47055 152168234819808 145451122158186 226755 4024096 n

Cauzele SPIRITUALE ale bolilor (bibliografie: Louise L. Hay – You can heal your life)

Clasificarea în simptome somatice, fizice, psihologice şi mentale nu este cu adevărat justificată, pentru că toate aceste simptome sunt manifestări ale aceleiaşi probleme de principiu, diferind doar nivelul.
Creierul
Emisfera dreaptă a creierului controlează predominant funcţiile jumătăţii stângi ale corpului şi totodată este în legătură cu înţelegerea sufletească, creativitatea, simţurile, intuiţia, percepţia spaţiului şi a muzicii. Emisfera dreaptă corespunde Yin în tradiţia chineză, precum şi  Lunii, apei, aspectelor feminine şi receptivităţii.
Emisfera stângă controlează în mod predominant partea dreaptă a corpului şi are legătură cu logica, gândirea analitică şi raţională, inteligenţa, limbajul şi matematica. Corespunde, de asemenea,  chinezescului Yang , Soarelui, aspectelor masculine şi principiului  de a dărui.

Epilepsia
În timpul unei crize de epilepsie o persoană eliberează prin energie apăsarea şi agresiunea.
“Energia pozitivă pe care o eliberaţi, va permite să vă abandonaţi atât memoria cât şi cunoştinţa. Acceptaţi forţele şi energiile din interiorul dvs. fără a le reprima sau dezaproba şi îmbrăcaţi-le într-o formă conştientă.
Experimentaţi şi acceptaţi orice primiţi în conştiinţă atunci când adormiţi. Aceasta vă va permite să învăţaţi ce este devotamentul şi să lăsaţi lucrurile să se elibereze fără a fi forţat să o faceţi.”

Pierderea cunoştinţei (comoţie)
Noţiunea de comoţie reprezintă ceva ce va demolează întreaga maniera de a gândi. Eşti incapabil să ţii capul ridicat din cauza că începe să te doară de îndată ce te ridici. Trăieşti cu vechea ta manieră de a gândi şi rămâi tu însuţi. Dă-ţi şansa de a integra în viaţa ta simţămintele şi intuiţia.

Tumori pe creier
O tumoare pe creier este un semnal că  trebuie să schimbi modul de a gândi. Eşti ceea ce se numeşte “greu de cap” şi nu doreşti să renunţi la vechile  deprinderi care au durat suficient de mult încât să te îmbolnăvească şi în plan fizic. Trebuie să încerci să înţelegi că întreaga viaţă este supusă schimbărilor permanente. Ai încredere în puterea vieţii şi vei găsi libertatea.

Durerile de cap
Durerile de cap sunt un indiciu al unei tensiuni excesive. Pot fi cauzate de existenţa  unei ambiţii excesive şi/sau unei  dorinţe acute de perfecţiune. O altă cauză obişnuită a durerilor cumplite de cap este îngrijorarea permanentă. Greşeala este că acorzi o prea mare importanţă raţionalului care sălăşluieşte în mintea ta prea mult timp. Regăseşte-ţi echilibrul prin conştientizarea a ceea ce se întâmplă în interiorul tău şi  prin a-ţi urma intuiţia. Lasă lucrurile să curgă fără să le judeci. Aceasta va slăbi tensiunea şi va crea spaţiu pentru pace, dragoste şi bucurie.

 

Apoplexia
În timpul unui atac de apoplexie, irigarea anumitor zone ale creierului se întrerupe şi acestea încetează să mai funcţioneze corespunzător. Aceasta demonstrează o rezistenţă extremă împotriva vieţii şi o negare a Eu-lui  în acelaşi timp. Ceea ce rezultă de aici este paralizia care restricţionează activitatea ta în lumea de afară. Înţelege aceasta lecţie, dezvoltă şi acordă mai mare atenţie simţămintelor tale si intuiţiei. Acceptă viaţa ca un tot.

Părul – Problemele părului în general

Părul tău este un simbol al libertăţii şi puterii. În vremurile de demult, părul lung era un semn al libertăţii civice, dimpotrivă părul scurt însemna de cele mai multe ori că puterea, libertatea şi demnitatea persoanei vizate au fost retrase. Dacă ai probleme cu părul  întrebă-te ce doreşti de fapt să faci în raport cu ce se aşteaptă de la tine de către alţii. Dacă vei găsi curajul să fi sincer cu tine vei putea regăsi bucuria de a trăi şi totodată vei da un sens libertăţii şi puterii – la fel ca şi părul tău. Dezvoltarea acestei linii de gândire îţi poate da o interpretare pentru părul degenerat.

 Ochii – Problemele ochilor în general

Ochii noştri sunt ferestrele lumii şi oglinda sufletului nostru. Ei primesc impresii şi reflectă la rândul lor ceea ce percepem. Dacă aveţi probleme cu ochii trebuie să vă întrebaţi ce anume nu vreţi să vedeţi. Claritatea perfectă este în legătură cu ceea ce conştientizaţi, pentru a putea găsi lumina şi adevărul. Priviţi înăuntrul vostru înainte de a întoarce privirea către lume. În acest fel veţi fi capabil să aveţi o altă perspectiva a lucrurilor legate de voi.

Conjunctivitele

Conjunctivitele indică un conflict pe care refuzaţi să-l conştientizaţi. Dacă simţiţi dorinţa de a închide ochii, atunci priviţi în interiorul fiinţei voastre. Fiţi oneşti cu voi înşivă şi asumaţi-vă conflictul. Priviţi-l conştient şi observaţi-vă reacţiile fără să le condamnaţi. Soluţia este deja la voi.

 Orbirea

Orbirea este  formă extremă de a nu dori să vedeţi. Este manifestarea orbirii conştiinţei. Orbirea poate şi trebuie să conducă influxul în interior. Uitaţi-vă în interiorul vostru, iar libertatea pe care o veţi găsi va releva lucrurile care sunt refuzate privirii lumii. În acest fel veţi descoperi o noua lume şi un nou mod de a percepe lucrurile.

 Discromatopsie

Pentru cei ce nu pot distinge culorile, totul pare cenuşiu şi arată la fel. Dacă sunteţi incapabil să vedeţi diversitatea culorilor vieţii, deschideţi din nou ochii asupra unităţii care stă la baza relaţiilor dintre toate lucrurile şi aruncaţi din nou o privire asupra lumii. Veţi realiza  cât de multă bucurie şi plăcere veţi găsi în diversitatea vieţii.

Cataracta cenuşie

Când aveţi cataractă cenuşie, viziunea voastră asupra lumii este diminuată şi lucrurile nu pot fi percepute cu claritate. Practic refuzaţi să vedeţi anumite lucruri şi  păstraţi o distanţă între voi înşivă şi mediul înconjurător. Este ca şi cum aţi lăsa jos transperantele. Raţiunea pentru care viziunea tridimensională a fost diminuată este să vă ajute să vă opriţi a privi numai conturul extern al lucrurilor. Astfel, dacă viitorul pare întunecat priviţi în interior până găsiţi fluxul de lumină. Atunci aceasta va revărsa lumină pe cenuşiul lumii de afară, aşa cum soarele străluceşte peste griurile unei zile terne.

 Glaucomul

Glaucomul este rezultatul creşterii presiunii intraoculare. Aceasta la rândul ei este rezultatul unei continue presiuni a fluxului interior cauzată de lacrimile care nu au curs şi de sentimentul că aţi fost răniţi. Aţi pierdut literalmente busola unei vieţi vaste şi expansive. Percepeţi doar o mică parte a întregului, iar aceasta corespunde ideilor pe care le aveţi deja formate despre aceasta. Admiteţi  supărarea şi lăsaţi lacrimile să curgă. După aceasta veţi fi capabil să vă deschideţi către viaţă din nou.

 Miopia

Miopia este întotdeauna un indiciu pentru o prea mare subiectivitate. Priviţi totul din propriul punct de vedere. Viziunea voastră limitată indică faptul că ar trebui să vă analizaţi foarte bine, şi să faceţi în aşa fel pentru a mari cunoaşterea despre sine. Lumea care ne înconjoară este întotdeauna o expresie a propriului Eu. Astfel, ceea ce vedeţi în jurul vostru vă învaţă multe despre voi înşivă şi vă va  ajuta să dobândiţi  mai multă maturitate. Vederea asupra lumii înconjurătoare se va extinde odată ce veţi descoperi extinderea în interiorul vostru.
(Din acest motiv, miopia dispare de cele mai multe ori la bătrâneţe. Pe de altă parte, se poate dezvolta la aceasta vârstă).

Strabism

Este un fel de viziune unilaterală, în care vedeţi totul dintr-un singur punct de vedere şi în care lucrurile par plate şi bidimensionale. Pentru a deveni un întreg, trebuie să încercaţi să aflaţi şi celelalte laturi ale lucrurilor şi, totodată, să învăţaţi să le acceptaţi. Încercaţi să vedeţi într-o altă dimensiune a realităţii fără să excludeţi anumite aspecte ale acesteia. Boala vă va forţa să fiţi sinceri cu voi înşivă şi în acelaşi timp vă va arăta că aveţi lipsuri. Acordaţi atenţie la ce vă spune corpul vostru  şi veţi descoperi frumuseţea, fiind capabili de a vedea toate laturile vieţii.

 Hipermetropia

Hipermetropia apare de obicei la o vârstă înaintată. Este un indicator pentru a vedea viaţa ca un tot şi a nu rămâne prinşi în trivialităţi. Urmaţi sfatul pe care ochii vi-l dau.

 Nasul – Inflamaţiile nazale

Nasul este un organ prin care inhalaţi şi expiraţi aerul. Un nas obturat restrânge acest schimb cu exteriorul. (A se vedea şi Sistemul respirator). Când aveţi o răceală vreţi să vă retrageţi în sine pentru că nu mai puteţi mirosi lucrurile. Poate exista un conflict pe care încercaţi să-l ştergeţi, sau poate lucrurile au devenit pur şi simplu prea mult pentru voi.
Asiguraţi-vă pacea şi odihna după care tânjiţi îngăduiţi-vă să puneţi  distanţă între voi şi ceilalţi oameni, între voi şi probleme. Adunaţi noi puteri. Veţi fi atunci capabili să vă clarificaţi conflictele cu  mai multă uşurinţă.

 Problemele sinusurilor

Aceste simptome indică faptul că cineva apropiat vă irită. Observaţi modul în  care aţi reacţionat şi acceptaţi-l. Asiguraţi-vă odihna şi regăsiţi-vă puterea şi independenţa. Dacă reuşiţi, nimeni nu va mai putea să vă enerveze de acum încolo.

Urechile – Dureri de urechi,  otite

Ca în toate procesele inflamatorii, este vorba de o nemulţumire cauzată de un conflict care nu a fost eradicat. Ce anume doriţi să auziţi? În ce zonă a vieţii voastre vă lipseşte smerenia?  Traume de acest gen apar în mod frecvent în copilărie.  Devenim conştienţi de faptul că în mod inconştient, atragem situaţii şi persoane din exterior care ne învaţă exact acele lucruri pe care refuzam să le învăţăm singuri. Ascultaţi şi învăţaţi, orice  lucru are ceva să ne spună. Ascultaţi, de asemenea, vocea interioară şi urmaţi-i sfatul. În acest mod nu va mai fi nevoie să vă îmbolnăviţi .

 Auzul slăbit

Aceste simptome apar în mod obişnuit la o vârstă avansată. Persoanele afectate se izolează în ele însele mai mult decât înainte şi devin din ce în ce mai rigide şi inflexibile şi au o mai mică dorinţă de a asculta. Cu toate că cele expuse apar, cel mai des, la persoane în vârstă, aceasta nu este o regulă absolută. Ca boală, vârsta a treia scoate la iveală adevărul. Astfel  problemele care nu au fost rezolvate de-a lungul vieţii reapar. Încercaţi să menţineţi o minte deschisă şi receptivă pe măsură ce îmbătrâniţi şi învăţaţi din tot ceea ce vi se întâmplă. Ascultaţi, de asemenea, conştiincios vocea interioară şi fiţi deschişi la ceea ce vine.

 Surzenia totală

Numai persoanele care au ignorat total vocea interioară pentru multă vreme devin surde. Aceasta este o forma extremă a simptomelor descrise înainte, o stare de îmbolnăvire a inimii-capului şi de izolare. Prin a fi surd sunteţi în mod absolut forţaţi să ascultaţi ceea ce se întâmplă în interiorul vostru. Învăţaţi din aceasta şi ascultaţi semnalele din interior şi fluxul vital din voi. Deschideţi-vă complet vocii interioare şi ascultaţi-i comenzile.

 Gura – Respiraţia neplăcută

Ceea ce expiraţi corespunde cu starea voastră interioară. Dacă respiraţia voastră miroase neplăcut  este din cauza că gândurile sunt de asemenea neplăcute. Sunteţi nemulţumiţi privind adevărul în faţă. Uitaţi-vă bine la adevărurile de care sunteţi în mod special preocupat şi realizaţi  odată că dragostea, prietenia şi onestitatea prevalează în interiorul vostru iar respiraţia voastră va redeveni proaspătă.

 Probleme generale ale gurii

Problemele legate de gura indică o anumită inabilitate de a accepta noi impresii sau idei. Ca urmare, sunteţi copleşiţi de opinii rigide şi aţi devenit rigizi. Învăţaţi să fiţi receptivi la noi idei şi concepţii şi fiţi pregătiţi să acceptaţi noul. Deveniţi mai flexibili şi mai deschişi.

 Polipi nazali

Aceste probleme sunt în mod uzual un semn al dificultăţilor în familie, o atmosfera tensionată acasă, unde copiii  sunt nemulţumiţi şi se simt îndepărtaţi. Daţi copiilor înţelegerea faptului că sunt doriţi, în ciuda greutăţilor de orice natură. Fiecare fiinţă umană este expresia puterii divine a creaţiei şi are dreptul să fie aici, în privinţa a ceea ce ea sau el au de învăţat. Acceptaţi-vă atât pe voi cât şi pe copii aşa cum sunt şi oferiţi-vă unul altuia dragoste şi afecţiune.

 Dinţii şi gingiile

Problemele danturii în general inclusiv deteriorarea dinţilor
Starea danturii voastre arată în ce măsura sunteţi capabili să vă evidenţiaţi, să duceţi o lupta, să vă găsiţi o cale.
O dantură deteriorată indică că aveţi mari dificultăţi în a va exprima forţa (prin analogie cu felinele) să vă evidenţiaţi pe voi înşivă şi faptul că, pe de alta parte, nu vreţi să recunoaşteţi acest lucru, ori sunteţi incapabil să o faceţi.
Aveţi adesea dificultăţi în a lua decizii şi în a sublima agresivitatea naturală pierzând dragostea şi recunoaşterea generală. Fiţi voi înşivă, observaţi ce aşteaptă lumea de la voi. Acceptaţi-vă tendinţele spre agresivitate şi lăsaţi-le să ia loc în interiorul vostru fără a le condamna. În acest fel se pot transforma într-o forţă pozitivă şi constructivă care vă va ajuta să vă atingeţi cu uşurinţă scopurile.

 Scrâşnirea dinţilor noaptea

Scrâşnirea dinţilor noaptea este indicaţia a unei agresivităţi neeliberate, neexprimate, neînţelese. Dorinţa de a avea acţiuni incisive nu este admisă în timpul zilei, de unde acest exces de încrâncenare în timpul nopţii. Este timpul să deveniţi conştienţi de furia voastră, de agresivitate şi neajutorare. Nu le îndepărtaţi până nu adormiţi. (Ase vedea şi Problemele de deteriorare).

 Tartrul (Odontolithiasis)

Aceasta nemulţumire este o manifestare a unei agresiuni care nu a fost înlăturată şi care literalmente s-a transformat în piatră. Aceasta înseamnă că, dacă vă rezolvaţi problemele cu mai multă conştiinciozitate nu va mai fi nevoie ca efectele să se manifeste prin dinţii voştri.

 Dinţii falşi

Dinţii falşi creează o impresie de vitalitate şi evidenţiere care în realitate nu există. Dacă aveţi dinţi falşi, priviţi-vă să vedeţi dacă aţi luat mai mult decât puteţi mesteca sau dacă trăiţi prea mult în acord cu ceea ce alte persoane aşteaptă de la dumneavoastră. Întrebaţi-vă ce doriţi cu adevărat şi aveţi curajul să lăsaţi deoparte dorinţele altora.

 Probleme generale ale gingiilor

Aşa cum gingiile sunt baza dinţilor, aşa încrederea în viaţă şi în sine sunt baza în a fi capabil să evidenţiaţi. Problemele legate de gingii indică o incapacitate în acesta zona, probabil datorată temerii de a pierde dragostea. Sunteţi atinşi şi vulnerabili şi nu aveţi curajul să spargeţi gheaţa. Atâta vreme cât vă veţi iubi şi vă veţi accepta ca atare, nu veţi mai fi dependenţi de dragostea şi recunoaşterea celorlalţi şi veţi fi capabili sa va realizaţi propriile dorinţe. Veţi deveni autentici în a oferi celorlalţi dragostea pe care aţi descoperit-o în voi înşivă.

 Gâtul – Probleme generale ale gâtului

Problemele cu gâtul indică faptul că nu vrem sau nu suntem capabili să înghiţim ceva. Pot, de asemenea, să vă atragă atenţia asupra faptului că aţi exagerat furia, trăiri care v-au durut, etc. pe care nu doriţi să le exprimaţi. Din acest motiv durerile de gât au de a face cu frica într-o anumită măsură.

 Laringitele

Când aveţi laringita sunteţi forţaţi să vă retrageţi de la comunicare şi confruntare. Aceasta poate fi cauzată de frica de a fi respins când vă exprimaţi cu voce tare opiniile. Acest simptom este un semn că ar trebui să învăţaţi să vă exprimaţi resentimentele şi furia (adesea în faţa autorităţilor) în moduri diferite. Problemele pe care le-aţi avut în lumea exterioară sunt doar o expresie a conflictului dinăuntrul vostru. Odihniţi-vă pentru o vreme singuri şi priviţi în voi ceva mai mult. Atunci când veţi putea vorbi cu dragoste şi încredere, nu veţi mai avea nevoie să vă pierdeţi vocea.

Amigdalele
Când amigdalele voastre sunt inflamate aveţi dificultăţi în a înghiţi. Este ceva ce nu mai acceptaţi de acum înainte să înghiţiţi, vă reprimaţi trăirile în ciuda acestora, poate de teama de ceva anume. Ca în toate procesele inflamatorii, amigdalitele sunt un indiciu al unui conflict acut care a fost reprimat. Sfatul este să vă retrageţi şi să lăsaţi lucrurile pe drumul lor, pentru o vreme. Acceptaţi-vă sentimentele şi furia. Cu timpul, aceste sentimente vor înceta sa va mai sperie şi veţi deveni deschis şi liber.

 Dificultăţi de înghiţire

Daca aveţi dificultăţi de înghiţire sau aveţi un nod în gât, trebuie să vă întrebaţi ce anume nu puteţi sau nu doriţi să înghiţiţi. Acceptaţi-vă limitele. Când ceva devine prea mult pentru dumneavoastră nu vă forţaţi să procedaţi aşa cum alţii ar dori să o faceţi. Amintiţi-vă pacea şi forţa pe care le aveţi în interiorul vostru. fiţi dumneavoastră înşivă.
Sistemul RespiratorRespiraţia (în general)
Astmul
Când suferiţi de astm respiraţi mult aer dar aveţi dificultăţi în a-l elibera din nou. Pentru ca eliberaţi o cantitate atât de mică este posibil sa nu puteţi inspira de ajuns  si astfel capacitatea respiratorie se va diminua din ce în ce. Sunteţi probabil  persoane care tânjesc după dragoste dar care nu au învăţat încă să o ofere. Dar să luaţi întotdeauna fără să oferiţi nu merge. Ce păstraţi şi ce nu doriţi să oferiţi? Aveţi agresiuni sau furie pe care nu le admiteţi?  citiţi din Matei 5;44 in Biblie si recunoaşteţi că exista destul pentru orice şi oricine. Toată viaţa pe care o avem de oferit este deja prezentă în noi. Oferiţi  celorlalţi ceea ce aveţi deja şi o noua viaţa va începe iar să circule prin voi. Nu vă fie teamă să admiteţi prezentul statut de om neajutorat şi sentimentul ca sunteţi nesemnificativ, dacă procedaţi aşa veţi primi numai sprijin. Deveniţi conştienţi de ceea ce anume aţi respins sau şters de curând. Acceptaţi şi cuprindeţi viaţa în totalitatea ei şi veţi realiza că nu mai exista “duşmani” – ei au fost doar un produs al minţii voastre conştiente. În final veţi fi capabil să respiraţi liber din nou – un sentiment minunat.

Dificultăţi de respiraţie

Dacă pieptul vostru se simte ”ţinut” când inspiraţi sau aveţi dificultăţi în a lua aer întrebaţi-vă ce anume este ceea ce va restricţionează şi nu vă lasă să respiraţi liber. Conştientizaţi de asemenea, când şi ce v-a luat respiraţia sau v-a întrerupt-o. Acceptaţi faptul că sunteţi persoane libere. Adevărata libertate se află în sine, în conştiinţa voastră. Rămâne la latitudinea voastră să eliberaţi orice constrângeri aparent exterioare.

 Bronşitele

Bronşitele indică un conflict acut, manie sau tulburare în familie, sau în imediata voastră apropiere. Răceala indică faptul că există ceva pe care în mod inconştient doriţi să-l îndepărtaţi, ceva ce vă tulbură şi vă înfurie. Realizaţi că membrii familiei voastre, la fel ca oricine altcineva, au aceeaşi şcoală de viaţă cu a voastră. Acceptaţi faptul că fiecare persoana are drumul ei în viaţă. Împăcaţi-vă cu voi şi cu viaţa pe care o duceţi.

Pneumonia
Pneumonia este un semn ca procesul comunicării cu viaţa şi toate aspectele sale incluzând pe cele nemateriale sunt deranjate. Sunteţi prins într-un conflict cu propriul Ego conflict care a făcut ca plămânii să ia foc. În multe cazuri persoana implicată  a suferit din punct de vedere emoţional, ca urmare s-a retras în ea însăşi. Respiraţi respiraţia vieţii din nou. Fluxul supărării şi al bucuriei sunt la fel; în turbulenţele vieţii există o balanţă a armoniei.

 Tuberculoza

Tuberculoza indică un sever conflict al Ego-ului cu toată viaţa care vă înconjoară. Doriţi prea mult de la voi şi asta v-a făcut să uitaţi respiraţia minunata a vieţii. Respiraţi din nou liber şi deschideţi-vă spre viaţa în unitatea şi diversitatea ei şi realizaţi că există îndeajuns pentru orice şi oricine.

Inima
Tulburările emoţionale sunt date de lipsa de bucurie, precum şi respingerea vieţii. Trebuie să  ascultaţi mesajul inimii voastre mult mai atent. În acelaşi timp întrebaţi-vă când capul şi inima, intelectul şi emoţiile sunt în echilibru. Acestea mai reprezintă un ritm vital pentru viaţa voastră? Trăiţi din toata inima? Sunteţi capabil să vă chestionaţi inima în mod liber sau aveţi nevoie întâi să vă îmbolnăviţi? Dacă nu, nu este nevoie să aveţi nici un fel de probleme cu inima.

Aritmii
Aritmiile inimii sunt un indiciu al unei tulburări emoţionale şi o disfuncţie pe care aţi construit-o dumneavoastră înşivă. Ceva este în afara echilibrului. Indiferent ce a cauzat această tulburare, încercaţi să o integraţi în mod conştient în viaţa dumneavoastră.

Atacul de cord
Un atac de cord indică eliberarea unei mari acumulări de energie “agresivă”. Este suma totală a supărărilor şi enervărilor voastre care nu au găsit altă ieşire şi care s-au întors către voi cu toată forţa. Priviţi cu atenţie “camera de presiune” a emoţiilor neexteriorizate şi nu încercaţi să vă judecaţi. Deschideţi-vă inima către dumneavoastră şi către alţii şi salvaţi-vă de la a avea un atac de cord.

Angina Pectorală
Constrângerile au întotdeauna, legătură cu frica şi în cazul anginei pectorale, expresii ca inimă grea, o inimă rece sau o inimă de piatră sunt foarte sugestive. Aţi oprit deseori Ego-ul vostru de la unitatea vieţii şi a emoţiilor ceea ce are ca rezultat blocarea lor. Separarea creează întotdeauna antagonisme sau o atitudine de apărare. (a se vedea în Biblie Moise 15:7 şi Evreii 3:8). Aceasta la rândul său, creează frica, pe care încercaţi să o compensaţi prin a va strădui pentru putere. Expresia fizică a acestui mecanism este angina pectorală. Când vă închideţi în voi nimic nu poate intra şi ieşi deci deschideţi-vă către lucrurile care vă sperie. Viaţa este un proces de schimburi continue iar închiderea în sine şi separarea vă blochează. Oferiţi-vă liber  frumuseţea din dumneavoastră înşivă.

Sângele – Problemele sângelui (în general)


Când aveţi probleme cu sângele, trupul va arăta că viaţa vă este lipsită de bucurie iar ideile şi gândurile nu pot circula liber. De ce nu puteţi vedea frumosul din jurul vostru? De ce sunteţi atât de orbi asupra părţii pozitive a vieţii? Daţi gândurilor voastre libertatea să împărtăşească frumuseţea vieţii şi permiteţi-le să circule liber.

Anemia
Anemia indică o lipsă de bucurie şi de forţă şi o viaţă lipsită de dinamism. De ce refuzaţi să faceţi uz de energia care se afla în voi? Trebuie să realizaţi că există destulă putere, energie şi bucurie pentru noi toţi şi nu trebuie decât să ne deschidem către exterior pentru a o lăsa să intre.

Arteroscleroza
Ateroscleroza indică rezistenţă, tensiune, rigiditate şi o minte obtuză. În aparenţă aţi devenit prea inflexibili atât în privinţa minţii, cât şi a corpului şi nu înţelegeţi aceasta. Acum corpul vostru încearcă să va explice cu claritate care sunt apropierile de viaţă care va lipsesc: deschidere, flexibilitate, toleranţă, afirmarea vieţii şi a lumii înconjurătoare şi liniştea. Deschideţi-vă spre acestea şi trăiţi în pace, în acelaşi timp cu voi şi cu lumea.

Embolia

Embolia indică faptul că nu mai sunteţi flexibil înăuntrul vostru şi că aţi devenit rigizi din punct de vedere mental. Viaţa voastră a fost canalizată prea mult pe repaus şi relaxare şi, ca rezultat trupul vostru a devenit letargic. Realizaţi că totul în viaţă este în mişcare şi că nu faceţi excepţie de la aceasta. Fiţi deschişi şi abordaţi o atitudine flexibilă, deveniţi toleranţi şi iubiţi natura.

Presiunea arterială crescută
Presiunea arterială crescută apare atunci când nu v-aţi exprimat gândurile şi emoţiile o lungă perioadă de timp. Trăiţi constant la marginea unui conflict fără să ajungeţi la nici o concluzie. Aceasta natural că vă ţine într-o presiune continuă. (Acest fel de problemă este menţionată în Biblie în Proverbe 13 ;12). Priviţi cu atenţie problemele. Simţiţi calea către ele şi lăsaţi-le să se îndepărteze fără să ţineţi neapărat la una dintre ele. Un conflict va arată unde trebuie să învăţaţi să vă eliberaţi. În acest fel veţi fi capabil să eliberaţi o mare presiune şi să faceţi faţă problemelor voastre într-o manieră calmă.

Presiunea arteriala scăzută
O presiune arterială scăzută este un indiciu că încercaţi să evitaţi să faceţi faţă problemelor. Sunteţi lipsiţi de energie vitală vigoare şi nu vă puteţi evidenţia. Poate indica, de asemenea, o încercare de a evita sexualitatea. Priviţi forţele care lucrează în interiorul vostru, fără să emiteţi nici o judecată. Observaţi pur şi simplu ce se întâmplă şi acceptaţi-vă cu toate bolile. Dacă puteţi să fiţi oneşti cu voi veţi constata că veţi putea face faţă vieţii şi responsabilităţilor sale. Aplecaţi-vă asupra interiorului vostru şi veţi descoperi că sunteţi puternici şi atunci veţi fi capabili să vă bucuraţi fiind activ.

Varicele
Oamenii care suferă această stare au adesea o opoziţie a energiei interne faţă cu munca pe care o depun şi care nu le place de loc. Se simt depăşiţi de muncă şi uneori dezamăgiţi. Rezultatul este letargia, negativitatea şi pot avea o lipsa de elasticitate, energie şi o lipsă a sprijinului interior. Aceasta încearcă să vă spună venele voastre cu varice. Este important să acceptaţi situaţia voastră şi maniera de a acţiona. Fiţi voi înşivă din nou, apoi veţi fi capabili să vă relaxaţi şi să găsiţi o cale de a trăi viaţă cu bucurie şi o trăire interioară completă. Poate că tot ceea ce trebuie să faceţi este să vă schimbaţi atitudinea şi apropierea faţă de lume. Odată ce aţi devenit liberi din acest punct de vedere, sistemul circulator va fi şi el capabil să funcţioneze liber. Corpul este expresia gândurilor voastre.

Colapsul circulator
Simptomele de acest fel vă dau ocazia de a vă eschiva de la responsabilităţi şi de la probleme în loc să le rezolvaţi. În acest fel puteţi  câştiga putere asupra celorlalţi. Odată ce aceste simptome scad în intensitate vă veţi da seama ca problemele vă copleşesc mai mult ca oricând. Admiteţi că nu aveţi putere asupra anumitor situaţii şi acceptaţi acest fapt. Apoi aruncaţi o privire asupra problemelor fără a reprima nimic. Veţi fi capabili să găsiţi o soluţie pe aceasta cale şi veţi putea descoperi că vă veţi bucura asumându-vă responsabilităţi.

 

Edemele

Edema indică faptul că doriţi să reţineţi ceva. Poate vă e teama să pierdeţi ceva dar nu aveţi puterea să o recunoaşteţi. Este timpul să terminaţi cu trecutul.

Stomacul – Problemele stomacului (în general)
Stomacul are legătură cu recepţia şi digerarea emoţiilor Aceasta funcţie solicită o atitudine de deschidere, acceptare şi devotament. Dacă cineva şi-a interzis  capacitatea pentru a simţi în viata sa conştientă, stomacul va trebui să elibereze emoţiile. În ideea de a vă deschide către sentimente şi impresii, idei şi opinii şi să le integraţi în mod conştient este nevoie de mai multă încredere în sine. Datorită lipsei  de încredere aveţi dificultăţi în acceptarea sentimentelor, în special, ale furiei şi agresivităţii şi, de asemenea, va este greu să faceţi faţă conflictelor. În schimb, preferaţi să înghiţiţi lucrurile şi să le lăsaţi pe ele să vă mănânce. Deschideţi-vă spre tot ceea ce viaţa v-a adus şi continuă să vă ofere. Odată ce aţi început să înţelegeţi că exista un sens în spatele a tot ceea ce se întâmplă (şi veţi fi capabili să înţelegeţi numai dacă veţi fi deschişi şi receptivi)  nu veţi mai simţi lucrurile atât de apăsătoare in stomacul vostru. Veţi învăţa, de asemenea, să vă întoarceţi spre viaţă, cu toate impresiile şi experienţele şi veţi fi capabili să vă acceptaţi sentimentele şi să le exprimaţi liber.

Lipsa apetitului

Lipsa apetitului este un indiciu că vă este teama de noi impresii şi că refuzaţi să acceptaţi procesul digestiei care se manifestă odată cu acestea. Este cât se poate de evident că ceva vă strică apetitul. Lumea este plină de noi şi interesante impresii, şi dacă le întoarceţi spatele veţi trăi numai pe jumătate. Încercaţi să creşteţi fluxul interior pentru a primi  impresii şi apetitul se va dezvolta de la sine.

 Ulcerul gastric

Ulcerul gastric îl găsim la o persoana care nu poate să-şi exteriorizeze sentimentele şi agresivitatea, iar acestea se întorc înspre ea însăşi. Este un fel de autodistrugere pentru stomac, care începe să se digere pe el însuşi. Acceptaţi-vă sentimentele şi nu mai evitaţi conflictele. Deschideţi-vă spre impresiile din afară şi în mod conştient digeraţi-le şi acceptaţi-vă, totodată, şi  agresiunea. Admiteţi că sunteţi dornic de protecţia din copilărie cum ar fi dorinţa de a fi iubit şi de a se avea grijă de voi.

Arsuri gastrice

Dacă vă înghiţiţi furia iar şi iar, sucul gastric va deveni foarte acid într-o încercare inconştientă de a vă exterioriza sentimentele, ceea ce va duce la senzaţia de arsură. În acelaşi timp aceasta creează o presiune care previne cantitatea viitoarei mese. Înghiţirea hranei vă deranjează. Realizaţi că există un sens pentru orice în viaţă, incluzând modul în care reacţionaţi. Înţelegerea acesteia vă va da în viitor, un sentiment de încredere şi securitate, care vă va fi de ajutor în a va exprima nevoile şi furia (dacă mai este acolo) mult mai liber.

Greaţa (şi vomitatul)
Greaţa indică totdeauna respingerea a ceva ce am găsit că este prea greu de digerat nu numai în sensul fizic al cuvântului. Dacă mâncăm prea multe alimente sau avem multe idei, nu vom fi în stare să le digerăm suficient, iar voma ne previne că  ne încărcăm prea tare. Greaţa şi vomitatul în timpul sarcinii, în general, înseamnă lipsa dorinţei de a recepta sperma la concepţia copilului, dar mai poate însemnă respingerea propriei feminităţi, sau chiar a copilului însuşi. Oricare ar fi cazul fiţi un pic mai conştienţi de ce anume înghiţiţi şi fiţi sigur că este digerabil. Dacă sunteţi incapabili să schimbaţi situaţia în care vă aflaţi, deschideţi-vă mai mult şi veţi fi capabili să recepţionaţi mai mult. Mulţumiţi corpului dumneavoastră pentru ceea ce vă spune.

Tractul intestinal
Generarea de gaze
Aceste simptome sunt  adesea datorate faptului că nu puteţi sau nu vreţi să înghiţiţi ceva. În acelaşi timp, există o lipsă de dorinţă de a admite aceasta şi de asemenea, prin înghiţirea aerului, simulaţi actul real al înghiţirii. O altă cauza poate fi faptul că aţi înghiţit prea multe lucruri pe care nu le-aţi agreat, nu v-aţi împăcat şi acum sunteţi pe punctul de a exploda. Trebuie să fiţi mai selectiv şi să intraţi în contact  numai cu ceea ce doriţi şi ceea ce puteţi digera corespunzător. Acceptaţi-vă aşa cum sunteţi, incluzând orice limite puteţi avea şi învăţaţi să spuneţi “nu”. Veţi fi capabil să vă relaxaţi din nou şi  fluxul vieţii va trece prin voi mult mai uşor.

Apendicitele
Ca proces inflamator, apendicitele indică faptul că există o urgenţă, o problemă acută care blochează fluxul vieţii, în mod frecvent asociată cu o frică de viaţă. Opriţi întoarcerea în trecutul vostru şi viaţa îşi va relua cursul.

