenta si entuziasmul unui caracter care are idealuri ce pot fi atinse doar prin efort. Aceste idealuri fac parte dintr-un progres cosmic real.

Marele adevar afirmat de invatatura lui Siddhartha se refera la existenta unui univers al dreptatii absolute. El a prezentat cea mai buna filozofie a ateismului care a fost inventata vreodata de om. A fost un umanist ideal si a separat total credinta sa de superstitie, ritualuri magice si de frica fata de stafii si demoni.

Principala slabiciune a invataturii budiste originale a fost lipsa unui serviciu social altruist. Mult timp, comunitatea budista a fost o comunitate de elevi-invatatori si nu o comunitate de credinciosi. Guatama a interzis discipolilor sai sa primeasca bani, si de aceea a cautat sa previna tendintele de a urca ierarhic in practica religioasa. Gautama insusi a fost o fiinta pe deplin sociala; intr-adevar viata lui a fost mult mai impresionanta decat predica lui.

IX. Raspandirea budismului

Budismul a avut succes deoarece proclama salvarea prin credinta in Buddha, Cel Iluminat. In estul Asiei, adevarata invatatura a lui Melchisedek a fost prezentata cel mai bine de aceasta religie. Dar budismul nu a fost acceptat ca religie de catre oameni pana cand nu a intrat sub protectia monarhului Asoka, care, dupa Akhenaton in Egipt, a fost unul dintre cei mai remarcabili conducatori civili din perioada Melchisedek-Iisus (perioada care cuprinde incheierea vietii pamantene a lui Melchisedek si momentul in care se naste Iisus). Asoka a construit un mare imperiu in India prin propaganda misionarilor budisti. Timp de 25 de ani a initiat si a trimis in intreaga lume, in cele mai indepartate locuri, peste 17.000 de misionari. Intr-o singura generatie a facut din budism religia dominanta pentru jumatate din civilizatiile cunoscute. Foarte devreme budismul s-a impus in Tibet, Kashmir, Ceylon, Burma, Jawa, Siam, Coreea, China si Japonia. General vorbind, a fost o religie mult superioara tuturor religiilor existente sau celor pe care le-a inlocuit.

Raspandirea budismului din India, locul unde a aparut, in toata Asia este una dintre cele mai incitante povesti despre devotiunea spirituala si despre perseverenta sincera a misionarismului, care s-a facut vreodata de niste credinciosi. Invatatorii evangheliei lui Gautama n-au fost doar curajosi, facand fata pericolelor pe care le-au avut de intampinat in drumul lor, dar au traversat continentul asiatic, dincolo de Marea Chinei si au dus mesajul credintei lor tuturor oamenilor. Insa budismul nu a fost perceput prea mult timp ca o simpla doctrina, creata de Gautama, dimpotriva a fost privit ca o invatatura miraculoasa care in cele din urma a facut din el un zeu.

Mai tarziu, budismul a fost influentat de taoism in China, de shintoism in Japonia si de crestinism in Tibet. Treptat, budismul a decazut in India, iar dupa o mie de ani a disparut. A fost influentat iremediabil de brahmanism, iar mai tarziu a fost influentat de islamism, in timp ce, in cea mai mare parte a Orientului a degenerat intr-un ritual pe care Gautama Siddhartha niciodata nu l-ar fi recunoscut.

In sudul Asiei invataturile fundamentaliste ale lui Siddhartha au persistat in Ceylon, Burma si Indochina. Aceasta invatatura fundamentalista este diviziunea Hinayana a budismului, care se aliaza invataturii originale si care propavaduieste retragerea din lume.

Inainte de a esua budismul in India, discipolii chinezi si indienii din nord au inceput sa dezvolte invatatura Mahayana sau “Marea Cale” a salvarii, in contrast cu puritanii din sud care sustineau invatatura Hinayana sau “Calea Mica”. Invataturile mahayaniste au pierdut prin limitarile sociale ceea ce au castigat prin doctrina budista; de atunci aceasta diviziune nordica a continuat sa evolueze in China si Japonia.

Astazi budismul este o religie vie, in plina evolutie, deoarece are succes printre aderentii sai si in conservarea valorilor morale. Aceasta invatatura incurajeaza calmul si autocontrolul, pune la loc de frunte serenitatea si fericirea, lucreaza mult ca sa previna dezamagirea si regretul. Toti cei care cred in aceasta filozofie traiesc mult mai bine decat cei care nu cred in ea.

X. Religia in Tibet

Cea mai incitanta asociere a invataturilor lui Melchisedek combinata cu budismul, hinduismul, taoismul si crestinismul se gaseste in Tibet. Cand misionarii budisti au intrat in Tibet, ei au gasit aici un popor primitiv, foarte asemanator cu ceea ce au gasit primii misionari crestini printre triburile din nordul Europei.

Acesti tibetani simpli nu vor renunta niciodata la magia lor straveche si la amulete. Daca astazi, in Tibet, se urmaresc ceremonialele religioase, poate fi vazuta o fratie imensa de preoti cu capetele rase, care practica un ritual bine pus la punct compus din clopotei, incantatii, arome, procesiuni, rozarii, imagini, amulete, picturi, apa sfintita si vesminte frumoase. Au dogme rigide si un sistem religios foarte bine cristalizat, ritualuri mistice si posturi speciale. Ierarhia lor religioasa se compune din calugari, calugarite, stareti si Marele Lama. Se roaga la ingeri, sfinti, Mama cea Sfanta (Fecioara Maria), precum si la zei. Practica confesiunea si cred in purgatoriu. Manastirile lor sunt mari, iar catedralele sunt impunatoare. In timpul ritualului repeta la nesfarsit niste mantre sacre si cred ca aceste ceremoniale duc la salvarea fiintei. Rugaciunile sunt spuse in cerc, iar cand se intorc cu spatele cred ca cererile lor primesc raspuns. In nici o alta religie moderna nu se pot observa atatea influente de la alte religii.

Tibetanii au preluat cate ceva de la toate marile religii ale lumii, mai putin din invatatura simpla a lui Iisus: relatia personala a omului cu Dumnezeu, fratia dintre oameni si evolutia permanenta a fiintei umane in acest univers etern.

XI. Filozofia budista

Budismul a patruns in China in primul mileniu dupa Hristos si s-a impus foarte bine in obiceiurile rasei galbene. In practicile religioase stravechi ei trebuiau sa se roage foarte mult pentru cei morti; acum prin practicarea budismului se puteau ruga si pentru ei. In scurt timp budismul s-a amestecat cu ritualul pastrat din taoismul deteriorat. Aceasta noua sinteza religioasa, impreuna cu templele de venerare si cu ceremonialul religios pe care l-a fixat, a fost acceptata de populatia din China, Korea si Japonia.

Cu tot respectul de care se bucura aceasta religie, a fost o nesansa pentru toti, ca budismul s-a raspandit in lume dupa ce discipolii lui Gautama i-au pervertit invataturile si obiceiurile, transformandu-l in cele din urma intr-o fiinta divina. Mult mai tarziu, cativa dintre discipolii sai au sustinut ca spiritul lui Sakyamuni Buddha se va intoarce periodic pe pamant, si va trai ca un Buddha in viata. Astfel s-a deschis calea pentru perpetuarea unui Buddha nedefinit, prin temple, imagini, ritualuri si asa zisii Buddha vii.

Prin filozofia budista s-a facut un mare progres prin prezentarea si intelegerea adevarurilor relative. Budistii au reusit prin mecanismul acestei ipoteze sa reconcilize si sa stabileasca divergentele existente in propriile lor scripturi religioase, precum si in diferentele care exista intre scripturile lor si a celorlalte religii. Se proclama ideea ca micul adevar este pentru cei care au minti inguste, iar marele adevar este pentru cei care au minti deschise.

De asemenea, aceasta filozofie a imbratisat idea ca natura divina a lui Buddha se regaseste in fiecare om; prin efort personal acesta poate obtine iluminarea, manifestarea propriei divinitati. Aceasta invatatura este una dintre cele mai clare prezentari a adevarului care s-a facut vreodata pe Pamant.

Insa in invatatura originala a lui Siddhartha, realizarea completa a eliberarii fiintei umane de toate limitarile pe care le da o natura intrupata, a fost prezentata cu limite, iar acestea au fost interpretate la fel de catre urmasii sai. La nivel cosmic, rezultatele unei adevarate realizari de sine apar din identificarea realitatii cosmice in combinatie cu energia finita a cosmosului, cu mintea si spiritul limitate de spatiu si timp.

La nivel inalt, evolutia conceptului de Absolut a fost atinsa prin mai multe canale ale gandului si prin cai deviate de anumite motive. Forma superioara de ascensiune a acestei doctrine nu a fost precizata la fel de clar cum a fost prezentat conceptul evolutiei spre Dumnezeu in teologia ebraica. Oricum s-au deschis mai multe canale pentru mintile care atingeau starea de Buddha, care asteptau apoi, mergand fiecare pe drumul sau, sa intalneasca Sursa Suprema a tuturor universurilor:

Legenda lui Gautama. La baza budismului se afla realitatea istorica a vietii si invataturilor lui Siddhartha, printul profet din India. Aceasta legenda a crescut si s-a transformat intr-un mit, care a traversat secole si a trecut dincolo de granita continentului asiatic pana cand statutul ideii, ca Gautama a fost Cel Iluminat, s-a extins si a primit atributii suplimentare.

Mai multi Buddha. Aceasta are la baza ideea ca Gautama a venit pentru populatia din India si

de aceea, atat in trecut, cat si pe viitor, rasele umane vor fi binecuvantate, fara nici o indoiala,

cu alti invatatori care sa propavaduiasca adevarul. Aceasta idee a dezvoltat credinta ca au

existat mai multi Buddha.

Buddha cel Absolut. Cu timpul numarul acestor Buddha s-a apropiat de infinit, si a devenit

necesar pentru mintile acelor zile sa rectifice acest concept greoi. Astfel a inceput sa se propa-

vaduiasca ideea ca toti Buddha sunt o manifestare a unei fiinte superioare, Unul Etern, cu o

existenta nelimitata, Sursa Absoluta a tuturor realitatilor. Aici, conceptul budist al Divinitatii

Absolute, are forma cea mai inalta, a fost separat de persoana umana a lui Gautama

Siddhartha si rupt de limitarile antropomorfe ( credinta ca sufletul se poate incarna intr-un animal), care au fost mentinuta pentru a controla. Acest concept final, al lui Buddha cel Etern se poate identifica foarte bine cu Absolutul, iar uneori chiar cu infinitul Eu Sunt.

XII. Conceptul lui Dumnezeu in budism

Cosmologia budista are doua defecte mari: s-a contaminat cu multe superstitii din India si China si l-a zeificat pe Gautama Siddhartha, mai intai ca Cel Iluminat, apoi ca Buddha cel Etern. Ca si crestinismul a preluat multe erori cauzate de filozofia umana, asa ca si crestinismul este contaminat de defectul uman. Invataturile lui Gautama au continuat sa evolueze in aceste doua milenii. Conceptul despre Buddha, un budist iluminat, cum este prezentata personalitatea umana a lui Gautama, este la fel ca si conceptul despre Iehova la evrei sau cum este conceptul despre crestinul iluminat in crestinism.

Treptat, in budism a inceput sa apara conceptul despre Dumnezeu, in contrast cu Absolutul. Sursele acestui concept se regasesc in diferentele facute de credinciosii care urmau fie “Calea Ingusta”, fie “Marea Cale”. Acest concept a devenit, in cele din urma, credinta in Amida Buddha.

Invataturile lui Melchisedek in Levant

(zona estica a Marii Mediterane)

Asa cum in India au aparut cele mai multe dintre religiile si filozofiile care s-au impus in Asia de Est, Levantul este regiunea in care s-au nascut credintele lumii occidentale. Misionarii din Salem au raspandit invatatura lor peste tot in afara Asiei de sud-vest, prin Palestina, Mesopotamia, Egipt, Iran si Arabia. In unele zone din aceasta regiune invataturile lor au prins roade; in alte locuri au cunoscut esecul. Uneori esecurile au avut de-a face cu lipsa de intelepciune, alteori cu situatii care le-au scapat de sub control.

I. Religia din Salem in Mesopotamia

Cu doua mii de ani inainte de Hristos religiile din Mesopotamia tocmai isi pierdusera vechile invataturi ale setitilor si se aflau sub influenta puternica a unor credinte primitive, care erau sustinute de doua grupuri de invadatori: beduinii semiti care se asezasera in desertul din partea vestica si barbarii calareti care venisera dinspre nord.

Popoarele adamite si-au pastrat insa obiceiul de a onora prin odihna a saptea zi a saptamanii. In perioada lui Melchisedek aceasta zi era considerata ca o zi care aduce ghinion. Era privita ca ceva sacru si de aceea era interzis sa calatoresti, sa gatesti sau sa faci focul, era privita ca o zi a celui rau. Evreii au adus cu ei in Palestina multe din tabuurile pe care le-au gasit in Mesopotamia. Printre acestea s-a aflat si restrictia babiloniana fata de a saptea zi, pe care ei au transformat-o in Sabat. Cu toate ca invatatorii din Salem au lucrat mult ca sa rafineze si sa exalte religiile din Mespopotamia, nu au avut succes in a aduce printre oamenii din aceasta zona, care erau atat de diferiti, recunoasterea permanenta a unui singur Dumnezeu. Aceasta invatatura a avut o crestere ascendenta peste 150 de ani, iar apoi, treptat, a lasat loc vechilor credinte care aveau o multime de zei.

Invatatorii din Salem au redus mult din numarul zeilor care erau venerati in Mesopotamia, ramanand la un moment dat doar sapte: Baal, Shamash, Nabu, Anu, Ea, Marduk si Sin. Ca o inalta recunoastere a acestei invataturi noi au innobilat trei dintre acesti zei acordandu-le suprematia asupra celorlalti. Triada babiloniana era compusa din Baal, Ea si Anu, adica zeul pamantului, al marii si al cerului. Alte triade au aparut in localitati diferite, toate reminiscente ale invataturilor andite si sumeriene, iar ca insigna au adoptat-o pe cea a lui Melchisedek, trei cercuri concentrice.

Invatatorii din Salem niciodata n-au cautat sa umbreasca popularitatea lui Istar, mama zeilor si spiritul fertilitatii. Ei au rafinat mult ceremonialul de venerare al acestei zeite, dar babilonienii si vecinii lor n-au renuntat niciodata complet la formele lipsite de calitate prin care practicau sexualitatea. Devenise o practica universala, in toata Mesopotamia, pentru toate femeile ca cel putin o data, la tinerete, sa se impreuneze cu strainii; iar aceasta era privita ca o devotiune ceruta de Istar. Credeau ca fertilitatea depindea in mare parte de acest sacrificiu sexual.

Progresul pe care l-a cunoscut la inceput invatatura lui Melchisedek a fost o mare recunoastere a lui Machiventa pana in timpul lui Nabodad, seful scolii din Kis, care s-a decis sa organizeze un atac impotriva practicilor dominante din templul prostitutiei (templul zeitei Istar), dar misionarii din Salem au esuat in efortul de a face aceasta reforma sociala, iar acest esec a stat la baza contestarii celor mai importante invataturi spirituale si filozofice.

Conrestarea invataturii din Salem a fost urmata de o mare propaganda care sustinea practicarea cultului lui Istar. Acest ritual a invadat Palestina prin Ashtoreth, Egiptul prin Isis, Grecia prin Afrodita si triburile din nord Astarte. Toate aveau legatura cu venerarea lui Istar, careia preotii babilonieni i-au dat o forma noua, cea de a urmari stelele. Experienta astrologica are radacini adanci in cunoasterea mesopotamiana, prezicerea viitorului devenise o moda, si secole la rand preotimea a facut orice ca sa o deterioreze.

Melchisedek si-a sfatuit ucenicii ca sa propavaduiasca despreun Dumnezeu unic, Tata si Creator a toate, si sa predice doar invatatura divina a credintei personale. Adesea, insa, invatatorii au cazut in eroare, cerand un efort prea mare din partea celorlati, un efort care excludea evolutia lenta, dupa puterile fiecaruia, dar care urmarea o evolutie brusca si facuta cu forta. Misionarii lui Melchisedek au creat in Mesopotamia un nivel moral mult prea ridicat pentru oamenii acelor locuri; ei au cerut prea mult de la acestia si de aceea intentia lor, care a fost nobila a esuat. Au predicat o doctrina pozitiva, dar care avea trasate tot felul limite; au proclamat realitatea adevarata a Tatalui Universal, dar au devenit confuzi in dorinta lor de a face reforma printre valorile lor morale si asfel marea lor misiune a fost in cea mai mare parte deturnata, pierzandu-se in frustrare si iritare.