 Spasmele intestinale

Crampele şi colicile indică frecvent o tensiune care se refera la cum o persoana îşi girează fazele dezvoltării sale. Trebuie să învăţaţi să lăsaţi deoparte acele lucruri care nu mai sunt valide pentru dezvoltarea voastră. Tensiunea va slăbi ea însăşi sau nici măcar nu va fi nevoie să interveniţi. Lăsaţi-o să treacă , Fiţi deschişi pentru nou, permiteţi vieţii să vă învăluie.

Colita ulceroasă
Probabil că aţi avut părinţi foarte meticuloşi şi stricţi. Aţi avut parte de experienţe de reprimare şi umilire, cu rezultatul că vă este teamă de a vă arăta propria personalitate şi adesea jucaţi un rol doar ca să faceţi plăcere altora. Aşa cum aveţi o excesivă şi puternică dorinţă de afecţiune, vă ataşaţi prea puternic de alţii în loc să trăiţi propria viaţă. Fiţi voi înşivă! Puteţi să vă acceptaţi şi să vă iubiţi, vă veţi elibera de dependenţa de alţii şi veţi ajunge să realizaţi că viaţa este plăcută.

 Diareea (cazurile acute sau cronice)

Frica este în mod uzual implicată în cazurile de diaree. În anumite cazuri reprezintă o uşurare a ceva pe care, în loc să îl acceptăm şi să îl digerăm îl tot cărăm cu noi. Toate experienţele şi impresiile au ceva frumos şi sunt folositoare pentru voi. Deschideţi-vă fără teamă şi permiteţi-le să rămână înăuntrul vostru.

Hemoroizii
Aceste simptome arată că înfruntaţi probleme pe care trebuie să le lăsaţi deoparte, că ceva vă oprimă, ceva pe care nu puteţi sau nu vreţi să îl eliberaţi. Încercaţi să priviţi conştient indiferent ce este lucrul care va sperie şi faceţi-o fără frică. Nu reluaţi pas cu pas provocarea, lăsaţi-o să treacă fără să vă condamnaţi. Atâta timp cât puteţi accepta provocarea pe care o aveţi, veţi simţi lumina şi o inima deschisă şi capabilă să trăiască aici şi acum fără nevoia de hemoroizi.

Probleme digestive (în general / intestinul subţire)
Intestinul subţire analizează şi evaluează mâncarea pe care o mâncăm şi este, de aceea, un simbol al analizei şi digestiei impresiilor şi criticilor. Frica fundamentală este, de asemenea, tipică pentru probleme de acest fel, în special frica de a nu fi capabil de a primi îndeajuns. Probabil că simţiţi o lipsă a securităţii voastre şi aveţi multe de criticat. Dacă reuşiţi să adoptaţi o atitudine mai deschisă veţi fi capabili să vă confruntaţi mult mai uşor cu toate impresiile noi, fără să suferiţi din punct de vedere fizic. Învăţaţi să nu luaţi în serios probleme minore şi devotaţi-vă jocului vieţii cu mai mult entuziasm.

Constipaţia (intestinul gros)
Constipaţia este o manifestare frapantă a unei probleme psihologice la nivelul fizicului. Adeseori are legătură cu lăcomia şi zgârcenia şi aşteptaţi să manipulaţi lucruri, în special lucruri materiale. Aveţi probabil, dificultăţi în a lăsa să treacă vechile idei, precum şi adevărul de a lăsa problemele represive să iasă la suprafaţă. Sunteţi constipat atât mental cât şi fizic şi nu puteţi lăsa anumite lucruri în trecut, aşa cum situaţia dumneavoastră o arată. Lăsaţi la o parte trecutul şi frica voastră şi   opriţi-vă în a reprima lucruri pe care le găsiţi inconfortabile să vă confruntaţi cu ele. Permiteţi fluxului vieţii să treacă prin voi cu generozitate şi veţi găsi siguranţa pe care o căutaţi.

Ulcerul duodenal
Direcţionarea agresivităţii împotriva voastră iar şi iar va spori tensiunea, frica, anxietatea şi presiunea care vor începe să vă mănânce. Care este cea mai bună cale de a stăpâni, o agresiune? Să o exteriorizaţi, ceea ce trebuie făcut numai dacă alţii nu sunt răniţi în acest proces, sau doar să o conştientizaţi şi să o trimiteţi în lumină. După un timp agresiunea dumneavoastră va arde de la sine, iar durerile fizice vor începe să dispară.

Pancreasul

Diabetul
La baza acestor îmbolnăviri stă în mod frecvent o dorinţă de dragoste, şi în acelaşi timp, o inabilitatea de a se lăsa iubit. Vă lipseşte dulceaţa vieţii şi tânjiţi după dragostea pe care sunteţi incapabili să o oferiţi. Lăsaţi să treacă trecutul şi acceptaţi că distracţia, jocurile şi dragostea şi afecţiunea sunt baza fundamentală a vieţii.

 Ficatul – Probleme ficatului (în general)

Cele mai importante funcţii ale ficatului sunt metabolizarea (a carbohidraţilor şi proteinelor) si dezintoxicarea. Totodată, el analizează ceea ce este benefic pentru corp şi ceea ce nu este benefic. Astfel, din punct de vedere psihologic şi al nivelului spiritual ficatul are legătura cu evaluarea şi judecata, la fel şi cu măsura, proporţia şi excesul. Ficatul converteşte hrana animală şi proteinele vegetale în proteine umane, unde substanţele rămân aceleaşi. Astfel, acest organ creează forme adecvate în afara slăbirii, şi este, de aceea, un simbol al domeniului de maximă evoluţie şi dezvoltare. În timpul procesului aminoacizii care reprezintă substanţa de bază, rămân nealteraţi cu toate că structura şi forma de manifestare sunt schimbate. În acelaşi fel multiple forme de viaţă sunt numai manifestări ale acesteia. Ficatul este o expresie a vieţii şi este asociat cu religia, recunoaşterea sursei vieţii (potrivit lui Dethlefsen). Dacă aveţi probleme cu ficatul ar trebui să vă întrebaţi unde faceţi excese în zona vieţii dumneavoastră şi ce nu este bun, dacă nu vă otrăveşte. Aveţi standarde de a judeca  cu măsură sau sunteţi neştiutori în privinţa multor lucruri şi vă plângeţi din cauza lor? Sunt idealurile voastre prea înalte? Ce spuneţi despre relaţiile cu Sinele? Adevărul este simplitate, aşa că debarasaţi-vă de tot ceea ce este prea mult pentru voi şi regăsiţi libertatea, înţelegerea dragostea şi încrederea care sunt în voi.

 Icterul

Exageraţi lucrurile sunteţi foarte fixişti şi aveţi puternice opinii colorate. Deveniţi mult mai toleranţi îndreptaţi-vă spre afară şi oferiţi dragostea şi simpatia voastră tuturor persoanelor. Icterul încearcă să vă spună ca să renunţaţi la atitudinea unilaterală.

Hepatita
Hepatita este un indiciu al unui conflict acut. Întrebaţi-vă unde aveţi lipsa în obiective şi de unde furia, teama şi resentimentele care au răsărit în voi. Indiferent care ar fi răspunsul, ele vă forţează acum să vă odihniţi şi vă impun restricţii. Folosiţi acest timp bine şi îndepărtaţi totul, inclusiv criticismul, furia şi vechile idei. Aceasta este schimbarea pentru un nou început. (A se vedea Problemele ficatului).

Ciroza ficatului

Dacă aţi citit interpretările la problemele ficatului descrise mai înainte veţi fi capabil să recunoaşteţi care sunt cauzele şi condiţiile legate de îmbolnăvire. În acest caz, iată, problemele respective au escaladat şi au ajuns la un nou stagiu. În aparenţă nu vreţi să învăţaţi din simptomele anterioare şi nu trageţi consecinţele necesare. Nimic nu s-a schimbat în sine, în viaţa voastră, în privinţa opiniilor care vă privesc. Corpul vostru vă cheamă, poate pentru ultima dată, să vă schimbaţi

Rinichii – Problemele rinichilor (în general)
Ca toate organele perechi, rinichii au de a face cu ideea de parteneriat. Cum plămânii reprezintă domeniul prieteniei şi al comunicaţiei, testiculele şi ovarele relaţiile sexuale şi erosul, rinichii reprezintă complementaritatea care eliberează inconştient o parte din noi către partener. În mod uzual atragem persoane care reprezintă umbra noastră, acest aspect al nostru a ceea ce am vrea să fim sau să reprimăm, dar pe care nu l-am integrat încă.
Daca aveţi probleme cu rinichii este probabil că proiectaţi deficienţele şi problemele voastre asupra partenerului sau asupra altora. Ca rezultat sunteţi foarte senzitivi, adesea dezamăgiţi şi frustraţi şi criticaţi pe alţii. În acelaşi fel, în care corpul vostru va fi otrăvit dacă rinichii nu fac diferenţa între produsele cursul vieţii. Conştiinţa voastră este conducătorul corpului. Treziţi-vă la realitate cât mai repede.

Vezica biliară
Bila este o substanţă extrem de agresivă care arde grăsimile. Problemele cu vezica biliară au întotdeauna legătură cu agresivitatea şi este evident că nu sunteţi total conştienţi de faptul că sunteţi agresivi şi indiferenţi şi nu o eliberaţi.
Simptomele de acest fel indică, în mod uzual, o agresivitate reprimată şi o blocare a energiei. Colericul tipic este bilios prin natura lui pentru că nu eliberează energia în mod conştient. Aruncaţi o privire conştientă asupra orice vă enervează fără să vă judecaţi. Furia se va dizolva, şi veţi fi capabil să folosiţi energia în mod pozitiv.

Calculii vezicii biliare
Aici simptomele descrise anterior au un stadiu crescând de dezvoltare. Înverşunarea sentimentelor grele şi agresivitatea s-au întrupat acum într-o piatră. Este probabil ca modul vostru de viaţă este influenţat de forţe de constrângere.  Deschideţi-vă spre viaţă în toată frumuseţea ei şi lăsaţi trecutul de o parte.Trebuie să vă întrebaţi ce probleme relaţionale aveţi şi care sunt limitele pe care vi le arată. Acceptaţi ceea ce aţi aflat, aceasta este singura cale de a învăţa. Orice aspect întâlnit în afara noastră care ne face să reacţionăm în interior, ne face capabili de învăţare, creştere şi maturitate. Pe aceasta cale, viaţa însăşi ne devine parteneră. Deschideţi-vă acestui potenţial şi încetaţi de a va agăţa de vechile probleme.

 Pielonefritele

Ca în toate cazurile proceselor inflamatorii, acestea indică o provocare acută sau un conflict în aflarea parteneriatului sau relaţiei pe care nu aţi rezolvat-o încă în mod conştient. Acum conflictul ia cu asalt rinichii şi va atrage atenţia. Aruncaţi o privire asupra problemei şi a tot ce este legat de ea. Încercaţi să acceptaţi şi lucraţi cu aceasta în mod conştient. (a se vedea Problemele rinichilor).

Calculii renali
Calculii renali sunt rezultatul unei agresiuni în parteneriat care datorită faptului ca a ţinut atât de mult s-a solidificat. Este o energie negativă care este păstrată în loc să fie eliminată.
Procedând astfel, aţi adus dezvoltarea voastră într-un punct mort. Intrebati-va cu ce probleme vă confruntaţi şi ce împiedică fluxul natural al dezvoltării. Faceţi uz de şansa care vi se acordă şi lăsaţi în spatele vostru trecutul. Oferiţi rinichilor voştri iubire.

Rinichi atrofiaţi (aplicabili de asemenea pacienţilor dependenţi de dializa sau rinichi artificiali)
Dacă problemele descrise anterior nu au fost integrate în mod conştient, se poate să ajungeţi la acest ultim stagiu. Noul vostru partener este acum instalaţia de dializa, o maşina care va curăţă sângele. Este un parteneriat intim de care de acum înainte sunteţi dependenţi. În acelaşi timp aveţi şansa să realizaţi că nu veţi găsi niciodată partenerul perfect, până când nu veţi deveni voi înşivă perfecţi. Este foarte important  să dezvoltaţi dragoste şi afecţiune în interiorul vostru şi să nu  proiectaţi problemele voastre asupra altora  (a se vedea remarcile de la Problemele rinichilor).

Vezica urinară
Cistitele
Substanţele secretate de rinichi sunt conduse către vezica urinară unde acestea aşteaptă să fie descărcate şi sunt lăsate să aştepte până când presiunea necesară se formează. În cazul cistitelor, procesul de formare a presiunii, de relaxare şi descărcare se produce cu durere. În ciuda presiunii mari urina se elimina cu greutate. Cistitele sunt un proces inflamator.
Poate aţi fost sub presiune mai devreme şi acum o proiectaţi asupra altora. Ar fi mai bine să lăsaţi să treacă, în mod voluntar, vechile conţinuturi psihologice. Treceţi prin toate atitudinile şi opiniile pe cale le-aţi folosit şi descoperiţi ce anume va scoate din frica. Dacă veţi proceda aşa şi veţi “descărca” opiniile care nu sunt necesare, etc., nu va mai trebui să aveţi cistită de acum înainte.

 Îmbolnăvirea vezicii urinare (în general)

Neliniştea şi frământarea timp îndelungat duc la îmbolnăvirea vezicii urinare. În aparenta acţionaţi cu o presiune psihologică asupra vezicii urinare unde în curând aceasta se va resimţi. Trebuie să realizaţi că eliberarea presiunii întotdeauna aduce uşurare. Învăţaţi să vă uşuraţi de presiunea psihologică iar vezica urinară va avea grijă de ea însăşi.

Vezica urinară “iritabilă sau agitată”
O vezica urinară “nervoasă sau iritabilă” indică o menţinere de lungă durată a presiunii în interiorul ei pentru că nu a fost în mod conştient relaxată. Aruncaţi o privire asupra celor mai presante probleme ale voastre şi faceţi-le faţă în mod cinstit. Veţi fi capabili să transformaţi presiunea care va irita şi să deveniţi liberi şi mulţumiţi, din nou.

Sarcina şi naşterea
Avortul (în general)
Când apare un avort, este probabil ca acel copil a fost conştient sau inconştient respins. Adesea aceasta demonstrează conflicte familiale sau tensiuni. Iată din nou “boala” ne arată adevărul. Dacă doriţi cu adevărat un copil faceţi-o din tot sufletul cu bucurie şi naşterea lui va deveni o experienţa pozitivă atât pentru mama, cât şi pentru copil.

 Naşterea prematură

O naştere prematură poate indica faptul că mama a vrut să nască copilul înainte de termen, dar nu a putut sau nu a vrut să admită acest lucru. Natural că acesta este un fapt negat în general. Frecvent există şi o aversiune inconştientă împotriva viitoarei sarcini. Naşterea prematură arată că doriţi să vă ascundeţi.

Pseudo-sarcina
Indică o dorinţă importantă de a avea un copil, pe de o parte, iar pe de altă parte o lipsa de responsabilitate. În cazul femeilor care trăiesc singure, o pseudo-sarcina reprezintă în mod uzual, dorinţa de a avea pe cineva care pe care să-l iubească fără a-i da naştere, aspectul sexual are legătură cu relaţia de parteneriat. Responsabilitatea şi sexul sunt părţile din viaţă care pot deveni frumoase şi să vă împlinească dacă vă deschideţi către aceasta şi trăiţi cu acestea în mod conştient. Dacă puteţi să scoateţi în evidenţă complet aceste zone ale vieţii, circumstanţele externe se vor schimba în acord cu ele.

 Probleme în timpul sarcinii

Când o femeie are dureri în timpul sarcinii, este de cele mai multe ori pentru ca respinge copilul pe care îl poartă la o anumită limită. Cu cât îl respinge mai mult, cu atât sarcina o face să conştientizeze acest lucru. Nu încercăm să emitem judecaţi sau să spunem că este bine sau rău, suntem preocupaţi de onestitate şi orice simptom pe care îl resimţiţi are legătură cu adevărul. Încercaţi să aflaţi de ce respingeţi copilul. În mod real aveţi ce învăţa unul de la celalalt. Deschideţi-vă spre ceea ce urmează să vi se întâmple şi acceptaţi situaţia aşa cum este. Aceasta vă va ajuta să vă iubiţi copilul nenăscut mai mult.

Naşterea peste termen
Naşterea peste termen este opusul celei premature, aici mama refuză să-l lase să se nască. Aceeaşi problemă poate să apară când copilul devine adult şi încearcă să părăsească casa. Trebuie să învăţăm să lăsăm  sarcina de care ne agăţam, chiar dacă este vorba de un copil nenăscut. Cu cât îi oferiţi mai mult cu atât primiţi mai mult. Dacă puteţi să lăsaţi acesta să se manifeste vă va oferi un sens al binecuvântării şi libertăţii.” Este mai mult binecuvântat ce oferi decât ceea ce primeşti ”(Apostolii 20:35)

 Probleme sexuale

Frigiditatea
Dacă sunteţi frigide, nu puneţi sau nu vreţi să vă oferiţi partenerului dumneavoastră, nu vreţi să aveţi o poziţie subordonată. Poate fi de asemenea, faptul că vă este frică de capacităţile şi dorinţele voastre sexuale sau nu doriţi să fiţi indecente, şi acestea apar de la actele de a oferi şi a primi. Preferaţi, în schimb să rămâneţi reci şi frigide. Iubirea este cea care va deschide, vă va face permisivă. Aceasta se referă şi la sexualitate. Învăţaţi să acceptaţi simţurile sexuale şi nu permiteţi fricii sau respingerii lor să vi le transforme în ceva urât.

 Bolile venerice

Practic toate bolile venerice “interzic” actul sexual în orice fel, şi  totodată sugerează ideea de auto-pedepsire. Există, în mod uzual un sens al vinovăţiei despre sex combinat cu credinţa ca organele genitale sunt murdare şi păcătoase. Luaţi o pauză şi realizaţi că sexualitatea va deveni pură şi frumoasă dacă acceptaţi că este expresia dragostei şi a dorinţei de unire. Dacă puteţi face asta nu veţi mai avea sentimente de vinovăţie sau de pedepsire.

 Impotenţa

Problemele legate de potenţă întotdeauna au de a face cu frica de ejacula şi de a pierde controlul precum şi cu frica de a-şi reprima conţinutul psihologic. Energia necesară este păstrată la nivelul creierului în loc să fie lăsată acolo unde este nevoie. Exista adesea sentimentul presiunii şi tensiunii sexuale, precum şi unul de vinovăţie, iar unii chiar simt ciuda împotriva partenerului. Nu este surprinzător că totul merge rău. Odată ce aţi devenit mult mai conştienţi de aceste lucruri veţi realiza că este necesar să vă conştientizaţi mai mult sentimentele căci sexul nu are nimic de a face cu intelectul. Altfel spus, oferiţi-vă energia interioară sau nu o mai faceţi de loc. Dacă puteţi să ignoraţi mintea voastră veţi experimenta curând puterea emoţiei şi bucuria energiei sexuale.

Spasmele Vaginale (Vaginism)
Sunteţi în starea de a ţine persoana pe care o iubiţi şi de care vă este teamă că o pierdeţi (sau altă persoană). Sentimentele de culpabilitate privind sexualitatea pot de asemenea, să aibă un rol. Realizaţi că aveţi nevoie de exteriorizare şi nimic altceva nu se va pierde nici chiar dragostea adevărată. Realizaţi, de asemenea că toate părţile din care sunteţi compus sunt frumoase.

Probleme ale sânilor ( durerile de sâni şi chisturile)
Aceste simptome vă atrag atenţia asupra faptului că instinctul de mamă a devenit prea important şi că aţi devenit autoritară şi arogantă. De aceea trupul vostru vă atrage atenţia. Acceptaţi că fiecare în individualitatea sa este diferit şi că fiecare trebuie să-şi găsească şi să-şi urmeze drumul propriu în viaţă. Permiteţi-vă şi lăsaţi pe alţii să fie liberi şi independenţi.

Dureri menstruale
Durerile menstruaţiei sunt un protest interior împotriva adevăratului devotament şi o rezistenţă inconştientă împotriva feminităţii, sexului şi partenerului. Sunt adesea sentimente de culpabilitate, iar sexualitatea este privită ca un păcat sau ca ceva murdar. A fi femeie înseamnă să experimentezi şi să dezvolţi puterea devotamentului receptivităţii şi dragostei. Aceste caracteristici formează un important contrast cu puterea bărbatului care se referă la rezistenţă şi evidenţiere (puterea Yang) care sunt atât de predominante în lumea de astăzi. Deveniţi conştientă de frumuseţe şi forţa de care sunteţi legată şi acceptaţi-vă feminitatea.

Probleme de prostată
Probleme de această natură indică faptul că în mod conştient v-aţi “colorat” cu numeroase judecăţi false şi opinii. Credeţi în eşec şi în adevărul de a îmbătrâni şi de a renunţa la idealuri importante în viaţă care sunt în spatele acestui gen de simptome cu atitudinea voastră pesimistă, adesea, plasaţi blamul asupra altora; de asemenea, tensiunea sexuală şi sentimente neconştientizate joacă un lor. Dacă învăţaţi să acceptaţi energia creativă masculină în toate zonele vieţii voastre, veţi fi capabili să vă bucuraţi de sex din nou.

Sterilitatea
Sterilitatea la unele femei indică o respingere inconştientă a sarcinii, în timp ce la altele sarcina este dorită doar pentru  “a-l lega pe partener”. Sterilitatea masculină indică frica de o relaţie apropiată şi, de asemenea, de a avea responsabilitatea unui copil. În amândouă cazurile este important să fii onest cu tine însuţi şi să admiţi ceea ce doreşti cu adevărat fără să-ţi condamni dorinţele. Veţi fi atunci capabili să faceţi pasul drept în viitor.

Probleme sexuale inflamatorii
În cazul problemelor inflamatorii corpul este aici atenţionându-vă să rezolvaţi conştient o problemă sexuală care a fost mult timp reprimată. Aceasta problemă se poate referi la sentimentul de culpabilitate, la pierderea unei persoane dragi sau la ceva ce are din partea voastră o apreciere maximă. Priviţi-vă conflictul dinăuntrul vostru cu onestitate. Adevărata dragoste este ceva ce nu se pierde niciodată, deci nu este nevoie să vă agăţaţi de aceasta. Dragostea nu are legătură cu vinovăţia,  nici măcar în privinţa aspectelor sexuale.

Probleme de climacteriu (Menopauza)
Un întreg complex de simptome sunt conţinute în problemele de menopauză. Printre acestea sunt frica de a îmbătrâni, de a deveni indezirabilă sau neatractivă, cât şi o anumită respingere a propriei persoane. Unele femei au bufeuri, ceea ce dovedeşte că sunt încă frumoase, în timp ce reapariţia menstruaţiei reprezintă dorul de tinereţe şi fertilitate. Amintiţi-vă că numai lucrurile care nu l-aţi experimentat vă pot deranja şi vă pot da bufeuri, în timp ce experienţele prin care aţi trecut deja vă vor lăsa rece. Trăiţi în acord cu nevoile naturale referitoare la aşteptările din punct de vedere social şi conceptele artificiale despre moralitate. Observaţi schimbările prin care treceţi şi recunoaşteţi că sunt mai degrabă bune decât rele. Viaţa înseamnă schimbare şi creştere. Intraţi în acest nou ciclu de dezvoltare cu bucurie şi deschidere.

Pielea – Problemele pielii (in general)
Pielea este organul care ne îmbracă corpurile, frontiera dintre interior şi exterior. Pielea noastră intră în contact direct cu lumea şi din acest motiv este un simbol în a stabili contacte şi a trage liniile între noi şi alţii. Modul în care pielea noastră arată şi starea ei ne spun multe despre noi ca persoane. Persoanele deosebit de sensibile au, adesea, o piele sensibilă  şi viceversa. O piele care transpiră mult indică insecuritate sau teama, iar o persoana care se îmbujorează este probabil excitabilă.
“Frontiera” pielii poate fi lezată din interior prin urticarii sau abcese, iar din exterior prin  vătămare. Dacă aveţi probleme cu pielea voastră trebuie totdeauna să vă întrebaţi următoarele: Sunteţi capabili să intraţi în contact cu alţii? Sunteţi capabili să oferiţi şi să primiţi tandreţe? V-aţi definit limitele şi dacă aţi făcut-o este ceva ce încearcă să spargă sau să vă plictisească dincolo de aceste limite?

Abcesele
Atâta vreme cât un conflict interior nu a putut fi resorbit la nivel psihologic, se manifesta la nivel fizic, iar rezultatul este ca pielea voastră a erupt şi este inflamată. Experimentaţi acum, din punct de vedere fizic durerea şi pericolul unui conflict pe care l-aţi fi evitat. Ar fi mai bine pentru voi să lăsaţi să treacă în mod conştient conflictul, în loc să încercaţi să-l evitaţi. Dacă vă aşteptaţi să rezolvaţi conflictele potrivit voinţei voastre, ele nu vor mai avea manifestări proprii într-o manieră atât de inconfortabilă.

Acneea
Dacă suferiţi de acnee este un semn ca aspecte din interiorul vostru, pe care     le-aţi reprimat ca teama, insecuritatea, sau ruşinea încearcă să răsară şi să devină vizibile. Dacă sunteţi adolescenţi, este probabil că aţi reprimat sexualitatea de teama necunoscutului; acneea este un semn al rezistenţei inconştiente la contactele apropiate cu alţii, chiar dacă aceasta  sunt ceea ce aşteptaţi.  Aceasta manifestare a conflictului interior se află în spatele debordării graniţelor impuse de ego-ul vostru şi găsirii pe cineva de care să fiţi  apropiaţi. Acceptaţi toate aceste forţe şi schimbări care se întâmplă în interiorul vostru şi recunoaşteţi sexualitatea ca ceva frumos şi natural. Deschideţi-vă şi veţi găsi acea persoană foarte specială.

 

Eczemele

Eczemele sunt o indicaţie ca un factor emoţional sau inconştient vă irită şi trebuie să lupte cu conştientul. Puteţi, de asemenea să rezistaţi la ceva; poate vă simţiţi ameninţaţi sau răniţi. Aceste sentimente vor interveni numai atunci când ridicaţi bariere şi încercaţi să trageţi linii prea rigide între voi şi ceilalţi. Deveniţi conştienţi ce anume vă cauzează aceasta iritaţie şi integraţi-o în viaţa dumneavoastră. Odată ce nu veţi mai avea nevoie să ridicaţi astfel de bariere veţi fi capabili să iubiţi şi să înţelegeţi ceea ce aţi găsit odată ca fiind atât de ameninţător.

Furunculii
Un furuncul este un indiciu al unei probleme acute care va face foarte furios şi vă aduce în stare de a fierbe. Dacă ştiţi cum să vă oferiţi Reiki aşezaţi-vă jos     puneţi-vă, pentru un timp, mâinile pe plexul solar şi daţi frâu liber furiei. Nu o reprimaţi ci doar observaţi-o până când nu vă va mai interesa de loc. Dintr-o dată sentimentele dumneavoastră de furie se vor evapora şi furunculul va deveni superfluu.

Ulceraţiile
Sunteţi apăsaţi de ceva şi va rod frica şi tensiunea. Aruncaţi o privire asupra a ce cauzează aceste sentimente. Observaţi cum veţi reacţiona, fără să scăpaţi nimic. Veţi realiza curând că teama şi tensiunea au dispărut şi că aţi devenit împăcaţi şi optimişti din nou. Ulceraţia va dispărea în curând.

Zona Zoster
Zona Zoster apare ca urmare a unor tensiuni de lungă durată, nesiguranţei şi indeciziei. Durerea asociată răsare din agresiuni care nu au fost eliberate şi care s-au întors împotriva voastră acum, transformându-se în auto-agresiune. (A se vedea Galatenii 6:7) Încercaţi să aflaţi de unde vine incertitudinea şi întrebaţi-vă dacă sunteţi incapabili să luaţi decizii. Aveţi încredere în fluxul vieţii; acceptaţi ceea ce se întâmplă. Veţi găsi, în curând, drumul. Aveţi încredere că lucrurile se vor dezvolta în maniera cea mai bună.

Urticariile
O urticarie poate fi o indicaţie că vă simţiţi tratat în afara barierelor pe care le-aţi impus şi acum daţi înapoi pentru a vă proteja. În acelaşi timp, încercaţi să atrageţi atenţia. Sentimentul de insecuritate v-a cauzat o reţinere a emoţiilor, iar acum ele se fac simţite cu forţa. Oricum, vă veţi simţi astfel dacă vă închideţi în voi. Fiţi deschişi faţă de voi înşivă şi veţi fi capabili să vă deschideţi faţă de alţii şi să primiţi atenţia care va fi oferită cu bucurie.

Mâncărimile
Ceva vă deranjează şi vă calcă pe nervi. Poate că este o dorinţă neîndeplinită, o cerinţă a inconştientului de rezolvare a unei probleme fizice sau a unui sentiment de furie. Ceva solicită să se exprime şi îşi caută o cale de înţelegere. Ar fi mai bine să căutaţi în interiorul vostru pentru a afla de unde aceasta mâncărime. Realizaţi că dorinţele voastre şi furia sunt exprimări de baza ale vieţii dumneavoastră deci, nu le proiectaţi asupra celorlalţi.

Eczema la copii
Dacă copilul are eczemă de lapte încearcă să vă arate că are nevoie de mai multă dăruire emoţională şi de contact fizic. Este aşteptarea copilului de a sparge sentimentul de izolare. Oferiţi copilului mai multă atenţie şi dragoste. Luaţi-l în braţe şi oferiţi-i cât de mult Reiki  puteţi.

Psoriasis
Psoriasis-ul este că o suită de armuri care sunt “îmbrăcate” în mod special de persoane foarte senzitive şi temătoare, cu latura emoţională foarte pregnantă. Nimic nu poate fi lăsat să intre sau să iasă în aceasta armura impenetrabilă. Prin aceste simptome se manifestă o dorinţă de apropiere şi, în acelaşi timp, o frica de intimitate. Depresiile nervoase şi durerile indică faptul că trebuie să vă deschideţi sufletul, chiar dacă asta înseamnă să deveniţi vulnerabil. Deschideţi-vă către viaţa indiferent ce forma întâlniţi. Fiţi pregătiţi pentru disconfort şi durerea pe care o puteţi simţi, dat nu deveniţi înspăimântaţi şi nu vă închideţi în sine. Observaţi cu simplitate ce se poate întâmpla şi în curând, durerea vă va lăsa.

Arsurile (externe)

Arsura este o vătămare a pielii, care este o frontiera între individ şi lumea înconjurătoare. În scopul de a fi capabil să iubiţi cu adevărat, aceste frontiere trebuie să fie lăsate la o parte. Poate că v-aţi ars, deoarece, aveţi o dorinţă arzătoare de dragoste, care nu este pregătită să vă cucerească. Poate aţi folosit în mod incorect focul vieţii, iar acum ardeţi rău. O altă posibilitate ar putea fi că nu aţi judecat corespunzător pericolele şi ca rezultat v-aţi  ars degetele. Focul este o expresie vie a energiei, iar când aceasta energie ia forma iubirii aceasta vă va topi inima. Lăsaţi să vi se întâmple asta. Pe de alta parte, dacă ardeţi cu furie, aşezaţi-vă şi doar aruncaţi o privire la ceea ce se întâmplă, fără să proiectaţi sentimentele asupra altora. După ce furia voastră a ars un timp va lasă loc din nou pentru pace, armonie şi dragoste.

Negii
Negii sunt un indiciu că aţi descoperit un aspect urât al sinelui şi aceasta va face să vă simţiţi vinovat. Realizaţi că orice înăuntrul vostru este o expresie a jocului vieţii în toate variantele sale. Din acest motiv, orice lucru are dreptul să existe şi este frumos în felul lui, mai ales dacă veţi înceta să condamnaţi ceea ce nu vă place. Dumneavoastră înşivă sunteţi frumos şi dornic de dragoste. Odată ce aţi realizat acest lucru nu mai este nevoie să aveţi negi.

Sistemul locomotor (în general)
Sistemul locomotor al corpului (părţile care se mişcă) simbolizează mobilitate şi flexibilitate şi echilibru. De exemplu, vorbim de anumite persoane că au spatele  drept de altele că au un gât ţeapăn, observam că oamenii sunt adesea aplecaţi de spate cu vârsta.
Sistemul locomotor este format din oase, muşchi articulaţii şi ligamente. Oasele formează schema sinelui şi reprezintă suportul corpului şi, din acest motiv  reprezintă stabilitatea şi standardele morale care ne sprijină ca fiinţe umane. Când aceste standarde devin prea rigide, de exemplu, oasele noastre se rup uşor  sau devin fragile. Muşchii şi extremităţile simbolizează mobilitatea şi activitatea. Cu ajutorul mâinilor noastre putem să strângem ori să ţinem lucrurile, şi de aceea mâinile noastre reprezintă abilitatea de a apuca sau a înţelege lucruri şi a le “ţine în mână”. Pe de altă parte cu picioarele facem progrese prin viaţă şi problemele în această zonă semnifică dificultăţi în acest sens. Îndoirea genunchilor are legătură cu smerenia şi de asemenea genunchii au şi ei legătură cu aceasta. Ne folosim picioarele pentru a sta pe pământ mai mult sau mai puţin ferm. Astfel, picioarele au legătură cu stabilitatea şi cu abilitatea de a sta vertical cât şi cu umilinţa şi înţelegerea.

Aciditatea
Aciditatea indică un lucru nedigerat pe care nu aţi vrut să-l rezolvaţi, care s-a acumulat în inconştientul dumneavoastră şi acum vă face corpul atât de acid încât    generează dureri fizice cum ar fi reumatismul care se dezvoltă. Oricum, a reprima lucruri în acest fel nu este o soluţie chiar dacă s-a întâmplat să fie aşa. Aruncaţi o privire asupra problemelor voastre şi asupra a orice vă irită în halul acesta şi încercaţi să luptaţi cu ele conştient, fără să suprimaţi nimic. Dacă reuşiţi să rezolvaţi ceva la nivelul conştientului nu veţi mai avea nevoie să suferiţi în planul fizic. Tratarea acidităţii poate fi dureroasă,  rezolvarea problemelor şi a conflictelor vă va aduce atât bucurie, cât şi eliberare.

Lipsa de mobilitate la vârsta a III-a (în general)
Lipsa de mobilitate la vârsta a III-a apare, în general, când individul implicat este rigid de fel, sau are standarde prea inflexibile. Astfel, dă dovadă de rigiditate în privinţa anumitor principii şi este mental inflexibil şi incapabil să accepte schimbarea. Lăsaţi să dispară conceptele şi principiile rigide şi corpul vostru va deveni flexibil din nou.

Artritele (în general)
Artritele va forţează să vă opriţi şi compensează supraactivitatea la nivel fizic, din cauza căreia, în interior aţi devenit rigid, “greu de cap” şi încăpăţânat. Poate că sunteţi foarte moralist şi cusurgiu. Înverşunarea, resentimentele şi lipsa umorului vor fi rezultatul şi vă veţi simţi, în fond, neiubiţi. Iată, dragostea este pretutindeni, trebuie simplu sa vă deschideţi şi să o lăsaţi să vă cuprindă, fiţi prietenoşi, iubitori şi înţelegători cu voi şi veţi putea fi în acest fel şi cu ceilalţi care vă vor trata în aceeaşi manieră ( în conformitate cu Legea afinităţii). Fiţi liberi şi oferiţi altora acelaşi drept la libertate.