Doar intr-o singura generatie cartierul general al misionarilor din Salem de la Kis s-a desfintat, iar propaganda care s-a facut pentru a prezenta credinta intr-un singur Dumnezeu, in cea mai mare parte n-a avut nici un rezultat. Insa au persistat mici scoli care predasera invataturile din Salem. Erau grupuri mici care au continuat sa creada intr-un singur Dumnezeu, si care au luptat impotriva preotilor mesopotamieni care practicau idolatria si imoralitatea.

A urmat o perioada in care, dupa ce le-a fost refuzata invatatura, misionarii din Salem au scris o mare parte din Psalmii care sunt acum in Vechiul Testament. I-au scris pe piatra, care mai tarziu au fost descoperiti de preotii evrei in timpul captivitatii lor. Acestia au fost inclusi in colectia lor de imnuri fiind apoi atribuiti autorilor evrei. Acesti Psalmi frumosi, gasiti in Babilon nu au fost scrisi in templele de la Bel-Marduk; ei sunt opera descendentilor primilor misionari din Salem. Comparativ cu combinatiile magice folosite de preotii babilonieni sunt foarte atractivi. Cartea lui Iov este o prezentare foarte buna a invataturilor din Salem care s-au predat la scoala din Kis si in toata Mesopotamia.

O mare parte din cultura religioasa a Mesopotamiei si-a gasit loc in literatura si ritualul evreiesc si in munca faraonilor egipteni. Amenemope si Akenaton. Egiptenii au perpetuat intr-un mod admirabil invataturile datoriei sociale, care se regasesc initial la primii mesopotamieni antiti si care au fost pierdute aproape in totalitate de babilonienii de mai tarziu, care ocupasera valea Eufratului.

II. Perioada de inceput a religiei in Egipt

Invataturile originale ale lui Melchisedek s-au inradacinat puternic in Egipt de unde mai tarziu au fost transmise si in Europa. In valea Nilului religia s-a modificat periodic prin aparitia descendentilor raselor superioare ale noditilor, adamitilor si mai tarziu a anditilor din valea Eufratului. Din cand in cand, multi dintre administratorii civili ai Egiptului au fost sumerieni. Asa cum in India a existat cea mai complexa combinatie de rase din lume, in Egipt s-a dezvoltat cel mai complet amestec de filozofie religioasa care a existat vreodata pe Pamant, si care din Valea Nilului s-a raspandit in multe parti ale lumii.

Evreii au preluat de la babilonieni o mare parte din ideea creatiei, dar conceptul de providenta divina l-au asimilat de la egipteni.

Tendintele de a accepta invatatura din Salem, care au fost mult mai puternice in Egipt decat in Mesopotamia, au avut motivatii mai mult politice si morale decat filozofice sau religioase. In Egipt, fiecare sef de trib, dupa ce isi castiga tronul prin lupta, a cautat sa perpetueze propria sa dinastie prin proclamarea zeului care-i reprezenta tribul ca zeu primordial si creator al tuturor celorlati zei. In acest fel egiptenii au inceput sa foloseasca treptat ideea de zeu suprem, o faza avansata a doctrinei de mai tarziu, care vorbea de ideea unei divinitati universale. In Egipt monoteismul a avut faze fluctuante, a fost acceptat, apoi a fost respins multe secole. Intotdeauna credinta intr-un singur Dumnezeu a castigat teren, dar niciodata nu a dominat conceptele politeiste care erau mult mai evoluate.

Triburile din Egipt au avut propriul lor totem de foarte devreme. Acesta era foarte asemanator cu ceea ce se stie de la amerindienii de acum.

In timp, egiptenii au observat ca trupurile celor morti, care erau asezate in morminte aflate in apropierea unei ape sarate erau mai bine conservate –imbalsamate-prin actiunea sodei care se impregnase in pamant. Aceste observatii i-au condus spre acele experimente din care mai tarziu a rezultat practica imbalsamarii celor morti. Egiptenii credeau ca pastrarea trupului ajuta pe cel mort in drumul spre viata urmatoare.

Secole la rand egiptenii au crezut ca mormintele protejeaza trupul, care dupa moarte va supravietui intr-un mod placut. Preotii scriau pe placile mormintelor in care erau ingropati cei morti texte placute, crezand astfel ca mortii sunt protejati impotriva celor care incercau sa le ia inima pe lumea cealalta. S-a facut o clasificare a acestor texte magice care s-a pastrat in “Cartea egipteana a mortilor.”

Superstitiile din aceste vremuri sunt ilustrate foarte bine de credinta generala a eficientei pe care o are saliva ca factor de vindecare. Aceasta idee isi are originea in Egipt si apoi s-a raspandit in Arabia si Mesopotamia. In legendara batalie dintre Horus si Set, tanarul zeu si-a pierdut un ochi, dar dupa ce a fost infrant Set, ochiul sau a fost asezat la loc de inteleptul zeu Thoth, care a scuipat pe membrana acestuia si s-a vindecat.

Mult timp, egiptenii au crezut ca stelele care stralucesc noaptea pe cer sunt sufletele celor care au avut o moarte merituoasa; alti supravietuitori credeau ca sunt absorbiti de soare. A fost o perioada certa, in care venerarea soarelui a devenit o preocupare majora printre egipteni. Pasajul prin care se intra in Marea Piramida are o directie inclinata, indreptata direct spre Steaua Polara, astfel incat sufletul faraonului poate sa mearga direct spre constelatia stabilita, unde se presupune ca ar fi resedinta regilor, atunci cand iese din mormant.

Cand s-a intrupat Melchisedek, egiptenii aveau o religie mult avansata fata de vecinii lor. Ei credeau ca un suflet atunci cand este luat, daca este insotit de formule magice, potrivite pentru el, poate evita interventia spiritelor rele si poate ajunge cu bine in sala de judecata a lui Osiris. Aici daca se constata ca nu este vinovat de “crima, jaf, minciuna, adulter, furt si egoism” va fi admis in zona fericirii supreme. Daca greutate sufletului incepe sa se balanseze si daca este gasit vinovat va fi trimis in iad, la Devoratori. Intr-un fel, acesta a fost un concept avansat al vietii de apoi, comparativ cu credintele oamenilor care-i inconjurau pe egipteni.

In teologia evreilor, conceptul judecarii pacatelor dupa moarte a fost preluat de la egipteni. Cuvantul “judecata” apare doar o singura data in toata cartea Psalmilor si acest psalm special a fost scris de un egiptean.

III. Evolutia conceptelor morale

Chiar daca o mare parte din cultura si religia Egiptului a fost preluata de la anditii din Mesopotamia si apoi a fost transmisa, treptat, celorlalte civilizatii printre care evreilor si grecilor. Mult, foarte mult din idealismul etic si social al egiptenilor a aparut in Valea Nilului, ca o evolutie completa a oamenilor.

Evolutia morala nu depinde in intregime de revelatie. Cele mai inalte concepte morale se pot ivi din experienta proprie a omului. Omul poate descoperi valori spirituale si poate avea chiar trairi interioare din propria sa experinta deoarece in el exista un spirit divin. Consecintele unor astfel de evolutii naturale precum si ale caracterului uman au fost deasemenea extinse de aparitia periodica a unor invatatori spirituali care propavaduiau adevarul, cum au fost cei din vechime, periada celui de-al doilea Eden, iar mai tarziu Melchisedek cu resedinta sa din Salem.

Cu mii de ani inainte ca invatatura din Salem sa patrunda in Egipt, intelptii lor au vorbit despre dreptate, moderatie si evitarea avaritiei. Cu trei mii de ani inaite de aparitia scrierilor evreiesti, motoul egiptenilor era: “Stabilitatea apartine omului care are drept standard moralitatea; care traieste urmand aceasta cale.” Ei au invatat amabilitatea, moderatia si discretia. Mesajul unuia dintre cei mai mari invatatori ai acestei perioade a fost: “Fa bine si lucreaza corect cu toti cei pe care ii intalnesti.” Triada egiptenilor in aceasta perioada a fost Adevarul-Dreptatea-Moralitatea.

Doctrinele din Salem au avut succes pe solul acestor idei morale. Conceptele de bine si rau au gasit repede raspuns in inimile oamenilor care credeau ca “Viata este data pentru liniste, iar moartea pentru greseala.” Linistea este pentru cel care iubeste; greseala este pentru cel care uraste si destesta. Secole la rand locuitorii din Valea Nilului au trait cu aceste standarde morale, care au intrat in viata lor cu mult inainte de aparitia conceptelor de corect/gresit; bine/rau.

Egiptul a fost intelectual si moral, dar nu a fost spiritual. Timp de sase mii de ani egiptenii au avut doar patru mari profeti. O anumita perioada l-au urmat pe Amenemope; l-au omorat pe Okhban; l-au acceptat pe Akenaton, dar entuziasmul care i-a cuprins a fost de scurta durata; pe Moise l-au refuzat. Circumstantele au fost mai mult politice decat religioase atunci cand i-au usurat drumul lui Avraam, iar mai tarziu si pe a lui Iosif, in propovaduirea invataturii din Salem.

Cand misionarii din Salem au intrat pentru prima data in Egipt au intalnit aceasta inalta cultura morala amestecata cu standardele morale modificate ale imigrantilor mesopotamieni. Acesti profeti din Valea Nilului au fost cei dintai, care au afirmat constient ca au facut cunostinta cu vocea divinitatii.

IV. Invataturile lui Amenemope

Foarte devreme, in Egipt a trait un profet pe care unii l-au numit “fiul omului”, iar altii i-au spus Amenemope. Acesta a vazut, avand o constiinta elevata, punctul culminant al arbitrajului dintre bine si rau, a renuntat la pedeapsa pentru pacat si a anuntat salvarea prin asa numita divinitate solara.

Amenemope i-a invatat pe egipteni ca bogatiile si averea sunt un dar de la Dumnezeu, si acest concept a influentat mai tarziu complet filozofia evreilor. Acest invatator nobil credea ca constiinta divina era factorul determinanat in toate directiile; astfel fiecare moment ar trebui sa fie trait in prezent si cu responsabilitate fata de Dumnezeu. Invataturile acestui intelept au fost traduse treptat in ebraica si au devenit o carte sacra pentru ei cu mult inainte ca Vechiul Testament sa fie limitat prin scris. Verticalitatea si onestitatea stateau la baza increderii care i s-a acordat, iar aceste sentimente nobile din trecut ar trebui sa onoreze pe fiecare om de stat de azi.

Acest barbat intelept de pe Nil spunea ca: “Bogatiile au aripi si zboara cat ai clipi-astfel ca lucrurile pamantesti sunt desertaciune.” Marea lui rugaminte era: “Salvati-va de frica!” I-a sfatuit pe toti sa renunte la “vorbele oamenilor” pentru “legile lui Dumnezeu”. In esenta el invata pe altii astfel: “Omul propune, dar Dumnezeu dispune”. Invataturile lui, traduse in ebraica, au dat in Vechiul Testament “Cartea Proverbe”. Traduse in greaca, ele au influentat treptat filozofia religiei eleniste. Mai tarziu, Philo, filozoful alexandrin, a avut o copie din Cartea Intelepciunii, care avea la baza invataturile lui Amenemope.

Amenemope nu a fost cel mai mare dintre invatatorii religiosi ai timpului sau, dar a fost cel mai influent, deoarece a influentat treptat doua verigi de baza, care au dat nastere civilizatiei occidentale-evreii, in mijlocul carora credinta religioasa a Occidentului a evoluat in cel mai inalt grad, si grecii care au dezvoltat gandirea filozofica pura, summumul fiind nivelul european.

In Cartea Evreilor, Proverbe, capitolele 15, 17, 20 si 22 versetul 17, precum si capitolul 24 versetul 22 sunt aproape aceleasi cuvinte din Cartea Intelepciunii a lui Amenemope. Primul Psalm din colectia de Psalmi a evreilor a fost scris de Amenemope si este esenta invataturii lui Akenaton.

V. Remarcabilul Akenaton

Incetul cu incetul invataturile lui Amenemope au inceput sa dispara din mintile egiptenilor, pana cand prin influenta unui medic salamit, o femeie din familia regala a imbratisat invataturile lui Melchisedek. Aceasta femeie a avut o mare influenta asupra fiului sau Akenaton, faraonul Egipului, care a acceptat aceasta doctrina despre un singur Dumnezeu.

De la disparitia fizica a lui Melchisedek, nici o fiinta umana, din acele vremuri nu a avut un concept atat de clar al religiei din Salem, asa cum l-a avut Akenaton. Fara nici o indoiala acest tanar faraon egiptean este una dintre cele mai remarcabile persoane din istoria umanitatii. In timpul crizei spirituale din Mesopotamia, el a mentinut vie in Egipt invatatura lui El Elyon, Singurul Dumnezeu, continuand astfel linia filozofica monoteista, care era esentiala pentru viitoarea misiune a lui Iisus. Astfel se explica, printre altele, de ce Iisus, copil fiind, a fost dus in Egipt, unde cativa dintre urmasii spirituali a lui Akenaton l-au vazut si si-au extins intelegerea cu privire la etapele misiunii sale divine pe pamant.

Moise, marele personaj, care a trait in perioada dintre Melchisedek si Iisus, a fost pentru umanitate onoranta conexiune dintre rasa evreiasca si familia regala egipteana; Akenaton avea adaptabilitatea si competenta naturala a lui Moise. El a manifestat geniu politic, ca sa pregateasca surprinzatoarea preluare a conducerii religioase, care a transformat apoi Egiptul in cea mai mare natiune monoteista din acea epoca. Daca acest lucru a fost asa, fara nici o indoiala, Iisus a trait cea mai mare parte a vietii sale pe pamant in Egipt.

Niciodata, in toata istoria umanitatii, un rege nu a actionat atat de metodic, pentru a influenta o intreaga natiune, ca sa treaca de la politeism la monoteism asa cum a facut acest extraordinar Akenaton. Luand o decizie surprinzatoare acest tanar conducator s-a rupt de trecut, si-a schimbat numele, si-a abandonat capitala, a construit un intreg oras nou, a creat o arta si literatura noua pentru un intreg popor. Dar, s-a miscat prea repede; a construit prea mult, mai mult decat ar fi facut daca ar fi luat-o mai incet. A esuat, din nou, in intentia de a crea stabilitate si prosperitate materiala pentru poporul sau. Toate reactiile impotriva invataturii sale religioase au fost nefavorabile cand au aparut, treptat, calamitati produse de inundatii si opresiunea, care s-a extins asupra egiptenilor.

Acest om cu o viziune uluitor de clara si cu o capacitate extraordinara de a actiona singur a avut discernamantul politic al lui Moise. Ar fi schimbat intreaga istorie a evolutiei religioase si revelarea adevarului in lumea occidentala. In timpul vietii a fost capabil sa contracareze activitatile preotilor, pe care i-a discreditat in general, dar ei si-au pastrat credintele lor in secret si au trecut imediat la actiune atunci cand tanarul faraon si-a pierdut puterea si nu le-a fost greu sa lege toate problemele egiptenilor cu monoteismul instaurat in timpul domniei.

Foarte intelept, Akenaton, a cautat sa instaureze monoteismul sub aparenta unui zeu-soare. Aceasta decizie l-a apropiat de venerarea Tatalui Universal; includerea tuturor zeilor in venerarea soarelui a fost facuta la sfatul doctorului salamit. Akenaton a generalizat astfel doctrinele credintei in Aton respecand in acelasi timp o relatie familiara cu divinitatea. A creat o religie, care recunostea relatia si venerarea dintre om si Dumnezeu.

Akenaton a fost destul de intelept ca sa mentina in aparenta venerarea lui Aton, zeul-soare, in timp ce si-a ghidat prietenii spre venerarea Dumnezeului Unic, creatorul lui Aton si Tatal Suprem al tuturor. Acest tanar faraon-invatator a fost un scriitor prolific, fiind autorul expunerii “Dumnezeul Unic”, o carte cu 31 de capitole, pe care preotii, atunci cand si-au recapatat puterea, au distru-o in mod special. Deasemenea, Akenaton a scris 137 de imnuri, dintre care 12 fac parte acum din Psalmii din Vechiul Testament, considerati oficial scrieri ale evreilor.

In viata de zi cu zi, cuvantul de baza al religiei lui Akenaton a fost “moralitate”. Acest concept s-a raspandit foarte repede fiind acceptat pe plan international, precum si valorile etice ale acestei natiuni. Aceasta a fost o generatie, care a practicat, intr-o forma uimitoare, pietatea personala. S-a caracterizat printr-o aspiratie autentica in dorinta de a-l gasi pe Dumnezeu si totodata de a-l cunoaste. Majoritatea egiptenilor din aceasta generatie, atat barbati cat si femei, au fost persoane inteligente.

In zilele acelea, pozitia sociala sau bogatia nu oferea nici unui egiptean vreun avantaj in fata legii. Viata familiara in Egipt a facut mult ca sa mentina si sa extinda cultura morala. Mai tarziu, a fost o sursa de inspiratie pentru superba familie evreiasca din Palestina.

Principala slabiciune a invataturii lui Akenaton a fost chiar marele adevar, invatatura care sustinea ca Aton nu era doar creatorul Egiptului, ci era deasemenea creatorul “intregii lumi, oameni si animale, precum si a tuturor pamanturilor straine. El se afla in toate aceste locuri care sunt ale lui si are grija de toti si de toate nevoile lor.” Aceste concepte legate de divinitate erau nobile si inalte, dar nu erau patriotice. Asfel de sentimente religioase si internationaliste au esuat in incercarea de a extinde moralitatea armatei egiptene pe campul de batalie. Din aceste motiv armata a permis preotilor sa-si foloseasca armele impotriva tanarului rege si a noii sale religii. Akenaton a avut o viziune inaintata despre divinitate, asa cum au avut mai tarziu evreii, dar a fost prea avansata ca sa serveasca aspiratiilor unei natiuni constructive.

Chiar daca idealul monoteist a suferit dupa moartea lui Akenaton, ideea unui singur Dumnezeu s-a mentinut in mintile multor grupuri. Ginerele lui Akenaton a trecut de partea preotilor, s-a intors la venerarea fostilor zei, schimbandu-si numele in Tutankamon.

Capitala s-a restabilit la Teba, iar preotii au ars pamantul si in final au obtinut a saptea parte din Egipt. Preotii n-au putut nimici pe de-antregul tendinta monoteista. Pentru a se extinde ei au cautat sa combine si sa-si reduca proprii zei; familia de zei s-a micsorat din ce in ce mai mult. Akenaton a asociat discul solar cu raiul si cu Dumnezeu Creatorul, iar aceasta idee a continuat sa lumineze inimile oamenilor din Egipt, ba chiar din intreaga lume.

Doctrina lui Akenaton a esuat pentru ca el a oferit o religie atat de avansata pentru egiptenii acelor vremuri, incat doar egiptenii educati au putut sa inteleaga pe deplin invatarurile sale. Clasa agricultorilor n-a inteles niciodata cu adevarat invatatura sa si de aceea, erau pregatiti sa revina alaturi de preotii vechilor credinte, care venerau pe Isis si Osiris, sotul sau, care se presupune ca a inviat intru-un mod miraculos dupa ce a fost omorat intr-o maniera cruda de catre Set, zeul raului si al intunericului.

Ideea nemuririi tuturor oamenilor a fost prea avansata pentru egipteni. In conceptia lor doar regii si cei bogati aveau dreptul la inviere; de aceea au imbalsamat si au asezat cu atata grija trupurile faraonilor in morminte, pentru ziua in care vor fi judecati. Cu toate acestea, democratia salvarii si invierea, pe care le propavaduise Akenaton in general s-a mentinut, chiar daca mai tarziu s-a extins printre egipteni credinta supravietuirii in animale lipsite de inteligenta.

Pe de alta parte, efortul acestui lider egiptean de a impune poporului sau venerarea unui singur Dumnezeu a esuat doar in aparenta, ar trebui consemnat ca efectul muncii sale s-a mentinut secole la rand atat in Palestina cat si in Grecia. Astfel Egiptul a devenit un agent de transmitere, a culturii evoluate pe pe Nil si a religiei nascute prin revelatie de pe Eufrat, pentru toate popoarele care s-au succedat in Occident.

VI. Principiile invataturii din Salem in Iran

O parte din misionarii lui Melchisedek au trecut din Palestina, prin Mesopotamia, spre marele platou iranian. Mai mult de cinci sute de ani invatatorii din Salem au avut progrese in Iran. Intreaga natiune fusese influentata de religia lui Melchisedek pana in momentul in care regulile s-au schimbat precipitand putin persecutia care, practic a dus la sfarsitul invataturilor monoteiste ale culturii din Salem.

In secolul sase inainte de Hristos, cand a aparut Zoroastru ca sa reaprinda flacara invataturii din Salem, doctrina intelegerii lui Avraam cu Melchisedek a fost aproape in intregime uitata.

Fondatorul acestei noi religii a fost un tanar viguros si curajos, care, in primul sau pelerinaj la Ur , in Mesopotamia, a invatat despre traditiile lui Caligastia si despre rebeliunea lui Lucifer-in paralel cu multe alte traditii-care, toate i-au stimulat puternic dorinta de a cunoaste natura religiei sale. In timp ce se afla la Ur, ca urmare a unui vis si-a organizat un program, pe care l-a folosit dupa ce s-a intors acasa. Dorea sa restructureze religia poporului sau. A preluat de la evrei ideea unui singur Dumnezeu. Conceptul mozaic al unui Dumnezeu Suprem era foarte clara in mintea sa, declarnandu-i pe ceilalti zei ca fiind spirite ale raului, considerandu-i ca facand parte din clasa demonilor de care auzise in Mesopotamia. A invatat povestea celor Sapte Spirite Maestre, care aveau o traditie vie in Ur, creeand in acest sens un sistem de sapte zei supremi, in frunte cu Ahura-Mazda. Zeii subordonati acestuia i-a asociat cu: Legea Dreapta, Gandul Bun, Guvernarea Nobila, Caracterul Sacru, Sanatatea si Nemurirea.

Aceasta noua religie a fost actiunea unei munci si nu rezultatul rugaciunilor sau a ritualurilor. Dumnezeul acestei religii era o fiinta a intelepciunii supreme, precum si patronul civilizatiei. A fost o filozofie religioasa militanta, care a avut curajul sa lupte cu raul, pasivitatea si cu intoarcerea la trecut.

Zoroastru nu a propovaduit venerarea focului, dar a cautat sa foloseasca flacara acestuia ca simbol al puritatii si al spiritului intelept, ca stapanire universala si suprema. (Totul a fost adevarat, insa mai tarziu discipolii sai l-au venerat si s-au inchinat focului.) In final, aceasta religie s-a raspandit cu sabia, dupa o conversatie avuta cu un print iranian. Zoroastru a cazut eroic la datorie, intr-o lupta dusa pentru credinta sa, care a fost: “Adevarul Domnului Luminii.”

Zoroastrianismul este singura credinta care perpetueaza invataturile din Dalamatia (perioada in care omenirea a atins pentru prima data un nivel spiritual foarte ridicat, sub conducerea lui Caligastia si a celor o suta de asociati, inainte de rebeliunea lui Lucifer), si din Eden, despre cele Sapte Spirite Maestre. Aceasta invatatura creiona raul ca o perioada la fel de importanta ca si binele, iar vestea cea buna era ca, la un moment dat, acest rau va fi incorporat pentru totdeauna in realitatea ultima, care este cea a binelui. Mai tarziu, aceasta credinta s-a transformat in ideea ca binel si raul se afla in perioade egale de lupta.

Traditiile evreiesti ale raiului si iadului, precum si conceptul despre diavoli sunt adunate in scrierile evreiesti, in timp ce pastrarea legendelor despre Lucifer si Caligastia au fost preluate in principal de la zoroastrianism in peroada in care evreii s-au aflat sub dominatia politica si culturala a persilor. Zoroastru, ca si egiptenii, a vorbit despre “ziua judecatii’, dar el a asociat acest eveniment cu sfarsitul lumii.

Religia care a succedat zoroastrianismului in Persia a fost influentata profund de acesta. Cand preotii iranieni au cautat sa inlature invataturile lui Zoroastru, au reinviat vechiul cult al lui Mithra. Astfel, mithraismul s-a raspandit in zonele din Levant si Marea Mediterana, fiind o vreme contemporan cu iudaismul si crestinismul. Invataturile lui Zoroastru au influentat astfel, consecutiv, trei mari religii: iudaismul, crestinismul, iar prin ele mahomedanismul.

Acest mare om, care a trait in sec. VI inainte de Hristos, a facut parte din acel grup unic care a incercat sa mentina vie flacara invataturii din Salem.

VII. Invataturile din Salem in Arabia

Invataturile lui Melchisedek despre un Dumnezeu Unic au aparut in desertul arabic destul de recent. Ca si in Grecia, in Arabia misionarii din Salem au esuat. Asta s-a intamplat deoarece instructiunile lasate de Melchisedek au fost intelese gresit si s-a rasfrant si asupra calatoriei lor.

Nici chiar in China sau la Roma invataturile lui Melchisedek n-au cunoscut un esec total asa cum s-a intamplat in aceasta regiune arida, care totusi se afla atat de aproape de Salem. Mult timp dupa ce majoritatea populatiilor din Orient si Occident au devenit budisti sau crestini, desertul Arabiei a ramas la fel cum fusese mii de ani inainte. Fiecare trib isi venera vechile fetisuri si multe familii individuale aveau proprii lor zei. Multa vreme s-a dat o batalie intre zeita babiloniana Istar, evreiescul Iehova, iranianul Ahura si Tatal crestin al Domnului Iisus Hristos. Niciodata vreunul dintre aceste concepte n-a putut lua locul pe deplin in detrimentul celorlalte.

In fiecare parte din Arabia erau familii si clanuri care imbratisasera vag ideea unui singur Dumnezeu. Aceste grupuri au pastrat traditiile lui Melchisedek, Avraam, Moise si Zoroastru. Au existat numeroase centre care au raspuns invataturii lui Iisus, dar misionarii crestini din aceste zone de desert era un grup auster si lipsit de importanta, in contrast cu supraveghetorii si inovatorii care au lucrat ca misionari in tarile mediteraniene.

Deoarece discipolii lui Iisus au luat in serios cerinta lui: “mergeti in toata lumea si propavaduiti evanghelia”, in Arabia acestia s-au concentrat mai mult asupra acestei cerinte, decat nevoilor urgente create de cerintele sociale. Cu toate acestea invataturile lui Iisus au fost primite cu placere in Arabia.

Un singur element de natura tribala, rasiala sau nationala a pus piedica acestora: respectul neobisnuit si ciudat pe care aproape toate triburile arabe au cautat sa-l arate unei pietre negre, folosita ca fetis intr-un templu din Mecca. Treptat, acest punct comun de asociere si venerare a dus la aparitia religiei islamice. Daca Iehova a fost spiritul vulcanic pentru evreii semiti, piatra Kaaba a devenit verisoara lui araba.

Islamul a facut o buna prezentare si descriere a lui Alah ca fiind prima si singura Divinitate. Punctul slab: asocierea fortei militare cu invatatura sa, impreuna cu degradarea femeii. Insa islamul a imbratisat ferm ideea Tatalui Universal, “care stie vizibilul si invizibilul. El este mila si compasiune.”

“Adevaratul Dumnezeu este nemasurat in bunatatea sa fata de toti oamenii. Cand sunt bolnav el este cel care ma vindeca.” “Oriunde trei oameni se intalnesc impreuna, Dumnezeu este prezent fiind al patrulea.” “Pentru el nu exista primul si ultimul; vazutul si nevazutul.’

Invataturile lui Melchisedek in Occident

Invataturile lui Melchisedek au intrat in Europa pe mai multe cai, dar esentialul a venit din Egipt. Aceste invataturi au fost integrate in filozofia occidentala dupa ce mai intai au fost incorporate in elenism si apoi in crestinism. Idealurile civilizatiei vestice au avut la baza o natura socratica, iar mai tarziu filozofia religioasa a devenit ceea ce se modificase din invataturile lui Iisus si un compromis pe care aceasta filozofie l-a facut la un moment dat cu invatatura si filozofia occidentului din acele timpuri, care era foarte avansata pentru acea perioada. Totul a culminat cu crearea bisericii crestine.

Mult timp, in Europa, misionarii din Salem si-au practicat propriile lor activitati, treptat fiind atrasi in multe din grupurile care practicau diferite ritualuri si credinte. Acesti propavaduitori ai credintei din Salem au continuat sa existe si in primul secol dupa Hristos, in Europa Imperiului Otoman. In cea mai mare parte doctrina invataturii din Salem a fost raspandita in Euroapa prin intermediul soldatilor mercenari evrei, care au luptat in multe batalii din Occident. In antichitate evreii erau la fel de faimosi pentru valoarea lor militara cum erau si pentru calitatile lor religioase.

Doctrinele de baza ale filozofiei grecesti, ale teologiei evreiesti, precum si ale eticii crestine aveau la baza invatatura fundamentala a lui Melchisedek.

I Religia din Salem printre greci

Misionarii din Salem au putut pune baza unei religii solide printre greci, care nu continea un ceremonial strict de manifestare. Acest ceremonial a fost o conditie impusa de Machiventa, care a interzis organizarea de congregatii exclusive pentru venerare si care a cerut, in mod special, fiecarui invatator sa promita ca nu va accepta niciodata sa fie platit pentru serviciile sale religioase si ca va accepta doar hrana, haine si adapost. Cand invatatorii lui Melchisedek au intrat in Grecia pre-elenica au gasit o populatie care practica traditiile vechilor inaintasi (urmasii directi ai lui Adam si Eva), dar aceste invataturi au fost pervertite de ideile si credintele marilor grupuri de sclavi adusi in Grecia. Aceasta pervertire a dus la revenirea unor practici crude, cu ritualuri sangeroase; clasele de jos practicau diferite ceremonialuri cand erau executati criminalii achitati.

Influenta invataturilor din Salem a fost distrusa aproape in intregime de asa zisa influenta ariana care venise din sudul Europei precum si din est. Acesti invadatori elenisti au adus cu ei conceptele unui Dumnezeu antropomorf, asemanator cu cel al fratilor lor arieni care s-au indreptat spre India. Acest import a inaugurat in Grecia evolutia viitorului panteon de zei si zeite, cunoscuti din mitologia greaca. In mare parte, aceasta religie noua avea la baza sistemul religioas al barbarilor eleni, dar si miturile vechilor locuitori ai Greciei.

In zona mediteraniana, elenistii greci au gasit o venerare a cultului matern, iar apoi au impus acestor populatii propriul lor zeu masculin, Dyos-zeus, care in scurt timp devenise pentru greci ceea ce devenise Iahve pentru semiti, adica zeul suprem al zeilor din panteonul grecesc.

Drept consecinta a acestor factori, in evolutia religioasa s-a dezvoltat credinta populara in niste zei fericiti si norocosi, care locuiau pe Muntele Olimp, zei mai mult umani decat divini, zei pe care oamenii inteligeniti din Grecia nu i-au luat niciodata prea in serios. Nici nu i-au iubit prea mult, dar nici nu au fost prea inspaimantati de ei deoarece acestia erau propria lor creatie. Fata de Zeus si familia sa au avut un sentiment patriotic si nationalist pentru ca erau jumatate oameni, jumatate zei, dar nu i-au venerat si nici nu li s-au inchinat cu tarie.

Elenistii au fost profund patrunsi de conceptele antipreotesti ale invatatorilor din Salem, astfel incat preotimea n-a avut niciodata importanta in Grecia. Chiar si redarea imaginii zeilor s-a reflectat mai mult in arta decat in actul de venerare.

Zeii de pe Olimp ilustreaza foarte bine antropomorfismul (conceptul prin care li se atribuie lucrurilor si fenomenelor naturii insusiri si sentimente omenesti). Mitologia greaca a fost mai mult estetica decat etica. Religia greaca a fost ajutata de reprezentarea unui grup de divinitati, dar morala, comportamentul si filozofia grecilor foarte curand a luat un avans fata de conceptul despre divinitate, iar acest dezechilibru intre intelect si spiritual a fost la fel de riscant pentru greci cum s-a dovedit a fi si in India.

II Gandirea filozofica in Grecia

O religie care are un aspect frivol si superficial nu poate avea continuitate, mai ales cand nu exista preoti care sa-i pastoreasca caracteristicile si sa o aduca in inimile credinciosilor. Religia de pe Muntele Olimp nu promitea salvarea si nici nu satisfacea setea spirituala a credinciosilor; de aceea destinul sau a fost de scurta durata. Dupa un mileniu de la aparitia sa aproape disparuse, iar grecii erau fara o religie nationala, zeii de pe Olimp nu au putut tine in frau mintile mai luminate.