Artrozele (în general)
Artrozele reprezintă o escaladare a simptomelor menţionate în cazul artritelor. Persoana care suferă de artroză este mai rigidă în concepţii şi opinii, cu rezultatul  final de a deveni “ruginit”. Flexibilitatea sinelui va restaura treptat mobilitatea fizică. Întregul creaţiei este într-o continuă mişcare. Luaţi parte la bucuria dansului vieţii. Bucuraţi-vă. Mişcaţi-vă.

Hernia de disc
Arată o anumită indecizie care este adesea asociată cu sentimentul de a nu avea îndeajuns un suport emoţional. Ceva s-a blocat în interiorul vostru, a devenit ţeapăn şi imobil. Poate aţi amplificat prea mult  nevoia voastră de recunoaştere şi acum vă simţiţi apăsat de o presiune considerabilă. Cu o hernie de disc sunteţi obligaţi să staţi pur şi simplu, să reflectaţi, aceasta fiind o bună ocazie pentru a analiza situaţia voastră şi să aranjaţi înnoitor lucrurile. Aveţi curajul să fiţi independent faţă de opiniile altora şi deschideţi-vă spre viaţă atât în interior cât şi în exterior. Veţi deveni în curând flexibili şi liberi. Dacă aveţi încredere în viaţă, aceasta vă va ajuta, deci fiţi deschis pentru acest sprijin.

Probleme ale picioarelor (în general)
Cu ajutorul picioarelor păşim spre viitor şi dacă vă este teamă de viitor sau credeţi că viaţa voastră nu poate merge pe aceasta cale  fără să admiteţi aceasta, picioarele voastre vor începe ele insele să vă simtă şi să vă împiedice progresele viitoare. Priviţi-vă situaţia în mod conştient şi admiteţi frica, sau orice alte sentimente de rezistenţă pe care le aveţi. Dacă nu este posibil să faceţi progrese externe, mergeţi înăuntrul vostru, găsiţi pacea şi încrederea ce doriţi cu adevărat şi ce poate fi îndeplinit fără prea multă dificultate. Faceţi paşii necesari. În acest mod veţi fi capabili să mergeţi prin viaţă, din nou, cu optimism şi bucurie. (a se vedea şi problemele tălpilor).

Îmbolnăvirea ligamentelor (în general)
Îmbolnăvirea ligamentelor, întotdeauna indică o anumită slăbiciune a stării interioare şi a vigorii mentale. De aceea sunteţi atât de uşor de rănit şi nu puteţi uita cu uşurinţă orice mică lovitură primită, aşa cum o arată vânătăile care va apar la fiecare izbitură. Întrebaţi-vă ce doriţi de fapt şi rămâneţi sincer cu voi înşivă şi cu dorinţele sinelui, apoi veţi găsi mai mult sprijin din partea sinelui. Nu fiţi întotdeauna cel care oferă. Fiţi voi înşivă; nu veţi mai fi dependent de dragostea celorlalţi. Veţi descoperi binefacerea dragostei şi frumuseţea ce se ascunde în străfundurile fiinţei voastre şi astfel veţi fi capabil să o împărtăşiţi celorlalţi.

Fragilitatea oaselor
Picioarele noastre ne susţin la nivel fizic aşa cum standardele morale o fac la nivel psihologic. Când standardele devin prea rigide sau limitate, picioarele noastre vor reacţiona în acord cu acesta. Lăsaţi ca rigiditatea sinelui şi standardele care vă guvernează viaţa să se “înmoaie”.  Fiţi conştienţi asupra lor şi lăsaţi lucrurile să se întâmple; lăsaţi-vă să alunecaţi şi învăţaţi să le acceptaţi fără să judecaţi. În acest mod veţi deveni flexibili şi adaptabili din nou.

Curbura spatelui

O curbura a spatelui (aplecare în faţă) prea pronunţată indică faptul că trebuie să trăiţi în smerenie. De când aceasta calitate vă lipseşte, furia şi iritabilitatea s-au acumulat în spatele vostru şi vă arată clar că aveţi lacune în atitudinea voastră conştientă. Dacă v-aţi născut cu o curbură a spatelui pronunţată este sarcina voastră să învăţaţi smerenia şi să o integraţi în viaţa voastră. Aţi făcut aceasta alegere voi înşivă şi trebuie să o acceptaţi. Totul este bine aşa cum este şi trebuie să realizaţi că nimeni nu v-a vrut vreodată răul. Alte persoane joacă un rol în îndeplinirea karmei dumneavoastră.

Contracţia muşchilor mâinii
Aceasta afecţiune arată adevărul despre noi. De când mâna voastră este închisă cu forţa, sunteţi în mod necesar lipsit de deschidere. Există şi multă agresiune şi ostilitate pe care doriţi să o ascundeţi, dar strângerea, în primul rând revelează adevăratul stadiu la care aţi ajuns. Deveniţi spirite mai deschise şi exprimaţi-vă emoţiile liber. În acest mod veţi putea, treptat, să aveţi din nou mâinile deschise.

Fracturile (oasele rupte în general)

Oasele noastre simbolizează stabilitate şi sprijin precum şi, îndeplinirea unor norme, iar un os fracturat indică faptul că aţi omis sfârşitul unei faze în dezvoltarea voastră. Acum corpul vostru este nevoit să vă spună să rupeţi cu trecutul. Este de asemenea posibil să fi avut prea mult stres în activităţi fizice şi nu îndeajuns de multă preocupare pentru spiritualitate. Lăsaţi-vă întrerupţi în drumul vostru sau, mai bine, luaţi o pauză  în privinţa a ceea ce a fost poate prea rigid în acest drum. Dacă aveţi un spirit flexibil, veţi fi flexibili şi în modul de viaţă. Fiţi maleabili, atunci oasele voastre vă vor oferi stabilitate, şi nu va fi nevoie să se rupă.

Probleme ale tălpii piciorului (în general)
Problemele tălpii piciorului pot fi interpretate într-un mod similar cu acelea ale picioarelor. (Dacă degetele sunt afectate acestea probabil au legătură cu aspecte minore ale viitorului). Astfel, există anumite temeri în viitor cauzate de lipsa de înţelegere a legilor vieţii. Pentru a preveni aceasta, mergeţi mai departe fără a vedea peste tot dificultăţi; problemele tălpilor vă atrag atenţia cu privire la aceasta frică. Adesea va exista o dorinţă prea mare de a face progrese şi  problemele picioarelor nu fac altceva decât să vă încetinească. Realizaţi că progresul constă în doi poli – anume  cel a odihnei şi cel al activităţii. Urmăriţi mesajul corpului vostru şi învăţaţi să vă odihniţi cât este necesar. Găsiţi pacea înăuntrul vostru, sursa de adevăr şi înţelegere, iubire şi încredere. Atunci veţi fi capabili să vă croiţi drumul prin viaţă, din nou.

Guta
Dacă suferiţi de gută corpul vostru este rigid şi înţepenit, şi atitudinea despre viaţă a fost, în aparenţă, inflexibilă şi rigidă pentru mult timp. Furia şi nerăbdarea     s-au depozitat ele însele în gânduri iar acum sunteţi nevoiţi să fiţi inactivi şi tăcuţi. Se poate să vreţi să dominaţi pe alţii cu purtarea voastră autocratică. Acum voi sunteţi dominaţi – anume de gută. Primiţi boala cu conştienţă pentru a regăsi pacea şi liniştea. Cultivaţi deschiderea şi receptivitatea Sinelui şi lăsaţi pe alţii să meargă pe drumul lor. Oricare om are dreptul la propria-i libertate, iar dacă  puteţi accepta aceasta totul este bine.

Probleme ale şoldului (în general incluzând coxartropatiile, de exemplu)
Problemele şoldului arată, de asemenea, un anumit grad de rigiditate şi inflexibilitate. Acesta este rezultatul fricii de viitor şi al inabilităţii voastre de a lua decizii în cazul problemelor importante. Nu vă forţaţi să faceţi progrese. Reiki vă va ajuta să dezvoltaţi liniştea, vitalitatea şi încrederea, ce sunt o bază bună pentru a lua decizii înaintea vieţii  Fiecare pas pe această cale va genera progres.

Sciatica (lumbago)

Problemele sciaticii opresc activitatea şi vă obligă să vă odihniţi mai mult. În aparenţă sunteţi copleşiţi şi, în multe cazuri aceste dureri includ o anumita teamă de viitor şi temeri financiare. În multe cazuri, oamenii suferinzi de lumbago încearcă să compenseze sentimentul de inferioritate prin intreprinderi de fapte mari. Aici, de asemenea, trebuie să dai atenţie nevoii de odihnă. Faceţi-o conştiincios şi veţi dobândi astfel liniştea interioară. Acceptaţi şi observaţi  temerile şi limitările fără să le eliminaţi sau să începeţi o acţiune compensatorie. Acceptaţi-vă pe dumneavoastră şi viaţa fără să emiteţi judecăţi. Apoi veţi descoperi că binele este oriunde şi veţi avea sentimentul că aţi primit sprijin şi protecţie. Fiţi veseli şi optimişti.

Probleme ale genunchilor (în general)
Dacă mândria, încăpăţânarea, egoismul sau teama inconştientă vă împiedică să fiţi umili şi să faceţi concesii câteodată, aceasta poate fi din cauza inflexibilităţii şi înţepenirii genunchilor. Dacă veţi reuşi să dezvoltaţi mai multă toleranţă şi simpatie şi să învăţaţi cum să iertaţi veţi fi capabili să alungaţi probleme mai grave cu genunchii în viitor. Odată ce aţi învăţat din nou smerenia veţi reuşi cu uşurinţă să vă flectaţi genunchii.

Paraliziile (în general)
Paraliziile sunt întotdeauna o formă de a evada din domeniul responsabilităţilor şi sunt, adesea, cauzate de teamă sau şoc. În multe cazuri, individul este inflexibil din punct de vedere mental, dar nu admite să fie aşa sau reprimă faptele. Realizaţi că voi sunteţi parte din viaţa întreagă şi primiţi cu drag toate experienţele noi şi schimbările pe care viaţa vi le oferă.

Epilepsia
În timpul unei crize de epilepsie o persoană eliberează prin energie apăsarea şi agresiunea. “Energia pozitivă pe care o eliberaţi, vă permite să vă abandonaţi atât memoria cât şi cunoştinţa. Acceptaţi forţele şi energiile din interiorul vostru fără a le reprima sau dezaproba şi îmbrăcaţi-le într-o formă conştientă. Experimentaţi şi acceptaţi orice primiţi în conştiinţă atunci când adormiţi. Aceasta vă va permite să învăţaţi ce este devotamentul şi să lăsaţi lucrurile să se elibereze fără a fi forţat să o faceţi.”

Hernia  (o interpretare similară este valabilă pentru hernia ombilicală)
Eforturile peste măsură, presiunile, stresul, precum şi tendinţa de auto-pedepsire se reflectă în aceasta afecţiune iar energia voastră creativă a luat un curs greşit. Este timpul să deveniţi conştienţi de aceasta şi să începeţi să trăiţi armonios în dragoste şi senzitivitate. Acceptaţi-vă pe voi înşivă aşa cum sunteţi. Oferiţi-vă dragoste.

Spondilita anchilozantă
Aceasta este o manifestare a unei inflexibilităţi inconştiente care este rezultatul unui ego extrem de puternic. Individul este forţat să vadă cât este de rigid şi de inflexibil în realitate. Acum vede cât este de bine să fie smerit decât să fie umilit în aceasta manieră. Învăţaţi să vedeţi dincolo de persoana voastră şi de propriile nevoi. Deveniţi mai flexibili şi atunci veţi fi capabil să mergeţi prin viaţă plin de bucurie şi împăcat cu sine şi cu lumea.

Scleroza multipla (MS)
Scleroza  multiplă este adesea cauzată de dorinţa de a avea totul sub control. Acum corpul vostru refuză aceasta şi încearcă să vă spună să lăsaţi la o parte inflexibilitatea şi voinţa de oţel. Aveţi inima grea. Este timpul să învăţaţi să treceţi cu drag prin fluviul vieţii. Opriţi-vă să controlaţi şi să dominaţi totul. Relaxaţi-vă complet. Aveţi încredere în ghidarea Sinelui. Învăţarea unei metode de relaxare şi meditaţie va fi de asemenea de mare ajutor.

 Crampele musculare (în general)

O crampă este întotdeauna un indiciu al unei mari tensiuni şi arată dorinţa de a păstra ceva. Lucrul de care individul nu este capabil să scape este adesea îndelung menţinut deşi trebuia distrus şi uitat cu mult timp înainte. Acum energia este blocată şi crampele sunt o ieşire la suprafaţă a ceea ce a fost reprimat. Mai bine aţi face să lăsaţi trecutul la o parte. Relaxaţi-vă şi eliberaţi-vă.

Probleme ale gâtului (cum ar fi înţepenirea gâtului, de exemplu)
Gâtul nostru are de-a face cu obstinenţa şi încăpăţânarea. Persoanele cu probleme ale gâtului refuză adesea să privească o problemă din mai multe puncte de vedere şi sunt în mod uzual inconştiente de iubirea de sine, dau dovadă de rigiditate şi încăpăţânare. Dacă învăţaţi să deveniţi mult mai flexibili şi toleranţi şi să acceptaţi opiniile celorlalţi, gâtul vostru va redeveni mobil. (a se vedea Biblia, pilde 29:1 şi Nehemiah 9:16, în acest scop).

Poliartritele
Persoanele suferinde de poliartrită sunt adesea înrăite, constrânse, mofturoase şi moraliste, frecvent ca rezultat al sinelui rigid şi încăpăţânat. În majoritatea cazurilor există o tendinţă de sacrificiu de sine

frecvent cauzată de agresiunile reprimate pe care individul nu vrea să le admită ca atare, deoarece “fiecare trebuie să vadă cât de mult mă zbat”. Pentru că sacrificiul este in mod esenţial ceva foarte pozitiv, trebuie să aruncaţi o privire critică asupra motivaţiilor voastre. Acestea nu au nici o legătură cu adevărata dragoste. Lăsaţi-i pe alţii să-şi trăiască propria viaţă. Dacă nu învăţaţi în mod conştient libertatea de care este nevoie pentru a o dezvolta o restricţionaţi cu gânduri care impun. Dragostea, iertarea, libertatea şi afirmarea sinelui sunt valori care au o importanţă particulară în cazul vostru. Deschideţi-vă către ele.

Rahitismul
Emoţiile probabil joacă un rol minor în viata copiilor care au rahitism. Dar aceste simptome apar, şi la vârsta a III-a, cât şi la maturitate. Dacă suferiţi acum de rahitism, nu exista probabil, îndeajuns de multă dragoste şi securitate în viaţa voastră şi aveţi un sentiment de lipsă de stabilitate interioară. Unii ar spune că sunteţi nealimentaţi emoţional. Acordaţi mai multă atenţie acestor aspecte ale vieţii şi amintiţi-vă în permanenţă că sunteţi alimentat şi protejat de energiile ăi dragostea universală. Pentru a primi o rază de soare, o floare trebuie mai întâi să-şi deschidă petalele.

Reumatismul
Atitudinii voastre conştiente îi lipseşte dragostea veritabila şi de aceea sentimentele sau resentimentele sunt vindicative şi au crescut de aşa manieră că acum se întorc în corpul vostru sub forma unui proces inflamatoriu. De ce nu admiteţi că aveţi aceste emoţii şi sentimente de agresiune? De ce le reprimaţi atât de puternic? Aruncaţi o privire fermă asupra acestora,  asupra obstinenţei şi inflexibilităţii şi asupra atitudinii dominatoare fără să condamnaţi. Arătaţi-vă compasiunea faţă de voi înşivă şi faţă de alţii şi învăţaţi să acceptaţi iubirea de sine cu toate emoţiile şi sentimentele, atât pozitive, cât şi negative. În acest fel veţi fi capabili să spargeţi maniera dată de negativitatea voastră şi să daţi din nou frâu liber sentimentelor.

Durerile de spate (în general)
Spatele nostru acordă corpului sprijin şi îl ţine drept. Astfel, se poate spune că spatele ne dă sprijinul şi corectitudinea. Problemele cu spatele arată că sunteţi supraîncărcaţi şi că probabil nu vreţi să admiteţi aceasta. Este de asemenea vorba de sentimentul că  nu primiţi destul sprijin. Durerile care afectează partea superioară a coloanei vertebrale sunt în legătură cu lipsa unui suport emoţional care rezultă dintr-o lipsă a stabilităţii interioare. În acelaşi timp, sunteţi probabil persoană care are tendinţa să lase în urmă dragostea şi afecţiunea. Durerile care afectează partea de jos a spatelui au legătură cu îngrijorările materiale şi financiare, precum şi cu teama de viitor în privinţa banilor. Puterea care a creat Universul v-a dat viaţă şi vă menţine sprijinul la toate nivelurile existenţei. Tot ce aveţi de făcut este să vă deschideţi acestei posibilităţi în loc să vă bizuiţi pe ego-ul vostru mic şi limitat. Oferiţi dragoste şi încredere celorlalţi şi în conformitate cu Legea afinităţii le veţi primi pe amândouă înapoi.

Torticolis
Torticolis este un indiciu al insecurităţii. În aparenţă nu vreţi să vedeţi adevărul în faţă, preferaţi să evitaţi confruntările şi acum sunteţi obligaţi să le daţi curs sub aceasta formă a bolii. Aici din nou simptomele nu mint. Trebuie să vă învingeţi aceste atitudini unilaterale şi să vă uitaţi la cealaltă faţă a lucrurilor fără teamă. Totul încetează să vă agaseze odată ce aţi învăţat să priviţi la acestea şi să acceptaţi ceea ce vedeţi. Dacă învăţaţi să manifestaţi o astfel de atitudine veţi fi capabil să vă mişcaţi din nou liber.

Bursita (genunchiul menajerei)
Acest simptom arată că aţi acumulat furie şi agresivitate pentru o prea lungă perioadă de timp. Acum aţi dori să loviţi voi primul cu pumnul în masă sau chiar să loviţi pe cineva. Încercaţi să găsiţi un mod inofensiv pentru a va elibera furia; veţi găsi cu siguranţă o cale să procedaţi aşa. Nu vă întoarceţi la sentimentele trecute, nu le condamnaţi sau să le judecaţi, ci doar priviţi-le în mod conştient. Ele sunt o formă de energie şi putere. Dacă învăţaţi să le acceptaţi  se vor transforma în energie pozitivă, iar puterea iubiri va fi liberă din nou în voi.

“Crampa scriitorului”
Acest simptom arată clar că sunteţi foarte ambiţios şi pretenţios. Pe cine încercaţi sş impresionaţi? O crampă este întotdeauna un indiciu al unei tensiuni excesive şi o încercare de a vă prezenta drept ceva sau cineva ce nu sunteţi. Petreceţi mai mult timp fiind aşa cum sunteţi cu adevărat în loc să faceţi, sau să doriţi să faceţi şi viaţa va deveni relaxată şi uşoara din nou. Sunteţi cineva chiar şi fără să exageraţi dorinţa de ambiţie (a se vedea Durerile musculare).

Durerile de umăr (în general)
Aţi folosit umărul prea mult şi aceasta a devenit prea greu, o povară pe care o duceţi. Aruncaţi o privire la ceea ce aţi dus, şi vedeţi dacă toate sunt necesare. Deveniţi îndeajuns de curajoşi să terminaţi cu unele dintre ele, a căror greutate este pe umerii voştri. Dacă faceţi asta, corpul vostru nu va mai fi atât de solicitat iar voi nu vă veţi simţi inconfortabil, iar  viaţa va deveni liberă şi mai puţin împovărată.

Amorţirea membrelor
Acest simptom este de asemenea o expresie a ceva ce aţi dus cu voi inconştient pentru multă vreme. Trăiţi într-o stare emoţională împovărătoare şi a-ţi lăsat în spate dragostea şi compasiunea. În fapt, sentimentele sunt ca nişte amorţiri ale membrelor voastre. Este timpul să reacţionaţi mai spontan în viaţă şi să vă deschideţi voi înşivă sentimentelor de dragoste, fericire şi armonie.

Luxaţiile (în general)
Uneori sunteţi prea puternici în maniera în care lucraţi cu alţii. Dacă sunteţi neatenţi, o luxaţie ne va atrage atenţia asupra acestui fapt. Acum vedem de ce nu trebuie să tot încercăm să forţăm prin  voinţă pe alţii. Lăsaţi oamenii să trăiască propria viaţă. Vor fi mult mai fericiţi aşa şi voi nu mai aveţi nevoie să vă luxaţi încheietura mâinii sau glezna.

Fractura vertebrelor
Fractura unei vertebre reflecta inflexibilitate şi vedere unilaterala în viaţă. Atitudinea voastră este prea rigidă şi, ca rezultat, grăsimea v-a doborât. Aceasta poate fi prevenită cu puţin mai multă smerenie din partea voastră. Acum aveţi timp să reflectaţi la aceasta şi trebuie să realizaţi că viata este întotdeauna în mişcare şi plină de schimbări. Învăţaţi să trăiţi toate aceste aspecte ale vieţii, învăţaţi  să “curgeţi” cu ele şi viaţa va deveni, din nou, o bucurie.

Infecţiile (in general)
Fiecare infecţie presupune un conflict care nu a fost conştientizat şi rezolvat. Astfel, fie nu sunteţi capabili să percepeţi în mod conştient acest conflict, fie aţi evitat să vă luptaţi cu acesta, ori mai simplu aţi refuzat să îl admiteţi. Fiţi oneşti cu voi înşivă. Pentru a câştiga atenţie, energia psihică pe care aţi încercat să o reprimaţi a atras viruşi, bacterii sau toxine ca au invadat corpul vostru. Acum rezistenţa organismului a fost dezactivată, iar conflictul pe care aţi încercat să-l evitaţi vă necăjeşte  în forma unei inflamaţii. O inflamaţie acută este totdeauna o chemare urgentă pentru a înţelege ceva, pe când un proces inflamatoriu care a devenit cronic reprezintă un conflict nerezolvat de multă vreme. În mod evident, vă lipseşte curajul de a lua o decizie clară în rezolvarea problemei. În aparenţă, vă simţiţi ca şi cum aţi pierdut ceva ori aţi pierde ceva dacă aţi proceda aşa. Acum energiile voastre sunt blocate şi sunteţi într-o perioadă de stagnare, toate energiile se concentrează pe focarul de infecţie, şi corpul se simte obosit. Partea corpului unde s-a localizat focarul de infecţie indică cauzele psihologice ale conflictului. Trebuie să observăm fenomenul din punct de vedere patologic pentru a descifra înţelesul acelei infecţii. Dacă nu faceţi de la sine paşii necesari în dezvoltarea voastră, conflictele vor apărea. Aruncaţi o privire asupra posibilităţilor pe care diferitele situaţii le oferă. Amintiţi-vă că în cazul unui conflict cronic este important să terminaţi cu el luând decizii clare.

 

Răcelile (în general)
O răceală indică faptul că un conflict care a stagnat o perioadă începe să piardă teren şi anumite canale blocate încep să curgă din nou. O răceală eliberează corpul de toxine; după aceea vă simţiţi, în mod obişnuit, ca şi când aţi fi făcut câţiva paşi mici în dezvoltarea voastră. Acceptaţi dorinţa, odihna şi petreceţi cât mai mult timp posibil în linişte. Încercaţi să luptaţi cu conflictele voastre observându-le şi acceptându-le. Dacă aveţi succes în a proceda aşa, veţi scăpa de răceală.

Febra (în general)
Febra indică o stare de apogeu a unei furii arzătoare care nu a fost rezolvată şi acum se manifestă la nivel fizic. Priviţi cu atenţie la ce vă face furios. Este parte din viaţa voastră şi fiecare conflict pe care îl experimentaţi are ceva să vă spună. Învăţaţi să acceptaţi indiferent ce vă tulbură, aşa cum acceptaţi partea plăcută a vieţii. După aceea veţi deveni un întreg şi veţi radia iubire.

Gripa (în general)
Gripa este un semn de prea mult stres sau al unei crize din care vreţi să evadaţi; pe de altă parte nu aveţi voinţa să admiteţi  că aceasta vi se întâmplă. Sunteţi hrănit şi aţi dori să lăsaţi totul să meargă pe propriul curs. Acceptaţi-vă dorinţa de odihnă, şi oferiţi-vă posibilitatea de a căpăta noi puteri. Acceptaţi conştient situaţia în care sunteţi şi indiferent cu ce vă confruntaţi reţineţi că  aceasta conţine o şansă pentru creştere interioară.

Alergiile (în general)
Alergia este o reacţie a sistemului imunitar al organismului la o substanţă care a fost declarată “duşman”,  iar de atunci simbolizează un aspect al individului care a fost respins sau reprimat. A lupta cu un duşman creat de noi înşine este întotdeauna un act de agresiune, o lupta inconştienta împotriva unei zone a vieţii de care ne temem sau nu vrem să o lăsăm în viaţa noastră. Rezistenţa este opusul iubirii, pentru iubire acceptarea devine un tot. Substanţa care a adus reacţia alergică este un simbol al zonei pe care o ignoraţi şi cu care vă luptaţi în mod inconştient.
Dacă suferiţi de simptome alergice este timpul să vă întrebaţi ce încearcă să vă spună duşmanul simbolic. Ce aspecte ale vieţii încercaţi să suprimaţi sau să reprimaţi? Încercaţi să aruncaţi o privire conştienta la lucrurile de care vă temeţi în mod inconştient şi observaţi rezistenţa la ele, precum şi teama şi agresarea sinelui. (În acest context citiţi Biblia pasajul din Matei 5:39 si5:44). O vindecare autentică a alergiilor va fi posibilă numai dacă reuşiţi să integraţi în mod conştient aspectele pe care le-aţi reprimat ca fiind duşmani.

Alergiile la antibiotice
Termenul antibiotic este format din cuvintele anti = împotriva şi bios = viaţă. Acestea sunt droguri care lucrează împotriva vieţii. De asemenea, ucid ceva în interiorul vostru. O reacţie la antibiotice este un indiciu că trebuie să acceptaţi toate aspectele vieţii, chiar dacă iau forma unei tensiuni sau unui conflict.

Alergiile la praful din casă
Acest tip de alergie indică o teamă de toate lucrurile pe care le simţiţi a fi impure şi murdare, o frică ce se proiectează adesea în sexualitate.

Febra Mare
Este o reacţie alergică la polen, care este un simbol al fertilităţii şi reproducerii. Febra Mare reflectă o rezistenţă inconştientă, în special în legătură cu sexualitatea. Adesea este o teamă inconştienta de sexualitate.

Alergii la animale (în general)
Acest tip de alergii reflectă reprimări ale componentelor agresive ale sexualităţii.

Alergiile la pisici
O pisică simbolizează cele mai feminine  aspecte ale sexualităţii şi calităţi ca gentileţea şi tandreţea. Dacă sunteţi alergic la pisici, puteţi avea probleme în aceasta zonă.

Bolile copilăriei (în general)
Bolile copilăriei care afectează pielea aşa cum sunt pojarul, oreionul, vărsatul de vânt, scarlatina, vestesc o nouă fază de dezvoltare a vieţii unui copil. Aici, ceva care nu este cunoscut de copil sau care poate, de aceea, să nu lupte cu el fără existenţa unui conflict, apare vizibil pe suprafaţa pielii. Când aceste probleme îşi urmează cursul, veţi observa cum copilul devine mai matur. În timpul bolii, spuneţi copilului ca totul este în regulă. Spune-i că viaţa este un voiaj în care noi lucruri se descoperă în mod constant şi  fiecare lucru pe care îl descoperim în noi înşine ne ajută să creştem mai mult.

Cancerul (în general)
Cancerul este viaţa neguvernată prin ordine, rezultatul dizarmoniei între celulele corpului. Când o persoană are cancer, celula individuală nu mai admite organizarea corpului ci are o viaţa independentă proprie, multiplicându-se indiferent de efectele pe care le are asupra părţilor organismului. Psihologul german Thorwald Dethlefsen, compara patologia cancerului cu patologia lumii noastre moderne care se caracterizează printr-o expansiune nemiloasă şi o predominantă urmărire a intereselor centriste. Astfel, în zona politicului, economiei, religiei sau vieţii private, majoritatea indivizilor urmăresc propriile interese, încercând să întărească propria poziţie în viaţă în vederea atingerii scopurilor lor egoiste. În cursul aceste rute exploatează oamenii şi natura şi privesc lumea ca pe un enorm organism oaspete. Într-o manieră similară, celulele canceroase consideră organismul ca pe un corp oaspete pe care îl exploatează nemilos pentru a atinge propriul scop. Moartea organismului înseamnă şi moartea celulelor canceroase dar, acesta în mod evident este omul modern care nu realizează că distrugând natura se distruge pe sine însuşi. Celulele canceroase nu consideră corpul uman ca pe un întreg împiedicând întregul, şi nu realizează că numai în cooperare cu alte celule pot să existe. Aşa cum o celulă este parte a corpului, noi înşine suntem parte a unităţii lumii.

Daca aveţi cancer, întrebaţi-vă care zonă a vieţii aţi “tăiat-o” voi înşivă de la acest întreg. Zona corpului afectată şi problemele psihologice pe care le simbolizează vă vor ajuta să aflaţi aceasta. Acceptaţi-vă  pe voi cu toată puterea şi slăbiciunea, şi acceptaţi tot ceea ce vi se întâmplă atât, pozitiv cât şi, negativ, şi integraţi-vă în conştiinţa voastră. Urmând aceasta cale veţi fi capabili să vă deschideţi spre viaţa ca un tot şi să experimentaţi etapele.

Probleme psihologice

Enuresis
În timpul nopţii, un copil care udă patul îşi dă drumul la ceea ce nu a făcut în timpul zilei, aceasta presupunând o presiune din partea părinţilor, a şcolii etc. Într-un sens, enuresis este legat de plâns, ambele fiind forme ale relaxării tensiunii. Scutiţi copilul de o presiune suplimentară şi oferiţi-i mai multă dragoste şi înţelegere.

Depresiile (în general)
Depresia este o etapă de oprimare severă în care persoana care are depresie se torturează pe sine cu reproşuri şi sentimente de culpabilitate. Agresiunile externe fac persoana să se simtă în mod inconştient vinovată şi de aceea aceasta se manifestă direct asupra ei. Depresia este de asemenea, o formă de a refuza responsabilitatea (care poate culmina cu sinuciderea); sentimentele de vinovăţie vă confrunta din nou cu responsabilitatea. Depresiile pot de asemenea, apărea când este timpul de a intra într-o nouă etapă a vieţii. Depresia poate, totodată, să vă confrunte cu o etapa a vieţii pe care nu aţi trăit-o, cum este vârsta a III-a, moartea, singurătatea, pierderea cuiva etc. Verificaţi aspectele din viaţă care au cauzat depresia voastră. Simţiţi-vă înăuntrul ei. Tot ceea ce viaţa  aduce conţine o sumă de lupte pentru a integra acest lucru în mod special.

Exhibiţionismul
Daca simţiţi o dorinţă să procedaţi la exhibiţionism nu aţi avut în aparenţă niciodată şansa să vă exprimaţi sexualitatea liber. Priviţi sexul ca pe ceva necurat, conştient sau inconştient şi acum aceasta zonă a vieţii voastre îşi cere drepturile, confruntându-vă cu ceea ce nu aţi vrut să vedeţi vreodată. Realizaţi că sexul este o parte frumoasă şi importantă în viaţă. Creşteţi Reiki în Inimă şi în Chakra Sacrală şi sexualitatea voastră va căpăta expresia originară.

Psihozele
Sunt multe descoperiri, şi opinii privind forţele şi mecanismele care joacă un rol în psihoze. Îmbolnăvirea mentală este în mod uzual o retragere din realitate, căreia individul nu este capabil să-i facă faţă; sau experienţa sa a fost prea dificilă, ori nu a fost îndeajuns de puternic. Ca rezultat, conştiinţa pacientului devine deschisă la zonele care au fost înainte accesibile numai inconştientului. Aceste zone sau forţe acum încep să determine comportarea persoanei dincolo de controlul conştient, cu psihoze trăindu-se de obicei în afara a ceea ce este prevăzut în normele sociale. Trecând prin boala, individul implicat este obligat să afle forţele inconştiente care îl controlează, în scopul integrării lor. Atâta timp cât Sinele face faţă şi integrează toate forţele fără să fie copleşit, nu va fi afectat de starea mentală a pacientului.

Alexia congenitală
Persoanele suferind de aceasta boala, intens ocupate cu “păstrarea gândurilor”, trebuie să se deschidă  mult pe aspectele intuitive şi creative ale vieţii.

 

Oboseala

Marea oboseală arată că viaţa în general, sau responsabilităţile pe care le aveţi au devenit excesive şi că tot ceea ce vreţi să faceţi acum este să vă retrageţi într-un stadiu inconştient (în somn). Oferiţi-vă odihna de care aveţi nevoie şi nu vă forţaţi în activitate. Făcând aceasta veţi vedea că vă veţi bucura să fiţi activ din nou.

 

Roaderea unghiilor
În afara altor lucruri unghiile pot fi folosite pentru a zgâria şi a ne apăra. Roaderea unghiilor indică adesea teama de arăta agresiunile, care apar frecvent atunci când părinţii exercită prea multă presiune asupra copiilor şi demonstrează  o lipsa de încredere. Un copil care îşi roade unghiile încearcă să aibă mai multă încredere în sine. Lăsaţi-i copilului vostru libertatea de a-şi exprima toate aspectele caracterului său fără să se simtă vinovat.

Nervozitatea (în general)
Nervozitatea indică o lipsă de pace în sine ca rezultat al unei grabe excesive, al anxietăţii şi dorinţei de a face totul foarte bine. Învăţaţi să aveţi încredere în fluxul vieţii şi aduceţi-vă aminte că nu sunteţi o eternitate, deci nu este nevoie să vă grăbiţi.

Lupta
Lupta este o reflectare a unui sine slăbit şi a temerii de a nu fi capabil de a face faţă la ceva dar, poate fi şi un indiciu al temerii de a pierde puterea. Învăţaţi să urmăriţi evenimentele vieţii voastre şi mergeţi pe fluxul acesteia. Acceptaţi tot ce se apropie de voi. Veţi descoperi repede că deja posedaţi puterea şi cunoaşterea de care aveţi nevoie pentru a reveni la parametrii  vieţii obişnuite cu tot ce va aduce ea.

 Răul de mişcare (maşina, aer, rău de mare)

Când călătoriţi lăsaţi în urmă tot ceea ce vă este familiar fără să fiţi capabil să percepeţi ceea ce vă rezervă viitorul. Este acea agăţare inconştientă de ceea ce sunteţi obişnuit, cu care aţi fost înconjurat şi teama de nou care vă oboseşte. În plus, statul în maşina, pe vapor, în avion sau tren vă face să vă daţi seama că sunteţi într-o situaţie din care “nu puteţi scăpa uşor”. “Zburaţi” cu mişcarea vehicolului. Lăsaţi deoparte rezistenţa, acceptaţi ceea ce se întâmplă şi deschideţi-vă către toate noile impresii care curg în voi. Veţi descoperi, în curând, că viaţa este foarte frumoasă dacă trăiţi cu acestea şi nu împotriva lor.