Asa stateau lucrurile in secolul sase inainte de Hristos, cand Orientul si Levantul au experimentat o revenire a constiintei si o noua traire spirituala prin recunoasterea monoteismului. Din nefericire Occidentul nu a impartasit aceasta forma noua de manifestare. Europa si nordul Africii nu participasera la extinderea acestei renasteri religioase. Oricum, grecii s-au implicat intr-o evolutie intelectuala extraordinara. Au inceput sa controleze frica si nu dupa mult timp au privit religia ca un antidot impotriva acesteia, dar n-au inteles ca religia adevarata este un remediu pentru un suflet infometat, pentru nesiguranta spirituala si pentru lipsa de moralitate. Ei au cautat consolarea sufletului in gandirea profunda – in filozofie si metafizica. Ei s-au intors de la contemplarea propriei salvari la realizarea si la intelegerea de sine.

Printr-o gandire riguroasa grecii au facut efortul de a obtine o securitate a constiintei, care servea ca substitut pentru credinta in supravietuire, dar expunandu-l au esuat. Doar elenii cei mai inteligenti, din clasele sociale avansate au putut intelege aceasta noua invatatura. Generatiile urmatoare, care se trageau din familii de soldati si sclavi n-aveau capacitatea de a receptiona acest substitut religios nou.

Poetii greci din secolele cinci si sase, cum ar fi remarcabilul Pindar, au facut un efort pentru reformarea religiei grecesti. Ei si-au elevat ideile, dar au fost mai mult artisti decat religiosi. Au esuat in incercarea de a promova o tehnica care sa dezvolte si sa salveze valorile supreme.

Xenofos a vorbit despre un singur Dumnezeu, dar aceasta conceptie promovata de el a fost prea panteistica (conceptie filozofica care identifica divinitatea cu intreaga natura) ca sa poata promova un Tata personal pentru un muritor de rand. Socrate si urmasii sai, Platon si Aristotel, au spus ca virtutea este cunoastere, bunatate si sanatate pentru suflet; el credea ca este mai bine sa ai parte de nedreptate decat sa fi vinovat de practicarea ei; este gresit sa intorci raul cu rau si de aceea zeii sunt intelepti si buni. Principalele virtuti prezentate de ei erau: intelepciunea, curajul, chibzuinta si dreptatea.

Evolutia filozofiei religioase printre greci si evrei permite o ilustrare contradictorie a functiei pe care o poate avea biserica ca institutie si ca factor de progres cultural. In Palestina, gandirea umana a fost controlata de preot, iar scriptura a ghidat din umbra intreaga filozofie si estetica religioasa, precum si conceptiile morale. In Grecia, absenta aproape in totalitate a preotilor si a “sripturilor sacre” a permis mintii omenesti sa fie libera si lipsita de constrangeri, rezultand astfel o dezvoltare surprinzatoare a profunzimii gandului. Dar religia, ca experienta personala a esuat in incercarea de a mentine o relatie echilibrata cu cercetarile intelectuale in ceea ce priveste natura si realitatea cosmosului.

In Grecia, credinta s-a supus gandirii; in Palestina, gandirea a fost incatusata de credinta. O mare parte din puterea crestinismului vine din imprumutul pe care acesta l-a facut din moralitatea evreiasca, iar apoi din reflectia contemplativa a grecilor.

In Palestina, dogma religioasa a fost atat de bine definita incat nu se supunea pe viitor nici unui risc; in Grecia, gandirea umana a devenit atat de abstracta incat insusi conceptul despre Dumnezeu s-a transformat in ceva vag, supus speculatiei panteiste.

Oamenii obisnuiti din acele vremuri n-au putut intelege sau n-au fost prea interesati de filozofia greaca a realizarii de sine si despre o divinitate abstracta, care nu-i ajuta concret cu nimic. Dimpotriva, ei aveau nevoie de promisiunile salvarii, combinate cu un Dumnezeu personal, care putea sa le auda rugaciunile. I-au exilat pe filozofi si au persecutat ramasitele cultului din Salem. Ambele doctrine s-au amestecat prea mult si se aflau pe punctul de a cadea in niste misterii absurde si teribile, care s-au raspandit pe pamanturile mediteraniene. Misterele din Eleusis au creat o versiune greceasca de venerare a fertilitatii. Natura lui Dionysos venera prosperitatea; cel mai popular cult a fost cel al lui Orfeu, ale carui discursuri morale si promisiuni de salvare au facut multi adepti printre oamenii de rand.

Toti grecii s-au implicat in aceste metode noi de obtinere a salvarii, practicand niste ceremonii emotionanate si senzationale. Nici o natiune, pana la greci, n-a ajuns la o filozofie artistica atat de inalta intr-un timp asa de scurt. Pana la greci, nimeni n-a creat un sistem moral atat de avansat, practicat fara implicarea divinitatii si fara a promite salvarea omului. Nici o natiune n-a cazut vreodata atat de repede, atat de adanc si atat de violent in stagnare intelectuala, depravare morala si saracie spirituala. Toate acestea s-au intamplat pentru ca grecii au intrat brusc in vartejul irational al misteriilor.

Religiile au continuat sa existe mult timp fara suport filozofic, dar cateva filozofii, printre care si cea a grecilor, au functionat mult timp fara nici o identificare cu religia. Filozofia este pentru religie asa cum conceptul este actiune. Conditia umana ideala este aceea in care filozofia, religia si stiinta sunt aduse intr-o armonie completa, combinate apoi cu practica intelepciunii, a credintei si-a experientei.

III. Invataturile lui Melchisedek la Roma

Crescand de la inceput in afara formelor de venerare a familei de zei ale grecilor, venerandu-l doar pe Marte, zeul razboiului, a fost firesc ca religia latinilor de mai tarziu sa fie doar o perceptie politica fata de sistemele intelectuale ale grecilor si brahmanilor sau fata de religiile altor popoare.

In perioada marii renasteri a invataturii monoteiste a lui Melchisedek din secolul VI inainte de Hristos cativa dintre misionarii Salem-ului au patruns si in Italia. Toti cei care nu s-au lasat influentati de raspandirea rapida a preotimii etrusce, cu noile sale temple si cu noul panteon de zei, au pus bazele religiei romane. Aceasta religie a triburilor latine n-a fost atat de insignifianta si coruptibila ca cea a grecilor; n-a fost nici atat de austera si tiranica ca cea a evreilor; in cea mai mare parte a fost formata din practicarea unor forme artificiale, promisiuni si tabuuri.

Religia romana a fost puternic influentata de marile importuri culturale din Grecia. Cea mai mare parte a zeilor din Olimp au fost transferati si inclusi in panteonul latin. Hestia a devenit Vesta zeita romana a casei. Zeus a devenit Jupiter, Afrodita a devenit Venus si asa mai departe.

Initierea religioasa a tinerilor romani era ocazia lor solemna de-a intra in serviciul statului. In realitate, juramintele si recunoasterile ca cetateni erau ceremonii religioase. Poporul latin avea temple, altare si cavouri, iar in situatii de criza consultau oracole. Oasele eroilor erau pastrate asa cum mai tarziu crestinii le vor pastra pe cele ale sfintilor.

Acest patriotism pseudoreligios si lipsit de emotie a fost destinat prabusirii, chiar daca venerarea artistica si nivelul intelectual ridicat al grecilor a dus la entuziasm si la o venerare profunda a misteriilor.

Unul dintre cele mai puternice culte a fost misterioasa religie a Mamei lui Dumnezeu, care-si avea templul de baza pe locul actualei biserici Sf. Petru din Roma.

Statul roman a cucerit politic, dar a fost cucerit de secte, ritualuri, misterii si despre conceptele referitoare la Dumnezeu ale Egiptului, Greciei si Levantului. Aceste sisteme religioase importate au continuat sa infloreasca in statul roman pana in perioada lui Augustus, care doar din motive politice si civice a facut un efort eroic, incheiat intr-un fel cu succes, ca sa distruga aceste sisteme religioase si sa readuca in prim plan vechea politica religioasa.

Unii dintre preotii religiei de stat i-au spus lui Augustus despre incercarile timpurii ale invatatorilor din Salem, care au cautat sa raspandeasca invatatura unui singur Dumnezeu, o divinitate suprema, care se afla deasupra tuturor. Aceasta idee l-a influentat pe imparat cu atata fermitate incat a construit multe temple, le-a impodobit cu imagini frumoase; a reorganizat statutul preotimii; a reintrodus religia de stat; s-a autopropus, temporar, ca mare preot peste toti ceilalti si n-a ezitat ca imparat sa se autoproclame zeu suprem.

Aceasta noua religie de venerare a lui Augustus a inflorit si s-a mentinut tot timpul vietii, in tot imperiul, exceptie facand Palestina, casa evreilor.

IV. Ceremoniile Misteriilor

Majoritatea lumii greco-romane si-a pierdut familia primitiva si religiile de stat nefiind in stare sa opuna rezistenta la lipsa de intelegere fata de filozofia greaca. Ei si-au indreptat privirile spre ceremoniile Misteriilor din Egipt si Levant, care erau spectaculoase si emotionante. Oamenii de rand aveau nevoie de promisiuni care sa le ofere salvarea – o consolare religioasa in ziua de azi si garantarea sperantei de nemurire dupa moarte.

Trei mari Misterii au fost foarte populare:

1. Cultul zeitei frigiene Cybela si a a fiului ei Attis.

2. Cultul egiptean al lui Osiris si a sa sotie Isis.

3. Cultul iranian de venerare a lui Mithras, salvator si rascumparator al lumii pacatoase.

Misterul egiptean si frigian propavaduia ideea fiului\sotului divin (Attis si Osiris), care dupa ce trecea prin experienta mortii si apoi reinvia se intorcea cu puteri divine. Astfel, toti cei care aveau o initiere corecta in aceste misterii si celebrau cu un respect profund aniversarea mortii si a invierii zeului puteau deveni o parte din natura divina a zeului respectiv.

Ceremoniile frigiene erau impresionante, dar in acelasi timp degradante. Acestea erau niste festivaluri sangeroase, care aratau cat de primitive devenisera aceste misterii levantine. Ziua cea mai sfanta era Vinerea Neagra, “ziua sangelui”, care comemora sacrificiul prin moarte a lui Attis.

Ritualurile de venerare ale lui Isis si Osiris erau mult mai rafinate si mai impresionanate decat erau cele ale cultului frigian. Acest ritual egiptean s-a construit in jurul unei legende despre un zeu batran al Nilului, un zeu care-a murit si apoi a inviat, concept care s-a regasit in urmarirea anuala a vegetatiei. Plantele cresteau, apoi mureau, iar primavara renasteau. Practicarea intr-un mod entuziast a acestor misterii, precum si exagerarile care se faceau in timpul ceremoniilor, erau uneori extrem de revoltatoare.

V. Cultul lui Mithras

Inainte de aparitia misteriilor si-a crestinismului, religia personala, ca institutie independenta, s-a dezvoltat greoi in zonele civilizate din nordul Africii, precum si in Europa; era mai mult o afacere de familie, a unui oras-stat, politica sau imperiala. Elenismul grecesc n-a dezvoltat niciodata un sistem centralizat de venerare; ritualul era local; ei n-au avut preotime si nici o “carte sfanta”. In cea mai mare parte, la romani institutiile religioase duceau o puternica lipsa de organizare in apararea celor mai inalte valori morale si spirituale.

Cultul lui Mithras s-a raspandit in Imperiul Roman prin propaganda facuta de legiunile romane recrutate din Levant, unde era la moda aceasta religie. Aceasta credinta au dus-o cu ei peste tot. A fost mult mai folositoare decat cultul frigian si egiptean.

Cultul lui Mithras a aparut in Iran si s-a mentinut mult timp doar in aceasta zona, cu toate neintelegerile care veneau din partea celor care-l venerau pe Zoroastru. Intre timp, mithraismul a ajuns si la Roma unde a cunoscut o mare imbunatatire prin preluarea multor invataturi de la Zoroastru. Religia lui Zoroastru a fost esentiala pentru cultul mithraic deoarece, mai tarziu, a influentat profund crestinismul.

Cultul mithraic prezenta un zeu militant, care-si are originea intr-o piatra mare, din care a facut sa curga apa doar tragand cu arcul. Apa a inundat tot, scapand doar un singur om intr-o barca construita special. Acesta se numea Mithras, iar ultima cina pe care a luat-o inainte de a se urca la ceruri a fost inchinata zeului-soare. Acest zeu-soare sau Sol Invictus, a fost o degenerare a lui Ahura-Mazda, divinitatea suprema din religia lui Zoroastru. Mithras a fost perceput ca un campion, reprezentant al zeului-soare, care a supravietuit in lupta cu zeul intunericului. Drept recunostinta pentru uciderea boului sacru, Mithras a devenit nemuritor, fiind privit ca un reprezentant al rasei umane printre zeii de sus.

Aderentii acestui cult tineau ceremoniile in pesteri si alte locuri sacre, cantand imnuri, rostind incantatii, mancand carnea animalelor sacrificate si bandu-le sangele. Ei faceau aceste ceremonii de trei ori pe zi, apoi aveau saptamanal ceremonii speciale, iar cea mai elaborata ceremonie era Festivalul Anual a lui Mithras, pe 25 decembrie. Toti credeau ca participarea la acest ritual sacru asigura nemurirea. Credinta lor era ca imediat dupa moarte sufletul pleaca in sanul lui Mithras, unde sta intr-o fericire deplina pana la ziua judecatii. Conform acestor traditii, in ziua judecatii cheile mithraice ale raiului vor deschide portile paradisului pentru a primii credinciosii; toti cei care nu au primit botezul vietii si al mortii vor fi anihilati dupa ce Mithras va reveni pe pamant. Se credea ca atunci cand un om moare acesta va merge in fata lui Mithras pentru a fi judecat, de aceea atunci cand va veni sfarsitul lumii Mithras va chema toti mortii din morminte pentru judecata finala. Raul va fi distrus prin foc, iar dreptii vor trai cu Mithras pe vecie.

La inceput a fost o religie doar pentru barbati; existau sapte ordine diferite in care credinciosii puteau fi initiati, treptat. Mai tarziu, sotiile si fiicele credinciosilor au fost acceptate in templele Marii Mame. Acestea aveau legatura cu templele lui Mithras. Cultul feminin a fost un amestec intre ritualul mithraic si ceremoniile cultului frigian a lui Cybele, mama lui Attis.

VI. Cultul lul Mithras si crestinismul

Desi este adevarat ca institutionalizarea unei religii reduce calitatea spirituala a acesteia, este tot la fel de adevarat ca nici o religie nu va avea succes pe termen lung fara sprijinul oferit de o organizare bazata pe anumite principii.

Acesta este motivul pentru care religia din Occident si-a pierdut din vitalitate din cauza scepticilor, a celor cinici, precum si-a stoicilor. Toate acestea au durat pana in perioada marii confruntari: cea dintre mithraism si noua religie a lui Pavel, crestinismul.

In sec. III, dupa Hristos, bisericile mithraice si cele crestine erau foarte asemanatoare in manifestare si in ritual. Majoritatea locurilor unde se practicau ceremoniile se aflau sub pamant si amandoua aveau altare care reprezentau diferite suferinte ale mantuitorului, care a adus salvarea rasei umane din ghearele pacatului.

La cultul mithraic, intotdeauna cand se intra in templu, se introduceau degetele in apa sfintita. Astfel in unele zone, acest obicei a fost practicat de ambele religii, apoi acest ritual a fost introdus in majoritatea bisericilor crestine din vecinatatea Romei. Ambele religii au folosit botezul si participarea la sacramentul painii si a vinului. Marea diferenta dintre mithraism si crestinism rezulta din caracterele lui Mithras si Iisus, primul a incurajat principiile mithraismului, in timp ce al doilea a fost un ultrapacifist. Toleranta cultului mithraic fata de alte religii (exceptie facand mai tarziu crestinismul) a condus in final la anihilarea lui, dar factorul determinant in lupta dintre cele doua religii (mithraismul si crestinismul) a fost admiterea femeilor cu drepturi depline in comunitatea crestina.

In final, crestinismul a devenit religia predominanata in Occident. Filozofia greaca a completat cu conceptele etice; mithraismul a dat ceremonialul de celebrare; iar crestinismul tehnica de conservare a valorilor morale si sociale.