Insomnia (şi problemele somnului)

Actul de a adormi este un act de încredere care cere abilitatea să lăsaţi deoparte activitatea şi controlul şi să vă deschideţi către necunoscut. De fiecare dată când adormiţi traversaţi o “moarte minoră”. Mai mult decât atât, odată adormit, lucrurile care au fost reprimate în timpul zilei răsar în inconştientul vostru, în timpul nopţii. Oamenii care au dificultăţi în a adormi  nu sunt capabili să se elibereze. Încheiaţi-vă ziua corespunzător şi pregătiţi-vă pentru noapte. Nu va gândiţi la ziua care va veni,  aceasta va avea grijă de ea însăşi. Deschideţi-vă cu simplitate la ce va veni şi luaţi aminte şi integraţi “întunericul” ca parte a vieţii.

Anomaliile sexuale (şi perversiunile în general)
În toate cazurile de anormalitate individul implicat se confruntă cu acele aspecte ale vieţii sale pe care le respinge. Este frecvent înverşunat şi luptă împotriva lor. Forma anormalităţii îi arată calitatea care îi lipseşte cum ar fi masculinitatea, feminitatea, umilinţa, dominarea etc. Într-un anume sens aceasta anormalitate face persoana să devină un întreg prin a-l lăsa să trăiască calităţile care îi lipsesc. Integraţi polii antagonici în interiorul vostru în vederea unităţii, şi nu  procedaţi aşa printr-o comportare extremă. În acest fel, vă veţi bucura de sexualitate în întregul său.

 Bâlbâiala

Bâlbâiala împiedică curgerea liberă a expresiilor comunicării. Este cunoscut faptul că gândurile, emoţiile şi îndemnurile fac să vă simţiţi în nesiguranţă, şi să încercaţi în mod inconştient să controlaţi orice expresie a acestui fapt. Deschideţi-vă către gândurile voastre, către emoţii şi dorinţe şi acceptaţi-le fără să condamnaţi în nici un fel. În acest fel încrederea în voi va creşte şi veţi găsi  foarte uşor calea să vă deschideţi către alţii.

Dependenţa (în general)
Dependenţa întotdeauna este o căutare a împlinirii de sine. În acest caz nu sunteţi  capabil să duceţi până la capăt propriile dorinţe şi în locul acestora căutaţi substitute. În cazul dependenţei de alcool (a se vedea şi alcoolismul), de haşiş şi marijuana “loviţi” în greutăţile vieţii. Dependenţa de amfetamine sau cocaină care stimulează capacitatea de activitate şi productivitatea, indică în mod uzual o căutare a succesului şi a dragostei şi o recunoaştere că acestea merg cu voi. Folosirea de LSD, mescalină, ciupercă magică şi heroină reflectă o căutare a unei expansiuni a conştiinţei. Oricum drogurile pe care vi le administraţi  înseamnă că v-aţi lăsat satisfăcut printr-un substitut. În aparenţă  calea normală a fost foarte grea pentru voi. Este foarte greu să ajungeţi la o etapă normală chiar la începutul zilei. Poate că nu aţi reuşit niciodată să vă stăpâniţi datorită unei condamnări de sine sau a lipsei de încredere în sine. “Întreabă şi ţi se va răspunde, uită-te şi vei găsi, bate şi ţi se va deschide” Matei 7:7.
Încercaţi să aflaţi ceea ce căutaţi. Atunci căutaţi o cale care vă va lega de idealul  pe care să-l puteţi urma. Identificaţi o cale care vă va duce la acest ideal. Trebuie să fie o cale care să vă “lege”, în caz contrar nu veţi ajunge la nici un rezultat.  Ca regulă, o lungă serie de tratamente va fi necesara pentru ca rezultatele să apară. Sunt tehnici variate de meditaţie care vă vor ajuta să experimentaţi ceea ce aţi încercat cu ajutorul drogurilor. Este o recompensă mult mai mare să atingeţi scopul singur. Luaţi un nou start.

Alcoolismul
Utilizarea nediscriminatorie a alcoolului este adesea rezultatul de a încerca să scăpaţi de conflicte. Prin alcool nu încercaţi decât să spălaţi  greutăţile şi conflictele fără a avea curajul de a le “mesteca” . Oamenii care se întorc către băutură au avut adesea experienţe de zădărnicie, de  inferioritate sau vinovăţie, care sunt acutizate de dependenţa de alcool. Învăţaţi să vă iubiţi cu toată slăbiciunea de care daţi dovada. Admiteţi că aceste aspecte ale voastre vor fi primul pas în a le depăşi. În afară de Reiki meditaţia vă va ajuta să vă regăsiţi pacea, respectul de sine şi starea de bine şi să vă dea puterea să vă rezolvaţi problemele în loc să evadaţi de ele. (a se vedea şi dependenţa).

Bulimia (apetitul excesiv)
Mâncarea forţată reflectă o foame de viaţă , dragoste şi hrănire emoţională. Este o nevoie de umplere interioară care încearcă în mod disperat să vă umple la nivel fizic, atâta vreme cât nu găsiţi o altă cale să vă împlinească. Frecvent, individul este foarte nesigur şi îi este teamă de pierderi. Învăţaţi să vă acceptaţi aşa cum sunteţi şi veţi găsi mult mai uşor să vă deschideţi limitările propriului ego şi să dobândiţi şi hrana spirituală. În acelaşi timp, deveniţi conştient de faptul că există o neţărmurită sursă de iubire şi împlinire în sine; nu trebuie decât să o găsiţi şi să o folosiţi.

Anorexia nervoasă
Aceasta perturbare afectează mai ales tinerele fete în timpul pubertăţii. Simbolizează inconştientul care doreşte să scape de aspectele fizice ale feminităţii şi sexualităţii, şi se manifestă printr-o dorinţă de puritate şi de abnegaţie proprie. Dacă suferiţi de aceasta nemulţumire încercaţi să vă acceptaţi partea feminină, încercaţi să acceptaţi că aveţi o dorinţă de entuziasm, intimitate şi sexualitate. Amintiţi-vă că numai atunci când veţi accepta toate zonele vieţii veţi fi capabili să atingeţi sinele în întregul său şi să obţineţi o libertate reală.

 

Dorinţa excesivă de dulce

Dacă aveţi o dorinţă excesivă pentru dulce aţi pierdut probabil “dulcele” vieţii care la rândul său reflectă o nestăpânită foame de iubire. În copilărie aceasta indică faptul că cei tineri nu sunt iubiţi îndeajuns. Dacă aveţi o dorinţă excesivă de hrană dulce oferiţi-vă dragoste şi recunoaştere, acceptaţi-vă aşa cum sunteţi. Apoi veţi fi capabil să oferiţi dragoste altora şi o schimbare reală va avea loc.

Dependenţa de nicotină
Plămânii simbolizează ideea de libertate şi comunicare (a se vedea Sistemul Respirator) – ceea ce încercaţi să obţineţi prin fumat. Oricum, dorinţele voastre devin mult mai nebuloase în acest proces. Deveniţi conştienţi despre ceea ce doriţi cu adevărat şi atunci veţi fi capabili să vă lăsaţi mult mai uşor.

Nevroza (în general)
Nevrozele au de-a face cu o represiune masivă în zona vieţii care este privită ca extrem de negativă. Nevroza voastră vă confruntă cu aspectele pe care le reprimaţi, în scopul de a vă învăţa să acceptaţi aceasta zonă a vieţii. Odată ce veţi fi capabili să procedaţi aşa, nu veţi mai avea nevoie de nevroză, pentru tot ceea ce încearcă ea să vă spună; ceea ce aveţi de făcut este să acceptaţi, să integraţi indiferent ce aţi refuzat până acum. Aruncaţi o privire critică asupra a ceea ce aţi respins până acum şi faceţi asta  fără să emiteţi judecăţi. Dacă reuşiţi să faceţi aceasta, nevroza nu va mai avea ce să compenseze şi veţi deveni sănătoşi.

Nemulţumiri ale vârstei a III-a (în general)
Nemulţumirile vârstei a treia punctează  probleme ale atitudinii unilaterale care nu a fost rezolvată sau integrată în primii ani de viaţă. Simptomele  simbolizează probleme şi atitudini în care vă implicaţi. Odată ce aţi realizat care sunt acestea, puteţi încerca să le integraţi şi să le acceptaţi conştient. Dacă reuşiţi, puteţi fi felicitat, pentru că aceste nemulţumiri vor dispărea.

Defecte congenitale (în general)

Defectele congenitale reprezintă probleme nerezolvate într-o viaţă anterioară. Este alegerea voastră să vă fi născut în aceasta viaţă aşa cum sunteţi, deci nu blamaţi pe alţii. Defectele implicate simbolizează faptul că mai aveţi de învăţat, indiferent care este lecţia. Vedeţi-vă handicapul ca o şansă, de o mare dificultate, de a evolua.

Disfuncţii cauzate de Zone geopatice
Dacă zonele geopatice cauzează anume nemulţumiri va trebui să vedeţi care sunt simptomele şi ce încearcă acestea să ne spună. În general, acestea înseamnă schimbarea a ceva în viaţa noastră. Bineînţeles, va fi necesar să lucraţi şi să schimbaţi locul unde dormiţi, unde locuiţi. Dar trebuie să avem în vedere şi anume schimbări de ordin mental şi intelectual, deoarece se pare, ca o vedere unilaterală ne conduce într-o dezamăgire, mizerie, disconfort interior.
Astfel, nu schimbaţi numai poziţia patului, dar priviţi cu atenţie şi în interiorul părţilor voastre componente. O schimbare de poziţie va fi foarte bună.

Durerea
Durerea este întotdeauna o întrerupere a fluxului vieţii şi adesea apare ca un rezultat al sentimentelor reprimate. Zona corpului unde simţiţi durerea simbolizează aspectele  unde vă simţiţi încorsetat. Nu condamnaţi sau reprimaţi durerea – are ceva important să vă spună. Acordaţi-i toată atenţia; “intraţi” în ea, simţiţi-o cu toată conştienţa şi spuneţi-i că este binevenită. Dacă faceţi asta durerea şi-a îndeplinit rolul şi va dispărea. În scopul de a fi siguri că nu se mai întoarce, întoarceţi-vă atenţia spre aspectele psihologice ale voastre pe care ea le simbolizează. Aceasta este zona în care va trebui să eliberaţi ceva; poate chiar dorinţa de pedepsire. Lăsaţi-o să treacă şi veţi învăţa să ”curgeţi” prin viaţă din nou.

Accidentele
Fiecare dintre noi duce întreaga responsabilitate a vieţii sale a întregii sale experienţe. Chiar şi accidentele nu ni se întâmplă decât când sunt aduse în preajma noastră de noi înşine; în general aceasta se produce în subconştient. Dacă v-aţi accidentat, drumul pe care sunteţi acum este pus brusc sub semnul întrebării. Dacă analizaţi cum s-a întâmplat accidentul veţi găsi repede problema de subliniat. Poate că v-aţi pierdut controlul asupra lucrurilor. Poate că nu aţi fost capabil să vă opriţi la timp într-o anumită situaţie sau aţi scăpat din vedere ceva. Ar putea fi faptul că eraţi pe jumătate adormit când s-a întâmplat accidentul, sau aţi dat dovada de o mare rezistenţă la curgerea firească a vieţii. Priviţi cu atenţie cauzele accidentului şi acordaţi atenţie sugestiilor verbale – în general, va ajută la interpretare.
Statistici interesante de evaluare a accidentelor subliniază faptul că anumite persoane sunt cunoscute ca “personalităţi accidentate”- oameni care inconştient încearcă să-şi rezolve problemele sau conflictele prin accidente. După ce aţi găsit raţiunea “sinelui” pentru un accident lucraţi pe acesta.  În acest mod veţi avea ceva foarte interesant înăuntrul vostru şi veţi fi capabili să faceţi progrese mari în creştere şi dezvoltare.

 

Amnezia

Dacă tot uitaţi anumite lucruri, acesta poate fi un semn că trebuie să învăţaţi să uitaţi ceva ce ţineţi minte şi nu vreţi să îl eliberaţi, aşa cum sunt evenimentele din trecut. Dacă acesta este cazul, este probabil că aţi ”învârtit” gândurile iar şi iar, pe aceleaşi vechi probleme, fără să rezolvaţi, în fapt, nimic. Încercaţi conştient să lăsaţi să treacă aceste gânduri; lăsaţi trecutul în pace şi nu vă agăţaţi de lucrurile ce s-au întâmplat ieri. Fiţi aici şi acum şi deschideţi-vă spre frumuseţile vieţii în fiecare zi. Dacă puteţi să  uitaţi cu adevărat lucruri din trecut, nu veţi mai fi uituc.

https://www.evolutiespirituala.ro/cauzele-spirituale-ale-bolilor/?feed_id=37376&_unique_id=64391dda23097

piramida 2

Intre Pamint si Orion, Piramidele de la Giseh


piramide

 

Orion in mitologia greaca

Pentru vechii greci, Orion vinatorul, fiul lui Poseidon si al Amfitritei, a fost ucis accidental de Artemis. Coplesita de durere, zeita l-a rugat pe Zeus sa-i permita sa-l urce printre constelatii, pentru ca sa-l poata vedea zilnic. Pentru ca Orion sa nu fie singur pe bolta, Artemis l-a plasat pe Orion impreuna cu ciinii sai.

Orion, impreuna cu Ciinele Mare si cel Mic, constituie un ansamblu remarcabil de stele. Dintre cele sapte stele care alcatuiesc constelatia Orion, Betelgeuse si Rigel sint cele mai impozante. Prima este o stea cu dimensiuni uriase, care straluceste de 10.000 de ori mai puternic decit Soarele si marcheaza umarul drept al Marelui vinator. Rigel sau Beta Orionis se afla la piciorul sting al acestuia. Cele trei stele de la briul lui Orion – Alnitak, Alnilam si Mintaka – sint aliniate aproape perfect. In prelungirea axei, catre sud-est, se afla Sirius, din constelatia Ciinele Mare, cea mai stralucitoare stea de pe bolta cereasca si care se poate vedea foarte bine, in special vara. Alaturi de ele, alearga Procyon, principala stea din constelatia Ciinele Mic, si care, impreuna cu Sirius, Betelgeuse, Rigel, se pot vedea foarte bine si in noptile lungi de iarna.

Isis si Osiris erau din Sirius-Orion

Vechii egipteni considerau ca steaua Sirius si constelatia Orion reprezentau lacasurile lui Isis si al lui Osiris, zeii ce coborisera odinioara pe Pamint, pentru a-i crea pe locuitorii regatului egiptean. Conform mitologiei egiptene, faraonii Egiptului sperau ca sufletele lor sa renasca in imparatia cerului, devenind astfel nemuritoare. Pentru ca aceasta speranta sa se implineasca, ei au construit cele trei piramide de la Giseh, aliniate dupa cele trei stele aflate la briul vinatorului. Credinta egiptenilor era ca aceste trei stele reprezinta sufletul lui Osiris, simbolul creatiei si al imortalitatii. In acelasi timp, Sirius era considerata drept steaua renasterii sau locul de unde zeii le insuflau mumiilor faraonilor o noua viata.

Mare dregator pentru steaua Sirius

Cel mai mare dregator egiptean, vizirul, era insarcinat cu observarea permanenta a stelei Sirius, el avind la dispozitia sa slujbasi care scrutau cu atentie cerul, fiind obligati sa raporteze aparitia stelei, dimineata inainte de rasaritul soarelui la Memfis, adica rasaritul heliac, care indica inceputul inundatiei apelor Nilului (care incepea la data de 19 iulie). Anul nou egiptean incepea deci la data de 19 iulie.

Faraonul se reincarna in propriul fiu

Egiptenii mai credeau cu tarie ca, murind, faraonul se reincarneaza in propriul sau fiu, care ii va fi urmas la tron si asa mai departe. Aceasta insemna deci ca oricare dintre faraoni se tragea din Horus, primul rege al Egiptului si fiu al lui Isis si Osiris. Spre a scoate in evidenta aceasta incarnare divina, regelui i se dadea numele de Horus (Horus Ramses, de exemplu), unul dintre cele cinci nume pe care trebuia sa le poarte un faraon egiptean. Pentru ca faraonul sa devina un nou Osiris, dupa imbalsamarea sa era savirsit un ritual numit Deschiderea gurii (vezi desenele de pe peretii mormintului), prin care, in mod simbolic, faraonului ii era insuflata o noua viata.

Secretele piramidelor de la Giseh

Inginerul american Robert Bauval a condus intre anii 1975-1985 niste lucrari de constructie in Arabia Saudita. In timpul liber, el se ocupa cu descifrarea textelor egiptene, precum si cu studierea diverselor ritualuri si talismane. Rezultatul celor 15 ani de munca a fost o carte, scrisa impreuna cu Adrian Gilbert: Enigma lui Orion si secretele piramidelor, publicata in anul 1995.

Cartea celor doi cercetatori reprezinta, dupa parerea multora, o noua contributie le descifrarea enigmelor piramidelor egiptene. Lucrind la Giseh, unde se afla piramidele lui Kheops (Khufu, cum o numeau egiptenii), Kephren si Mykerinos, Bauval si Gilbert au facut trei descoperiri interesante:

1) Cu ajutorul astronomului Virginia Trimble, ei au stabilit ca tunelurile sau canalele de aeratie ale Marii Piramide traverseaza masa de piatra de la nord spre sud;

2) Cele trei piramide corespund celor trei stele de la Briul vinatorului, Mykerinos fiind corespunzatoare stelei Mintaka, care este ceva mai mica decit celelalte;

3) Alte doua piramide, aflate citiva kilometri mai departe, corespund stelelor Saiph si Bellatrix, Nilul reprezentind Calea Lactee.

Desi foarte multi egiptologi s-au aratat sceptici fata de aceste coincidente, descoperirea lui Bauval si Gilbert poate fi dovada ca acea fascinatie permanenta a egiptenilor fata de constelatia Orion a dus la construirea uimitoarelor piramide de la Giseh, cea a lui Kheops fiind considerata una dintre cele sapte minuni ale lumii.

Ipoteze despre canalele ce traverseaza Marea Piramida

Doua canale ale Marii Piramide de la Giseh pornesc de la camera mortuara a sotiei faraonului, iar altele doua, din cea a faraonului. La inceput, arheologii au presupus ca acestea ar fi canale de ventilatie. Ulterior, ei au stabilit ca acestea sint de fapt astupate, asa ca aceasta ipoteza a cazut.

Pe urma, s-a presupus ca aceste canale ar fi un fel de telescoape, cu ajutorul carora sa fie examinate stelele chiar din interiorul piramidei. Intrucit canalele sint dispuse la inceput orizontal, dupa care sint curbate si orientate in sus, desigur ca nu puteau servi pentru observarea boltei ceresti.

Apoi s-a stabilit ca unul dintre cel doua canale ale fiecarei camere este orientat spre nord, in timp ce celalalt este orientat spre sud. Calculele au stabilit ca iesirea din canalul de sud al camerei mortuare a faraonului este orientata spre Briul constelatiei Orion, iar cea a canalului de nord este orientata spre acea parte a cerului unde, cu 5.000 de ani in urma, se afla steaua Thuban (Alpha Draconis) din constelatia Dragonului, care pe atunci era Steaua Polara.

Iesirea canalului de sud, cea care porneste din camera sotiei faraonului, este orientata spre Sirius, iar cea a canalului de nord, catre una dintre cele mai stralucitoare stele ale Constelatiei Ursa Mare. Egiptenii numeau aceasta constelatie Calea care deschide drumul.

Insemna deci ca, din motive de ei stiute, egiptenii construisera cele trei piramide orientate dupa cele trei stele aflate la Briul marelui vinator. Cu 5.000 de ani in urma, constelatia era vizibila in momente foarte importante pentru ei. Cu 20-25 de zile inainte de solstitiul de vara, Orion putea fi vazut pe cer la o ora dupa aparitia lui Sirius. Aparitia lui Orion era deci un fel de simbol al renasterii naturii si, implicit, al renasterii Egiptului. Fiecare renastere era legata de egipteni de zeul Osiris, cel care moare si renaste de fiecare data, precum si de Isis, sora si sotia lui si zeita a fertilitatii in acelasi timp.

Pe Sirius li se insufla faraonilor o noua viata

Conform credintei egiptenilor, Orion si Sirius erau lacasele zeilor Osiris si Isis, cei doi zei care venisera pe Pamint in timpuri indepartate, pentru a crea regatul egiptean, precum si pe locuitorii sai. Fiecare faraon credea deci cu tarie ca dupa moarte sufletul sau se va inalta spre lacasul celor doi mari zei. Pentru ca aceasta speranta sa capete realitate, au fost construite cele trei piramide, dispuse in conformitate cu cele trei stele, aflate, cum am spus, la briul constelatiei, Sirius reprezentind locul unde zeii le insufla faraonilor o noua viata. Murind, fiecare faraon se elibera de invelisul sau corporal, lasind toate grijile pamintesti urmasului sau, dupa care devenea el insusi un nou Osiris.

Piramidele reprezinta puncte de plecare spre Orion si Sirius

Ritualul complicat al inmormintarii faraonilor, in care cel al mumificarii ocupa o parte importanta, avea o semnificatie importanta pentru egipteni. Conform unor mituri stravechi, Osiris si Isis sosisera, deci, din constelatia Orion, pentru a construi regatul egiptean. Intr-o serie de texte egiptene se spune ca atunci cind Osiris a implinit 28 de ani, el a fost ucis, lasind-o pe sotia sa Isis singura. Seth, fratele sau, i-a deschis atunci corpul, executind un ritual magic, in urma caruia a inviat pentru scurt timp trupul lui Osiris. In urma acestui ritual, Isis a ramas insarcinata, dind nastere unui fiu pe nume Horus. Astfel a aparut credinta faraonilor egipteni ca fiecare dintre ei reprezinta intruchiparea lui Horus, fiul lui Osiris si al zeitei Isis. Cele trei piramide de la Giseh reprezinta deci un fel de statii intermediare, unde se incheie viata pe Pamint si incepe calatoria spre locul unde se afla cei care intemeiasera regatul egiptean.

Andreea Radian

https://www.evolutiespirituala.ro/intre-pamint-si-orion-piramidele-de-la-giseh-egipt/?feed_id=37313&_unique_id=6438e59b036d4

KYBALION – LEGILE UNIVERSALE

HERMES TRISMEGISTOS

kybalion+portada+libro
 
   1.LEGEA MENTALISMULUI
   2.LEGEA CORESPONDENŢEI
   3.LEGEA VIBRAŢIEI
   4.LEGEA POLARITĂŢII
   5.LEGEA RITMULUI
   6.LEGEA CAUZEI ŞI EFECTULUI
   7.LEGEA GENULUI

KYBALION – FILOSOFIA HERMETICĂ
Din Egipt ne vin învăţăturile ezoterice, fundamentale, care au influenţat filosofiile tuturor raselor, de mai multe mii de ani. Toate ţările au împrumutat câte ceva de la doctrinele sale: India, Persia, Chaldeea, China, Japonia, Siria, vechea Grecie, Roma şi alte neamuri vechi. Acestea au luat parte la banchetul cunoaşterii, pe care Hierofanţii şi Maeştrii ţării lui ISIS le-au oferit celor pregătiţi să cunoască din culmea ştiinţei mistice şi oculte,dezvăluite de Maeştrii acestui vechi ţinut.
 
În Egipt se afla loja misticilor. Prin porţile templelor intrau neofiţii şi plecau adepţii, maeştrii şi hierofanţii, în toate colţurile lumii. Printre aceştia a fost şi Hermes Trismegistul, tatăl înţelepciunii oculte, fondatorul astrologiei şi alchimiei. Detaliile vieţii lui s-au pierdut, mai multe ţări disputându-şi locul naşterii sale. Perioada şederii sale în Egipt (care constituie ultima sa reîncarnare pe această planetă) nu ne este cunoscută;aproximativ, este fixată în ultimele zile ale celor mai vechi dinastii egiptene, cu mult timp  înaintea apariţiei lui Moise. Autorii competenţi îl consideră, totuşi, contemporan cu Abraham. Unele tradiţii iudaice merg până la a afirma că Abraham chiar a fost beneficiarul unei mari părţi din cunoştintele acumulate de Hermes.
 
În anii care au urmat dispariţiei sale din planul terestru, tradiţia sugerează că ar fi trăit sute de ani „în carne”.
 
Egiptenii l-au zeificat numindu-L THOTH. Mai târziu, grecii îl aşează în Panteonul zeităţilor proprii, numindu-l HERMES, zeul înţelepciunii.
 
Egiptenii i-au cinstit memoria zeci de secole, considerându-l „scriitorul zeilor”, ajungând, în cele din urmă, să-i dea vechiul nume, Hermes Trismegistul, care înseamnă „de 3 ori mare”, „Mai Marele Marilor”, „mai mare decât toţi Marii”. În toate ţările, numele de Hermes Trismegistul era sinonim cu Fântâna Înţelepciunii. Folosirea cuvântului „hermetic” este strict legată de sensul „secret închis”, „nimic nu poate scăpa”. Discipolii au păstrat secretul învăţăturilor, nevoind să dea perle porcilor, preferând să dea laptele copiilor şi carne oamenilor neştiutori. Discipolii au fost „hermetici” de teamă de a nu vedea doctrina secretă transformându-se în doctrină (credinţă) religioasă. Vechiul ocultism din India şi Persia a degenerat, pierzându-se, în mare parte, din cauză că apostolii săi au devenit preoţi. Ei au amestecat teologia cu filosofia, având astfel ca efect pierderea ocultismului în noianul superstiţiilor religioase, al cultelor, al credinţei şi al zeilor. La fel, în Grecia şi Roma, învăţăturile hermetice ale gnosticilor şi ale primilor creştini au degenerat sub domnia lui Constantin, al cărui pumn de fier a amestecat filosofia cu teologia. Aceasta a luat şcolii creştine ce era esenţial credinţei: spiritul său, pe care l-a obligat spiritual să bâjbâie mai multe secole înainte de a regăsi vechiul drum al credinţei. În sfârşit, totul arată observatorilor atenţi că în cel de-al douăzecilea secol biserica luptă pentru a reveni la vechile învăţături oculte. Au fost spirite elevate, de iniţiaţi, care au transmis oral flacăra vie a credinţei adevărate; sunt cunoscute rar cazurile când acestea au fost scrise. Chiar şi aşa (rar), transmiterile s-au voalat, în termeni de alchimie şi astrologie, încât numai cei care cunoşteau cheia puteau înţelege corect. 

În primele zile ale Antichităţii existau un anumit număr de doctrine secrete fundamentale ce se transmiteau de către Maestru elevului şi care erau cunoscute sub numele de Kybalion. Sensul exact şi semnificaţia cuvântului s-au pierdut de mai multe secole. Principiile acesteia nu au fost scrise niciodată; era o culegere de maxime, axiome şi precepte, complet neinteligibile pentru profani, dar pe care adepţii le înţelegeau imediat ce erau aplicate.

 
Arta alchimiei hermetice dă preponderenţă Forţelor Mentale (mai mult decât elementelor materiale), unei transmutaţii, unui fel de vibraţii mentale prin modificarea în vibraţii de altă natură, mai mult decât transformarea unui fel de mental în altul. 
 
Legenda „pietrei filosofale” capabilă să transforme în aur un metal de rând, nu era decât o alegorie a filosofiei hermetice, bine înţeleasa de către adepţii hermetismului veritabil.
Sfătuim pe elevii noştri – cum este recomandat în Kybalion – să studieze învăţătura hermetică cu umila atitudine de adept, deoarece poarta numele de initiat acela care munceste intotdeauna la picioarele lui Hermes Maestrul.
 
Mai departe, dam un mare numar de axiome, maxime şi percepte ale Kybalionului, insotite de explicatii şi clarificari care ni s-au parut necesare pentru a-l face mai usor accesibil adeptilor moderni, mai ales ca textul original este scris, inadins, cu termeni obscuri.
 
Maximele originale, axiomele şi perceptele Kybalionului vor fi subliniate în aceasta lucrare dar în mod distinct; în toate cazurile, textul original a fost respectat. Sperăm că numeroşi elevi, cărora le oferim această lucrare, vor scoate din studiul acestor pagini tot atâta profit cât au scos şi cei care i-au precedat pe drumul măiestriei, timp de secole, cât s-a scurs de la apariţia lui Hermes Trismegistul.
 
Între cuvintele Kybalionului se găsesc acestea: „Sub paşii Maestrului, urechile celor care sunt pregătiţi să înţeleagă doctrina să se deschidă cât mai mari şi când urechile elevului sunt gata să asculte, atunci vin buzele pentru a le umple de înţelepciune.”
 
Când elevul va fi gata să primească adevărul, atunci va începe studiul acestei lucrări, atunci va lua cunoştinţă de existenţa ei. Aceasta e Legea Principiului Hermetic al Cauzei şi Efectului sub aspectul de Lege a Atracţiei, ea va uni buzele şi urechile, elevul şi lucrarea, AŞA SĂ FIE!
 
Principiile Adevărului sunt în număr de şapte. Noi le vom numi Legile Universale. Acela care le cunoaşte şi le înţelege posedă cheia magică ce VA deschide toate porţile Templului, chiar înainte de a le atinge.
 
Cele 7 Legi hermetice pe care se bazează întreaga filosofie hermetică sunt următoarele:
 
1. Legea Mentalismului.
2. Legea Corespondenţei.
3. Legea Vibraţiei.
4. Legea Polarităţii.
5. Legea Ritmului.
6. Legea Cauzei şi Efectului.
7. Legea Genului (distincţia)
 
Aceste Legi vor fi discutate şi comentate pe măsură ce vom avansa în lecţiile noastre; în capitolul prezent vom da doar o scurtă explicaţie a lor.
                                …….
292680 374919432553992 1622863987 n
1.LEGEA MENTALISMULUI
 
„Totul este Spirit; Universul este mental” – KYBALION
Legea implică adevărul că totul este Spirit. Ea explică faptul că totul este realitate substanţială, aflându-se în toate manifestările şi aparenţele exterioare, pe care le cunoaştem sub numele de Univers material. Fenomene ale vieţii, Energie, Materie, într-un cuvânt, tot ce este aparent simţurilor noastre este Spirit, incognoscibil în el Însuşi şi indefinibil; însă acesta poate fi considerat şi gândit ca un Spirit Universal, Infinit. Ea explică chiar faptul că Lumea sau Universul Fenomenal nu-i decât o creaţie mentală a Totului, subiect al legilor lucrurilor create, Universul fiind considerat, în întregul său sau în părţile sale, ca o experienţă în Spiritul Totului, în acest Spirit noi trăind, lucrând şi fiinţând. Această Lege, stabilind natura mentală a Universului, explică foarte uşor toate fenomenele mentale şi psihice, atât de variate, care ocupă un loc important în viaţa oamenilor şi care fără a fi explicate sunt neinteligibile, dispreţuind orice interpretare ştiinţifică.
 
A înţelege această Mare Lege al Mentalismului, înseamnă a permite individului să înţeleagă cu uşurinţă Legile Universului Mental şi să le aplice, spre a-şi îmbunătăţi starea şi spre a se perfecţiona. Discipolul în hermetică este capabil să aplice inteligent Marile Legi Mentale, în loc să se servească de ele la întâmplare.
 
Intrând în posesia Cheii Măiestriei Universale, practicantul poate să deschida nenumărate porţi ale Templului Mental şi Psihic al Cunoaşterii, reuşind să pătrundă în el liber şi inteligent. Această Lege explică natura veritabilă a Energiei şi a Puterii, a Materiei, dar mai ales de ce, pentru ce şi cum sunt ele subordonate stăpânirii Spiritului.
 
Unul dintre Maeştrii hermetici a scris demult: „Acela care înţelege adevărul naturii mentale a Universului este deja bine înaintat pe drumul Măiestriei”. Aceste cuvinte sunt tot atât de adevărate astăzi pe cât erau la timpul la care au fost scrise. Fără cheia Măiestriei (cheia conducătoare, principală, universală) adevărata Măiestrie este imposibil de realizat, iar elevul va bate zadarnic la nenumăratele porţi ale Templului.

71+The+Initiation+and+Ascension
2. LEGEA CORESPONDENŢEI
 
„Ceea ce este Sus este ca şi ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca şi ceea ce este Sus” – KYBALION
 
Această Lege implică adevărul că există întotdeauna un raport constant între legile şi fenomenele diferitelor planuri ale fiinţei şi ale vieţii. Vechea axiomă hermetică este în aceşti termeni: „Ceea ce este sus este ca şi ceea ce este jos; ceea ce este jos este ca şi ceea ce este sus”.
 
Înţelegerea acestei Legi conferă mijloace destule în a rezolva paradoxuri obscure şi destule secrete ale naturii. 
 
Există planuri ale vieţii pe care noi le ignorăm complet, dar când aplicăm Legea Corespondenţei devenim capabili să înţelegem mai departe că nu este posibil să facem altfel. Ele se manifestă şi se aplică peste tot în Univers, pe diferitele planuri ale acestuia: material, mental şi spiritual, acest fapt fiind considerat o Lege Universală. Vechii hermetişti îl considerau ca fiind unul dintre instrumentele mentale cele mai importante, cu ajutorul căruia omul este capabil să răstoarne obstacolele care i se ridică în faţă, în faţa necunoscutului. Acestuia i-a fost posibil a înlătura voalul lui ISIS, la punctul la care a întrezărit, într-o lumină, o parte a zeiţei. La fel cum cunoaştem principiile geometriei, şi această cunoaştere permite astronomului aşezat în faţa observatorului său să măsoare distanţele dintre aştri, urmărind mişcările lor; la fel, cunoaşterea Legii Corespondenţei permite omului să deducă inteligent, din necunoscut, cunoscutul. Studiind Monada, el înţelege Arhanghelul.
166060 232961350154543 2115087562 n
3. LEGEA VIBRAŢIEI
 
„Nimic nu stă, totul se mişcă, totul vibrează” – KYBALION
 
Aceasta Lege implică adevărul că totul se află în mişcare, totul vibrează, neexistând nimic în stare de repaos; fapte pe care ştiinţa modernă le acceptă şi pe care orice nouă descoperire ştiinţifică tinde să le verifice.
 
Sunt mii de ani de când învăţaţii vechiului Egipt au enunţat această Lege Universală. El explică diferentele existenţe între diferitele forme ale materiei, ale energiei, ale sufletului şi chiar ale spiritului ca fiind consecinţele unor proporţii inegale ale vibraţiei. Pornind de la acel „TOT” care este Spiritul Pur şi până la formele cele mai grosolane ale materiei, totul vibrează; cu cât este mai intensă vibraţia, cu atât este mai înaltă poziţia pe scara evoluţiei. Vibraţia este atât de intensă şi atât de infinit de rapidă încât, practic, Spiritul Pur este în repaos, la fel ca o roată care se învârteşte atât de repede încât pare că stă pe loc. În cealaltă extremitate a scării se află formele grosolane ale materiei, ale căror vibraţii sunt atât de lente încât parcă nici nu ar exista – la fel ca şi sunetele de joasă frecvenţă pe care urechea omeneasca nu le poate percepe; între aceşti doi poli sunt milioane şi milioane de grade ale vibraţiei; de la corpuscul la undă, de la atom la moleculă, până la lumi şi universuri, totul vibrează.
 
Aceasta este la fel pentru energie şi pentru forţă, care nu sunt decât grade diferite ale vibraţiei. Aceasta corespunde şi în planul mental, căruia vibraţiile îi guvernează starea, cât şiplanului spiritual.
 
Discipolul hermetist care înţelege bine această Lege şi formele sale corespunzătoare este capabil să-şi controleze propriile vibraţii mentale şi, de asemenea, pe ale altora.
 
Maeştrii folosesc în mod egal această lege, în diferite maniere, pentru a învinge forţele naturii.
 
„Cel care înţelege Legea VIBRAŢIEI a câştigat sceptrul puterii”, a spus un vechi ocultist.
ying+yang
4. LEGEA POLARITĂŢII
 
„Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are două extreme; asemănătorul şi neasemănătorul au aceeaşi semnificaţie; polii opuşi au o natură identică, însă de grade diferite; extremele se ating; toate adevărurile nu sunt decât semiadevăruri; toate paradoxurile pot fi conciliate” – KYBALION
 
Această Lege implică adevărul că Totul este dublu, totul are doi poli, totul are două extreme. Aceste fraze sunt vechi axiome hermetice. Ele explică vechile paradoxuri care au creat atâta perplexitate oamenilor şi se exprimă după cum urmează: teza şi antiteza au o natură identică, însă de grade diferite; contrariile sunt asemănătoare şi nu diferă decât prin gradul lor, polii opuşi putându-se concilia; extremele se ating; totul este şi nu este în acelaşi timp; toate adevărurile nu sunt decât semiadevăruri; orice adevăr este pe jumătate fals; acelaşi lucru are două faţete, etc.
 
Legea Polarităţii explică faptul că în orice lucru sunt doi poli, două aspecte diferite, opuse, şi că în realitate contrariile nu sunt decât extreme ale acestui obiect, între care sunt intercalate grade diferite, de exemplu căldura şi frigul, deşi sunt opuse, în realitate unde se termină căldura şi unde începe frigul? Nu există un frig şi nici o căldură, absolute. Cei doi termeni, cald şi frig, indică numai gradele diferite ale aceluiaşi lucru; acest lucru care se manifestă cu frig şi cald este numai o variantă a vibraţiei. Astfel, cald şi frig nu sunt decât doi poli a ceea ce numim căldură, iar fenomenele care îl însoţesc sunt manifestările Legii Polarităţii. Acelaşi fenomen este adevărat în cazul luminii şi întunericului, care sunt unul şi acelaşi lucru, deosebirea constând într-o diferenţă de grade a celor doi poli ai fenomenelor; când ne părăseşte noaptea şi când începe ziua?
 
Ce diferenţă este între mare şi mic; între tăios şi tocit; între calm şi neliniştit; între sus şi jos; între pozitiv şi negativ? Legea Polarităţii explică aceste paradoxuri şi nici unul nu-l poate înlocui pe celălalt. În planul mental, tot acest principiu lucrează.
 
Să luăm însă un exemplu extrem de radical: al urii şi dragostei, două stări mentale în aparenţă total diferite. Sunt, însă, grade diferite în ură şi dragoste; de asemenea, sunt sentimente intermediare, pentru care noi folosim cuvintele simpatic şi antipatic, care ajung să se confunde atât de mult, încât uneori este o dificultate a şti dacă vreunul vă este simpatic sau antipatic, dacă vă simţiţi atras de el sau vă este indiferent. Aceste sentimente opuse nu sunt decât grade diferite ale unui sentiment unic, aşa cum îl veţi putea gândi şi înţelege dacă veţi medita o clipă la aceasta. Mai mult decât atât, şi hermetiştii îi acordă o importanţă deosebită; este posibil de schimbat vibraţiile urii în vibraţiile dragostei, atât în propriul tău spirit cât şi în spiritul altora. Mulţi dintre cei care citesc aceste rânduri au avut experienţe personale de tranziţie rapidă, involuntară, între dragoste şi ură, sau invers, în propria persoană şi a altora. De-abia acum veţi înţelege că este imposibil să realizaţi acest lucru cu ajutorul voinţei, folosind formulele hermetice. Binele şi răul nu sunt decât doi poli diferiţi ai aceluiaşi lucru; hermetismul cunoaşte arta de a transforma răul în bine prin aplicarea Principiului Polarităţii. În totalitate, arta polarizării este o fază a alchimiei mentale, cunoscută şi aplicată de Maeştrii vechi şi moderni ai hermetismului.
 
Înţelegerea acestei Legi permite modificarea polarităţii proprii, tot atât de bine ca şi pe a altora; pentru a deveni un maestru al acestei arte trebuie să-ţi consacri timpul studiului necesar.
376181 10150973461518303 1763641446 n
5. LEGEA RITMULUI
 
„Totul se scurge înăuntru sau în afară; orice lucru are durata sa; totul evoluează, apoi degenerează; balansul pendulei se manifestă în totul; măsura oscilaţiei sale la dreapta este asemănătoare cu măsura oscilaţiei la stânga; ritmul este constant” – KYBALION
 
Această Lege implică adevărul că în orice lucru se manifestă o mişcare înainte şi înapoi, o mişcare asemănătoare unei pendule, ceva asemănător unei maree, unei mări înalte şi unei mări scăzute. Această mişcare de plecare şi venire se produce între doi poli a căror Lege a polarităţii ni s-a demonstrat că există.
 
Este întotdeauna o acţiune şi o reacţiune, un progres şi un recul, un maxim şi un minim. Tot aşa este pentru toate elementele Universului: sori, lumi, oameni, animale, spirit, energie, materie.
 
Această lege se manifestă în creaţia şi distrugerea lumilor, în progresul şi decadenţa naţiunilor, în viaţa oricărui lucru şi, în sfârşit, în starea mentală a omului; pentru acest din urmă lucru, hermetiştii apreciază importanţa înţelegerii acestei Legi.
 
Hermetiştii au înţeles-o bine şi au găsit că aplicarea acesteia este universală. Ei au descoperit anumite mijloace pentru a anihila prin ele chiar efectele, prin folosirea de formule adecvate.
 
Ei implică legea mentală a neutralităţii. Ei nu pot anula Legea Ritmului, nici să-i opreasca cursul; dar au învăţat să-i oprească, mai bine zis să-i evite, efectele asupra lor înşişi, într-un anumit grad, care depinde de nivelul de măiestrie atins. Ei au învăţat s-o utilizeze, în loc de a fi utilizaţi de ea; în acest lucru şi în metoda de asimilare constă arta hermetiştilor.
 
Maestrul în hermetică se polarizează el însuşi la punctul unde vrea să rămână, apoi neutralizează balansul ritmic al pendulei, care tinde să-l transporte către celălalt pol. Toţi cei care şi-au însuşit un anumit grad de măiestrie personală lucrează astfel, într-o oarecare măsură, mai mult sau mai puţin inconştient. Maestrul, din contra, o face conştient, prin folosirea voinţei sale. Astfel, el ajunge să atingă un grad de echilibru şi de fermitate mentală, aproape de necrezut, din partea undelor care sunt târâte înainte şiînapoi, ca o pendulă.
 
Această Lege, ca şi cea a polarităţii, precum şi metodele pentru a le contracara (a le neutraliza) au fost studiate în amănunt de hermetişti, iar folosirea lor constituie o parte importantă a alchimiei mentale.
427430 339528232802804 1276591648 n
6. LEGEA CAUZEI SI EFECTULUI
 
„Orice cauză are efectul său; orice efect are cauza sa, totul se întâmplă conform Legii. Hazardul este un nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalităţii, însă nimic nu scapă Legii” – KYBALION
 
Acest principiu implică faptul că există o cauză pentru orice efect produs şi un efect pentru orice cauză. El explică că totul se întâmplă conform unei legi, că niciodata nimic nu se întâmplă accidental, neprevăzut, că hazardul nu există şi că, deoarece există planuri diferite de cauză şi efect, planul superior domină totdeauna planul inferior.
 
Nimic nu poate scăpa în întregime legii.
 
Hermetiştii cunosc până la un anumit punct arta şi metodele de a se ridica deasupra planului obişnuit al cauzei şi efectului. Ridicându-se mental la un plan superior, ei devin cauză, în loc de a fi efect. Mulţimile se lasă docil duse, ele ascultă de tot ce le înconjoară, de voinţa şi dorinţa celor mai puternici, de ereditate, sugestie, de toate cauzele exterioare care le dirijează ca pe simpli pioni ai vieţii.
 
Maeştrii, din contra, se ridică în planul superior, dominând sentimentele şi caracterul lor, calităţile şi puterile, tot aşa de bine ca pe tot ce-i înconjoară. Ei devin stăpâni, în loc de a fi jucaţi şi dirijaţi de voinţa altora, precum şi de influenţele exterioare. Ei se servesc de Lege, în loc de a fi instrumente. Maeştrii ascultă de cauzalitatea principiului superior, însă ei comandă planul lor. În această afirmaţie există o bogăţie de cunoştinţe hermetice.  LE ÎNŢELEGE CINE VA PUTEA.
angels

 

7. LEGEA GENULUI
 
„Este un gen în toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin şi feminin; genul se manifestă în toate planurile” – KYBALION
 
Această Lege implică adevărul că genul există peste tot. Principiile masculin şi feminin sunt în acţiune constantă. Acesta e adevărul nu numai în plan fizic, ci şi în planurile mental şi spiritual.
 
În Planul Fizic, Legea Genului se manifestă sub forma sexului, în plan superior el ia forme mai elevate, însă este mereu acelaşi.
 
Nici o creaţie fizică, mentală sau spirituală nu este posibilă fără el. Înţelegerea legilor sale va arunca lumină asupra multor obiecte care în mod constant au uimit spiritul oamenilor.
Legea Genului a lucrat întotdeauna pentru a crea şi regnuri. Orice lucru, orice individ conţine cele două elemente, masculin şi feminin, sau chiar Marele Principiu.
 
Orice element masculin are elementul său feminin, şi invers.
 
Dacă vreţi să înţelegeţi filosofia Creaţiei, a Regenerării Mentale şi Spirituale, trebuie să studiaţi şi să înţelegeţi această Lege hermetică. Ea ascunde soluţia unui mare număr de mistere ale vieţii.
 
Ţinem să vă avertizăm că nu este nici o înrudire cu numeroasele teorii fundamentale, periculoase şi degradante, cu învăţăturile care sunt răspândite sub titluri fanteziste şi care nu sunt decât o prostituare a Marelui Principiu natural al genului. Astfel de rămăşiţe ale vechilor forme infamante ale cultului Phalusului tind să distrugă inteligenţa, corpul şi spiritul; filosofia hermetică s-a ridicat întotdeauna cu indignare împotriva învăţăturilor degradante care conduc la destrăbălare, pasiuni necumpătate şi pervertirea principiilor naturii. Dacă pe acestea le căutaţi părăsiţi imediat acest studiu. Hermetistul nu are nimic care poate să vă fie util în acest scop. Pentru aceia care sunt puri (curaţi sufleteşte), totul este pur; pentru cei care sunt murdari, totul este murdar.

524229 422689281106093 1684774007 n

 

Totul este Spirit; Universul este mental
 
Ceea ce este Sus este ca şi ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca şi ceea ce este Sus.
Nimic nu stă, totul se mişcă, totul vibrează.
 
Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are două extreme; asemănătorul şi neasemănătorul au  aceeaşi semnificaţie;polii opuşi au o natură identică,  însă de grade diferite; extremele se ating; toate      adevărurile nu sunt decât semiadevăruri; toate paradoxurile pot fi conciliate.
 
Totul se scurge înăuntru sau în afară; orice lucru aredurata sa; totul evoluează, apoi degenerează;     balansul pendulei se manifestă în totul; măsura oscilaţiei sale la dreapta este asemănătoare cu măsura oscilaţiei la stânga; ritmul este constant.
 
Orice cauză are efectul său; orice efect are cauza sa, totul se întâmplă conform Legii. Hazardul este un   nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalităţii, însă nimic nu scapă Legii.
 
Este un gen în toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin şi feminin; genul se manifestă  în toate planurile. 

 
 
 

https://www.evolutiespirituala.ro/kybalion-legile-universale-hermes-trismegistos/?feed_id=37250&_unique_id=6438ad5adf255

diana vaughan

 Cazul Dianei Vaughan, fostă «Mare Preoteasă» a lui Lucifer (II)

 

Citiţi prima parte a acestui articol: CazulDianei Vaughan,fostă «Mare Preoteasă» a lui Lucifer (I)

În urmaritualului satanic în care însuşi Lucifer a confirmat-o pe Diana ca „MarePreoteasă”, Albert Pike (foto) a semnat decretul din 8 aprilie 1889,prin care a proclamat oficial statutul Dianei de „Maestră Templieră”, acestapunând capăt conflictelor dintre loja Saint-Jacques din Paris şi loja celorUnsprezece, fondată de tatăl ei la Charleston.
Începutul convertirii
Timp de 10 ani de la data confirmării prin ritual camare preoteasă a lui Lucifer, Diana va duce un război împotriva lui Adonai,Dumnezeul creştinilor, cu o ardoare care îl uimea şi pe Albert Pike însuşi, acărui mână dreaptă şi confidentă devenise.
Succesorul lui Albert Pike a fost,începând din 1887, Lemmi, despre care Diana considera că dezonoreazăfrancmasoneria. Aflând că acesta îşi pusese în locuinţă un crucifix răsturnat,pe care inscripţionase cuvintele „glorie lui Satan”, Diana îi vadeclara război, întrucât ea lupta împotriva lui Satan cu la fel de multă ardoarepe cât lupta pentru Lucifer. Însă faptul că ea, în puritatea ei neştiutoare(rămăsese virgină), refuzase să profaneze trupul lui Hristos şi tainaeuharistiei, a atras bunăvoinţa divină, care a intervenit pentru a o salva, prinintermediul Ioanei d’Arc.
Diana se va reîntoarce în Franţa. Aici va cunoaştepovestea Ioanei d’Arc, eroină pentru care va simţi în mod spontan o veneraţieaparte. Pe 7 aprilie 1894, Lemmi ordonă francmasonilor să împiedicesanctificarea Ioanei d’Arc, chestiune care urma să fie analizată la Vatican.Aceasta nu va face decât să amplifice aversiunea Dianei faţă de Lemmi şiveneraţia faţă de Ioana d’Arc. În această perioadă, Diana va citi tot ceea ceera legat de Ioana d’Arc şi va vizita locurile prin care aceasta trecuse. Vamerge chiar la Orleans, unde va intra în camera în care Ioana d’Arc a dormitînainte de bătălie.
Diana scrie: „am îngenuncheat şi m-am rugat lanobila fecioară franţuzoaică din toată inima mea”. Asta se petrecea înoctombrie 1894. Rugăciunea ei a primit răspuns chiar în aceeaşi zi. Seara, pecând Diana se plimba, a zărit o lumină intensă între doi copaci şi, instantaneu,Ioana d’Arc i s-a arătat într-o sublimă viziune. Diana o descrie astfel:„avea armură, dar nu purta arme, şi avea capul descoperit. Figura ei aveatrăsături energice, dar în acelaşi timp era de o blândeţe foarte mare. M-aprivit fără să scoată un cuvânt, în timp ce lacrimile îi curgeau peobraji”.
Acest fapt a bulversat-o pe Diana foarte mult, ea încercând, întimpul apariţiei în această viziune a Ioanei d’Arc, să o întrebe de ce plânge.Aceasta nu i-a răspuns, ci a continuat să o privească foarte intens, cunesfârşită milă, lacrimile şiroindu-i pe obraji. Diana s-a simţit străpunsă deaceastă privire, care îi pătrundea până în ungherele cele mai ascunse alesufletului… A implorat-o să îi vorbească, să îi spună motivul pentru careplânge, întrebând-o chiar dacă plânge din cauza lui Lemmi, care îi profanaamintirea. După ce, fără să spună vreun cuvânt, Ioana d’Arc a privit-o încă odată cu mare tristeţe, a dispărut. Diana, tulburată, nu va înţelege decât maitârziu sensul acestei viziuni.
În aceeaşi seară, Diana îl va invoca peAsmodel, entitatea luciferică despre care ea credea că este un înger de lumină,şi îi va spune acestuia că Ioana d’Arc era devotată lui Lucifer. Auzind aceasta,Asmodel a făcut o adevărată criză de gelozie şi furie, spunându-i scurt că puteasă iubească pe cine vroia ea şi apoi, mânios, s-a făcut nevăzut.
Pe moment,Diana nu a înţeles mesajul Ioanei d’Arc (foto) şi a continuat să fie oadoratoare fidelă a lui Lucifer. Pe 21 ianuarie 1895, la Londra, ea se va decidesă fondeze o revistă intitulată „Palladiumul regenerat şi liber”.Editarea revistei avea un dublu scop: combaterea lui Lemmi şi a cultului luiSatan, pe de o parte, şi pe de altă parte răspândirea peste tot şi în modspecial în Franţa a cultului lui Lucifer, „Bunul Dumnezeu”. În sufletulDianei persista încă o confuzie evidentă între aceste realităţispirituale.
La apariţia primului număr al revistei, catolicii au fostfericiţi să constate scindarea din rândurile sectei masonilor, dar au fosttotodată şocaţi să citească blasfemiile Dianei împotriva euharistiei şi aSfintei Fecioare Maria. Al doilea număr conţinea şi el blasfemii, însă erautotodată publicate instrucţiunile ultra-secrete date de Lemmi, Marele Maestru alfrancmasoneriei, referitor la problema sanctificării Ioanei d’Arc, în 7 aprilie1894.
Numeroşi catolici se vor ruga pentru convertirea acestei tinere careavusese curajul de a-l provoca pe „Marele Maestru” Lemmi şi întreagafrancmasonerie. Un preot chiar i-a scris, încercând să o convingă să nu o maiblasfemieze pe Fecioara Maria.
Diana era atât de bulversată, încât în altreilea număr al revistei, ea promite să nu mai publice lucruri care să aducăprejudicii catolicismului. Face, o dată în plus, elogiul Ioanei d’Arc.Povesteşte despre o crimă comisă în 1891 în cadrul unei loji din Londra, când unnefericit refuzase să profaneze sfânta euharastie şi anunţă totodată că se vaduce să vadă o călugăriţă, prietenă a mamei sale.
Acest al treilea număr alrevistei a apărut în iunie 1895. Începând cu data de 6, cu tot statutul ei de„mare preoteasă”, francmasonii englezi s-au dezis de Diana: „prin acest altreilea număr al revistei v-aţi semnat singură condamnarea. Nu mai aveţi dreptulsă vă mai consideraţi dintre ai noştri”. În aceeaşi zi, pe 6 iunie, ea vadepune un număr al revistei la picioarele unei mici statui a Ioanei d’Arc pecare o avea în cameră. Mişcată de scrisoarea unui preot, care o implora înnumele Ioanei d’Arc să nu o mai blasfemieze pe Maica Domnului, Diana aîngenuncheat pentru prima dată cu ambii genunchi în faţa statuii Ioanei,cuprinsă de un elan irezistibil şi a jurat cu voce solemnă că niciodată nu vamai scrie nici măcar un cuvânt lipsit de respect la adresa Sfintei FecioareMaria, pe care Ioana d’Arc o iubea atât de mult.
„Imediat ce amrostit aceste cuvinte, am fost aruncată cu violenţă în faţă. M-am lovit cu capulde pardoseală. În timp ce încercam să mă ridic, i-am văzut apărând pe Belzebut,Astaroth, Moloch şi Asmodel. Aveau aspectul lor obişnuit, de aşa-zişi îngeri delumină, cu care apăreau în faţa adepţilor palladismului, dar figura lor exprimamânie, adusă la paroxism.” Cum Diana era obişnuită cu înfăţişarea lorluminoasă şi bună faţă de ea, se întreba ce îi făcea să fie mânioşi, căci erapentru prima oară când i se arătau astfel. Aceştia o ameninţau, plini deturbare, ca şi cum ar fi fost un înger al lui Adonai, aşa că Diana a realizat cănu era de glumă. Ei s-au năpustit asupra sa. Sub imperiul sentimentului depericol, Diana a strigat instinctiv: „Ioana, Ioana, apără-mă!” Atunci,cei patru au izbucnit în nişte urlete înspăimântătoare, leii răniţi nu ar fiputut să scoată nişte răgete atât de înfiorătoare. În acelaşi timp, instantaneu,faţa şi forma celor patru „îngeri de lumină” s-a schimbat: Diana i-avăzut, în sfârşit, aşa cum erau ei de fapt: hidoşi, monstruoşi, cu coarne şicoadă. Într-un cuvânt, nişte adevăraţi diavoli. Figura lor exprima turbare şimânie, la care însă se adăuga şi o frică teribilă, care era acum starea lordominantă. Toate acestea au durat nu mai mult de câteva secunde. Imediat după cei-a văzut cu înfăţişarea lor adevărată, de demoni, cei patru ţapi infernali audispărut, scufundându-se undeva în adâncul de dedesubt al tălpii iadului,proferând blesteme înfricoşătoare.
Diana a fostprofund impresionată de această viziune, vocea lăuntrică a conştiinţeispunându-i acum că ea fusese înşelată încă din copilărie. Adevărul ieşea laiveală puţin câte puţin, iar ea a început să înţeleagă că de fapt Lucifer eratotuna cu Satan şi, deoarece nu era posibil să existe doi „Dumnezei airăului”, ea s-a simţit atrasă cu o forţă irezistibilă de unicul Dumnezeuadevărat, Dumnezeul creştinilor, Dumnezeul unic şi de o infinităbunătate.
Francmasonii englezi au somat-o să-şi dea demisia din postul pecare îl deţinea,  fiind însărcinată cu propaganda. „Toată viaţa mi-a trecutprin faţa ochilor conştiinţei mele. Nu mai ştiu unde sunt, de unde vin şiîncotro mă îndrept. Aud un strigăt: Eu sunt Adevărul, rămâi cu mine, apoi, esteun murmur în urechea mea: te-a înşelat dintotdeauna, renunţă la el. Cel care teiubeşte cu adevărat nu aşteaptă decât o rugăciune pentru a-şi deschide braţelepentru tine.” Tulburată şi suferind din cauza faptului că nu ştie adevărul,Diana solicită ajutor. Deja în câteva mănăstiri din Franţa se făceau rugăciunipentru sufletul ei.
Pe 8 iunie 1895, Diana a răspuns francmasonilor englezi,dându-şi demisia. Pe 12 iunie, ea se va retrage la o mănăstire, în secret, undeva fi ascunsă şi protejată, întrucât era de aşteptat ca, dezvăluind atât demulte despre înalta francmasonerie, ucigaşii plătiţi să încerce să o lichideze.Imediat, sufletul Dianei a fost cuprins de o pace divină, simţind prezenţa luiDumnezeu foarte profund în urma rugăciunilor intense zilnice.
Avea laacea dată 31 de ani. Pe data de 15 iunie, seara, urma să părăsească mănăstirea.Maica stareţă insistă să o boteze, iar Diana acceptă. Astfel, ea a îngenuncheatşi a renunţat pentru totdeauna la Necuratul, confirmând revenirea ei la credinţaîn adevăratul şi unicul Dumnezeu. În acelaşi moment în care avea loc botezul,părintele Delaporte, de la Sacré-Coeur, îşi dădea ultima suflare. Corespondentuldin Paris al publicaţiei „Catolic Times” scria, în data de 28 iunie că, deşipoate părea ciudat la prima vedere, moartea binecunoscutului misionar de laSacré-Coeur, părintele Delaporte şi botezarea Dianei sunt corelate. Prelatul,autor al unor articole cu conţinut anti-masonic, urmărea cu viu interes situaţiaDianei Vaughan, în speranţa convertirii la creştinism a acestei victime inocentea sataniştilor. Nu numai că depusese eforturi pentru sprijinirea acesteia, darîşi oferise, în rugăciune, propria viaţă lui Dumnezeu, în schimbul convertiriiei, fapt binecunoscut de către prietenii părintelui. În orice caz, după ce Dianaa fost botezată, Delaporte a murit misterios şi subit. În acea noapte, ea vatrece prin încercări grele, fiind torturată de diverse apariţii demoniace şitrezindu-se în dimineaţa următoare cu dureri în întreg trupul. În aceeaşi vară,pe 14 august, se va reîntoarce pentru a petrece câteva zile la mănăstire. Dinnou sosirea ei va fi tăinuită, pentru a fi protejată. Va face un pelerinaj laLourdes între 16 şi 21 august, deghizându-se într-o bolnavă. Nopţile au devenitmai uşoare pentru ea, care se ruga la Sfânta Fecioară Maria să îndepărteze toatechinurile prin care trecea de când se convertise.
Din acel moment, ea se vaangaja într-o luptă contra francmasoneriei, demascând toate atrocităţile şicrimele realizate în cadrul acestei organizaţii satanice. Convertirea ei a fostcelebrată în presa catolică, şi chiar la Vatican, fiind considerată „una dincele mai mari victorii prin graţie divină cunoscute până atunci”, „obinecuvântare cu totul deosebită” (Papa Leon al XIII-lea).
5905 5
În acelaşitimp, surse de încredere i-au confirmat Dianei că înalta francmasonerie îşitrimisese spioni cu scopul de a afla unde se ascunde. Ea era conştientă defaptul că, dacă era descoperită, soarta sa era pecetluită, căci ar fi fost ucisăcu sânge rece de foştii „fraţi” şi fostele „surori”. De aceea, îşi expediafragmentele de manuscris şi articolele cu deosebite precauţii, cu ajutorul unuicurier de încredere, care se deplasa într-o localitate vecină şi depuneaplicurile la poştă, având grijă ca timbrele lipite pe acestea să nu dezvăluievreun indiciu despre locaţia în care se ascundea Diana.
Dezvăluiri
Înperioada 1895-1897, Diana Vaughan va scrie „Memoires d’uneex-palladiste”, în care va dezvălui o serie de amănunte despre educaţia saîn spiritul adorării Necuratului, despre confirmarea sa ca „mare preoteasă” alui Lucifer, despre ritualurile satanice realizate de înalta francmasonerie,date despre componenţa lojilor funcţionale în acea perioadă, despre membriiacestora, despre locaţiile în care se desfăşoară ritualurile satanice, descriindinclusiv manifestările şi apariţiile terifiante ale entităţilor de acest gen şiale lui Lucifer însuşi şi instrucţiunile date în mod nemijlocit de acestaînalţilor francmasoni pentru războiul „Potrivnicului” contra lui Dumnezeu. Eapublică, de asemenea, şi corespondenţa cu membrii marcanţi ai  clerului catolic,care au sprijinit-o pe diverse căi în demersurile sale împotrivafrancmasoneriei, precum şi cu sfânta Tereza de Lisieux (a Pruncului Iisus şi aSfintei Feţe) (foto), care s-a rugat pentru mărturisirea Dianei. Deasemenea, tot ea a pus în scenă chiar şi o piesă care ilustra povestea şocantă a„preotesei” lui Lucifer şi a convertirii sale.
Piesa se numea „Triumfulumilinţei” şi a fost scrisă pentru a o sărbători pe Maica Stareţă Marie dinGonzague. Personajul Diana Vaughan are un rol important în piesă, convertireaacesteia de la satanism la creştinism fiind un eveniment răsunător în Franţasfârşitului de secol al XIX-lea. Sfânta Tereza auzise toată tărăşenia de larudele sale, familia Gurin. Impresionată de cele auzite, sfânta îi va trimiteDianei un portret al Ioanei d’Arc, pe care a scris dedicaţia: „pentru noua Ioanad’Arc.” La rândul său, Diana îi va scrie o scrisoare de mulţumire.
„Triumfulumilinţei” înfăţişează lupta dintre Bine şi Rău şi aportul Arhanghelului Mihailla victoria Binelui, evidenţiată prin convertirea Dianei la creştinism. Piesaprezintă imaginea Bisericii triumfătoare, celebrează umilinţa, ca virtute şisimbolul miresei lui Hristos.
Redăm în continuare câteva dezvăluiri făcute deDiana Vaughan în „Memoriile” sale, cu privire la satanismul înaltei francmasonerii.
5905 4
O crima abominabilă
Victima afost o tânără novice, o orfană de origine franceză, catolică, ce fuseseîncredinţată spre adopţie unei familii de englezi. A fost acceptată, mai întâi,într-o „lojă prin adopţie”, fiind pregătită ulterior pentru a primiiniţierea în gradele superioare. Triunghiul Londonez, gruparea în care aceastătânără a fost iniţiată, practica câteva ritualuri luciferice, după cum relateazăDiana, care avea mai multe cunoştinţe în rândurile acestei loji. Cel puţinaceasta era situaţia la început, căci ulterior se pare că realitatea a devenitalta. Lemmi a desemnat în fruntea acestor loji un „preot” de origine poloneză,foarte înverşunat împotriva lui Hristos şi care a introdus în practicile lojiiritualuri satanice. Acesta a compus un fel de anti-psalm, închinat Satanei, ceeace i-a adus un anume prestigiu printre apropiaţii lui Lemmi. Influenţa lui acrescut rapid, într-un an el devenind adevăratul conducător al TriunghiuluiLondonez.
Parcurgândcâteva grade de iniţiere, fără să fie însă pe deplin conştientă de pericolulacţiunilor sale, în 1891, avidă de cunoaştere, tânăra fată va solicita iniţiereaîn gradul de maestră templieră. La acea dată, iniţierea deja presupunearealizarea unui ritual satanic, ca probă de admitere, ce consta în profanareatrupului lui Hristos, reprezentat prin ostia oferită de preoţii catolici laeuharistie. Fata a refuzat. Atunci, aceasta a fost legată, veşmintele i-au fostsfâşiate. Mizerabilii au vrut să o omoare imediat. Au lăsat-o suspendatădeasupra podelei, în casa veche în care îşi desfăşurau practicile, şi au plecatîncuind toate uşile, porţile astfel încât, chiar dacă ar fi reuşit să seelibereze, ţipetele ei nu s-ar fi putut auzi din exterior şi nu ar fi pututfugi. Aceştia şi-au dat întâlnire în ziua următoare, pentru a stabili în ce felurma să moară nefericita. La căderea nopţii, au revenit. Erau în total două„surori” şi şapte „fraţi”, printre care şi preotul polonez. Acesta venise cuideea de a aduce nişte ţevi de plumb. Au legat victima de acele ţevi şi aucoborât-o într-o pivniţă nefolosită a casei, plină de şobolani. În acest caz,pedeapsa pentru refuzul de a oficia un ritual satanic a fost o moarte cumplită,fata fiind mâncată de vie de şobolani.
5905 6
Reptilieni şi magie neagră
Diana reia, în memoriile sale, relatarea consemnată destrămoşul ei, Thomas Vaughan, într-un document existent în biblioteca familiei,referitor la Francesco Bori, un membru al înaltei francmasonerii, a căruimisiune a fost să discrediteze catolicismul. Philalet afirmă că acesta aveadrept consoartă o… salamandră, care se numea Elkbamstar. „A luat o micăsticluţă, pe care o avea tot timpul asupra sa. I-a răspândit conţinutul pe sol.Era sânge. Dar sticluţa părea inepuizabilă. Sângele s-a revărsat, camera a fostinundată. Picioarele noastre se scăldau în lichidul roşiatic. Atunci fratelenostru se întinse în acel sânge, agitând sticluţa în acelaşi timp. Sângele aînceput să se coaguleze, luând formă vie. Arătarea avea capul şi trunchiul defemeie, partea de jos terminându-se într-o coadă imensă de şopârlă. Avea patrupicioare cu gheare. Culoarea sa era roşiatică, asemănătoare focului. Ea s-aaruncat asupra «fratelui Borrus», începând să-l zgârie cu ghearele. Dar acesta,în loc să se ferească, a început să geamă de plăcere, spunând că vrea mai mult,în timp ce sângele-i curgea. Treptat monstrul s-a potolit, cei prezenţi auvăzut-o micşorându-se, până a dispărut. «Fratele Borrus» le-a explicat căaşa-zisa lui soţie îşi făcea apariţia de fiecare dată în aceeaşi manieră.Sângele lui, pe care şi-l păstra în sticluţă, servea salamandrei pentru a prindeformă.”
Acest aventurier, care se dădea drept alchimist la un moment datşi care cutreiera Europa ţinând tot felul de predici în slujba Necuratului, afost prins în cele din urmă de reprezentanţii papalităţii. Va muri ulterior întemniţă, în 1685.
„Alchimie satanică”
În„Memoriile” sale, Diana Vaughan reproduce şi fragmente din lucrarea aparţinândstrămoşului său, Thomas Vaughan, aflată în biblioteca familiei. Iată unul dintreacestea, care probează faptul că, „în numele alchimiei”, al„căutării” Pietrei Filosofale, de fapt goana după aflarea uneimodalităţi de a produce aur şi a trăi cât mai mult, Thomas Vaughan şicontemporani săi, francmasoni de asemenea, erau ghidaţi de entităţi satanice,rătăcind în păienjenişul unor puteri paranormale minore, pe care acestea leofereau temporar, fără să înţeleagă adevăratul sens al ştiinţei milenare aalchimiei, o cale spirituală autentică pentru a ajunge la Dumnezeu.
ThomasVaughan se afla în „laboratorul” său din Amsterdam, distilând azot.„Brusc am fost aruncat la pământ şi am scos un strigăt, neştiind ce mi sepetrece. Totul dispăruse în jurul meu. Când m-am ridicat, camera era goală şipereţii la fel. Şi atunci am auzit un zgomot foarte mare, îndepărtat, care seapropia treptat. Şi pereţii încăperii au început să se lărgească. Astfel, m-amtrezit singur într-o sală imensă, care se extindea în toate direcţiile cuexcepţia înălţimii. Apoi, a apărut un vultur, care îl aducea pe fratele masonMinutatim, pe care îl ştiam în Suedia; apoi, un leu înaripat, pe care se aflacălare fratele Serenus, despre care ştiam că este în Silezia; apoi, un taurînaripat, care îl purta pe fratele Procubans, pe care îl ştiam a se afla în acelmoment în Anglia.”
Diana explică aceste nume, spunând că Minutatim erade fapt baronul Louis van Geer, profesor la colegiul din Stockholm, rozicrucianca şi tatăl său; prin numele de Serenus, Thomas Vaughan îl desemna pe AmosKomenski (mai cunoscut nouă sub numele de John Amos Comenius), iar Procubans eraHenri Blount. „Mai târziu, aceştia îmi vor povesti că s-au simţit ridicaţide la sol instantaneu, în acelaşi timp în care eu fusesem aruncat lapământ”, relatează Thomas Vaughan.
După ce i-au adus în laboratorul luiVaughan, cele trei animale fantastice s-au volatilizat, „fraţii” având alăturiacum, în locul lor, trei demoni, care se numeau Leviathan, Cerber şi Belphegor.„Cei trei demoni au venit spre mine şi mi-au sărutat mâna stângă”,povesteşte în continuare strămoşul Dianei.
5905 8
Se auzeau tunete şi fulgereşi, brusc, sala s-a umplut de demoni, care şi-au „adus omagiul” luiPhilalet (Thomas Vaughan), numindu-l succesorul Marelui Maestru al lojeiRoza-crucienilor, Valentin Andreae, care murise. Atât Serenus, cât şi ceilalţidoi masoni au sărutat mâna stângă a lui Philalet, în semn de recunoaştere afuncţiei pe care Necuratul i-o oferise acestuia. Apoi, ceilalţi demoni de ranginferior, care umpleau sala, au procedat într-o manieră similară, la îndemnullui Cerber. Vaughan povesteşte de asemenea cum deasupra lor pluteau niştegloburi de foc, care luminau sala, silfide (spirite feminine ale aerului, înmitologia popoarelor germanice) şi gnomi. Simultan, din pereţi se auzea muzică.Demonii şi silfidele au început un dans frenetic, fără a atingesolul.
Într-una din scrisorile sale, „care nu trebuie citită decât demagi”, Vaughan precizează şi alte amănunte despre „fratele” van Geer, alcărui „protector” era demonul Leviathan. Pentru a-şi demonstra „calităţile” demagician, tânărul profesor din Stockholm s-a risipit în bucăţi la voinţă,pronunţând anumite incantaţii de magie neagră. Trupul său s-a răspândit în miide bucăţi, fără a curge nici măcar un strop de sânge. Toate rămăşiţele acestuiaau fost adunate într-un sac. Apoi sacul a fost adus pe un scut antic în mijloculsălii şi depus într-un cerc trasat acolo, în prealabil. Leviathan s-a arătat înacest cerc şi a înconjurat sacul cu rămăşiţe de şapte ori. La al şaptelea tur,sacul a început să se mişte şi „magicianul” a ieşit, cu trupul întreg,reconstituit, cum fusese înainte de „demonstraţie”. Philalet precizeazăcă acesta este motivul pentru care van Geer avea, în cadrul Fraternităţii,numele de Minutatim. Iată deci, că înalta francmasonerie practica magia neagră,obţinând mici „succese” cu ajutorul entităţilor invocate în acestscop.
Satanism precoce
Despre HenriBlount, Vaughan mai menţionează că, în acelaşi an în care Valentin Andreae,marele maestru al Roza-crucienilor a murit, Henri Blount a avut un fiu, pe carel-a numit Charles. Când acesta a împlinit vârsta de 11 ani, tatăl său l-a adusla Amsterdam, pentru a-l prezenta noului mare maestru, Philalet. Acesta, înprezenţa lui Henri Blount şi a lui Amos Komenski, îl va „consacra” pe miculCharles lui Lucifer, care s-a arătat în cadrul ritualului satanic şi a comunicatcelor prezenţi că spiritul lui Valentin Andreae s-a încarnat în Charles Blount.„Acesta va fi succesorul lui Philalet”, a mai spus Necuratul.
În manuscrisulmoştenit de Diana, Thomas Vaughan relatează cum a urmărit „progresele” realizatede Charles Blount. Povestirea care urmează evidenţiază precocitatea satanică atânărului Charles, care avea numai 15 ani la acea dată. Aflându-se în vizită laacesta, Philalet a fost condus de Charles în camera sa, unde acesta i-a arătatun crucifix de lemn, inversat, atârnat de perete, deasupra patului său.Crucifixul era din lemn masiv, sculptat grosolan. Un stilet se afla înfipt înacesta, în locul unde se afla inima Mântuitorului. Philalet i-a spus atunci cătrebuie înţepat buricul, nu inima şi a schimbat locul de străpungere astiletului. Înainte de culcare, în fiecare seară, tânărul Charles Blount aduceanumeroase injurii la adresa lui Hristos şi profana o icoană care se afla deasemenea pe perete la el în cameră, atârnată şi aceasta cu capul înjos.
„Strămoşul meu a lăsat în acest manuscris şi un rezumat alindicaţiilor pe care i le dădea succesorul său. Din ele rezultă că se urmăreadistrugerea bisericii lui Hristos. Totodată, se afirma că lumea asta nu esteîncă pregătită pentru un cult oficial al lui Lucifer. De aceea, trebuie sădistrugă religia prin toate mijloacele posibile, fără a lăsa să se întrevadăadevăratul scop final al demersurilor sale”, precizeazăDiana.
5905 10
 