VII. Religia crestina

Fiul Creatorului nu s-a nascut in trup si nu s-a oferit umanitatii ca sa refaca relatia cu un Dumnezeu suparat, ci ca toata omenirea sa invete sa castige recunoasterea iubirii Tatalui si sa-si realizeze relatia cu Dumnezeu.

Crestinismul s-a construit in jurul persoanei lui Iisus din Nazaret, incarnarea umana a lui Mihail Fiul, cunoscut pe aceasta planeta ca si Christos. Aceasta religie a fost raspandita in Levant si Occident de catre discipolii acestui galilean, iar zelul lor misionar l-au egalat pe cel al ilustrilor sai predecesori, setitii si salamitii, ca si pe cel al contemporanilor lor asiatici, invatatorii budisti.

Religia crestina, ca sistem de credinta pamantean a luat nastere prin implicarea urmatoarelor invataturi, influente, credinte, culte si atitudini individuale personale:

1) Invataturile lui Melchisedek, care stau la baza tuturor religiilor din Occident si Orient, aparute in ultimii 4.000 de ani;

2) Sistemul ebraic, moral, teologic, precum si credintea in providenta si in supremul Iehova;

3) Conceptul lui Zoroastru, care prezenta o lupta cosmica intre bine si rau, care-si lasase deja amprenta atat in iudaism cat si in mithraism. In lunga batalie care s-a dat intre mithraism si crestinism, doctrinele profetului iranian au devenit un factor puternic in procesul teologic si filozofic, precum si in structura dogmelor, principiilor si cosmologiei versiunilor grecesti si latinesti a invataturilor lui Iisus;

4) Misteriile, in special cultul lui Mithras, dar si venerarea Marii Mame din cultul frigian. Chiar si legenda nasterii lui Iisus a fost influentata de versiunea romana a nasterii miraculoase a eroului salvator iranian, Mithras, a carui sosire pe pamant se presupune ca a fost cunoscuta doar de cativa pastori, care au fost informati de acest eveniment extraordinar de catre ingeri;

5) Realitatea istorica a vietii umane a lui Iisus, fiul lui Iosif; existenta lui Iisus din Nazaret, considerat Hristos, Fiul lui Dumnezeu;

6) Punctul de vedere personal a lui Pavel din Tarsas. Trebuie amintit ca mithraismul a fost religia dominanta in Tarsas in perioada adolestentei acestui apostol. Micul vis a lui Pavel a fost acela ca intr-o buna scrisorile lui bine-intentionate catre cei convertiti vor fi considerate drept “cuvantul lui Dumnezeu”. Astfel de invatatori bine-intentionati nu trebuie considerati responsabili pentru cum vor fi folosite mai tarziu scrierile lor;

7) Gandirea filozofica a popoarelor eleniste din Alexandria si Antiohia, din Grecia, pana in Siracusa si Roma. Folozofia grecilor s-a aflat intr-o armonie mai mare cu versiunea lui Pavel a crestinismului decat oricare alt curent religios si a devenit un factor important in succesul pe care l-a avut crestinismul in Occident. Filozofia greaca asociata cu teologia lui Pavel, inca sta la baza valorilor morale ale Europei.

Odata ce invataturile originale ale lui Iisus au patruns in Occident, ele au fost occidentalizate. Cand au devenit occidentale ele au inceput sa-si piarda puterea universala pe care o aveau pentru toate rasele si toate tipurile de de oameni. Astazi, crestinismul a devenit o religie bine adaptata vietii sociale, economice si politice, fundamentul moral al rasei albe. De mult a incetat sa mai fie religia lui Iisus. Cu toate acestea religia lui Iisus este prezentata intr-un mod eroic si frumos, iar indivizii care imbratiseaza invatatura crestina cauta sincer sa urmeze calea lui Iisus. A fost glorificat ca Iisus Christosul, Mesia, alesul lui Dumnezeu, dar in mare parte invataturile evangheliilor personale au fost uitate: adica imparatia lui Dumnezeu , Tatal tuturor, precum si fratia universala a tuturor oamenilor.

Aceasta este lunga poveste a invataturilor lui Machiventa Melchisedek pe aceasta planeta. Sunt aproape 4.000 de ani de cand acest Fiu din Nebadon, specialist in plobleme de extrema urgenta si-a ofertit personal serviciul pe Pamant, iar in acele vremuri invataturile “preotului lui El Eyon, Cel Mai de Sus Dumnezeu”, au ajuns la toate rasele si tututor oamenilor . Machiventa a avut succes in realizarea misiunii sale neobijnuite, atunci cand Mihail (Iisus) a fost pregatit ca sa apara pe Pamant (Urantia). Conceptul de Dumnezeu exista in inimile femeilor si barbatilor; acelasi concept al lui Dumnezeu arde inca, sub o noua forma, in trairea experientei spirituale a multor copii a Tatalui Universal in timp ce-si traiesc vetile temporale, limitate si neobisnuite, pe planetele care se misca in spatiu.

Sursa: Machiventa Melchisedek

https://www.evolutiespirituala.ro/ordinul-lui-melchisedek/?feed_id=38447&_unique_id=643cdb4722c21

17 aprilie 2023/de admin

EVOLUTIE SPIRITUALA, MAESTRI ASCENSIONATI, maestrii spirituali, Uncategorized

RAMTHA – DESPRE CREATIE, APARITIA VIETII IN UNIVERS SI PE TERRA, CADEREA ZEILOR, CADEREA INGERILOR

.

RAMTHA

REFLECŢIILE UNUI MAESTRU DESPRE ISTORIA UMANITĂŢII

In continuare, am selectat cateva paragrafe din primul volum al seriei Ramtha – Reflectiile unui Maestru.Mi se par semnificative pentru ceea ce Ramtha transmite ca si mesaj general, sistem de gandire, ce aduce el nou ca si viziune asupra creatiei, asupra a TOT CEEA CE ESTE.

Ramtha este o entitate care a trait pe pamant acum 35.000 ani pe vremea Lemuriei si Atlantidei. A fost un razboinic impotriva tiranilor, a cucerit 2/3 din lume asa cum o stim noi acum – conform spuselor lui – iar in cursul vietii traite pe Pamant, datorita unei rani grave ce l-a tinut departe de campul de lupta o lunga perioada de timp, contempland natura a aflat si trait secretele Creatiei, ascensionand in cele din urma in fata armatei sale de peste 2.000.000 de oameni. In timpul marsului sau, oamenii i-au oferit proprii lor copii pentru a-i creste si educa, iar unul dintre acestia a purtat numele de Ramaya, cea care astazi este JZ Knight. Aceasta a infiintat, in urma unor experiente pe care le puteti citi in aceasta carte, Scoala de Iluminare “Ramtha” pentru a impartasi altora invataturile lui. Nu este o secta, ci chiar o scoala care “preda” o programa si care intra ce-i drept in contradictoriu cu religia crestina pe alocuri dar care aduce si cateva completari.

Ramtha îşi comunicã învăţăturile printr-un fenomen pe care îl numeşte canalizare. A fost Ramtha cel care a făcut acest termen cunoscut. El foloseşte corpul lui JZ Knight (se citeste Gezi Nait), pentru a se canaliza pe sine şi a preda învăţăturile în persoană. Un canal este diferit de un medium prin aceea cã, canalul nu este intermediar între conştiinţa care vine prin el şi audienţă.

Existenta lui este dovedita stiintific prin numeroase teste la care au fost supusi ani de-a randul atat el, cand folosea corpul lui JZ, cat si JZ insasi. Rezultatele cat si metodologia sunt publice si pot fi vizionate pe www.ram-romania.ro sau pe site-ul www.ramtha.com . Studentii Scolii sale de Iluminare sunt responsabili de filmul documentar “What the bleep do we know?”, o productie care explica Realitatea precum si Crearea ei voluntara si involuntara, prin perspectiva fizicii cuantice.

Canalul nu rămâne în transă, sau o altă stare alterată în timp ce canalizeazã, el îşi părăseşte complet corpul, ca atunci când cineva moare, şi îngăduie conştiinţei care vine să aibă control complet asupra mişcărilor şi tuturor funcţiilor corpului. În timp ce este canalizat de JZ Knight, Ramtha poate deschide ochii, merge, dansa, mânca şi bea, râde, vorbi şi preda studenţilor. JZ Knight este singurul canal pe care el 1-a ales şi pe care el îl va folosi vreodată pentru a-şi aduce mesajul.

În 1996 un distins grup de savanţi în medicină, psihologie, sociologie şi experţi în religie au studiat-o pe JZ Knight înainte în timpul şi după canalizarea lui Ramtha. După ce au terminat studiul ştiinţific pentru care au folosit cele mai moderne tehnici şi echipamente posibile, au concluzionat că rezultatele sunt atât de dramatice încât exclud categoric posibilitatea prefăcătoriei, a schizofreniei sau multiplei personalităţi.

EPICA CREAŢIEI

„Deci la început, când toţi eraţi nişte scântei de lumină, de conştiinţă personală aţi făcut drumul în materie sau materie corporală. Aţi căzut şapte nivele de vibraţie, întru adevăr de conştiinţă. Aşa. Deci acum sunteţi la începutul evoluţiei. Şi la începutul evoluţiei, misiunea voastră a fost să faceţi cunoscut necunoscutul, ca entităţi nemuritoare ce sunteti, Dumnezeu, ceea ce toţi sunteţi, şi oglinda lui reflectoare care este personalul vostru “sine” (persoana în totalitate). Această călătorie este pentru Spirit şi Suflet într-o Carte a Vieţii, care se numeşte evoluţie.”

Ramtha

CREAŢIA, ARTA CONEMPLĂRII ŞI A DEVENIRII

Dumnezeu a devenit extins din gând în lumină, în eminenţa sunetului. Din mişcarea lui Acum în eternitate aţi apărut voi, unul câte unul. Gîndul nu are diviziuni de electrum, dar este cel care scade frecvenţa lui în materie – lumina fiind un fiu material al divinului Tată – continuării din sine toate diviziunile electrumu-ului. Fiecare lumină ce a apărut în frumuseţe manifestată ( a fost matreializată), a purtat în sine creaţia marelui gînd în existenţă sa, în fiinţa sa, în lumina sa unică, în sunetul luminii.

Lumina a privit gîndul şi a devenit gînd. Şi Dumnezeul fiiniţei voastre, născut în lumină a creat pentru sine ceea ce se cheamă Domnul fiinţei voastre, numit memorie, gândul contemplativ, care a fost dat fiului de către Tată, ca fiul să aibă şi el ceea ce Tatăl are, Domnul Dumnezeu al fiinţei voastre. Şi iată, fiecare entitate şi-a început desfăşurarea prin mişcarea gândului, divinul Tată, forţa vitală. Şi în timp ce viaţa unduia calea Existenţei în eternitate, lumina Sa s-a separat şi a stat ca o masivă coloana în ceruri. Şi când lumina a apărut, iată că a mai apărut una şi încă una. Din fiecare fragment de lumină a mai apărut una şi încă una. Şi toate au stat ca nişte sentinele ce păzesc perimetrele eternităţii, a ceea ce se numeşte gând au privit marele gând şi au iubit marele gând, căci el era creatorul lor. Iar gândul a privit lumina şi iată în lumină el devine şi esenţa lui va fi cu ea (lumina) pentru veşnicie. Acesta este……

„La început a fost Cuvântul – nu-i adevărat – şi Cuvântul a fost cu Dumnezeu” – şi cu omul. La Început a fost gândul şi gândul a fost întotdeauna cu omul pentru că omul este gândul. După ce sentinelele de lumină s-au aliniat pe magistrala eternităţii şi mişcarea sunetului a devenit tunet în centrul lui Acum al lor, iată, fiecare coloană de lumină, posedând puterea sfântului gând condensat în puterea fiinţei sale. a devenit fiecare Sursă/gând. Dumnezeu/gând.

„Lumină şi culoare”. Nu există culoare. Culoarea a fost creată de marea lumină, care nu este nici albă, nici pură, nici invizibilă. Ea este, atât.

Şi iată, fiecare sentinelă de lumină, a început să creeze ea însăşi, prin acelaşi proces în care ea s-a născut, şi s-a extins. Cînd coloana a devenit extinderea sa proprie, a creat alta şi alta, continu. Sentinelele de lumină au continuat gândul numit „Acum” în vibraţie, cîntec şi înţeles. Şi lumina a strălucit veşnic, dar nu s-a mişcat, căci unde să se ducă, dacă niciodată nu se sfârşeşte (este nelimitată) în postura ei briliantă. Toate luminile erau în Void, fiecare strălucind acolo unde fusese creată. Dar iată că prima sentinelă s-a extins şi a devenit un mic univers, apoi alta sentinelă a adăugat prin creaţia ei la Void, toate au adăugat la Void, caci fiecare, devenind ea însăşi (duplicându-se), au început să se extindă.

APARIŢIA SISTEMELOR SOLARE

Apoi au apărut universurile şi galaxiile, fiecare în sfera ei. Şi pe măsură ce creaţia evolua, sorii erau aşezaţi pe orbitele lor din centrul universurilor, iar ceea ce dădea lumină, nu emitea căldură, era doar lumina. Lumina ce stă în centrul universului vostru a fost creată pentru a da naştere la viaţă şi Dumnezeilor individuali la începuturile lor. Câte un soare a fost aşezat în centrul fiecărui univers, căci soarele, cum î1 numiţi voi, Ra cum îl numesc eu, emite particule de lumină, aminteşte de începutul a toate – gîndul. Emană viaţă din fiinţa lui. Şi iată, din marele soare au apărut copii lui, unul câte unul. Uite că s-a născut primul copil şi a crescut în masă, s-a făcut minunată, dar într-o zi a explodat. Aceasta s-a întîmplat în partea de nord a acestei regiuni (universul nostru), iar în acel loc a rămas o mare rană.

Prima planetă a aprut în primul ei leagăn (orbita) şi s-a numit Malina, minunata creaţie a soarelui mamă. Şi copilul a început să se dividă pe sine şi a crescut mare, tot mai mare. Pe o orbită mai mare, în afara orbitei-leagăn, a apărut ceea ce voi numiţi Mercur. Malina era ca un copil -masă, structură materială a unui copil nu este niciodată configurată pânâ ce sufletul nu se aşează în interior şi Spiritul vine şi el. Sentinelele, Dumnezeii, şi-au aşezat fiinţele lor minunate pe planul Malinei, iar acolo, au devenit element co-creator alături de Tatăl, care le dăduse lor existenta.

Şi aşa a început viaţa aici. Şi pe măsură ce toţi (sentinelele) deveneau mai mari şi mai mari, fiecare devenea individual (deosebit) în fiinţa lui, după felul de gândire. Şi fiecare Dumnezeu devenea profunzimea creaţiei sale, aceste forme de lumină deveneau obiect direct al creativităţii lor. Toţi erau minunaţi, căci nu există gândire urâtă sau rea. Ei erau întruparea luminii şi treptat au devenit similari cu ceea ce sunteţi voi acum, numai ca mai mari, în decursul unui moment, sau un mileniu, cum spuneţi voi. Atunci Malina nu avea mări sau oceane, nu era nevoie de ele. Avea doar ceea ce ar fi partea gazoasă a pâmâîntului. Din fiecare Dumnezeu, a fost creat un altul în scopul expansiunii. Şi fiecare Dumnezeu, a luat ceea ce se cheamă elemente de spaţiu si a început să creeze.

Mălina nu avea oceane, dar avea uriaşi munţi şi văi. Mulţi Dumnezei care vroiau să fie mai aproape de soare, au creat munţii, iar cei care vroiau mai multă pace au creat văile, şi fiecare s-a dus la creaţia lui si a continuat să creeze.

Nu exista moment în care Dumnezeu să nu creeze. Câta vreme Sursa, tunetul, expansiunea gândului este veşnică, atunci mintea lui Dumnezeu este în continuă mişcare columnele-sentinele continuau să creeze, căci gândul nu poate fi oprit în loc. Dacă se uitau şi vedeau, aceea devenea.