Simboluri
Diana rezumă, în câteva cuvinte,partea esenţială a iniţierii în gradul de maestru:
„Aspirantul, după ceintră în cerc şi ascultă relatarea unei crime al cărei autor este acuzat a fi,se supune jocului membrilor Lojii. La finalul relatării, este lovit în acelaşimod în care a fost lovită victima şi este culcat în cerc, fiind acoperit de ungiulgiu. Pe cap îi este aşezată o creangă de salcâm. Fraţii se perindă dintr-oparte în alta a încăperii; ei simbolizează «bunii» masoni, constructori aiTemplului lui Solomon, în căutarea arhitectului lor martir. În fine, creanga desalcâm «îi aduce» pe căutători lângă «aspirantul» care face pe mortul. I se dădeoparte vălul mortuar. Fraţii se apleacă asupra lui, ajutându-l să se ridiceşi, când acesta se află deja în picioare, încăperea este luminată brusc şi seaud ţipete de bucurie. Farsa este astfelîncheiată.”
Ritualuri satanice
În„Memoriile” sale, Diana Vaughan descrie unul din ritualurile satanice realizatede înalta francmasonerie, de obicei în zilele de mare sărbătoare pentrucreştini, cum ar fi Crăciunul, Paştele, Vinerea Mare etc. Ea relatează cum„magul” oficiant şi participanţii rosteau diverse formule satanice şi invocauentităţi luciferice. La un anumit moment din desfăşurarea ritualului satanic,fiecare din participanţi putea rosti numele unui creştin asupra căruia dorea sădezlănţuie demonii, provocând diverse nenorociri. Ritualul cuprindea şisacrificii de animale. Astfel, la final era adus un berbec castrat, răstignit peo cruce de lemn, imitând în mod blasfemiator poziţia Mântuitorului.„Sacrificiul era înfăptuit prin tăierea capului şi picioarelorberbecului”, povesteşte Diana, „care erau apoi aruncate într-un jeraticfoarte bine încins, pregătit în prealabil pentru acest scop, în timp ce atât«magul» oficiant al ritualului, cât şi participanţii, proferau injurii odioasela adresa lui Iisus Hristos şi a lui Dumnezeu.” Diana afirmă că acesteasunt imposibil de reprodus, într-atât erau de obscene. „Toţi participanţiistrigau la final: «Glorie lui Satan!»”. Restulrămăşiţelor berbecului sacrificat era dus în ziua următoare unui măcelar, masonde asemenea, dar de rang inferior, după cum relateazăDiana.
Descrierea unei încăperi din palatul Borghese (Roma),destinată ritualurilor satanice
Pe 20septembrie 1893, în mod fraudulos şi profitând de slăbiciunea unui membru alfamiliei Borghese, Lemmi (succesorul lui Albert Pike la conducerea sectei) ainaugurat ca sediu al sectei masonice, satanice primul etaj al palatuluiBorghese din Roma, aparţinând unei străvechi familii nobiliare italiene. Lemmi aţinut cont de dispunerea apartamentelor în formă de echer. În punctul marcat culitera D, care se află în unghiul dintre două galerii care dau înspre mareagrădină a palatului, Lemmi a făcut o mică piaţă, ceea ce a întrerupt circulaţiaîn această zonă. Masonii din gradele inferioare nu puteau astfel să intre decâtîn anumite săli, cum ar fi cele rezervate administraţiei şi sala de petreceri.Chiar şi  Roza-crucienilor şi celor din gradul Kadosh, care nu aparţineaupalladismului le era interzisă intrarea în piaţă şi trecerea dincolo de punctulD. Era suficient să se închidă o uşă, pentru că nimeni din gradele inferioare sănu mai poată pătrunde în templul lui Lucifer, chiar dacă acea persoană aveagradul de cavaler Kadosh. Această secţiune a palatului era rezervată doarmembrilor înaltei francmasonerii. Timp de doi ani, aceasta a servit practiciloroculte infernale ale acestora.
Sala care a fost amenajată de Lemmi ca templual lui Lucifer avea pereţii acoperiţi de draperii roşii şi negre. În capăt era otapiserie foarte mare, pe care se distingea, în proporţii imense, figura luiLucifer. În faţa acestei tapiserii se afla un fel de altar pentru sacrificiilesângeroase realizate de oficianţii ritualurilor satanice. Camera mai eradecorată cu diverse simboluri francmasonice: triunghiuri, echere şi altesimboluri ale acestei secte satanice, precum şi cărţi care conţineau indicaţiidespre etapele ritualurilor etc. De jur împrejur erau dispuse fotolii aurite,iar în mijlocul acestui templu infam era aşezat un tron.
francmasoneria
Moştenitoriifamiliei Borghese au reuşit să recupereze în cele din urmă clădirea însuşităilegal de către Lemmi. Deşi iniţial li s-a interzis accesul în această partedestinată ritualurilor satanice, au pătruns totuşi, descoperind urmele ororilorînfăptuite acolo. Descrierea templului lui Lucifer, prezentată de Diana Vaughanîn „Memorii”, este confirmată de aceştia.
Fragment din lucrarea „Noi semnale şi ordine francmasonicesecrete ce sunt transmise prin mass-media”
volumul IV

https://www.evolutiespirituala.ro/cazul-dianei-vaughan-fosta-mare-preoteasa-a-lui-lucifer-ii/?feed_id=37187&_unique_id=643874e0354b6

reiki66

IMARA REIKI

4589699 green purple spiral design image

Pentru a primi acest acordaj, trebuie să fi fost anterior initiat in Sistemul Reiki Usui Gradele I-II-III.

Acest nivel adaugă o gamă întreagă de noi energii Reiki practicantului.
Imara Rei-Ki  la nivel Master-Teacher completează toate celelalte sisteme Reiki
Nu sunt simboluri pentru a activa energiile Imara Reiki.

Beneficiile acordajului Imara Reiki:

1) stabileşte o uniune, o relaţie cu noile energii Imara Rei-ki .
2) Nu exista simboluri Imara Rei-ki
3) Initiatul devine Master Teacher si poate initia la randul sau alte persoane
4) se extind foarte mult abilitatile de vindecare.
5) energia vibrationala a iubirii primita la acest nivel, este diferita şi mai mare şi mai inalta ca vibratie, decât multe alte sisteme Reiki.
6) Permite Initiatului sa faca vindecari si initieri la distanta, pentru:

a) oameni, animale, fiinţe, entităţi
– persoane fizice
– grupuri
b) locuri, lucruri

7) „Imara” inseamna „Mai mult”.

8) Trebuie să fi deja Reiki Master Teacher pentru a putea lucra cu energia Imara

9) Se va vedea la activare, ca o tornada sau vartej de energie si \ sau in culorile mov si verde

10) Va fi mai uşor să lucrati în energiile Reiki.

11) Nu este nevoie sa folositi simboluri

12) Mantra urmatoare repetata,  face ca fluxul Imara sa fie mai puternic: „Laho Chi”

13) Initierea poate fi transferata fără simboluri.

14) Vindeca probleme din vietile anterioare.

15) Vindeca probleme reprimate  sau din subconstient (emoţionale, traume mentale, spirituale).

16) Atat beneficiarul unui tratament cat si practicantul Imara Reiki, poate experimenta adesea Viziuni cu Ingeri / Ghizi Spirituali, sau alte informaţii percepute psiho-senzorial.

Imara Reiki este un sistem energetic care utilizează energia universală la o vibraţie mai înaltă decât majoritatea sistemelor tradiţionale Reiki. Mulţi consideră acest sistem ca fiind nivelul 5 în Reiki, primele 3 grade fiind constitute din gradele Reiki Usui Shiki Ryoho, iar gradul 4 fiind considerat sistemul Karuna Ki.

https://www.evolutiespirituala.ro/imara-reiki/?feed_id=37124&_unique_id=64383c9e48a9c

934834 440627239367690 1724892108 n 2

Melchisedek – Adevaruri istorice: Invataturile lui in Mesopotamia, Egipt, Iran, Arabia – Partea III

MELCHIZEDEC

 

.

I. Religia din Salem în Mesopotamia
Cu două mii de ani înainte de Hristos religiile din Mesopotamia tocmai îşi pierduseră vechile învăţături ale setiţilor şi se aflau sub influenţa puternică a unor credinţe primitive, care erau susţinute de două grupuri de invadatori: beduinii semiţi care se aşezaseră în deşertul din partea vestică şi barbarii călăreţi care veniseră dinspre nord.

.
Popoarele adamite şi-au păstrat însă obiceiul de a onora prin odihna a şaptea zi a săptămânii. În perioada lui Melchisedec această zi era considerată ca o zi care aduce ghinion. Era privită ca ceva sacru şi de aceea era interzis să călătoreşti, să găteşti sau să faci focul, era privită ca o zi a celui rău. Evreii au adus cu ei în Palestina multe din tabuurile pe care le-au găsit în Mesopotamia. Printre acestea s-a aflat şi restricţia babiloniană faţă de a şaptea zi, pe care ei au transformat-o în Sabat. Cu toate că învăţătorii din Salem au lucrat mult ca să rafineze şi să exalte religiile din Mespopotamia, nu au avut succes în a aduce printre oamenii din această zonă, care erau atât de diferiţi, recunoaşterea permanentă a unui singur Dumnezeu. Această învăţătură a avut o creştere ascendentă peste 150 de ani, iar apoi, treptat, a lăsat loc vechilor credinţe care aveau o mulţime de zei.

.
Învăţătorii din Salem au redus mult din numărul zeilor care erau veneraţi în Mesopotamia, ramânând la un moment dat doar şapte: Baal, Shamash, Nabu, Anu, Ea, Marduk şi Sin. Ca o înaltă recunoaştere a acestei învăţături noi au înnobilat trei dintre aceşti zei acordându-le supremaţia asupra celorlalţi. Triada babiloniană era compusă din Baal, Ea şi Anu, adică zeul pământului, al mării şi al cerului. Alte triade au apărut în localităţi diferite, toate reminiscente ale învăţăturilor andite şi sumeriene, iar ca insignă au adoptat-o pe cea a lui Melchisedec, trei cercuri concentrice.
Învăţătorii din Salem niciodată n-au căutat să umbrească popularitatea lui Istar, mama zeilor şi spiritul fertilităţii. Ei au rafinat mult ceremonialul de venerare al acestei zeiţe, dar babilonienii şi vecinii lor n-au renunţat niciodată complet la formele lipsite de calitate prin care practicau sexualitatea. Devenise o practică universală, în toată Mesopotamia, pentru toate femeile ca cel puţin o dată, la tinereţe, să se împreuneze cu străinii; iar aceasta era privită ca o devoţiune cerută de Istar. Credeau că fertilitatea depindea în mare parte de acest sacrificiu sexual.

.
Progresul pe care l-a cunoscut la început învăţătura lui Melchisedec a fost o mare recunoaştere a lui Machiventa până în timpul lui Nabodad, şeful şcolii din Kis, care s-a decis să organizeze un atac împotriva practicilor dominante din templul prostituţiei (templul zeiţei Istar), dar misionarii din Salem au eşuat în efortul de a face această reformă socială, iar acest eşec a stat la baza contestării celor mai importante învăţături spirituale şi filozofice.

.
Contestarea învăţăturii din Salem a fost urmată de o mare propagandă care susţinea practicarea cultului lui Istar. Acest ritual a invadat Palestina prin Ashtoreth, Egiptul prin Isis, Grecia prin Afrodita şi triburile din nord Astarte. Toate aveau legătura cu venerarea lui Istar, căreia preoţii babilonieni i-au dat o forma nouă, cea de a urmări stelele. Experienţa astrologică are rădăcini adânci în cunoaşterea mesopotamiană, prezicerea viitorului devenise o modă, şi secole la rând preoţimea a făcut orice ca să o deterioreze.

.
Melchisedec şi-a sfătuit ucenicii ca să propăvăduiască despre un Dumnezeu unic, Tată şi Creator a toate, şi să predice doar învăţătura divină a credinţei personale. Adesea, însă, invăţătorii au căzut în eroare, cerând un efort prea mare din partea celorlaţi, un efort care excludea evoluţia lentă, după puterile fiecăruia, dar care urmărea o evoluţie bruscă şi făcută cu forţa. Misionarii lui Melchisedec au creat în Mesopotamia un nivel moral mult prea ridicat pentru oamenii acelor locuri; ei au cerut prea mult de la aceştia şi de aceea intenţia lor, care a fost nobilă a eşuat. Au predicat o doctrină pozitivă, dar care avea trasate tot felul limite; au proclamat realitatea adevărată a Tatălui Universal, dar au devenit confuzi în dorinţa lor de a face reforma printre valorile lor morale şi asfel marea lor misiune a fost în cea mai mare parte deturnată, pierzându-se în frustrare şi iritare.

.
Doar într-o singură generaţie cartierul general al misionarilor din Salem de la Kis s-a desfinţat, iar propaganda care s-a făcut pentru a prezenta credinţa într-un singur Dumnezeu, în cea mai mare parte n-a avut nici un rezultat. Însă au persistat mici şcoli care predaseră învăţăturile din Salem. Erau grupuri mici care au continuat să creadă într-un singur Dumnezeu, şi care au luptat împotriva preoţilor mesopotamieni care practicau idolatria şi imoralitatea.

.
A urmat o perioada în care, după ce le-a fost refuzată învăţătura, misionarii din Salem au scris o mare parte din Psalmii care sunt acum în Vechiul Testament. I-au scris pe piatră, care mai târziu au fost descoperiţi de preoţii evrei în timpul captivităţii lor. Aceştia au fost incluşi în colecţia lor de imnuri fiind apoi atribuiţi autorilor evrei. Aceşti Psalmi frumoşi, găsiţi în Babilon nu au fost scrişi în templele de la Bel-Marduk; ei sunt opera descendenţilor primilor misionari din Salem. Comparativ cu combinaţiile magice folosite de preoţii babilonieni sunt foarte atractivi. Cartea lui Iov este o prezentare foarte bună a învăţăturilor din Salem care s-au predat la şcoala din Kis şi în toată Mesopotamia.

.
O mare parte din cultura religioasă a Mesopotamiei şi-a găsit loc în literatură şi ritualul evreiesc şi în munca faraonilor egipteni. Amenemope şi Akenaton. Egiptenii au perpetuat într-un mod admirabil învăţăturile datoriei sociale, care se regăsesc iniţial la primii mesopotamieni antiţi şi care au fost pierdute aproape în totalitate de babilonienii de mai târziu, care ocupaseră valea Eufratului.

 

II. Perioada de început a religiei în Egipt
Învăţăturile originale ale lui Melchisedec s-au înrădăcinat puternic în Egipt de unde mai târziu au fost transmise şi în Europa. În valea Nilului religia s-a modificat periodic prin apariţia descendenţilor raselor superioare ale nodiţilor, adamiţilor şi mai târziu a andiţilor din valea Eufratului. Din când în când, mulţi dintre administratorii civili ai Egiptului au fost sumerieni. Aşa cum în India a existat cea mai complexă combinaţie de rase din lume, în Egipt s-a dezvoltat cel mai complet amestec de filozofie religioasă care a existat vreodată pe Pământ, şi care din Valea Nilului s-a răspândit în multe părţi ale lumii.

.
Evreii au preluat de la babilonieni o mare parte din ideea creaţiei, dar conceptul de providenţă divină l-au asimilat de la egipteni.

.
Tendinţele de a accepta învăţătura din Salem, care au fost mult mai puternice în Egipt decât în Mesopotamia, au avut motivaţii mai mult politice şi morale decât filozofice sau religioase. În Egipt, fiecare şef de trib, după ce îşi câştiga tronul prin luptă, a căutat să perpetueze propria sa dinastie prin proclamarea zeului care-i reprezenta tribul ca zeu primordial şi creator al tuturor celorlaţi zei. În acest fel egiptenii au început să folosească treptat ideea de zeu suprem, o fază avansată a doctrinei de mai târziu, care vorbea de ideea unei divinităţi universale. În Egipt monoteismul a avut faze fluctuante, a fost acceptat, apoi a fost respins multe secole. Întotdeauna credinţa într-un singur Dumnezeu a caştigat teren, dar niciodată nu a dominat conceptele politeiste care erau mult mai evoluate.
Triburile din Egipt au avut propriul lor totem de foarte devreme. Acesta era foarte asemănător cu ceea ce se ştie de la amerindienii de acum.

.
În timp, egiptenii au observat că trupurile celor morţi, care erau aşezate în morminte aflate în apropierea unei ape sărate erau mai bine conservate –îmbălsămate– prin acţiunea sodei care se impregnase în pământ. Aceste observaţii i-au condus spre acele experimente din care mai târziu a rezultat practica îmbălsămării celor morţi. Egiptenii credeau că păstrarea trupului ajuta pe cel mort în drumul spre viaţa următoare.

.
Secole la rând egiptenii au crezut că mormintele protejează trupul, care după moarte va supravieţui într-un mod plăcut. Preoţii scriau pe plăcile mormintelor în care erau îngropaţi cei morţi texte plăcute, crezând astfel că morţii sunt protejaţi împotriva celor care încercau să le ia inima pe lumea cealaltă. S-a făcut o clasificare a acestor texte magice care s-a păstrat în “Cartea egipteană a morţilor.”

.
Superstiţiile din aceste vremuri sunt ilustrate foarte bine de credinţa generală a eficienţei pe care o are saliva ca factor de vindecare. Această idee îşi are originea în Egipt şi apoi s-a răspândit în Arabia şi Mesopotamia. În legendara bătălie dintre Horus şi Set, tânărul zeu şi-a pierdut un ochi, dar după ce a fost înfrânt Set, ochiul său a fost aşezat la loc de înţeleptul zeu Thoth, care a scuipat pe membrana acestuia şi s-a vindecat.

.
Mult timp, egiptenii au crezut că stelele care strălucesc noaptea pe cer sunt sufletele celor care au avut o moarte merituoasă; alţi supravieţuitori credeau că sunt absorbiţi de soare. A fost o perioadă certă, în care venerarea soarelui a devenit o preocupare majoră printre egipteni. Pasajul prin care se intra în Marea Piramida are o direcţie înclinată, îndreptată direct spre Steaua Polară, astfel încât sufletul faraonului poate să meargă direct spre constelaţia stabilită, unde se presupune că ar fi reşedinta regilor, atunci când iese din mormânt.

.
Când s-a întrupat Melchisedec, egiptenii aveau o religie mult avansată faţă de vecinii lor. Ei credeau că un suflet atunci când este luat, dacă este însoţit de formule magice, potrivite pentru el, poate evita intervenţia spiritelor rele şi poate ajunge cu bine în sala de judecată a lui Osiris. Aici dacă se constata că nu este vinovat de “crimă, jaf, minciună, adulter, furt şi egoism” va fi admis în zona fericirii supreme. Dacă greutate sufletului începe să se balanseze şi dacă este găsit vinovat va fi trimis în iad, la Devoratori. Într-un fel, acesta a fost un concept avansat al vieţii de apoi, comparativ cu credinţele oamenilor care-i înconjurau pe egipteni.

.
În teologia evreilor, conceptul judecării păcatelor după moarte a fost preluat de la egipteni. Cuvântul “judecată” apare doar o singură dată în toata cartea Psalmilor şi acest psalm special a fost scris de un egiptean.

 

III. Evoluţia conceptelor morale
Chiar dacă o mare parte din cultura şi religia Egiptului a fost preluată de la andiţii din Mesopotamia şi apoi a fost transmisă, treptat, celorlalte civilizaţii printre care evreilor şi grecilor. Mult, foarte mult din idealismul etic şi social al egiptenilor a apărut în Valea Nilului, ca o evoluţie completă a oamenilor.

.
Evoluţia morală nu depinde în întregime de revelaţie. Cele mai înalte concepte morale se pot ivi din experienţa proprie a omului. Omul poate descoperi valori spirituale şi poate avea chiar trăiri interioare din propria sa experinţă deoarece în el exista un spirit divin. Consecinţele unor astfel de evoluţii naturale precum şi ale caracterului uman au fost de asemenea extinse de apariţia periodică a unor învăţători spirituali care propăvăduiau adevărul, cum au fost cei din vechime, perioada celui de-al doilea Eden, iar mai târziu Melchisedec cu reşedinta sa din Salem.

.
Cu mii de ani înainte ca învăţătura din Salem să pătrundă în Egipt, întelpţii lor au vorbit despre dreptate, moderaţie şi evitarea avariţiei. Cu trei mii de ani înainte de apariţia scrierilor evreieşti, motto-ul egiptenilor era: “Stabilitatea aparţine omului care are drept standard moralitatea; care trăieşte urmând această cale.” Ei au învăţat amabilitatea, moderaţia şi discreţia. Mesajul unuia dintre cei mai mari învăţători ai acestei perioade a fost: “Fă bine şi lucrează corect cu toţi cei pe care îi întâlneşti.” Triada egiptenilor în această perioadă a fost Adevărul-Dreptatea-Moralitatea.

.
Doctrinele din Salem au avut succes pe solul acestor idei morale. Conceptele de bine şi rău au găsit repede răspuns în inimile oamenilor care credeau că “Viaţa este dată pentru linişte, iar moartea pentru greşeală.” Liniştea este pentru cel care iubeşte; greşeala este pentru cel care urăşte şi destestă. Secole la rând locuitorii din Valea Nilului au trăit cu aceste standarde morale, care au intrat în viaţa lor cu mult înainte de apariţia conceptelor de corect/greşit; bine/rău.

.
Egiptul a fost intelectual şi moral, dar nu a fost spiritual. Timp de şase mii de ani egiptenii au avut doar patru mari profeţi. O anumită perioada l-au urmat pe Amenemope; l-au omorât pe Okhban; l-au acceptat pe Akenaton, dar entuziasmul care i-a cuprins a fost de scurtă durată; pe Moise l-au refuzat. Circumstanţele au fost mai mult politice decât religioase atunci cand i-au uşurat drumul lui Avraam, iar mai târziu şi pe a lui Iosif, în propăvăduirea învăţăturii din Salem.

.
Când misionarii din Salem au intrat pentru prima dată în Egipt au întâlnit această înaltă cultura morală amestecată cu standardele morale modificate ale imigranţilor mesopotamieni. Aceşti profeţi din Valea Nilului au fost cei dintâi, care au afirmat conştient că au făcut cunoştinţă cu vocea divinităţii.

 

IV. Învăţăturile lui Amenemope
Foarte devreme, în Egipt a trăit un profet pe care unii l-au numit “fiul omului”, iar alţii i-au spus Amenemope. Acesta a văzut, având o conştiinţă elevată, punctul culminant al arbitrajului dintre bine şi rău, a renunţat la pedeapsa pentru păcat şi a anunţat salvarea prin aşa numita divinitate solară.

.
Amenemope i-a învăţat pe egipteni că bogaţiile şi averea sunt un dar de la Dumnezeu, şi acest concept a influenţat mai târziu complet filozofia evreilor. Acest învăţător nobil credea că conştiinta divină era factorul determinanat în toate direcţiile; astfel fiecare moment ar trebui să fie trăit în prezent şi cu responsabilitate faţă de Dumnezeu.

 

Învăţăturile acestui înţelept au fost traduse treptat în ebraică şi au devenit o carte sacră pentru ei cu mult înainte ca Vechiul Testament să fie limitat prin scris. Verticalitatea şi onestitatea stăteau la baza încrederii care i s-a acordat, iar aceste sentimente nobile din trecut ar trebui să onoreze pe fiecare om de stat de azi.

.
Acest bărbat înţelept de pe Nil spunea că: “Bogăţiile au aripi şi zboară cât ai clipi-astfel că lucrurile pământeşti sunt deşertăciune.” Marea lui rugăminte era: “Salvaţi-vă de frică!” I-a sfătuit pe toţi să renunţe la “vorbele oamenilor” pentru “legile lui Dumnezeu”. În esenţă el învaţa pe alţii astfel: “Omul propune, dar Dumnezeu dispune”.

Învăţăturile lui, traduse în ebraică, au dat în Vechiul Testament “Cartea Proverbe”. Traduse în greacă, ele au influenţat treptat filozofia religiei eleniste. Mai târziu, Philo, filozoful alexandrin, a avut o copie din Cartea Înţelepciunii, care avea la bază învăţăturile lui Amenemope.

.
Amenemope nu a fost cel mai mare dintre învăţătorii religioşi ai timpului său, dar a fost cel mai influent, deoarece a influenţat treptat două verigi de bază, care au dat naştere civilizaţiei occidentale-evreii, în mijlocul cărora credinţa religioasă a Occidentului a evoluat în cel mai înalt grad, şi grecii care au dezvoltat gândirea filozofică pură, summumul fiind nivelul european.

.
În Cartea Evreilor, Proverbe, capitolele 15, 17, 20 şi 22 versetul 17, precum şi capitolul 24 versetul 22 sunt aproape aceleaşi cuvinte din Cartea Înţelepciunii a lui Amenemope. Primul Psalm din colecţia de Psalmi a evreilor a fost scris de Amenemope şi este esenţa învăţăturii lui Akenaton.

 

V. Remarcabilul Akenaton
Încetul cu încetul învăţăturile lui Amenemope au început să dispară din minţile egiptenilor, până când prin influenţa unui medic salamit, o femeie din familia regală a îmbrăţişat învăţăturile lui Melchisedec. Această femeie a avut o mare influenţă asupra fiului său Akenaton, faraonul Egipului, care a acceptat această doctrină despre un singur Dumnezeu.

.
De la dispariţia fizică a lui Melchisedec, nici o fiinţă umană, din acele vremuri nu a avut un concept atât de clar al religiei din Salem, aşa cum l-a avut Akenaton. Fără nici o îndoială acest tânăr faraon egiptean este una dintre cele mai remarcabile persoane din istoria umanităţii. În timpul crizei spirituale din Mesopotamia, el a menţinut vie în Egipt învăţătura lui El Elyon, Singurul Dumnezeu, continuând astfel linia filozofică monoteistă, care era esenţială pentru viitoarea misiune a lui Iisus. Astfel se explică, printre altele, de ce Iisus, copil fiind, a fost dus în Egipt, unde câţiva dintre urmaşii spirituali a lui Akenaton l-au văzut şi şi-au extins înţelegerea cu privire la etapele misiunii sale divine pe pământ.

.
Moise, marele personaj, care a trăit în perioada dintre Melchisedec şi Iisus, a fost pentru umanitate onoranta conexiune dintre rasa evreiascş şi familia regală egipteană; Akenaton avea adaptabilitatea şi competenţa naturală a lui Moise. El a manifestat geniu politic, ca să pregătească surprinzătoarea preluare a conducerii religioase, care a transformat apoi Egiptul în cea mai mare naţiune monoteistă din acea epocă. Dacă acest lucru a fost aşa, fără nici o îndoială, Iisus a trăit cea mai mare parte a vieţii sale pe pământ în Egipt.

.
Niciodată, în toată istoria umanităţii, un rege nu a acţionat atât de metodic, pentru a influenţa o întreagă naţiune, ca să treacă de la politeism la monoteism aşa cum a făcut acest extraordinar Akenaton. Luând o decizie surprinzătoare acest tânăr conducător s-a rupt de trecut, şi-a schimbat numele, şi-a abandonat capitala, a construit un întreg oraş nou, a creat o artă şi literatură nouă pentru un întreg popor. Dar, s-a mişcat prea repede; a construit prea mult, mai mult decât ar fi făcut dacă ar fi luat-o mai încet. A eşuat, din nou, în intenţia de a crea stabilitate şi prosperitate materială pentru poporul sau. Toate reacţiile împotriva învăţăturii sale religioase au fost nefavorabile cand au apărut, treptat, calamităţi produse de inundaţii şi opresiunea, care s-a extins asupra egiptenilor.

.
Acest om cu o viziune uluitor de clară şi cu o capacitate extraordinară de a acţiona singur a avut discernământul politic al lui Moise. Ar fi schimbat întreaga istorie a evoluţiei religioase şi revelarea adevărului în lumea occidentală. În timpul vieţii a fost capabil să contracareze activităţile preoţilor, pe care i-a discreditat în general, dar ei şi-au păstrat credinţele lor în secret şi au trecut imediat la acţiune atunci când tânărul faraon şi-a pierdut puterea şi nu le-a fost greu să lege toate problemele egiptenilor cu monoteismul instaurat în timpul domniei.

.
Foarte înţelept, Akenaton, a căutat să instaureze monoteismul sub aparenţa unui zeu-soare. Această decizie l-a apropiat de venerarea Tatălui Universal; includerea tuturor zeilor în venerarea soarelui a fost făcută la sfatul doctorului salamit. Akenaton a generalizat astfel doctrinele credinţei în Aton respectând în acelaşi timp o relaţie familiară cu divinitatea. A creat o religie, care recunoştea relaţia şi venerarea dintre om şi Dumnezeu.

.
Akenaton a fost destul de înţelept ca să menţină în aparenţă venerarea lui Aton, zeul-soare, în timp ce şi-a ghidat prietenii spre venerarea Dumnezeului Unic, creatorul lui Aton şi Tatăl Suprem al tuturor. Acest tânăr faraon-învăţător a fost un scriitor prolific, fiind autorul expunerii “Dumnezeul Unic”, o carte cu 31 de capitole, pe care preoţii, atunci când şi-au recăpătat puterea, au distrus-o în mod special. Deasemenea, Akenaton a scris 137 de imnuri, dintre care 12 fac parte acum din Psalmii din Vechiul Testament, consideraţi oficial scrieri ale evreilor.
În viaţa de zi cu zi, cuvântul de bază al religiei lui Akenaton a fost “moralitate”. Acest concept s-a răspândit foarte repede fiind acceptat pe plan internaţional, precum şi valorile etice ale acestei naţiuni. Aceasta a fost o generaţie, care a practicat, într-o formă uimitoare, pietatea personală. S-a caracterizat printr-o aspiraţie autentică în dorinţa de a-l gasi pe Dumnezeu şi totodată de a-l cunoaşte. Majoritatea egiptenilor din această generaţie, atât bărbaţi cât şi femei, au fost persoane inteligente.

.
În zilele acelea, pozitia socială sau bogăţia nu oferea nici unui egiptean vreun avantaj în faţa legii. Viaţa familiară în Egipt a făcut mult ca să menţină şi să extindă cultura morala. Mai târziu, a fost o sursă de inspiraţie pentru superba familie evreiască din Palestina.

.
Principala slabiciune a învăţăturii lui Akenaton a fost chiar marele adevăr, învăţătura care susţinea ca Aton nu era doar creatorul Egiptului, ci era de asemenea creatorul “întregii lumi, oameni şi animale, precum şi a tuturor pământurilor străine. El se afla în toate aceste locuri care sunt ale lui şi are grijă de toţi şi de toate nevoile lor.” Aceste concepte legate de divinitate erau nobile şi înalte, dar nu erau patriotice. Asfel de sentimente religioase şi internaţionaliste au eşuat în încercarea de a extinde moralitatea armatei egiptene pe câmpul de bătălie. Din aceste motiv armata a permis preoţilor să-şi folosească armele împotriva tânărului rege şi a noii sale religii. Akenaton a avut o viziune înaintată despre divinitate, aşa cum au avut mai târziu evreii, dar a fost prea avansată ca să servească aspiraţiilor unei naţiuni constructive.

.
Chiar dacă idealul monoteist a suferit după moartea lui Akenaton, ideea unui singur Dumnezeu s-a menţinut în minţile multor grupuri. Ginerele lui Akenaton a trecut de partea preoţilor, s-a întors la venerarea foştilor zei, schimbându-şi numele în Tutankamon.

.
Capitala s-a restabilit la Teba, iar preoţii au ars pământul şi în final au obţinut a şaptea parte din Egipt. Preoţii n-au putut nimici pe de-a-ntregul tendinţa monoteistă. Pentru a se extinde ei au căutat să combine şi să-şi reducă proprii zei; familia de zei s-a micşorat din ce în ce mai mult. Akenaton a asociat discul solar cu raiul şi cu Dumnezeu Creatorul, iar această idee a continuat să lumineze inimile oamenilor din Egipt, ba chiar din întreaga lume.

.
Doctrina lui Akenaton a eşuat pentru că el a oferit o religie atât de avansată pentru egiptenii acelor vremuri, încât doar egiptenii educaţi au putut să înţeleaga pe deplin învăţărurile sale. Clasa agricultorilor n-a înţeles niciodată cu adevărat învăţătura sa şi de aceea, erau pregătiţi să revină alaturi de preoţii vechilor credinţe, care venerau pe Isis şi Osiris, soţul său, care se presupune ca a înviat întru-un mod miraculos după ce a fost omorât într-o manieră cruda de către Set, zeul răului şi al întunericului.

.
Ideea nemuririi tuturor oamenilor a fost prea avansată pentru egipteni. În concepţia lor doar regii şi cei bogaţi aveau dreptul la înviere; de aceea au îmbălsămat şi au aşezat cu atâta grijă trupurile faraonilor în morminte, pentru ziua în care vor fi judecaţi. Cu toate acestea, democraţia salvării şi învierea, pe care le propăvăduise Akenaton în general s-a menţinut, chiar dacă mai târziu s-a extins printre egipteni credinţa supravieţuirii în animale lipsite de inteligenţă.
Pe de altă parte, efortul acestui lider egiptean de a impune poporului său venerarea unui singur Dumnezeu a eşuat doar în aparenţă, ar trebui consemnat ca efectul muncii sale s-a menţinut secole la rând atât în Palestina cât şi în Grecia. Astfel Egiptul a devenit un agent de transmitere, a culturii evoluate pe pe Nil şi a religiei născute prin revelaţie de pe Eufrat, pentru toate popoarele care s-au succedat în Occident.

VI. Principiile învăţăturii din Salem în Iran
O parte din misionarii lui Melchisedec au trecut din Palestina, prin Mesopotamia, spre marele platou iranian. Mai mult de cinci sute de ani învăţătorii din Salem au avut progrese în Iran. Întreaga naţiune fusese influenţată de religia lui Melchisedec până în momentul în care regulile s-au schimbat precipitând puţin persecuţia care, practic a dus la sfârşitul învăţăturilor monoteiste ale culturii din Salem.

.
În secolul şase înainte de Hristos, când a apărut Zoroastru ca să reaprindă flacăra învăţăturii din Salem, doctrina întelegerii lui Avraam cu Melchisedec a fost aproape în întregime uitată.

.
Fondatorul acestei noi religii a fost un tânăr viguros şi curajos, care, în primul său pelerinaj la Ur, în Mesopotamia, a învăţat despre tradiţiile lui Caligastia şi despre rebeliunea lui Lucifer-în paralel cu multe alte tradiţii-care, toate i-au stimulat puternic dorinţa de a cunoaşte natura religiei sale. În timp ce se afla la Ur, ca urmare a unui vis şi-a organizat un program, pe care l-a folosit după ce s-a întors acasă. Dorea să restructureze religia poporului său. A preluat de la evrei ideea unui singur Dumnezeu. Conceptul mozaic al unui Dumnezeu Suprem era foarte clară în mintea sa, declarnându-i pe ceilalţi zei ca fiind spirite ale răului, considerându-i ca făcând parte din clasa demonilor de care auzise în Mesopotamia. A învăţat povestea celor Şapte Spirite Maestre, care aveau o tradiţie vie în Ur, creeând în acest sens un sistem de şapte zei supremi, în frunte cu Ahura-Mazda. Zeii subordonaţi acestuia i-a asociat cu: Legea Dreaptă, Gândul Bun, Guvernarea Nobilă, Caracterul Sacru, Sănătatea şi Nemurirea.

.
Această nouă religie a fost acţiunea unei munci şi nu rezultatul rugăciunilor sau a ritualurilor. Dumnezeul acestei religii era o fiinţă a înţelepciunii supreme, precum şi patronul civilizaţiei. A fost o filozofie religioasă militantă, care a avut curajul să lupte cu răul, pasivitatea şi cu întoarcerea la trecut.

.
Zoroastru nu a propăvăduit venerarea focului, dar a căutat să folosească flacăra acestuia ca simbol al purităţii şi al spiritului înţelept, ca stăpânire universală şi supremă. (Totul a fost adevărat, însă mai târziu discipolii săi l-au venerat şi s-au închinat focului.) În final, această religie s-a răspândit cu sabia, după o conversaţie avută cu un prinţ iranian. Zoroastru a căzut eroic la datorie, într-o luptă dusă pentru credinţa sa, care a fost: “Adevărul Domnului Luminii.”

.
Zoroastrianismul este singura credinţa care perpetuează învăţăturile din Dalamaţia (perioada în care omenirea a atins pentru prima dată un nivel spiritual foarte ridicat, sub conducerea lui Caligastia şi a celor o sută de asociaţi, înainte de rebeliunea lui Lucifer), şi din Eden, despre cele Şapte Spirite Maestre. Această învăţătura creiona răul ca o perioadă la fel de importantă ca şi binele, iar vestea cea bună era ca, la un moment dat, acest rău va fi încorporat pentru totdeauna în realitatea ultimă, care este cea a binelui. Mai târziu, această credinţă s-a transformat în ideea că binele şi răul se afla în perioade egale de luptă.

.
Tradiţiile evreieşti ale raiului şi iadului, precum şi conceptul despre diavoli sunt adunate în scrierile evreieşti, în timp ce păstrarea legendelor despre Lucifer şi Caligastia au fost preluate în principal de la zoroastrianism în perioada în care evreii s-au aflat sub dominaţia politică şi culturală a perşilor. Zoroastru, ca şi egiptenii, a vorbit despre “ziua judecăţii’, dar el a asociat acest eveniment cu sfârşitul lumii.

.
Religia care a succedat zoroastrianismului în Persia a fost influenţată profund de acesta. Când preoţii iranieni au căutat să înlăture învăţăturile lui Zoroastru, au reînviat vechiul cult al lui Mithra. Astfel, mithraismul s-a răspândit în zonele din Levant şi Marea Mediterană, fiind o vreme contemporan cu iudaismul şi crestinismul. Învăţăturile lui Zoroastru au influenţat astfel, consecutiv, trei mari religii: iudaismul, creştinismul, iar prin ele mahomedanismul.
Acest mare om, care a trăit în sec. VI înainte de Hristos, a făcut parte din acel grup unic care a încercat să menţină vie flacăra învăţăturii din Salem.

 

VII. Învăţăturile din Salem în Arabia
Învăţăturile lui Melchisedec despre un Dumnezeu Unic au apărut în deşertul arabic destul de recent. Ca şi în Grecia, în Arabia misionarii din Salem au eşuat. Asta s-a întâmplat deoarece instrucţiunile lăsate de Melchisedec au fost înţelese greşit şi s-a răsfrânt şi asupra călătoriei lor.

.
Nici chiar în China sau la Roma învăţăturile lui Melchisedec n-au cunoscut un eşec total aşa cum s-a întâmplat în această regiune aridă, care totuşi se află atât de aproape de Salem. Mult timp după ce majoritatea populaţiilor din Orient şi Occident au devenit budişti sau creştini, deşertul Arabiei a rămas la fel cum fusese mii de ani înainte.

Fiecare trib îşi venera vechile fetişuri şi multe familii individuale aveau proprii lor zei. Multa vreme s-a dat o bătălie între zeiţa babiloniană Istar, evreiescul Iehova, iranianul Ahura şi Tatăl creştin al Domnului Iisus Hristos. Niciodată vreunul dintre aceste concepte n-a putut lua locul pe deplin în detrimentul celorlalte.

.
În fiecare parte din Arabia erau familii şi clanuri care îmbrăţişaseră vag ideea unui singur Dumnezeu. Aceste grupuri au păstrat tradiţiile lui Melchisedec, Avraam, Moise şi Zoroastru. Au existat numeroase centre care au răspuns învăţăturii lui Iisus, dar misionarii creştini din aceste zone de deşert era un grup auster şi lipsit de importanţă, în contrast cu supraveghetorii şi inovatorii care au lucrat ca misionari în ţările mediteraniene.

.
Deoarece discipolii lui Iisus au luat în serios cerinţa lui: “mergeţi în toată lumea şi propăvăduiţi evanghelia”, în Arabia aceştia s-au concentrat mai mult asupra acestei cerinţe, decât nevoilor urgenţe create de cerinţele sociale. Cu toate acestea învăţăturile lui Iisus au fost primite cu plăcere în Arabia.

.
Un singur element de natură tribală, rasială sau naţională a pus piedică acestora: respectul neobişnuit şi ciudat pe care aproape toate triburile arabe au căutat să-l arate unei pietre negre, folosită ca fetis într-un templu din Mecca. Treptat, acest punct comun de asociere şi venerare a dus la apariţia religiei islamice. Dacă Iehova a fost spiritul vulcanic pentru evreii semiţi, piatra Kaaba a devenit verişoara lui arabă.

.
Islamul a făcut o bună prezentare şi descriere a lui Alah ca fiind prima şi singura Divinitate. Punctul slab: asocierea forţei militare cu învăţătura sa, împreună cu degradarea femeii. Însă islamul a îmbrăţişat ferm ideea Tatălui Universal, “care ştie vizibilul şi invizibilul. El este mila şi compasiune.”

.
“Adevăratul Dumnezeu este nemăsurat în bunătatea sa faţă de toţi oamenii. Când sunt bolnav el este cel care mă vindecă.” “Oriunde trei oameni se întâlnesc împreună, Dumnezeu este prezent fiind al patrulea.” “Pentru el nu există primul şi ultimul; văzutul şi nevăzutul.”

 

Sursa: 3d-melchisedec.blogspot.ro https://www.evolutiespirituala.ro/melchisedek-adevaruri-istorice-invataturile-lui-in-mesopotamia-egipt-iran-arabia-partea-iii/?feed_id=37061&_unique_id=6438046042558

1 Quan Yin 1

RITUALUL TIBETAN

CELE 5 EXERCITII TIBETANE

 
chakra3 2152233 std
 
Sunt multe istorisiri si povesti despre lamasii ciudati si invaluiti in mister numiti uneori chiar supraoameni ce locuiesc in zona Tibetului, care uimesc intreaga lume cu capacitatile si puterile lor incredibile si inaccesibile omului de rand. Multi au auzit de “testul de initiere” ce are loc iarna, in noapti geroase, cand discipolii dezbracati, se invelesc pe rand, cu mai multe cearsafuri ude, pe care le usuca cu caldura degajata de propriul lor corp. Mai putin cunoscut este poate ordinul lamasilor “Lung – Gom – Pa”,care isi ingreuneaza corpul cu lanturi si alte obiecte metalice, dupa care sfideaza legea gravitatiei, deplasan-du-se cu o viteza incredibila, in salturi de pana la 10 metri. Lista “puterilor” acestor oameni poate continua cu mersul pe apa, sau prin foc, cu demonstratii de telekinezie, telepatie, vederea viitorului, a aurei, vindecari miraculoase si multe altele, aproape la nesfarsit. 

 
Totusi, una din cele mai interesante capacitati ale unora ditre acesti oame-ni, pare aceea de a nu imbatrani. Aceasta a fost dezvaluita prima data lumii occidentale, de Peter Kelder, in 1939, in cartea sa “Ochiul Revelatiei (The Eye of Revelation)”, in care autorul afirma ca a aflat despre Ritualul Tibetan de la un fost colonel al armatei britanice, care a servit in India. Conform autorului, colo-nelul Bradford (pseudonim) a gasit in acea parte a lumii lamaseria unde se practica Ritualul, a exersat cativa ani si s-a intors complet reintinerit, invatan-du-i la randul sau pe altii.
 
Originea Ritualului, e foarte discutata si disputata, unii atribuind-o siste-mului de exercitii tibetane (’phrul ‘khor). Altii spun ca face parte din Yoga, iar alte factiuni sustin ca cele cinci exercitii ( ritualuri ) preced Yoga cu cel putin 700 de ani, deci nu au nici o legatura cu aceasta. 

 
Ce este cert, in privinta ritualului tibetan?
Cele 5 exercitii, combina rotirea cu patru miscari, intalnite in posturile din yoga. Rotirea supune corpul unei forte centrifuge, iar celelalte 4 exercitii realini-aza energiile alchimice care circula de-a lungul coloanei vertebrale (foc, apa, aer, pamant) si readuc functionarea chakrelor in parametrii normali, ceea ce curata aura, revitalizeaza si reechilibreaza intregul organism, cresc vitalitatea si reduc efectele imbatranirii.
 
Cum se practica Ritualul Tibetan?
 
Reguli generale:
intotdeauna se incepe cu rotirea corpului, urmata de celelalte 4 exercitii; 

rotirea se face in sensul acelor de ceasornic(de la stanga la dreapta), indiferent de emisfera in care va aflati; 

– este bine, dar nu obligatoriu ca respiratia sa se faca numai pe nas; 

– desi e indicat ca exercitiile sa inceapa orientat cu fata spre nord, acest aspect nu este obligatoriu si nu trebuie urmarit cu obstinatie; 

– fiecare exercitiu, se repeta de cel mult 21 de ori, dupa care se trece la urmatorul; 

– in timpul exercitiilor, niciodata nu trebuie sa apara senzatia de discomfort (nu fortati niciodata – in cazul acesta, mai mult nu inseamna mai bun); 

– este indicat ca incepatorii sa abordeze fiecare exercitiu cu un numar mai mic de repetari (eventual 3),pe care il vor creste ritmic, saptamanal, sau chiar lunar, pana ajung la numarul maxim (optim) de 21 de repetari;
– daca unul dintre exercitii va pare mai dificil si nu va permite cresterea numa-rului de repetari in ritmul celorlalte, nu fortati, ci aplicati o crestere mai lenta, pana ajunge si el la numarul optim de repetari; 

– pentru a obtine beneficiul maxim, e bine ca Ritualul sa fie practicat zilnic, cu cel mult o zi pauza pe saptamana; 

– daca ati intrerupt ritualul, nu este strict obligatoriu sa-l reluati de la inceput, dar functie de lungimea pauzei, poate fi necesar sa reincepeti cu un numar redus de repetari; 

– este indicat ca exercitiile 2, 3, 4 si 5 sa nu fie practicate pe o suprafata tare si rece (ciment sau piatra – folositi o patura, un covor sau o saltea de fitness); 

inainte de a incepe fiecare exercitiu, incercati 5-10 secunde, sa va concentrati asupra lui; 

– nu folositi incaltaminte si\sau imbracaminte care va poate deranja in timpul exercitiilor (prea stramta, prea larga, etc.) 

– in imaginile insotitoare, se arata ritmul indicat al respiratiei, cu ajutorul sagetilor, IN-inspiratie si OUT-expiratie; 

– executia corecta si in intregime a Ritualului, poate dura intre 7 si 15 minute; 

 
 
# Exercitiul 1 – Energie (Mental – rotirea insasi, curata energia corpului)
Stati drept, in picioare, mainile intinse lateral, paralel cu solul, palmele orientate spre pamant, picioarele apropiate. 

Va rotiti de la stanga spre dreapta (in sensul acelor de ceasornic), de cel mult 21 de ori. 

* Comentarii: 

– rspiratia are loc normal (de voie), in timpul exercitiului; 

– la inceput rotirea poate fi mai lenta, dar in timp viteza de rotatie trebuie sa creasca pana cand mainile sunt tinute intinse si ridicate de forta centrifuga (aveti grija sa nu fortati); 

– daca, dupa rotiri, va simtiti ametiti, lipiti palmele in fata in pozitia de rugaciune, sau “namaste”, priviti fix la varfurile degetelor mari si in scurt timp trece;
1
 
# Exercitiul 2 – Pamant (Gat – tot corpul este direct conectat la pamant – energia telurica)
Stati intins pe spate, picioarele apropiate, mainile intinse pe langa corp cu palmele spre sol. Ridicati capul de pe sol, apasand cu barbia in piept si in ace-lasi timp, ridicati si picioarele la verticala fata de sol. 

Reveniti la pozitia intinsa de la inceput. 

* Comentarii: 

– in timpul ridicarii capului si picioarelor, inspirati cat mai profund; 

– in timpul revenirii la pozitia culcat, expirati complet; 

– desi e indicat ca genunchii sa fie intinsi, nu e obligatoriu; 

– in cele 5-10 secunde de concentrare de la inceput, incercati sa simtiti energia telurica (legatura cu pamantul);
 
2
# Exercitiul 3 – Aer (Piept – se concentreaza pe piept, plamani)
Ingenunchiati pe sol, cu corpul drept si privirea inainte. 

Mainile sunt pe langa corp, cu palmele sprijinite putin oblic de coapse, in partea posterioara (sub fese). 

Inclinati capul inainte, apasand cu barbia in piept. 

Inclinati capul cat mai mult pe spate, arcuind la maxim si coloana vertebrala, sprijinindu-va cu palmele pe coapse si cu coatele orientate spre inapoi. 

Reveniti la pozitia de pornire, cu coatele intinse. 

* Comentarii: 

– la arcuirea pe spate, inspirati profund; 

– la revenirea in pozitia de pornire, expirati complet; 

– talpile se sprijina cu varfurile degetelor pe sol; 

 
3
 
# Exercitiul 4 – Apa (Stomac – se concentreaza pe zona abdomi-nala, cu cele mai multe fluide din corp)
Va asezati pe sol, cu picioarele intinse inainte, aproximativ 15cm intre calcaie, palmele presate pe sol, cu degetele lipite si orientate spre inainte, in dreptul feselor. 

Inclinati capul inainte, presand cu barbia in piept. 

Lasati capul cat se poate de mult pe spate, ridicand corpul, cu genunchii indoiti si bratele intinse. 

Reveniti la pozitia de pornire. 

* Comentarii: 

– la ridicarea corpului, inspirati profund; 

– la revenirea in pozitia sezand, expirati complet; 

– in pozitia ridicat, trunchiul este orizontal, drept, in continuarea coapselor, in unghi drept fata de gambe si brate, cu capul cat mai mult lasat pe spate si arata ca o masa; 

– pe finalul pozitiei ridicate (masa) incercati 1-2 secunde sa incordati toti muschii corpului;
5
 
# Exercitiul 5 – Foc (Zona Bazala – prin intensitate, genereaza caldura corporala)
Stati in sprijin pe palme si varfurile picioarelor, cu spatele arcuit (bazinul aproape lipit de sol) si capul impins cat mai mult pe spate (pozitie aproximativ similara cu “cobra” din yoga). 

Impingeti capul inainte apasand cu barbia in piept si ridicati cat puteti de sus bazinul, cu picioarele intinse si bratele in prelungirea trunchiului, astfel incat formati o litera “V” intoarsa la 180 de grade. 

Reveniti la pozitia de pornire. 

* Comentarii 

– intre palme, ca si intre talpi, este o distanta de aproximativ 60 de centimetri; 

– in timp ce ridicati bazinul, formand litera “V” rasturnata, inspirati profund; 

– la revenirea in pozitia de pornire (cobra) expirati complet;
 
6
 
ATENTIE
acest exercitiu,creste presiunea arteriala (tensiunea); in caz ca aveti probleme, reduceti numarul de repetari, in limita comfortului personal si abordati o crestere mai lenta a numarului de repetari;
numai la acest exercitiu, inspiratia se face pe nas, iar expiratia pe gura, emitand sunetul (”haaa”) 

 
Acesta este “Ritualul Tibetan”, suita de cinci exercitii, care atunci cand sunt practicate corect si in numarul optim, de 21 de repetari, va dau o neasteptata energie, vioiciune, pofta de viata, regleaza functiile corpului si atenueaza, sau chiar anuleaza (ba in unele cazuri a si inversat) procesul de imbatranire. 

 
In concluzie, va doresc mult succes, aplicare reusita si implinirea obiecti-vului, in caz ca vi l-ati propus, nu inainte totusi de a va avertiza, ca Ritualul are si un mic secret. Este vorba de un al 6-lea exercitiu, care le incoroneaza pe ce-lelalte 5 si care in multe prezentari ale Ritualului nu este aratat si nici macar mentionat. Probabil multi stiti faptul ca disciplinele, stiintele, mai mult, sau mai putin ezoterice, cum ar fi yoga de exemplu, se recomanda a fi practicate cel putin la inceput, sub directa supraveghere a unui instructor. Asta din cauza ca unele exercitii, posturi, metode, benefice de altfel, in caz ca sunt numai putin gresite, fortate, sau incorect aplicate, pot face mai mult rau decat bine. Acesta este si cazul celui de-al 6-lea exercitiu din “Ritualul Tibetan”. In cazul nostru, acest exercitiu, prin ridicarea diafragmei, comprima si forteaza putin muschiul inimii. Din aceasta cauza se recomanda o deosebita prudenta, sau chiar se interzice cardiacilor in fazele de inceput. E bine sa-ntelegeti ca, chiar daca ati facut progrese, si ati ajuns sa lucrati cu numarul optim (21) de repetari, nu sunteti deja maestrii, iar stapanirea “la perfectie” a Ritualului, s-ar putea sa va ia ceva mai mult timp decat va asteptati. Totodata, in traditia tibetana, se spu-ne ca cel de-al saselea exercitiu, presupune si practicarea continentei (asociata sau confundata in culturile occidentale cu celibatul) datorita transmutarii alchi-mice a energiei sexuale in energie vitala si trezirii energiei kundalini. Prin urmare, nu-mi asum responsabilitatea de a-l explica pe hartie, dar va astept cu propuneri pentru si la workshop-uri sau alte intalniri, unde putem exersa Ritua-lul Tibetan in intregime, cu toate cele 6 exercitii.
 
In 1930 colonelul englez Bradford a descoperit o manastire tibetana localizata in inaltul mun-tilor. Calugarii ce locuiau acolo, cu toate ca erau foarte batrini aratau tineri si plini de vitalitate, zvo-nindu-se ca au descoperit Fintina Tineretii. Discutind cu ei, coloneul Bradford a aflat ca practicau cele 5 ritualuri ale intineririi, un set de exercitii ce, repetat zilnic cu regularitate, avea proprietatea de a intineri si insanatosi practicantii. Mai mult de atit, intreg setul nu lua mai mult de 20 de minute de practica. Incintat colonelul a copiat exercitiile si a inceput sa le practice, publicind mai apoi manuscrisul sub titlul „Cele cinci ritualuri tibetane ale intineririi”. 

http://www.jurnalul.ro/paranormal/cum-sa-folosesti-cele-cinci-ritualuri-tibetane-de-intinerire-581271.htm 

 
După prezentarea unui produs, de obicei, urmează sfaturile pentru utilizarea lui. V-au fost des-crise cele cinci ritualuri tibetane în ultimul articol, acum iată şi „modul de întrebuinţare” al acestora. La început, toate ritualurile se execută zilnic, de trei ori. Cu fiecare săptămână care trece se adaugă încă două execuţii ale celor cinci ritualuri, până se ajunge, după zece săptămâni, la 21 de ori pentru fiecare ritual. Acestea se vor executa dimineaţa sau seara ori dimineaţa şi seara. Dimineaţa toate cele 21 şi seara câte trei exerciţii, apoi seara crescându-se cu câte două. Cele cinci ritualuri au legătură între ele şi fiecare dintre ele are importanţa sa. Dacă un ritual pare imposibil de executat la început, se renunţă temporar la el şi se încearcă din nou după câteva luni. Nu se va lucra până la extenuare şi se va creşte numărul execuţiilor în timp. Dacă se pot executa numai patru din cele cinci ritualuri, rezultatul obţinut este, de asemenea, important, dar cele patru vor fi executate în mod regulat şi corect. 

 
Şi după executarea unui singur ritual se pot obţine rezultate bune. Orice altfel de exerciţii, în special cele pentru inimă şi circulaţie, contribuie la păstrarea sau regăsirea echilibrului energetic al organismului. Cele cinci ritualuri ajută la echilibrarea energiilor şi astfel organismul devine mai receptiv la efectele benefice ale altor exerciţii. Ritualurile se execută zil­nic, cu pauză de o zi pe săp-tămână, altfel progre­sul va avea de suferit. De obicei, toată repriza de exerciţii fizice durează aproxi-mativ 20 de minute, iar timpul scade cu creşterea condiţiei fizice. 

 
Respiraţia este şi ea un lucru important. Expiraţia ajută mai mult dacă în timpul execuţiei ri­tualurilor se gândeşte că toată tensiunea existentă în corp este eliberată, fapt ce produce o stare de bine într-un corp relaxat. Inspiraţia trebuie făcută gândind că organismul este invadat de un senti-ment de împlinire şi satisfacţie.

După execuţia ritualurilor este bine să se facă o baie cu apă călduţă sau rece, dar nu foarte rece. Apoi, ştergerea corpului se poate face, la început, cu un prosop ud, iar apoi cu unul uscat.
 

 
Există şi un al şaselea ritual care îi ajută pe cei foarte riguroşi. Acesta duce la creşterea spiri-tuală alături de o revigorare a organismului. Dar executarea acestui al şaselea ritual cere din partea persoanei şi o autoizolare. O mare parte din energia vitală, care circulă prin cei şapte centri energe-tici, se transmite, acumulându-se sub formă de energie sexuală în primul centru, astfel încât ceilalţi şase nu sunt alimentaţi suficient. Prin cel de-al şaselea ritual,  energia sexuală activată este dirijată către partea superioară a corpului, pentru echilibrare. Tibetanii sunt abstinenţi din punct de vedere sexual. Energia sexuală este ghidată către alte scopuri. 

 
Însă nu se cere să se facă o reprimare a energiei de reproducere, calea de urmat fiind stăpâ-nirea impulsului sexual, şi nu reprimarea sau irosirea lui, ci transformarea acestuia în sublim.    
 
Executarea celui de-al şaselea ritual se face numai de cei care au un surplus de energie sexuală şi simt nevoia de a scăpa de această senzaţie. Iar acum iată cum decurge acest ritual. Din poziţia de drepţi se expiră tot aerul din plămâni şi se apleacă în faţă cu palmele pe genunchi. Se expiră în conti-nuare dacă mai există încă aer în plămâni şi se revine, fără a inspira, în poziţie de drepţi. Se pun mâi-nile apoi pe coapse şi se apasă în jos. Umerii se află împinşi în sus. După aceea, se trage mult abdo-menul şi se ridică pieptul, rămânând cât mai mult timp posibil în această poziţie. Se va inspira pe nas şi se va expira pe gură. 

 
La expirare se relaxează braţele, acestea fiind atârnate liber pe lângă corp. Urmează o respira-ţie adâncă pe gură şi pe nas. Acest ritual se va executa de trei ori. El se poate executa doar de cei cu o putere sexuală ridicată, dar numai după ce reuşesc să înfrângă dorinţa de atracţie sexuală care îi do-mină. Abia atunci se va putea transforma energia sexuală pentru a fi transmisă către partea superioa-ră a corpului, fapt ce produce linişte şi echilibru interior. Abstinenţa se face doar în timpul executării celui de-al şaselea ritual. După accea, se vor executa numai cele cinci şi viaţa sexua­lă poate deveni normală. 

 
Hrana reprezintă, de asemenea, un factor foarte important pentru succesul rezultatelor execu-tării celor cinci ritualuri. Benjamin Franklin spunea: „Pentru a-ţi lungi viaţa scurtează-ţi mesele”. Hrana este recomandat a fi vegetariană. Tibetanii chiar prelucrează, ei înşişi, pământul pentru pro-ducerea hranei vegetale, fapt ce dă o senzaţie plăcută, nebănuită, de reuniune cu natura. Nu este indi-cat a se mânca produse din carne, dar se pot mânca produsele de la animale: ouă, brânză, unt etc.      

 
Dieta ce conţine hrană sănătoasă este bine, de regulă, să fie formată dintr-un singur fel de mâncare la o masă. Trebuie să se mănânce fără grabă, liniştit, iar mâncarea să fie mestecată bine înainte de a fi înghiţită. 
 
Mâncarea nemestecată corect, înghiţită repede, în stomac are efectul unei dinamite. Tibetanii au cinci reguli de aur, simple, pentru o alimentaţie sănătoasă.         1.  Nu se combină la o masă carbohidraţii cu carnea.
         2.  Dacă la consumul cafelei apar tulburări digestive sau de sistem nervos, cafeaua trebuie băută fără zahăr, lapte sau frişcă. În cazul în care încă sunt probleme, se renunţă la consumul cafelei.
         3.  Mestecatul mâncării se face până când aceasta devine fluidă, iar cantitatea de hrană consumată trebuie să fie redusă.
         4.  Este indicat a se mânca un gălbenuş de ou crud pe zi, la începutul sau la sfârşitul mesei, dar ouăle trebuie să fie proaspete, iar găinile să fie hrănite natural, fără chimicale, altfel se recomandă a înlocui oul cu nuci înmuiate în apă.
         5.  Varietatea de alimente consumate la o masă este indicat a fi redusă la minimum.Un alt aspect important este vocea. O voce puternică denotă vitalitate. Când vocea unui vârstnic devine stridentă, subţire, slabă, este semn că organismul acestuia a ajuns la un stadiu avansat de degradare.

 
Centrul energetic din zona gâtului, unde se află glanda tiroidă, influenţează, prin  deschiderea lui, ceilalţi centri. Dacă vocea devine mai înaltă şi mai stridentă, se depune efort pentru a o schimba cu o tonalitate mai jos. Acest lucru are influenţă de stimulare şi asupra centrului de energie sexuală. Tinerii coborând nivelul vocii vor fi ajutaţi în păstrarea virilităţii, iar bătrânii să şi-o redobândească. Iata, de exemplu, o posibilitate de exerciţiu pentru a rezolva problemele de mai sus.   

Se exersează cu voce mică, parţial pe nas, pronunţând sunetele minn – mimm – minn. Se repetă coborând vocea pe ton cât mai scăzut, până la cel mai grav sunet posibil. Este recomandată procedura în timpul dimineţii, când vocea este mai gravă. 

 
         O voce mai intensă, ca vibraţie, va ajuta la o încărcare intensă a centrilor energetici, în special al celui corespunzător sexului. 

 
Femeile care au o voce prea groasă este bine dacă pot să şi-o subţieze. Echilibrările energetice se pot face şi prin dirijarea vocilor, cu ajutorul sunetelor sau al cuvintelor. Tibetanii folosesc mantre, cuvinte-cheie care sunt generatoare de vibraţii benefice, pentru întreţinerea echilibrului centrilor energetici. Fiecare din cei şapte centri energetici sunt activaţi prin pronunţarea unui cuvânt mantră, care rezonează cu frecvenţele acelui centru energetic. Începând de sus, de deasupra capului către partea inferioară a corpului, mantrele pentru echilibrarea energetică a centrilor sunt: 

 
NAH pentru Sahasrara, 

AUM pentru Ajna, 

HAM pentru Visuddha, 

YAM pentru Anahata, 

RAM pentru Manipura, 

VAM pentru Swadhisthana, 

LAM pentru Muladhara 

 
Acestea fiind zise şi mai ales făcute, să vedem dacă ne vom mai recunoaşte atunci când vom trece pe lângă noi. 

 
http://www.remediu.net/documents/Exercitii-de-Yoga-Tibetana-kilham.pdf 

 
 
Sursa: www.abundent.ro/ritualul-tibetan
 
 
 

https://www.evolutiespirituala.ro/ritualul-tibetan-cele-5-exercitii-tibetane/?feed_id=36998&_unique_id=6437cbe26fa01

ascension 3

Misterele Reincarnarii

 
 

Amintirea unei vieti anterioare este unul dintre cele mai fascinante domenii incluse in categoria fenomenelor inexplicabile. Pina in prezent, stiinta nu a putut confirma, dar nici infirma posibilitatea ca un om sa-si aminteasca amanunte ale unei alte existente. Numerosi oameni sustin cu tarie ca stiu cine au fost intr-o viata trecuta si sint capabili sa ofere detalii fantastice despre locuri si vremuri pe care nu ar avea cum sa le cunoasca. In multe cazuri, veridicitatea unor astfel de afirmatii poate fi dovedita prin coroborarea de date; totusi, chiar si printre cei care studiaza acest fenomen, indoiala persista: sa fie oare vorba de reincarnare, ori de informatii care patrund cumva in subconstient si ies la lumina sub forma unor false amintiri?

Calea spre Nirvana

Conceptul de reincarnare, potrivit caruia sufletele noastre traverseaza un lung sir de vieti de-a lungul a mai multe secole sau chiar mii de ani poate fi regasit in mai multe religii. Forma clasica a doctrinei reincarnarii a fost formulata in India, prin secolul 9 i.Hr., cand au fost compuse scrierile brahmanice. Conceptul a fost definit mai exact in vremea Upanisandelor (intre secolele 7-5 i.Hr.), dupa care a fost adoptat definitiv de cele mai importante religii rasaritene originare din India – budismul, hinduismul si jainismul. Sub influenta budismului, reincarnarea a fost mai tarziu preluata de taoism, candva in jur de secolul 3 i.Hr, intr-o forma adaptata.

In religia budista, faptele savirsite au consecinte care se vad in viata ulterioara, de aceea cu cit un om aduna mai multe fapte frumoase intr-o viata, cu atit urmatoarea reincarnare va fi mai buna, aceasta fiind esenta conceptului de karma. Scopul ultim este acela ca, urmind modelul lui Buddha, spiritul sa fie eliberat din acest ciclu al reincarnarilor, ajungind la Nirvana.

In vechile religii din zona mediteraneana apare un cu totul alt tip de reincarnare, care nu are de-a face cu trecerea prin mai multe vieti succesive. Spre exemplu, Cartea egipteana a mortilor descrie drumul unui suflet catre o lume superioara, fara a se mai intoarce pe Pamant. Practica mumificarii avea in vedere conservarea trupului, astfel incit acesta sa poata insoti sufletul in aceasta calatorie, ceea ce duce cu gindul mai degraba la inviere.