CREATIVITATEA PUSĂ LA ÎNTRECERE ŞI ATACATĂ

Ceea ce voi numiţi piatră, fusese creată lucitoare, ca să se potrivească cu strălucirea creatoriior, este ceea ce voi numiţi marmură. Ei au luat substanţa gândului şi a planetei, microsubstanţe le-au amestecat ca să se asemene cu fiinţele lor şi au decorat Malina. Totul era alb. Munţii nu erau întunecaţi sau luminoşi erau albi pentru că reflectau pe Dumnezeul care îi crease .Toate lucrurile de pe Malina, munţii şi văile reflectau frumuseţea Dumnezeului coloană. La un moment dat, unul a gândit că ar putea crea ceva deosebit şi a creat marmura roz, dintr-o vibraţie nouă. Pe măsură ce ei realizau gândul ca expansiune a lor, creaţia devenea tot mai absolută. Ceea ce voi numiţi Partenon, templul, a fost făcut după modelul creaţiilor de pe Malina. Coloanele templului reprezintă sentinelele de lumină, Dumnezeii. Pe Malina fuseseră create temple cu acoperişuri de marmură rezemate pe măreţi pilari(sau piloni) de marmură, toţi albi ca zăpada. Şi văzând relaţia directă dintre ei şi creaţia lor solidificată în masă, au învăţat să creeze mai bine.

Totul era creat din lumină şi culorile erau din lumină, nu ca cele din planul vostru. Erau frumuseţi de lumină.

Unul a creat iarba – când călcau pe ea, schimba tonuri de lumină. Altul a creat copacul. Iar cel care crease iarba, s-a uitat la copac şi a văzut ca ceea ce crease celălalt era mai măreţ şi atunci el a creat un copac mai înalt, dar celalalt a creat un copac şi mai înalt, apoi primul a creat doi copaci. Iar celălalt, cînd a văzut cei doi copaci, a creat o mulţime de copaci şi mai înalţi. Atunci celelălt a creat o prăpastie în care au căzut copacii.

Pe munte, minunatele entităţi, care îsi puseseră fiinţele sentinele în minunate creaţii, au devenit atât de ocupate de creaţiile lor, încât nu au mai dorit să viziteze soarele. Ei au creat atât de multe structuri, încât nu mai rămăsese loc liber.

Dumnezeul care crease marmura roz era atât de încîntat de creaţia lui, încât a dorit să construiască un templu cu minunata piatră, dar nu mai era loc şi el nu vroia să se ducă în vale, acolo unde se prăbuşeau copacii. Vroia să creeze pe munte, dar nu mai era loc pentru energia lui. A devenit furios şi iată, un fulger de lumină s-a născut din furia lui.

Furia a devenit un gând colectiv şi s-a născut emoţia.

Un templu care i se părea plictisitor şi a devenit ţinta gândului său. Şi spre ciuda celorlalti, a prăbuşit templul. Ceilalţi se uitau cu uimire – şi uimirea a fost creată. În timp ce ei erau uimiţi, un fulger i-a lovit, spre şi mai mare uimirea lor, iar ei au devenit şocaţi. Cu cât mai uimiţi stăteau, cu atît mai multe fulgere îi loveau. Curînd s-au adunat împreună şi au dispărut, iar cel care dărmase templul, a pus în loc templul său..Ceilalţi î1 priveau şi deveneau nemulţumiţi, căci credeau că Sursa, Tatăl ,nu îi învăţase şi pe ei asta. S-au adunat şi s-au dus la cel care crease fulgerul şi l-au întrebat: „Ce nouă creaţie a fost aceea cu care ne-ai lovit ?” Iar el le-a răspuns că ei nu-i lăsaseră loc pentru creaţia lui măreaţa şi el nu înţelesese de ce. Atunci ei au spus:”Ai distrus templul nostru şi l-ai ridicat pe al tău. Nu ştii că nu poţi face asta? Şi totuşi ai făcut-o.” Dar cel care crease templul roz, a fost foarte mulţumit, căci acum ştia că poate obţine ce vrea folosind fulgerul.

Aceasta i-a făcut pe ceilalţi să le fie frică căci nu au învăţat nimic din asta. S-au dus la creaţiile lor şi au început să le păzească, gravitând în jurul lor. Dar iată că un templu nu mai era de ajuns, el vroia să aibă mai multe. Şi unul câte unul, el a distrus templele, pe care celalţi nu ştiau cum să le păzească, până s-a ajuns la ultimul, care era cel mai mic. Şi acesta a fost doborât, dar Dumnezeul care îl construise deveni furios şi iată că emise un fulger care lovi atacatorul. Acesta lovi înapoi, curând toţi începură sa emită fulgere şi să se lovească unii pe altii.

Astfel tot ce era pe Mălina începu să fie distrus.

Competitivitatea şi puterea Dumnezeilor era mare. Vedeţi, să fii martor la o atitudine, înseamnă să o contemplezi, iar apoi devii acea atitudine.Toţi au devenit furioşi. Şi curând creaţiile furiei au devenit măreţe. Toţi erau cuprinşi în bătălie în afară de câţiva care erau în altă parte ocupati cu alte creaţii în univers. Ei au privit bătălia şi distrugerea Malinei.

Şi pe cât de repede se făcuseră creaţiile, pe atât de repede fuseseră distruse. Acesta a fost marele război al Dumnezeilor.

Credeţi că sună puţin hilar ? Poate, dar vedeţi, atunci ei nu mureau. Vor învaţă mai târziu despre moarte, dar atunci încă nu era cunoscută. Ei au creat fertilitatea loviturii fatale – copilul secolelor şi mileniilor care vor veni – Dumnezeu împotriva altui Dumnezeu şi chiar moartea. Ei nu au murit, s-au războit doar, şi războiul a durat, după cum socotiţi voi timpul, doua milioane de ani.

TRISTEŢEA DISTRUGERII

Şi distrugerea Malinei a devenit o certitudine. Între zeii care priveau, era o entitate minunată, care se numea Zeiţa Turturea.(Dove). Ea a început să suspine pentru distrugerea a ceea ce ea iubea şi a creat o lacrimă.

Zeita Turturea suspina, în drăgălăşenia ei pentru casa distrusă, pentru distrugerea copilului luminii. Aşa a creat tristeţea. Şi când o lacrimă cădea din ochii ei de lumină, pe loc se cristaliza. Oriunde pângea, cădeau cristale. Dumnezeii nu ştiau ce înseamnă plînsul, nu ştiau ce înseamnă jalea. Să vă spun eu ce este. Fulgerele de lumină izvorâte din furie, pot nivela totul, dar un suspin, ce poate nivela? (darîma).

Zeiţa a suspinat un cântec către Tatăl, iar cîntecul ei a fost un cîntec de tristeţe şi lumină. A rugat Sursa să oprească distrugerea, căci durerea era acum adâncâ. Şi ea jelea pentru viitoarele dureri, căci durerea fusese de acum creată. Cîntecul ei a dus mai departe vestea ca locurile ei erau distruse, toate creaţiile erau distruse şi această distrugere era mai mare decât ea în propria-i lumină, putea suporta.

Ati auzit vreodată o femeie plângâd cu glas tare ? Vibrează distrugere, străpunge sufletul bărbatului, devine o uriaşă fantomă. Ce poate fi creat atât de trist încât puterea tristeţii să atingă sufletul unui gând? Zeiţa Turturea a fost o femeie care plângea din cauza distrugerii, iar cîntecul ei a căzut pe fulgerele bătăliei.

Ea a oprit distrugerea pentru că atunci când ei au auzit cântecul şi plânsul ei, teribilul plâns, au oprit bătălia şi s-au întors sa privească marea coloana de lumina care plângea . Cîntecul ei a ajuns în vale şi valea a început să se cutremure, a pătruns în măruntaiele munţilor şi munţii s-au zdruncinat şi s-au prăbuşit. Minunatul alb devenise o mare a distrugerii.

Şi în timp ce Dumnezeii războinici o priveau însăşi fundaţia gândului lor se prăbuşea. Cântecul ei înainta şi pătrunse chiar în miezul Malinei, producînd explozia planetei, într-un tunet uriaş.

Şi iată, întâiul copil al soarelui nu mai era. Lumina marelui soare central s-a întins în nefericirea lui ca să culeagă rămăşiţele şi a plîns pentru copilul lui. Buna mamă care şi-a iubit copilul, a cules corpul lui frânt şi 1-a adus din nou la sufletul ei îndurerat.

Zeiţa Turturea şi ceilalţi care erau cu ea, s-au ridicat într-un gând şi au plecat spre cel mai îndepărtat loc din univers, unde au creat din nou din lumina lor, dar această creaţie a fost recrearea unui gând şi nu a avut valoare, deci nu a creat viată.

Dar, iată din mama soare, un nou copil apare, şi de îndată ce apare este atras spre cel mai îndepărtat loc din univers acolo unde era zeiţa Turturea şi este planeta pe care voi o numiţi Pluto. Acolo zeiţa Turturea şi cei care erau cu ea, şi-au început creaţiile în pace. Ei sunt acum pe planeta care este opusă cu Pămîntul de cealaltă parte a soarelui şi pe care voi o veţi descoperi înainte de sfârşitul acestui secol.

Deci, primul copil al mamei soare, a fost planeta tristeţii, nici un Dumnezeu nu a putut s-o aibă, pentru că a explodat – era mai măreaţa decit soarele şi s-a numit Mălina.

TERRA, NAŞTEREA UNEI SPERANŢE

Şi mama soare a născut unul după altul copiii ei. Dumnezeii-coloane îi priveau şi nu le plăcea nici unul, nici unul nu era perfect, pînă ,iată, ca cel mai mic copil îşi făcu apariţia. Mama soare îşi ridică capul şi privi la noul ei născut, atunci lumina ei deveni mai mică. Noul copil era înconjurat de un strat apos de vapori. Dumnezeii l-au privit şi au văzut în el asemănarea cu ceea ce a fost Mălina. Soarele a pus copilul pe orbita lui, căci acest micuţ era perfect. Dumnezeii au privit din nou la copil şi au văzut că suprafaţa lui era moale, pliabilă şi schimbătoare, iar stratul care îl inconjura lua toata lumina de la mama soare şi o distribuia egal pe toata suprafaţa sa şi treptat, au început să creeze ceea ce creaseră şi pe Malina. Şi iată că prima iarbă apăru, apoi alte plante. Aici era ceea ce se cheamă lumină oxigenată, care avea toate particulele necesare vieţii în plan tridimensional.

Deci iată că primul Dumnezeu a creat iarba, era verde, dar nu de lumină strălucitoare, ci verde închis, o culoare cum Zeul nu mai văzuse. Zeul era jubilant. Copilul acesta era minunat în felul în care producea creaţia lor. Un alt Zeu a venit şi a produs o plantă, care avea aceeaşi culoare cu iarba. Un altul a venit şi a creat aceeaşi plantă, dar cu frunza despicată. Şi ei au creat plantele din nou şi din nou. Apoi a mai venit un Zeu care a creat ceea ce se cheamă un animal.

Era minunat, doar că nu se mişca. Atunci Zeul a devenit o parte din acest animal, i-a suflat din viaţa lui, din spiritul şi sufletul lui şi iată că animalul a venit la viaţă. Organele animalului nu erau făcute să digere lumină sau gândul, ele aveau nevoie de substanţă, deci el a mîncat toate plantele. În curînd a rămas doar el. Plantele au fost create din nou şi el le-a mâncat din nou, ei au creat mai multe plante, dar animalul le-a mînact pe toate, iar cel care crease animalul creat noi animale.

Aceasta devenise o problemă mare pentru creatorii de plante, căci nu dovedeau să creeze pe măsura foamei animalelor. Deci trebuiau sa facă ceva. Zeul care crease animalul, a devenit animalul, că să-1 facă mobil, deci şi ei puteau face ceva de genul acesta, pentru ca creaţia lor să dăinuie. Atunci Zeul a devenit plantă şi a aşezat în plantă un gând de permanenţă. Acest gând a devenit sămânţă. Animalul a venit şi a mîncat planta, dar sâmânţa ei a trecut prin tubul lui digestiv şi a ieşit afara în ceea ce se cheamă excremente. Acolo săminţa a început să crească din nou. Zeul jubila. Şi ceilalţi creatori de plante au făcut la fel şi iată că animalele mâncau plantele şi ele creşteau din nou.

Şi fiecare zeu, a creat seminţe mai deosebite şi mai frumoase sau mai delicate, deosebite unele de altele şi cât mai perfecte, aşa încât creaţiile lor să nu mai fie distruse vreodată.

Minunata mamă soare dădea acestei lumi lumina ce înconjura planeta în totalitate, Pâmântul nu cunoştea întuneric. Era lumină continuă distribuită egal pe toată suprafaţa de stratul de nori. Şi temperatura era constanta şi egală. Zeii creau lucruri din ce în ce mai frumoase şi mai trainice şi nu îşi mai distrugeau unul altuia creaţiile, ci se străduiau să le facă pe ale lor cât mai unice.

EVOLUŢIA REGNULUI ANIMAL ŞI VEGETAL

Animale au fost create şi curând erau mai multe animale decât plante. Animalele începuseră să flamînzească. Atunci un Zeu, a creat un animal care să manînce animale. Deci Zeul a intrat într-un animal şi a stat acolo pînă ce animalului i s-a făcut foame şi s-a repezit şi a inghiţit un alt animal. Amintiţi-vă că animalele nu aveau seminţe prin care să se reproducă, deci treptat au început sâ dispară.

Zeii care le creaseră priveau dispariţia lor cu uimire. Animalul care se hrănea cu animale, devenea mai mare şi mai mare pe măsura ce mânca, dar la un moment dat a rămas fărâ mîncare şi plantele nu-i plăceau. Aşa, plantele au început să înflorească şi să se înmulţească, iar animalul murea de foame. Zeul care crease primele animale, a creat din nou altele, dar au fost mâncate din nou.

Deci Zeul trebuia să facă ceva. A creat din nou animalul său, dar de data aceasta i-a creat un organ, care era controlat de alte două, glandele, care să stimuleze sămânţa, doar că nu era o cale pentru sămînţă să producă un nou animal, aşa cum se întâmpla cu cea a plantelor. Zeul a creat atunci un ou, în care era o sămânţa fertilă. Animalul depunea oul în pământul fertil şi un nou aminal apărea. Şi iată ca o nouă şi unică ideie s-a născut, deocamdată în formă primitivă. Zeul a fost foarte încântat de această noua creaţie.

Dar din ouă ieşeau animale identice. El privi la minunata şi bogata floră şi din nou la animalele lui identice. Iar animalul mare a venit din nou şi înghiţea cu lăcomie animalele lui, iar creatorul lui era încântat. Zeul care a creat primul animal (ierbivor) a studiat monstrul şi a început o nouă creaţie. A privit gura monstrului şi a creat una mai mare a privit trupul şi nu i s-a părut prea înţelept construit, aşa că a creat un corp foarte mare picioare solide, care să aibă putere asupra celuilalt animal şi o coadă mare pentru echilibru. Aşa a apărut cel mai monstruos şi cel mai dezgustător animal.

Zeul a intrat în el, i-a dat suflarea lui, sufletul şi Spiritul, şi calitatea de a devora. Animalul a început să devoreze, apoi se se bată cu celălat carnivor şi aşa s-a născut războiul între creaţii. Era o bătălie pentru supravieţuire. Zeul a văzut curând dispariţia animalelor sale şi ineficienţa înmulţirii lor prin ouă care puteau fi mîncate de altele. Atunci a creat un altul, care avea formă individualizată şi era mai mic, în care el a pus sămânţa. În cel mai mare a a pus sămînţa şi glandele, şi cele două animale vor fi perteneri prin copulare, animalele au creat un ou care a fost îngropat de animalul mai mic, iar cînd a apărut copilul, el era minunat şi era diferit avea mai mulţi dinţi, era mai mare, mai grozav decât amindoi părinţii.

Alţi Zei au făcut creaţiile lor după acelaşi patern şi fiecare vroia unicitate, era o întrcere de creaţii. Tunetele şi fulgerele de pe Malina nu au fost uitate, deci zeii nu au mai îndrăznit să se bată ca acolo, dar au făcut asta prin creaţiile lor. Au creat animale tot mai mari şi mai monstruoase. Au creat un război sângeros.

CĂDEREA ZEILOR

„Pentru ca să faceţi ultima câdere, a trebuit să cădeţi într-un corp care vibrează

la aceeaşi frecventă cu trandafirul. În acest fel puteaţi gusta fructul înţelegeţi?

Puteaţi vedea albastrul azuriu, puteaţi simţi şi îmbrăţişa o alta fiinţa.

Deci asta aţi făcut.”

Ramtha

DUMNEZEI NĂSCUŢI CU CHIP UMAN

Evoluţia lentă a speciilor în efortul lor de a se adapta la variatele condiţii de mediu observată de ştiinţă, pare să nu prea lase loc pentru Dumnezeul creator prezentat în cartea Genezei. Şi totuşi teoriile ştiinţifice nu ştiu care a fost punctul de start în acest proces şi care este inteligenţa organizată care continuă să ghideze .

Dumnezeul Genezei crează şi prin puterea sabiei sale, se întâmplă : “Deci, după aceea Dumnezeu a spus : „Să fie lumina. Şi s-a făcut lumina .” Un alt element important este acţiunea de a vedea şi a numi, ori de a contempla şi defini produsul final al creaţiei. Dumnezeu a v[zut ce bine a fost şi Dumnezeu a numit lumina zi şi întunericul 1-a numit noapte.” }n sfârşit, o izbitoare caracteristică a poveştii, care are paralele cu alte diferite tradiţii, este diviziunea actului creaţiei in 7 părţi sau unităţi.

„Pînă ce nu veţi înţelege că conştiinţa şi energia creaza realitatea veţi avea mereu propoziţii cu dar de ce nu pot, este prea greu, nereuşită, lipsă.Veţi avea întotdeauna toate acestea. Şi vă miraţi de ce conştiinţa şi energia creaza obiecţiile voastre.

Conştiinţa nu are legi, orice ar fi, este lege. Şi asta este legea, a face cunoscut necunoscutul. Are liberă alegere. Energia este slujitoarea gândurilor. Este ceea ce colapsează lumea subatomică în particole de realitate şi crează câmpuri electromagnetice care să atragă ceea ce este deja cunoscut în benzile voastre. Fiecare persoană din viaţa noastră reflectă un aspect a ceea ce suntem, şi avem acel aspect pentru împlinirea emoţiilor noastre „.

Ramtha explică că universul fizic de materie densă aparţine celei mai lente expresii din cele şapte nivele de conştiinţă şi energie. El numeşte procesul de creaţie „călătorie în involuţie” şi „călătorie în evoluţie”. Involuţia este călătoria care a produs cele şapte planuri de existenţa, iar evoluţia este călătoria de reamintire şi întoarcere înapoi, aducând perlele de înţelepciune la uniatea Punctului Zero şi Void.

DUMNEZEII AU DEVENIT IMAGINEA CREAŢIEI LOR

Cel care a creat primul animal a simţit ca trebuie să se facă ordine în acest haos şi şi-a dorit să creeze ceva măreţ prin care el însuşi să fie în mijlocul creaţiilor sale ca să le poată înţelege, să le facă mai bune.

Când Zeul s-a contemplat pe sine, aşa cum Tatăl făcuse cu mult timp în urmă, şi a imaginat un trup pentru el. Era imaginea perfectă a ceea ce i-ar fi permis sâ fie în mijlocul creaţiilor sale. Şi făcând asta, el a devenit imagimea.

Nimic nu poate fi în interiorul stratului apos (pătura de nori) dacă nu se compune din aceleaşi elemente ca şi ceea ce este protejat de acest strat, Pâmântul. Acesta este scopul înţelegerii dimensionale. Ca Zeu, el nu putea înţelege, căci nu era elementul lui, doar creatorul, şi nu putea fi în mijlocul creaţiei sale. Zeul a devenit deci imaginea lui, prin care putea înţelege creaţia şi frumuseţea ei.

Omul, o, omul, delicat a fost Zeul care a creat omul, căci delicată a fost dragostea lui pentru om. Entităţile care doreau cel mai mult să facă acesta au fost Ishum şi Yahweh (se citeşte Iahvei şi nu este Iehova)

Apele încă nu coborâseră pe Pâmânt. Erau în ceea ce se cheamă stratum, pentru că ceea ce se cheamă împlinirea creaţiei abia acum se definitiva. Ishum, a imaginat un trup în care a pus frumuseţea şi paloarea florilor şi animalelor deja create. Deci trupul omului era în faţa lui, iar Zeul a devenit trupul şi i-a dat suflarea lui. Şi aşa, Dumnezeul a devenit om. Într-un moment, omul a devenit o diviziune a lui Dumnezeu, creaţia lui perfectă.

Yahweh a creat şi el unul şi toţi ceilalţi au creat, căci au dorit să evolueze ei înşişi în creaţiile lui Ishum şi Yahweh. Dar nu numai ei, ci şi alţii din alte părţi ale sferei – copilul cel mai tînar al mamei soare – au început creaţiile acolo. Aşa a fost creat omul, minunată creatură.

La început au arătat destul de grosolan, multe mai trebuiau să fie ajustate în om ca şi în mediu. Căldura era blânda peste tot, deci omul nu avea păr pe corp, doar pe cap, fiindcă trebuia protejat capul, cea mai importantă parte a trupului de eventualele zgâîrieturi sau lovituri.

Pe măsură ce omul dvenea mai mobil şi umbla mai mult în jur, Zeul putea să experimenteze mai multe dintre creaţiile sale. Dar omul era steril (toţi aveau aceeaşi înfăţişare şi nu se puteau reproduce) şi la un moment dat s-a întâmplat să fie mâncat de un animal, care l-a considerat o delicatesă. La aceasta situaţie nu se gândiseră. Omul fusese făcut suplu şi sprinten, ca prin fugă să se poată apăra, şi asta a ajutat în oarecare măsură, dar nu îndeajuns. După nu mult timp, toţi oamenii au fost mâncaţi, iar zeii continuau să producă acelaşi fel de om. Trebuie să ştiţi că la început toţi arătau la fel. Toţi Zeii folosiseră aceeaşi imagine, aşa cum şi despre animale, la început. Deci oamenii continuau sâ fie mîncaţi şi Zeii continuau să producă oameni care arătau exact la fel. Curând animalele au devenit populaţia dominantă.

EVOLUŢIA SPECIEI UMANE

A venit un moment în care cel care crease primul animal, s-a gândit că ar putea crea un om care să aibă mai mult din el însuşi. Aşa a aprut un om care arăta aproape ca cel din Neandertal şi care seamănă mult cu voi. A făcut omul cu capacitate de gândire mai mare, acel om era înteligent şi înţelept, pentru că era însuşi Dumnezeu, nu era doar o parte din el. Era Dumnezeu în totalitate.

Acelaşi Dumnezeu care a creat primul animal, a creat şi primul om în care să fie el însuşi Dumnezeu divin. Cu inteligenţa lui putea găsi locuri să se ascundă de animale, putea construi adăposturi şi-a ales un ţinut în care erau animale gigante, ca să trăiască, şi curând a înţeles că poate să-şi construiască adăpost săpând în pămînt, unde nimeni nu-1 putea găsi.

Acest om trăia printre ceilalţi oameni care fuseseră creaţi întâi şi care erau mâncaţi şi recreaţi, dar el supravieţuia, pentm că el era Dumnezeu. Era un supravieţuitor. Devenise omul perfect. După un timp şi multe experienţe, a devenit înţelept şi s-a gândit cum să îmbunătăţească acest trup. Într-o zi, şi-a părăsit trupul, s-a dus în stratum şi a contemplat. Primele lui animale se reproduceau singure şi deveneau spectaculare în unicitatea lor dar erau mâncate de celelalte. Avea multă compasiune pentru ele, căci el devenise om.

Îi dăduse omului o inteligenţă deosebită şi o capacitate de gândire care îi permitea supravieţuirea. Şi alţii făcuseră la fel şi găseau plăcere în a fi superiori animalelor. Au învăţat să călătorească în jurul sferei. Dar într-o zi unul dintre ei, şi-a lăsat corpul mâncat de animale. Ceilalţi văzând asta au devenit fricoşi, au înţeles că puteau să se prăpădescă şi ei. După ce gândi la toate acestea, Dumnezeul reveni la corpul lui.

Îl găsi minunat şi continuă să-1 studieze. Îşi iubea corpul mai mult decât orice altceva, căci prin el era mai mult decât orice altceva. ” Te-am făcut mic şi simplu, dar prin tine eu exist, avem măreţie asupra a toate acestea.” Şi Dumnezeul care crease omul, iubi omul. Dintr-odată dori să fie mai mult, dar de câteori făcea un alt om din propria imagine, era la fel cu ceilalţi.(clonare)

Atunci Zeul făcu un alt om din imaginea lui, dar îi făcu un cuib într-un loc apărat şi ascuns şi puse un ou acolo. Celălalt om urma să pună sămânţa lui acolo.

Idealul nu a fost luat din substanţa omului. Niciodată nu a fost luat din om. A fost luat din Dumnezeu, care i-a dat imagine şi gând perfect, a formulat o nouă imagine în care s-a reflectat perfecţiunea lui proprie, ( apropo de Eva creată din coasta lui Adam). A privit bărbatul creat, la frumuseţea erecţiei sale, a coapselor sale (organe genitale). Şi coapsele sale. Dumnezeu a pus în ele un gând de veşnică creaţie, sămînţa acestui minunat om va crea. Şi din gândul pus acolo, sămânţa a devenit vie şi mişcătoare.

DELUVIUL CARE A PRODUS OCEANELE ŞI NOI CERURI

A apărut gândul că, de acum, crearea acestui plan era complet meastrită şi cucerită. Toţi erau pe acest plan, în creaţiile lor. A venit timpul când din stratul apos, prin condensare au venit pe pâmânt ape mari. Apele au spălat multe dintre animalele care se devorau unele pe altele, şi au rămas doar câteva. Când apa din ceea ce odată a fost stratum a venit, copilul soarelui a devenit un mare ocean. Cînd apele s-au rupt, totul a fost spălat în cale. Trebuia ca viaţa să vină pe pâmânt în anumite zone unde condiţiile creerii femeii şi bărbatului să fie prielnice, acesta a fost scopul venirii apelor din stratum pe pământ.

Unii. dintre oameni s-au temut de animale, s-au dus în ocean, unde şi-au creat o viaţă a lor şi au găsit siguranţa dorită. Ei mai sunt şi acum acolo şi se numesc delfini şi balene. Ei sunt Spiritele/fraţi ai voştri. Când vine câe un val de amintire şi dorinţă de a fi cu ceea ce ei iubesc, fraţii lor, ei vin pe plajă ca să moară în locul lor de origine. Ei au iubit întotdeauna omul, pentru că omul este speranţa lor. Motivul pentru care ei vă iubesc este că ceea ce este în voi este şi în ei şi se cheamă Dumnezeu. Ei încearcă cu disperare să comunice cu voi. Timpul lor vine acum.

Când au venit apele, viaţa a luat avânt, seminţele creşteau abundent. Câmpiile cu viaţa erau conectate prin canale. Regiunile calde contrastau cu temperatura de la poli.

Acum, aceasta entitate pe care voi o numiţi „Picior mare” (BIG FOOT) – la început, când a fost creat totul, a fost ceea ce se cheamă o creaţie de grup a unui om, demonstrativ (exemplar), care mai tîrziu s-a numit Homo sapiens. Seamănă puţin cu Chewbacca din Războiul Stelelor. Un Homo sapiens este un om vertical şi inteligent, asta se potriveşte cu ce vi s-a spus vouă. Pe măsură ce omenirea era creată, oamenii au început să arate diferit unii de alţii. Unii erau foarte păroşi şi semănau mai mult cu animalele, dar cu privire foarte inteligentă şi care comunicau între ei, pentru că aveau gândire, altii fară păr, unii mai mari, etc. Era un grup de entităţi care experimenta cu animalele, adică deveneau animelele lor.

Ei deveneniseră animale care trăiau pe uscat, dar la vedera unui animal carnivor se duceau în mare, deci puteau respira şi pe uscat şi în apă. Când şi-au perfecţionat specia au avut gândul că ar fi mai bine să-şi formeze regatul în mare, unde ar fi supravieţuit mai bine şi ar fi putut evolua mai bine, este vorba despre delfini si balene.

Acelaşi grup de entităţi, sau o parte din ei experimentau cu creaturile în două picioare. Ei au formulat un ideal şi au devenit acest ideal. Erau ceea ce se cheamă entităţi nocturne care se ferau de animale la adăpostul întunericului. Pe măsură ce au fost forţaţi să se afunde în păduri, au găsit acolo sanctuarul în care puteau să-şi continuie existenţa. Aceste entităţi sunt pure în Spirit, adică foarte buni în fiinţa lor, dar frica i-a prins ca într-o capcană în înfaţişarea aceasta şi în locurile în care trăiesc.

Au fost hăituiţi ca animalele de nenumăraţi ani. De ce sunt acoperiţi de păr ? Dacă iau unul dintre voi şi îl duc să trăiască în acele condiţii, fără haine, corpul lui se ve acoperi repede cu păr protector, va creşte şi va deveni puţin ruşinos poate, îhm? Acest „Picior Mare” este omul originalul care a supravieţuit şi a rămas închis în acea înfăţişare a corpului, pentru că ei au fost prinşi de teamă pentru totdeauna. Sunt unele entităţi din alte planuri care au încercat cu disperare să-i ajute.

Ştiţi ce sunt indienii (pieile roşii). Ei bine, ei nu sunt primii oameni care au trăit aici. Picior Mare este iar indienii sunt ceea ce se cheamă rămăşiţele unui măreţ popor şi a unui masiv continent numit Atlantida. Ei sunt originalii oameni roşii. Ei sunt baza multor legende despre aceste creaturi şi ei susţin că vin din lună, dar motivul pentru care ei susţin asta este că văd un obiect strălucitor în conecţie cu ei.

Cât despre Picior Mare, entitatea, de mult timp se încearcă ajutarea lor dar ei nu înţeleg, pentru că ei au devenit ca animalele, ca nişte animale în două picioare şi cu cunoaştere. Ei sunt în număr mare şi au învăţat să se ascundă în dealuri, păduri şi mlaştini, cu înţelepciune, căci aşa puteau exista. Animalele sunt războinice pentru că în memoria lor, ele au învăţat să existe, să supravieţuiască fiind în acest fel. Acest Picior Mare este un supravieţuitor, adică singurul lucru pe care îl ştie, este să trăiască şi este foarte înfricoşat de umanitate. Se aseamănă cu delfinii şi balenele. Ele vin în număr mare pe ţărm, şi dacă omul încearcă se le ducă înapoi în ocean, nu se vor duce, pentru că ele vor să moara în braţele omului, fratele lor şi separarea lor, ruptura le-a produs o mare tristeţe. Sufletul lor este acelaşi suflet ca al omenirii. Picior Mare este acelaşi fel de creatură El iubeşte omenirea, dar ea este periculoasă pentru ei şi ei ştiu asta. Ei sunt entităţile care au o vechime de 11 milioane de ani şi au corpul acoperit cu păr .

CĂDEREA ÎNGERILOR – PRIMA EXPERIENŢĂ CA BĂRBAT ŞI FEMEIE

Şi iată, în ceea ce se cheamă Atrium-ul Constanţilor, au venit, ca vântul, mari Dumnezei. Aici ei se aşteptau să evolueze în jos prin creaţiile lor. Au venit ca nişte vânturi mari. Şi-au suflat fervoarea peste adânc şi au creat ape albe. Şi-au suflat respiraţia lor de viaţă peste plante şi animale şi toate formele create de ei şi măreţul copac privi în sus şi începu să se îndoaie şi să se aplece înaintea frumuseţii sale pe care el însusi o crease.

Vântul s-a despicat devenind vânt de nord şi vânt de sud şi de est şi de vest, ca să se multiplice şi să ducă şoapta energiilor pe întreg planul, unde Zeii progresaseră, devenind Spirit uman. Toţi veniră, mai puţin un grup. Acel grup rămăsese în Atriul Constanţilor, dar şi ei vor urma evoluţia. Toţi veniseră în acest plan şi începuseră să manifeste coborârea lor înşăişi, ei deveniseră mai strălucitori decât soarele la amiază, erau briliante, lumini pe acest pământ. În istoria voastră sunt religii care divinau oameni strălucitori. Despre ei este vorba. Ei şi-au scris propria istorie. Pe măsură ce coborau vibraţiile gândului în lumină, deveneau mai puţin strălucitori în masă, că apoi să devină masă(materie), grei pe acest plan.

Apoi au început să se acordeze cu mediul înconjurător, mediu însemnând planul temporal de radiaţie venită de la soarele central, a cărei intensitate este în funcţie de apropierea planului de stratum. Unde planul era mai aproape, era căldură mai mare (ecuator).

Cei care erau mai aproape deveneau mai închişi la culoare, dar nu în lumina lor ci în carnea lor. Diferenţa de culoare din zilele voastre nu înseamnă ca vreo culoare ar fi superioară. S-a făcut pentru protecţia speciilor. Aşa au devenit ei acordaţi la mediu.

Nordul din sfera voastră, a impus o culoare mai deschisă de piele, iar mineralele din sol, ca şi conţinutul lor de radiaţii, variaţiile de lumină, au determinat şi ele culoarea.

Dumnezeu Tatăl – veşnicia, extinderea în eternitate, înţelepciunea care a formulat gândul ce a permis ca întreaga aceasta creaţie să se extindă în sine şi să se continue – a simţit exaltare, completare a Spirirului şi a fiinţei sale, căci el însuşi era toate acestea. Toţi dumnezeii veniseră pe pământ ca un vânt mare şi apele se rostogoliseră sub ei, iar plantele se aplecară. Animalele care mai rămăseseră, priveau în sus, căci şi ele simţiseră vântul.

În toate locurile alese de ei, Dumnezeii au venit şi s-au lăsat jos, în completarea directă a gândului lor perfect, în diviziunea celor doi şi au devenit creaţia lor.

Ceea ce se cheama rase, erau cinci la număr (dupâ culoare: albă, rosie, galbenă, neagră şi verde, cea verde trăieşte în interiorul Pământului). Şi au făcut o înţelegere pe planul vostru, prima înţelegere în marea frăţie a omului, să fie copiii, prin copulare, a iubiţilor Dumnezei, fraţii lor. Dintre toţi cei care veniseră, ei erau măreţele entităţi albe, marile coloane albe, cu adevărat Dumnezei, Frăţia. Şi au apărut în forma lor perfectă, ideală, maeştri ai acestui plan şi s-au acordat perfect cu mediul, cu condiţiile. Pe ceea ce se chema Atlantida, un mare vânt a venit şi oamenii aceia au devenit oamenii roşii, pentru că solul Atlantidei era roşu. Din Lemuria, ţara-mamă, au apărut standardul galbenilor, culoarea datorându-se conţinutului mare de fosfor în pământ, la acea vreme.

Acolo era locul unde trăiau animalele gigante dinozaurii. La ceea ce se cheamă ecuator, ceea ce era numit Atu regiunea de canale care conecta cele doua sfere, era punctul unde soarele-mamă a făcut pielea lor foarte întunecată prin ceea ce se cheamă bombardament de particule de lumină prin stratum pe pământ. Ele se reflectau de la pământ înapoi în stratum, degajând căldură.

Corpul celor de aici, s-a acomodat la căldură şi pielea lor a devenit întunecată, părul aspru şi gros, ca să protejeze pielea fină de pe cap. Ochii lor au devenit închişi la culoare, ca să privească strălucirea luminii. Nordul din timpurile Lemuriei şi Atlantidei, minunatul popor din nord, avea părul ca lumina soarelui, ochi albaştri şi piele albă.

Când acestea s-au întâmplat, s-au întâmplat într-un moment dat în înţelegerea voastră, înseamnând o eternitate. Procesul acesta perfect de evoluţie a Dumnezeilor prin condiţia de creativitate comună, a durat destul de mult. Totul a fost născut. Cele cinci rase apăruseră şi nici una nu era mai prejos. Nici una, iar cine spune ca da, este nebun.

Când a fost creat, omul era splendid, şi la îmceput, nu a uitat că este Dumnezeu. El divina pe Dumnezeul fiinţei sale, adică se divina pe sine. Omul a avut întotdeauna în natura lui competiţia, competitivitatea dură, momente de furie şi impulsul de a distruge. Acestea sunt în natura lui de la începuturi.

O NINSOARE CU DUMNEZEI Şl EVOLUŢIA GENETICĂ

Câţi dintre voi au avut ocazia splendidă de a fi într-un anume loc când marea linişte albă începe să cadă din cer? Câţi v-ati uitat în sus ca s-o vadeţi căzînd ? Ei bine, aceasta este o simplă analogie cu căderea entităţilor în involuţie prin planuri (Exista 7 planuri de existenţă, care corespund cu 7 nivele de conştiinţă şi energie. Aceste planuri au fost create prin procesul de involuţie sau autoreflectare a conştiinţei. Universul fizic corespunde primului plan sau planul hertzian, cea mai joasă frecvenţă a energiei. Al doilea plan corespunde conştiinţei sociale şi frecvenţei infraroşii, al treilea trezirii conştiente sau frecvenţei luminii vizibile, al patrulea conştiinţei de trecere sau ultraviolet/albastru, al cincilea superconştiinţei sau razelor X, al şaselea este hiperconştiinta şi razelor gamma, iar al şaptelea este intraconştiinţa cu frecvenţa Infinitului Necunoscut.)

Deci ideea este că aţi venit tot drumul pînă aici jos. Acum sunteţi în ceea ce se cheamă evoluţie umană pe acest plan.

Credeţi că este posibil ca atunci când voi eraţi în ultraviolet, bucurându-vă de minunatul vostru corp de acolo, alţii să fi fost deja în cădere prin stratul de lumină şi infraroşu, până la acest nivel ? Este posibil ? Absolut.

Deci până ce voi aţi venit aici, pe planul care se cheamă Tera, acei Dumnezei care veniseră înainte erau ocupaţi creând realitate – ştiţi, conştiinţa şi energia crează natura realităţii. Şi ei au fost pionierii acestui loc înainte ca voi să veniţi. Deci hai să examinăm ceea ce au făcut ei. Cele mai multe culturi acceptă ideea că umanitatea a fost aici de câteva milioane de ani, iar societatea în cea mai evoluată formă, de două sau cel mult cinci mii de ani.

Dar dacă v-aş spune că au fost civilizaţii mai înfloritoare, care au depăşit cu mult oricare din tehnicile voastre de astăzi, din care ultima care a fost, a avut control nu numai asupra spaţiului şi timpului dar şi a spaţiului interdimensional, că au avut extraordinara abilitate de a reflecta spaţiul, că puteau să se deplaseze interstelar, ei asta au fost cam 455000 de ani în urmă?

Ştiu că asta contrazice pesavanţii voştri, dar ce ştiu ei ? Umanitatea este mult mai veche decât crede ştiinţa. Şi vă spun că civilizaţia de acum 455000 de ani, nu a fost nici pe departe ca cea de acum

3 milioane de ani. Deci fulgii au căzut ? Da, au căzut. Au căzut ei într-o anume ordine ? Cine poate spune care fulgi au decis să cadă întâi şi care au plutit aşteptând pănă în ultimul moment.?

Acum, cînd aţi venit voi aici ? Grupul vostru a venit aici după ce a fost creată flora şi fauna, după ce sămânţa fusese creată. Grupul precedent crease deja diverse varietăţi de iarbă şi copaci, fructe care nu mai sunt de mult pe acest plan. Cum au creat ei ? Ei au făcut exact ceea ce fuseseră învăţaţi să facă mult timp în urma. Ei au luat şi aliniat concentrarea lor într-un vis analogic (mintea analogică este o stare de concentrare asemănătoare cu transa de unde gândul poate fi manifestat în realitate). Cum afectăm un mediu care este deja ?

Simplu, aducînd cu noi cunoştiinţa involuţiei noastre. Bazat pe cunoaşterea noastră, cu memoria sufletului, putem concentra în acest trup un nou vis: o variaţiune a palmierului, de exemplu pentru că avem nevoie de ea. Să zicem ca avem nevoie de un palmier care să supravieţuiască în apă. Tot ce trebuie să facem, este să desenăm o astfel de plantă în creierul nostru şi s-o ducem la Punctul Zero în aspectul ei analogic. Deci tot ce aveţi de făcut este să doriţi ca acest palmier să existe, şi să doriţi cu o aşa intensitate, înc\t voi, ca şi conştiinţă şi energie, Sursa, Observatorul să deveniţi dătătorii de lege în oceanul energetic. Palmierul nu este nimic mai mult decât gând condensat, energie coagulată în masă, cu caracteristicile distinctive date de Dumnezeul care 1-a creat.

Stiinţa are o cale de a demonstra câte ceva din asta, prin a sugera ca Observatorul din noi este ceea ce cauzează câmpurile de particule să reacţioneze. Mai mult ştiinţa spune că dacă poate fi crezută, ca energia este în formă de unde care nu numai că se ondulează dar în momentul în care este observată. poate colapsa în formă solidă (fizica quantica). lar and Observatorul nu o mai priveşte, devine din nou energie ondulatorie. Cine este Observatorul? Voi sunteţi. Care este realitatea ? Un câmp de energie potenţială, gând coagulat, poate fi dizolvat şi reformat în acordanţă cu gândul, gândul concentrat. Deci ceea ce entitatea trebuie să facă, este să viseze o versiune extinsă a palmierului. Tot ce trebuie să facă, este să vadă fructul lui suculent plutind – asta este tot – şi să păstreze acest gând cu intenţie.

Pentru că entitatea este un călător într-un timp lent, o să dureze ceva timp ca energia să se schimbe, dar fără discuţie că se va schimba. De ce? Pentru ca Dumnezeu a avut dorinţa ca ea să se schimbe. Şi cine este Dumnezeu? El nu este altcineva decât Observatorul. Acela care poate cauza energia care se ondulează, să colapsese în orice forma Observatorul o vrea, energia este susceptibilă voinţeti noastre. Este adevărat.

Este deci posibil ca primii Dumnezei care au venit aici, să fi trecut printr-un întreg stadiu de evoluţie, înainte ca voi sa deveniţi fulgi şi să cădeţi aici. Şi până ce voi aţi ajuns aici, să fie deja păduri seculare, animale, cascade, râuri, seminţe şi toate frumuseţile. Erau deja canioane şi munţi şi fructe suculente de mâncat.

Iar voi aţi venit aici jos, departe, căzând ca nişte fulgi de zăpadă în uterul unui primitiv humanoid, care tocmai se întâmpla sâ copuleze în acea noapte. Şi acesta este câmpul vostru energetic. Cîmpul energetic este întinderea, adâncimea şi lărgimea energiei ondulatorii. Deci în al patrulea plan avem suprafaţă mai mică ( o undă mai scurtă) decât în al treilea, şi în al treilea plan avem o undă mai scurtă decât în al doilea, etc. pentru ca în planul material să fie mai lungă şi toata această energie este susceptibilă nouă, pentru că aşa am creat-o.

Intelectul este istorie memorizată, nu are nimic de a face cu experienţa. Iluminarea este experienţă pentru că este evoluţionară, nu este stagnantă. Deci o persoană neiluminată care este intelectuală, foloseşte tot 10 % din creier. Atunci ce se întâmplă cu restul ? Aşteaptă ca ceva să se întîmple. Ce anume? Ca Dumnezeu să se trezească, fii el şi să ştie ce este. Creierul este pergătit, este apt ca să activeze toate cele 7 corpuri în unul singur.

Măestria întru Crist (a deveni Crist) este dezvoltarea creierului uman spre a-1 aduce pe Dumnezeu manifest în formă materială, nu ascuns, de a avea puterea de a comanda timpul şi spaţiul, putere de care ne-am bucurat în planul al 7-lea, unde în momentul în care am avut un gând, s-a şi manifestat – aici în cel mai lent plan. Odată ancoraţi în facultatea fiinţei depline, putem trezi propria noastră putere. Iar creierul este construit ca să faciliteze această putere. Cum ? Creierul este mai mult decât comandantul sistemului digestiv şi cardiovascular, este mai mult decât magazie pentru memorie, mai mult decât gazda unei personalităţi micuţe si încăpăţânate. El poate găzdui un Dumnezeu. Iar partea pe care voi nu o folosiţi este partea care va începe să lucreze cînd vă veţi trezi şi veţi şti cine sunteţi.

Cum se va face asta ? Ei bine, amintiţi-vă că v-am spus că aţi putea să vă vizitaţi rudele din planul al 6-lea, chiar dacă aţi trăi în planul al 5-lea. V-am spus atunci că pentru a putea face asta trebuie să lăsaţi deoparte corpul pe care îl aveţi şi să luaţi altul. Acei fulgi de zăpadă care au venit aici înaintea voastră, au fost înţelepţii voştri fraţi şi surori întru Dumnezeu. Ei sunt la fel ca voi, doar ca au fost aici mai mult timp decît voi. Iar când au plecat, v-au lăsat vouă moştenirea lor genetică, adică abilitatea pe care ei deja o atinseseră. Care a fost acea abilitate ?

Că ei au creat un creier care putea facilita o minte de nivelul (planul) al 7-lea, aptă de a manifesta al

7-lea nivel pe un plan mai lent, înţelegeţi ? Cu alte cuvinte, în loc să treacă zece mii de ani pentru ca nuca de cocos sa capete o coajă groasă, un master, Dumnezeu în corp omenesc, o poate crea într-o concentrare, un singur gând (alinierea minţii analogice). Creierul are această capacitate. Şi acesta a fost darul Dumnezeilor dinaintea voastră pentru voi : capacitatea de a manifesta.

Ce înseamnă asta de fapt ? înseamnă ca aveţi potenţialul nemuririi prin menţinerea unei conştiinţe de al şaptelea nivel. Nu ştiţi că Crist înseamnă Dumnezeu/femeie şi Dumnezeu/bărbat realizat ? Deci dacă trezeşti pe Dumnezeu în tine, atunci Dumnezeul din tine poate da naştere la o aşa enormă putere încât creierul facilitează întreaga minte a lui Dumnezeu şi ceea ce ar fi durat milioane de ani de evoluţie genetică, poate fi făcut într-o singură viaţă. Şi atunci avem nivelul al 7-lea trăind şi operând în creierul nostru material. Ca entitate de nivelul al 7-lea eşti mai aproape de Punctul Zero decât ca persoana umană având de a face cu factorul timp, care este atât de lent aici.

Mai mult, când Dumnezeu se trezeşte în tine, corpul, ca şi dar de la fraţii voştri, are capacitatea nu numai de a opri îmbătrânirea, dar are un generator în sistemul nervos, care face ca fiecare celulă din corp să vibreze atât de repede, încât corpul vostru care este născut în frecvenţa hertziană, poate acum să vibreze şi să rezoneze în ultraviolet-albastru. Şi niciodată nu va mai trebui să vă naşteţi din nou, ca să aveţi acesta experienţă înţelegeţi ?

Va urma

PARTEA A II-A : http://www.evolutiespirituala.ro/blog/interventia-zeilor-acum-455-000-de-ani-ninharsag-enlil-si-enki-atlantida-si-lemuria/

https://www.evolutiespirituala.ro/ramtha-despre-creatie-aparitia-vietii-in-univers-si-pe-terra-caderea-zeilor-caderea-ingerilor/?feed_id=38384&_unique_id=643ca2fef2092

17 aprilie 2023/de admin

REIKI SIMBOLURI – ANTAHKARANA

ANTAHKARANA

RITUALUL TIBETAN – CELE 5 EXERCITII TIBETANE

RITUALUL TIBETAN

CELE 5 EXERCITII TIBETANE

Misterele unui mare clarvazator – WOLF MESSING

Misterele unui mare clarvazator – WOLF MESSING

Tablitele de Smarald ale lui Thoth Atlanteeanul

Tablitele de Smarald ale lui Thoth Atlanteeanul

O lecţie despre accidente

O lecţie despre accidente

DOCUMENTAR ADEVARUL DESPRE OSHO

DOCUMENTAR ADEVARUL DESPRE OSHO

Osho

Interviu despre Shambala

Interviu despre Shambala

Rugaciune de protectie – Platoşa Sfântului Patrick

Rugaciune de protectie – Platoşa Sfântului Patrick

Bioplasma – a 5-a stare de agregare a materiei – starea eterica care face legatura dintre materie si Spirit

Bioplasma – a 5-a stare de agregare a materiei – starea eterica care face legatura dintre materie si Spirit

ZONA NEUTRA, ZONA INTUNERICULUI, REÎNTRUPĂRILE, MISIUNILE, KARMA

REÎNTRUPĂRILE, MISIUNILE, KARMA

ZONA NEUTRA

ZONA ÎNTUNERICULUI

REIKI SIMBOLURI – ANTAHKARANA

ANTAHKARANA

Ordinul lui Melchisedek

Ordinul lui Melchisedek

Treptele Initierii in Ordinul lui Melchisedek:

Invataturile lui Melchisedek in Orient

Invataturile lui Melchisedek in Occident

RAMTHA – DESPRE CREATIE, APARITIA VIETII IN UNIVERS SI PE TERRA, CADEREA ZEILOR, CADEREA INGERILOR

.

RAMTHA

Pagina Facebook

INSCRIE-TE LA NEWSLETTER