Copiii, mai aproape de trecut

De cele mai multe ori, amintirea unei vieti trecute apare brusc, cei care traiesc o astfel de experienta uimitoare fiind mai degraba copiii. Adeptii teoriei reincarnarii cred ca aceasta se datoreaza mai ales faptului ca un copil este mai aproape de viata trecuta, iar mintea sa nu a fost inca “rescrisa” cu intimplarile actualei existente. Adultii care incep sa-si reaminteasca reincarnari trecute o fac cel mai adesea ca urmare a unei experiente iesite din comun, cum ar fi hipnoza ori o lovitura la cap. Exista, desigur, si numerosi impostori care scornesc povesti foarte iscusite, ceea ce-i face pe cercetatorii dedicati acestui domeniu sa fie extrem de circumspecti.

Povestea lui Taranjit/Satnam

Unul dintre cele mai recente cazuri ajunse in atentia expertilor este cel al baietelului indian Taranjit Singh, in virsta de opt ani. Parintii sai, oameni sarmani din satul Alluna Miana, districtul Ludhiana, povestesc ca, inca de la doi ani, Taranjit a inceput sa vorbeasca despre existenta sa anterioaraCu timpul, copilul a devenit tot mai insistent, astfel ca, la inceputul anului 2002, familia a decis sa vada daca e ceva adevarat in spusele sale. Taranjit afirma ca in viata sa trecuta se numea Satnam Singh si traia in Chakkchela, sat din districtul Jalandhar. El a spus ca atunci cand a murit era elev in clasa a noua la o scoala din satul Nihalwal.

Pe 10 septembrie 1992, in timp ce se intorcea cu bicicleta de la scoala, a fost lovit de un motociclist. Grav ranit la cap, baiatul a murit a doua zi. Intrigat de toata aceasta poveste, tatal sau actual, Ranjit Singh, a mers la scoala indicata, unde un profesor si-a amintit de elevul calcat de motocicleta si l-a indrumat spre casa unde locuia familia respectiva, numita tot Singh. Ranjit l-a gasit pe “fostul tata” al copilului sau, Jeet Singh, caruia i-a spus toata povestea. Ranjit le-a spus ca micutul precizase ca manualele sale de scoala se umplusera de singe in momentul accidentului, precum si ca avusese 30 de rupii in geanta.

samsara

La auzul acestor vorbe, femeia despre care Taranjit sustinea ca ii fusese candva mama a izbucnit in plins, spunind ca mai pastra inca acei bani si cartile minjite de singele fiului ei. Fostii parinti, fratii si surorile au mers sa-l vada pe Taranjit/Satnam, care i-a recunoscut pe toti, indicandu-se pe sine in fotografiile de familie.

Povestea a fost preluata de ziare, iar copilul a intrat in atentia mai multor cercetatori. Unul dintre acestia, Vikram Chauhan, a identificat un negustor care spunea ca-i daduse pe datorie lui Satnam un caiet de trei rupii, cu citeva zile inainte de accident. Baiatul a confirmat, precizind insa ca era vorba doar de doua rupii, iar negustorul a recunoscut ca asa era si incercase doar sa vada daca micutul spune adevarul.

Taranjit poseda cunostinte corespunzind unui elev din clasele superioare, scria si vorbea chiar limba engleza, lucru absolut inexplicabil, avind in vedere ca parintii sai nu-si permisesera sa-l dea inca la scoala. Mai mult, Taranjit avea un scris aproape identic cu cel al lui Satnam, aspect certificat de grafologi. Cazul este in continuare cercetat; Taranjit traieste cu parintii actuali, care au refuzat sa-l inapoieze vechii sale familii, desi aceasta este mai instarita.

Juramant de calugarie din frageda pruncie

Profesorul Ian Stevenson, sef al Departamentului de psihiatrie de la Universitatea Virginia din Charlottesville, este unul dintre cei mai cunoscuti autori care se ocupa de reincarnare, el dedicand foarte mult timp copiilor. Unul dintre cele mai uimitoare cazuri studiate de Stevenson este cel al micutei Elspeth, care a inceput sa vorbeasca despre viata sa anterioara la o virsta extrem de frageda. Elspeth avea un an si jumatate si inca nu invatase sa lege propozitii. Intr-o seara, cand mama ii facea baie, copilul a spus deodata:

“Voi depune juramantul de calugarita”. Socata, mama a intrebat-o ce vrea sa spuna, iar fetita a raspuns: “Acum nu sint Elspeth. Sint Rose, dar voi deveni sora Teresa Gregory”. Parintii nu erau catolici, astfel ca Elspeth nu avea de unde sa auda despre calugarite ori legamintul de castitate. Copilul a mai explicat ca “mai fusese aici”, pe Pamant, si era o batrana imbracata cu o haina lunga neagra si cu capul acoperit. Continuarea povestii a venit abia doi ani mai tarziu, cand Elspeth a descris viata la manastire, cum se scula cu noaptea-n cap, mulgea caprele si facea branza. Calugaritele petreceau mult timp in rugaciune, mai povestea Elspeth. Potrivit spuselor sale, sora Teresa murise subit in chilia ei, in timp ce se ruga.

Obiceiuri din alta viata

Un caz asemanator este cel al lui Sujith, un baietel din Sri Lanka. Cand abia invatase sa vorbeasca, el a povestit ca in viata anterioara se numise Sammy si era muncitor la caile ferate si traficant de bauturi spirtoase, in special arak (rachiu). Dupa o cearta cu nevasta, Sammy plecase sa se imbete si a sfirsit sub rotile unui camion. Micul Sujith isi batea tot timpul la cap parintii sa-l duca la Gorakana, unde traise Sammy, si vadea o pasiune nefireasca la acea virsta pentru tigari si arak.

Parintii nu fusesera niciodata in acea localitate si nu cunosteau pe nimeni care sa semene cu Sammy, dar, fiind budisti, credeau in reincarnare, astfel ca nu au fost din cale-afara de surprinsi de povestea fiului. Investigatiile ulterioare, dintre care una a fost condusa de Stevenson, au putut confirma 60 dintre afirmatiile facute de Sujith despre Sammy.. Cand, in cele din urma, copilul le-a cunoscut pe rudele lui Sammy, acestea au ramas uimite de familiaritatea cu care le vorbea, precum si de faptul ca le stia numele de alint.

reincarnation092310

Hipnoza scoate la lumina vietile anterioare

Amintirea sub hipnoza este una dintre cele mai folosite metode de a aduce la lumina experientele unei intrupari trecute. Practica este destul de controversata, deoarece s-a dovedit ca hipnoza poate fi utilizata si pentru implantarea de false amintiri. Din aceasta cauza, pentru a se stabili adevarul este necesar ca afirmatiile facute sub hipnoza sa poata fi verificate prin alte metode.

Unul dintre cele mai faimoase cazuri care se inscriu in aceasta categorie este cel al americancei Virginia Tighe, care si-a amintit sub hipnoza de viata pe care o dusese cu un secol in urma, sub numele de Bridey Murphy. In 1952, Virginia, sotia unui om de afaceri din Pueblo, Colorado, i-a povestit psihiatrului sau Morey Bernstein, in timpul unei sedinte de hipnoza, ca in urma cu mai bine de 100 de ani traise in Irlanda, numindu-se Bridget Murphy, alintata Bridey.

Pe parcursul mai multor sedinte, femeia a povestit pe larg despre viata din Irlanda secolului al 19-lea, incepind cu data nasterii ei, in 1798, copilaria intr-o familie protestanta din orasul Cork, casatoria cu un anume Sean McCarthy din Belfast si pina la moartea survenita in 1858. In tot acest timp, Virginia/Bridey vorbea cu un puternic accent irlandez. Bernstein a publicat o carte, “In cautarea lui Bridey Murphy”, care a facut inconjurul lumii si a stat la baza unui film, determinind multi indivizi sa incerce sa dezlege acest mister, in primul rind cautind dovezi care sa confirme existenta unei irlandeze cu acest nume.

Acte privind existenta sa reala nu au putut fi gasite; in schimb, femeia a povestit despre doi bacani din Belfast, de la care se aproviziona frecvent, Farr si Carrigan, care au fost gasiti intr-un vechi registru orasenesc.Pe de alta parte, scepticii au scos la iveala faptul ca Virginia cunoscuse in copilarie o femeie de origine irlandeza, pe nume Bridle Corkell, afirmind ca aceasta a servit ca model pentru inventarea personajului Bridey, teorie ce nu se sustine insa in totalitate. Povestea Virginiei/Bridey ramane si azi un mister.

Semne ale trecutului

Unii cercetatori ai acestui fenomen spun ca multe din bolile cronice ori durerile fizice de origine necunoscuta ce afecteaza un om au legatura directa cu reincarnarea. In cartea sa “Am mai trait oare inainte?”, doctorul Michael Pollack descrie in amanuntime durerea sa de sale, care a devenit tot mai persistenta de-a lungul anilor. El crede ca aceasta i-a fost provocata de faptul ca in trei vieti anterioare murise injunghiat cu cutitul ori sulita in acea parte a trupului, lucruri pe care le-a descoperit in cursul unor sedinte de hipnoza.

Abia dupa ce a constientizat aceste fapte durerile inexplicabile au incetat, spune el.

Un alt cercetator, Nicola Dexter, a descoperit la mai multi dintre subiecti fobii cauzate de experiente neplacute din vietile anterioare: unul se temea de cladirile inalte pentru ca murise cazind de pe o scara inalta, in timp ce sculpta cupola unei biserici, iar altul avea frica de lame de ras si refuza sa se barbiereasca pentru ca intr-o viata trecuta taiase cu spada degetele cuiva si fusese pedepsit cu taierea mainii.

582114 500140659999575 1132504307 n

Nu doar fobiile, ci si unele cosmaruri sint cauzate de experiente trecute. Spre exemplu, un subiect care suferea de claustrofobie a gasit intr-un vis terifiant explicatia. Actiunea visului se petrecea cu niste secole in urma, intr-un orasel spaniol, unde un barbat terorizat, acuzat de erezie, era legat de miini si picioare, infasurat strins intr-un covor si lasat sa moara intr-un ungher intunecos al unei cladiri abandonate. Intr-un tarziu, subiectul a realizat ca ereticul era chiar el.

Profesorul Ian Stevenson de la Universitatea Virginia a studiat, printre altele, posibilitatea ca unele semne ori defecte din nastere sa aiba legatura cu vietile anterioare. Dintre cei 895 de copii care pretindeau ca-si amintesc evenimente ale unei vieti trecute pe care i-a studiat, 309 aveau diferite semne ce puteau fi atribuite unei intimplari dintr-o viata anterioara. Printre acestia figureaza un baiat indian care isi amintea viata sa sub numele de Maha Ram, un barbat care sfirsise impuscat de la mica distanta.

Pe piept, copilul avea mai multe semne similare unor rani facute de gloante. Cand a fost gasit raportul de autopsie al numitului Maha Ram, s-a constatat ca semnele se suprapuneau cu ranile fatale. In plus, pe spate baiatul avea semne mai mari corespunzind ranilor facute de gloante la iesirea din trup, particularitatea care se regaseste in mai multe dintre cazurile studiate de Stevenson.





https://www.evolutiespirituala.ro/misterele-reincarnarii/?feed_id=36872&_unique_id=64375b2b1d01d

Edgar Cayce

Lecturile religioase ale lui Edgar Cayce

 
Însoţindu-l  pe Edgar Cayce, am intrat de această dată pe terenul permanent minat al religiei. M-am exprimat astfel pentru că multe conflicte din istorie au avut cauze religioase. Sub semnul crucii s-au produs genocide în perioada cruciadelor, inchiziţiei, acestea continuând sub alte forme şi astăzi.

Cayce, un mare credincios, recitea Biblia anual. În lecturile sale, se găsesc foarte multe referiri la Cartea Sfântă, dar informaţiile referitoare la religie, date prin aceste lecturi, au dus la a fi catalogat de unii ca nebun de legat. Dar şi Galileo Galilei era considerat, în perioada Evului Mediu, la fel de nebun, când afirma că Pământul se învârte. Foarte interesant este însă faptul că Biblia despre care vorbea Cayce în somn nu este întocmai cu cea pe care o cunoştea pe dinafară în starea de veghe. Acest lucru certifică faptul că, de-a lungul timpului, Biblia a fost “pieptănată”, suferind unele modificări în funcţie de interesele conducătorilor din anumite perioade istorice. De exemplu, Împăratul Iustinian a convocat (nu intru acum în amănunte legate de cauză, căci vor fi discutate cu altă ocazie) în anul 553 al doilea conciliu de la Constantinopol, pentru a condamna o serie de idei. Papa şi episcopii au semnat atunci, înfricoşaţi, tot ce li s-a cerut, pentru că împăratul asasinase deja câţiva papi şi episcopi. Cu această ocazie au fost şterse din Biblie referirile la reîncarnare. Nu era condamnată explicit reîncarnarea în sine, dar astfel a dispărut din Evanghelii, începând din secolul al VI-lea, cuvântul reîncarnare. 

Christos, în textele cayciene, este descris cu un profund respect şi cu o deosebită iubire. Considerând reîncarnarea o lege universală, Christos se supune şi el acesteia. Astfel, prima încarnare a Lui a fost în Adam, încărcându-se atunci cu păcatul pentru care a fost alungat din Eden, separându-se de Dumnezeu. Reîncarnarea ca Iisus a fost cea prin care El ar fi învins complet răul, păcatul şi moartea, lichidând astfel Karma lui Adam, refăcând unirea cu Dumnezeu. 

Cayce face distincţie între Entitatea Christ încarnat succesiv în Adam, Melhisedec, Enoh, Zent, Iosua, Iosif… şi personalitatea istorică a lui Iisus. Spiritul Christic s-a întrupat în mai multe personalităţi printre care se afla, alături de Iisus, Zarathustra, Mithara, Siddharta, Gautama, Mahomed, aici fiind vorba despre reîncarnare, iar Iisus Omul devine Christos când Sfântul Duh. Conştiinţa Universală coboară asupra Lui sau se întrupează în El, aşa cum spune Biblia (Gautama devine Buddha atunci când cunoaşte iluminarea), ceea ce reprezintă o manifestare. 

Lumina
Conştiinţa lui Christos “este aceea de care se vorbeşte mai întâi când spune Dumnezeu: Să se facă Lumină; şi s-a făcut Lumină. Şi această Lumină este manifestată în Christos. La început, ea s-a conştientizat fizic în Adam; şi ca Adam murim toţi şi ca ultimul Adam, adică Iisus devenind Christos, suntem toţi înviaţi. Dar nu înaintea lui, căci fiecare dintre noi îşi înfruntă propriul eu, egoul sau aşa cum El a făcut-o. Şi aceasta nu a fost cu putinţă într-o viaţă terestră decât atunci când El, Iisus, a devenit Christos şi a deschis calea”.

Prezint în continuare câteva detalii despre câţiva dintre cei care au fost reîncarnări ale lui Christos, după Cayce: Amilius este considerat ca fiind primul om perfect în forma fizică, încarnat pe Pământ. El ar fi apărut în Atlantida şi s-ar fi proiectat ca Adam. Enoh este un personaj misterios, autor presupus al unei cărţi profetice. Melhisedec a fost sfătuitorul lui Abraham şi preot din Salem. Cayce spune că el “s-a manifestat în Enoh, care a trebuit să scape de moarte… şi în Melhisenec…, care a venit pe lume materializându-se singur şi s-a dematerializat prin acelaşi proces”. Fragmente din lecturi dau de înţeles că Hermes, arhitectul Marii Piramide, ar fi fost şi el o încarnare a lui Iisus. Asaf sau Asafa sau Affa ar fi fost profesorul de cânt al regelui David, autorul psalmilor. Iosua a fost Marele Preot în timpul captivităţii în Babilon. Acesta ar fi scris şi rescris multe cărţi din Biblie. La reîntoarcerea din exil, el ar fi condus reconstruirea Templului şi ar fi refăcut vechile Liturghii după Tradiţia lui Moise.

Biblia apărută în vremea lui Moise, în jurul anului 1450 î.Hr., a ordonat credinţă într-un singur Dumnezeu. Până în acea perioadă, divinitatea se evidenţia prin alte căi, printre care şi cea astrologică, sub forma semnelor zodiacale. 

Despre esenieni
Pentru a vorbi de viaţa lui Iisus Omul, trebuie mai întâi să vorbim despre esenieni. Cayce spunea despre ei că ar fi fost un fel de fraternitate mistică şi profetică, “un ordin religios în interiorul iudaismului… un grup de indivizi angajaţi într-o căutare sinceră, dar care nu se situau pe linia religioasă oficială definită de rabinii epocii. Una dintre adunările lor ar putea fi descrisă ca o serie de meditaţii cu folosirea anumitor rituri şi forme rituale… care veneau din timpurile vechi… În acest gen de adunare se interpretau făgăduinţele, profeţiile care fuseseră făcute în privinţa timpului şi a luminii al căror Mântuitor făgăduit va veni… Toate aceste adunări erau secrete”.

Esenienii, spunea Cayce, aşteptau naşterea Mesiei şi pregăteau pentru aceasta indivizi pentru a-i forma ca misionari. Ei aveau un nivel cultural foarte înalt, iar în timpul lui Christos persoana care îi conducea era o femeie pe nume Iudita (Judy), proorocită şi vindecătoare prin rugăciune. Căci aceşti esenieni trăiau experienţe neobişnuite: aveau vise, viziuni, auzeau voci sau trăiau diverse fenomene numite de noi astăzi paranormale. Ei erau experţi şi în astrologie. Întreaga familie a lui Iisus a fost eseniană, “Ioan (Botezatorul) era şi mai esenian decât Iisus”. Elisabeta, soţia lui Zaharia şi mama lui Ioan, proorocită Ana, prietenii Mariei şi ai lui Iosif, de asemenea şi ei, Discipolii lui Iisus, Apostolii, primii creştini erau cu toţii esenieni. Toate acestea au fost afirmaţiile lui Cayce, începând din anul 1934, înainte de a se descoperi “Manuscrisele de la Marea Moartă” la Qumran, în 1947, după moartea lui Cayce, care a avut loc în 1945, documente care îi dau dreptate.

Sfânta Maria

Maria apare în lecturi ca o personalitate de primă importanţă, aşa cum este considerată de către ortodocşi şi catolici. Ea făcea parte dintr-un grup de 12 fete, alese de esenieni pentru a deveni “Canalul” prin care trebuia să se nască Mântuitorul făgăduit. Tinerele au primit o educaţie aleasă în Templul esenian de pe Muntele Carmel, unde a avut loc şi Vestirea. În ziua aceea, când fetele urcau treptele să se roage la Altar, când Maria a urcat ultima treaptă a tunat şi a fulgerat. A apărut un înger care a dus-o pe Maria de mână la Altar, ea fiind cea Aleasă.

Acolo, la Templul de pe Muntele Carmel, la centrul religios al Frăţiei eseniene “erau învăţate misterele Omului, legătura lui cu forţele interioare şi exterioare”. 

Atunci când Maria a fost aleasă pentru a-L naşte pe Mesia avea 16 ani, iar soţul ei, Iosif, avea 36 de ani. 

El este Calea
Cayce, întrebat în timpul lecturilor sale “Cum se poate cere restului omenirii să atingă perfecţiunea lui Iisus, când oamenii se nasc într-un mod mai puţin divin?”, el a răspuns: “Ah, va veni ziua când copiii oamenilor vor înţelege, în fine, scopul procreării pe Pământ… Căci cel care este Calea cere ca toţi să-L urmeze pe acest drum. Şi dacă două suflete se unesc nu în ideea de a-şi mulţumi poftele terestre, pornirile lor carnale, ci de a fi canalul sufletelor care vor veni, atunci se vor putea naşte cei care vor accelera evoluţia Omenirii: căci noi toţi trebuie să fim conduşi mai sus… Întocmai ca El!”. Atunci, “sufletele vor evolua astfel încât vor fi capabile într-o zi de a aduce pe lume alte suflete, exact cum a făcut-o Maria. Şi asta se va putea întâmpla când sufletele bărbaţilor şi femeilor vor deveni treptat conştiente că acest templu a lui Dumnezeu viu, care este corpul lor, acest canal poate fi folosit pentru aceste comunicări cu Dumnezeu, Tatăl sufletelor omeneşti”. Acest lucru poate deveni realitate când: “Concepţia neprihănită este deci posibilă, când fizicul şi mentalul vibrează total la unison cu spiritul: acesta poate acţiona atunci asupra mecanismelor cărnii”.

Cayce afirma că şi Ana, mama Mariei, ar fi conceput-o pe aceasta la fel cum ea l-a conceput mai târziu pe Iisus. Maria a fost aleasă încă de la vârsta de patru ani pentru a fi educată de către esenieni pe Muntele Carmel. 

Mulţi citind aceste rânduri vor spune că mă număr şi eu printre cei “cu mintea dusă”, însă dacă nu vedem un lucru nu înseamnă că el nu există. Dacă un program de televiziune prin cablu este emis pe o frecvenţă de bandă lărgită, pe care nu o au toate receptoarele, pentru a fi vizionat, nu înseamnă pentru cei care nu prind acel program că el nu există. Dacă ei îşi pun alt selector de canale cu bandă extinsă, vor putea să recepţioneze şi acel program. Aşadar, spiritul uman este ca selectorul de canale, el poate fi scăzut şi atunci nu poate percepe frecvenţele “înţelese” de către spiritele înalte şi nu numai că nu le înţelege, dar este total împotriva lor, ignorându-le. Schimbarea selectorului de canale înseamnă creşterea spirituală cu ajutorul căreia avem acces la altă existentă, cea adevărată.

Familia
Iisus Omul, copilul Mariei, s-a născut, aşa cum ştim, la Bethleem, în Iudea, într-o grotă ce a rămas cunoscută ca staul. După unele calcule, Iisus s-a născut la 1 martie anul 4 î.Hr., după calendarul Iulian, într-o duminică, după calendarul mozaic sau ebraic evenimentul s-ar fi întâmplat în anul 1899. Edgar Cayce spunea că el s-ar fi născut pe 19 martie, conform calendarului actual. În cadrul comunităţii sale, data naşterii trebuie să fie în luna septembrie, ea fiind singura lună în care trebuiau să fie născuţi moştenitorii dinastiei, indiferent de data reală de naştere. Ciclul Zodiacal se consideră că începe cu Zodia Fecioarei, care este în septembrie, iar aleşii trebuiau să fie atunci născuţi. În anul 314 d.Hr., împăratul Constantin a mutat ziua de naştere pe 25 decembrie. Astfel, se diferenţia sărbătoarea creştină de tradiţia iudaică, sugerând că Iisus nu ar fi evreu, ci creştin, iar această dată ar coincide cu Festivalul Solar al solstiţiul de iarnă, o sărbătoare importantă a românilor.

“Prea fericita Maria de-a pururea Fecioară”, cum este numită de catolici mama lui Iisus, după Cayce ar mai fi avut şi alţi copii. După 10 ani de la naşterea lui Iisus, Maria şi Iosif i-au mai avut pe Iacob, o fată şi pe Iuda, veniţi pe lume în perioada când Iisus era departe, sub protecţia celor care îl călăuzeau la învăţătură. Şi în Evanghelie, discipolii îi spun lui Iisus: “Mama şi Fraţii Tăi Te caută”, frază ce a stârnit de secole mari discuţii pentru a se stabili dacă aceştia îi erau fraţi sau veri. Sora lui Iisus s-ar fi numit Rut. Mama ei, Maria, fratele ei, Iisus, şi vărul ei, Ioan Botezătorul, erau personalităţi ale vremii, lucru care a făcut ca Rut să se remarce printre oficialităţile de atunci. Astfel, ea s-a căsătorit cu un controlor de impozite roman, cu puţin înainte de răstignirea lui Iisus, care de fapt le-a şi binecuvântat căsătoria. Soţul lui Rut a fost chemat la Roma în perioada răstignirii lui Iisus, iar ea fiind singură a trecut atunci prin mari emoţii. Apoi, ea s-a mutat la Roma, unde a trăit alături de soţul şi copii ei, ajutându-i “pe cei care acceptau noile învăţături creştineşti şi erau persecutaţi”.

O altă femeie din preajma lui Iisus, Maria Magdalena, a fost descrisă de Cayce ca fiind “aşa cum a pictat-o Leonardo da Vinci: cu părul aproape roşcat, cu ochii albaştri, trăsăturile chipului amintind de ereditatea ei totodată greacă şi ebraică”. Iisus ar fi spus că: “Pretutindeni unde se va predica Evanghelia Mea, se va vorbi de ea”. După Înviere, ea a fost alături de Maria, mama lui Iisus, locuind la Ioan, apostolul miliardar, “căci Ioan, se ştie bine, era cel mai bogat dintre discipolii lui Christos. Domeniile sale ar fi evaluate astăzi (în anul 1933, când a fost făcută această lectură), în moneda americană, la aproximativ 25 milioane de dolari”.

Legile şi directivele

Evangheliile oficiale nu ne spun însă nimic despre viaţa lui Iisus de la vârsta de 12 ani până la 30 de ani, după care s-a remarcat prin minunile făcute. Cayce afirma în lecturile sale că, “de la 6 la 16 ani, educaţia sa consta în cunoaşterea directivelor Frăţiei eseniene. Dar copilul a învăţat şi Legea evreilor sau Legea mozaică din acea vreme…”. Guvernanta lui Iisus, protectoarea şi învăţătoarea lui, făcea şi ea parte din grupul de esenieni condus de profetesa Iudita. Când Maria trebuia să-i dea naştere lui  Iisus, ea şi Iosif au fost duşi în Egipt, alături de ei fiind Iosua, care a fost desemnat de către esenieni să-i însoţească, împreună cu ei găsindu-se şi alte grupuri necesare protecţiei acestora. În Egipt, au stat în apropierea oraşului Alexandria, unde Iosua avea şi sarcina “să studieze unele documente care fuseseră conservate în bibliotecile locului… Aceleaşi documente la care Magii veniţi din Orient făcuseră aluzie, spunând: “Datorită acestor documente noi am văzut Steaua Sa”. Erau previzuni astrologice şi alte informaţii adunate de-a lungul timpului legate de venirea lui Mesia şi de “caracteristicile pe care le vor avea cei… care vor fi în contact cu Pruncul; şi cu veşmintele purtate de El, îi vor vindeca pe ceilalţi copii…, căci corpul Său, fiind perfect, emana sănătatea, viaţa însăşi. Întocmai ca şi astăzi, unii indivizi emit vibraţii de sănătate şi viaţă prin fiinţa lor spirituală, vibraţii care distrug orice formă de boală, frica!”.

Pregătire şi iniţiere
Copil fiind, Iisus a fost luat de la părinţi şi trecut în grija maeştrilor Săi, care L-au dus pentru iniţiere în India, Persia şi apoi în Egipt, conform unui program de pregătire şi iniţiere stabilit de Iudita. În primul rând, se studiau bazele Legii. “Şi Legea, în Marele Iniaţiat, trebuie să se manifeste prin iubire, milă, pace, spre desăvârşirea scopului pentru care El a fost chemat.” Cât despre şcolarizarea din Palestina, ea a constat în şederea în Templu, în perioada când El era la Ierusalim, între rabini şi profesori. În şcolile urmate, El era înscris sub numele de Iosua. La Heliopolis, El a studiat calea către profeţie, alături de Ioan (Botezătorul). Învăţăturile din India “vizau modul de purificare şi dezintoxicare a corpului, fortificarea lui fizică şi mentală”.  În Persia, El s-a documentat în medicină şi în cunoaşterea mijloacelor de coordonare a energiilor corpurilor (fizic, mental şi spiritual) conform învăţăturii lui Zu (din acele locuri) şi a lui Ra (din Egipt), baza învăţăturilor din Templu. Acolo, în Persia, în “Oraşul Colinelor”, s-a pregătit pentru a-şi manifesta puterile de vindecător. Apoi, “şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului său în Egipt, studiind… Aşa cum arătau pe larg documentele care vor fi descoperite şi care acum sunt îngropate în Piramida… Căci acolo erau instruiţi, iniţiaţi… Egiptul centraliza atunci învăţăturile venite din numeroase ţări, căci acolo era centrul magnetic şi vibratoriu al radiaţiei Pământului”. Şi marea înţelepciune antică greacă se trage din Egiptul antic. Cercetările au scos la iveală că toţi marii filosofi greci au călătorit în Egipt să se instruiască, chiar şi Pitagora, cu celebra sa teorema. Toate aceste şcoli urmate de Iisus erau părţi derivate din şcolile eseniene, dar nu esenismul pur, aşa cum fusese practicat în Carmel. Încununarea pregătirii sale ca iniţiat, Iisus a făcut-o în Piramida, în care trebuia să reziste, să stea o perioadă. Ieşind în viaţa de acolo însemna  că energiile sale se găseau în rezonanţă cu cele ale Universului, el fiind cuplat la forţele acestuia şi nu strivit de ele. Iisus Christos Omul a fost astfel pregătit să se sacrifice pentru a arde păcatul lui Adam, refăcând legătura cu Dumnezeu prin Înviere.  
Din lecturile sale se mai detaşează ideea că omul este format din trei nivele de conştiinţă: conştiinţa fizică – personalitatea, subconştiinţa – sufletul şi supraconştiinţa – spiritul. Se face astfel distincţie între suflet şi spirit. Cayce credea în existenţa unei Conştiinţe Universale, unui Spirit Suprem numit de diversele religii Creatorul Universului, Ahura-Mazda, Iahve, Dumnezeu, Brahma, Buddha, Sfântul Duh, Allah..

 
 
Autor: Romulus Popescu

https://www.evolutiespirituala.ro/lecturile-religioase-ale-lui-edgar-cayce/?feed_id=36809&_unique_id=643722aa2c383

dragaica

Sanzienele – Legenda si Traditii

dragaica

Sărbătoarea de Sânziene (solstiţiu de vară) este şi o sărbătoare a dragostei, solară şi lunară în acelaşi timp. Diverse ritualuri au loc atât în zori cât şi în plină zi, sub lumina şi focul astrului dătător de viaţă, cât şi pe înserate şi în taina nopţii, sub lumina clară a lunii. Atunci, la solstiţiu, soarele dansează pe cer, iar jos, pe pământ, un alt dans se naşte: dansul Sânzienelor. Ceea ce este sus este şi jos… În această zi de cumpănă între două mari intervale ale Timpului, în sate se practicau ritualuri pentru fertilitate, pentru protecţie, pentru tămăduire. Multe s-au pierdut, s-au atenuat ori şi-au pierdut din înţelesul originar. De ce? Pentru că omul s-a îndepărtat de natură, s-a înstrăinat, a înlocuit vechiul stil de viaţă cu unul nou, mai tehnic, a alungat intuitivul. Dar, după cum ştim, tot ceea ce reprimam are tendinţa să revină la suprafaţă atunci când ne aşteptam mai puţin…

ROUĂ ŞI FLĂCĂRI

Sărbătoarea Sânzienelor, fascinanta noapte ce este poarta între două lumi, între profan şi sacru, între pământesc şi ceresc, este ambivalentă, stând atât sub semnul Lunii, Yin, semnul acvatic, cu elementele sale: izvoarele din păduri, în care se scaldă oamenii în zori pentru sănătate şi frumuseţe; roua, apa de flori, în care se „îmbăiază”, asemenea nimfelor, fetele şi femeile tinere, pentru a primi frumuseţe şi iubire…; dar şi semnul Soarelui, Yang, care apare şi el în focurile de Sânziene ce sunt aprinse pe dealuri, în făcliile pe care flăcăii le rotesc în sensul mişcării Soarelui, pentru purificare şi protecţie. Se aprind focuri pe dealuri, se aprind focuri şi în ceruri. Este o noapte în care orice este posibil şi de aceea oamenii se deschid, caută, se integrează în ritmurile cosmice, aşteaptă, iubesc.

REFLEXII LITERARE

Când vorbim de magia nopţii de Sânziene, ne referim la farmecul acestei nopţi, farmec ce derivă din lucrurile tainice care se pot întâmpla în acest interval. Dar ce se poate întâmpla, mai precis? În romanul „Noaptea de Sânziene” (capodoperă a lui Mircea Eliade) personajul principal, fascinat şi el de vraja nocturnă a solstiţiului de vară, mărturiseşte că se întâmplă atunci ceva misterios, dincolo de fire. Se poate întâmpla orice doar pentru cel care crede în miracole şi le aşteaptă, printre care şi miracolul iubirii.
Este semnificativ faptul că romanul lui Mircea Eliade se deschide cu întâlnirea celor doi iubiţi într-o pădure, chiar în noaptea de Sânziene şi se încheie, ciclic, tot într-o altă pădure, după doisprezece ani, tot în noaptea de Sânziene, când cei doi, cuplul originar, se contopesc în iubire şi în moarte, adică în veşnicie… Noaptea de Sânziene devine astfel şi un timp al iubirii unice, nepieritoare…
Se pot întâmpla şi alte miracole: „Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile”. Dar probabil se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească… Deschiderea cerurilor e un moment de conexiune între lumi, între lumea de sus şi lumea de jos, când circulă liber energiile şi vibraţiile. În acea noapte mirifică se pare că cei simpli, cu inima curată, au acces la taine, aşa cum i se întâmplă pădurarului Peceneaga, din romanul sadovenian „Nopţile de Sânziene”. Acestui om simplu, care iubeşte pădurea, i se dezvăluie cunoaşterea limbii animalelor, limbă pe care şi omul adamic o cunoştea înainte de cădere.
Acestui moment, când se deschid cerurile şi când se poate comunica cu spiritele naturii, i-a închinat şi William Shakespeare piesa „Visul unei nopţi de vară”. În această noapte atemporală, sub fascinaţia lunii ce se oglindeşte în lac, se dezlănţuie jocuri nebune, poate un rest al jocurilor dionisiace. Această noapte a miezului verii, ca noaptea Sfântului Andrei de la noi, are acea putere să scoată la iveală tot felul de nebunii ale creierului omenesc. Într-o singură noapte se petrec atâtea, iar scenele sunt trăite atât de oamenii obişnuiţi, cât şi de duhurile pădurii şi de figurile mitologice. Şi totul, cum spuneam, sub vraja lunii. Să nu uităm că zeiţa lunii era Diana, de la care provine şi numele românesc al sărbătorii.

SEMNIFICAŢII ACTUALE

Dar ce mai înseamnă această sărbătoare cu manifestările ei exuberante pentru omul începutului de secol XXI? Sau, mai bine spus, mai poate avea vreo semnificaţie într-o lume supertehnologizată?
Dacă rămânem în arealul britanic, vedem că în fiecare an la Stonehenge se încearcă o resuscitare a sărbătorilor precreştine, a tradiţiilor druidice, deşi există o ruptură clară între omul antic, care credea pur şi simplu în virtuţile sacrului, în sărbătorile sale, şi cel modern, desacralizat, care vrea să creadă, care îşi „creează” sărbătoarea, deşi nu mai percepe prea bine „duhul” ei. Dar chiar şi aşa, o sărbătoare „croită” după vechi tipare îi poate reda omului postmodern acele simple bucurii uitate. Mii de oameni se strâng la fiecare solstiţiu de vară în jurul templului de la Stonehenge pentru a celebra apogeul verii. Unii se îmbraca în alb, alţii se consideră preoţi druizi ce continua tradiţiile precreştine saxone…

Dar la noi?

În sud, anual se desfăşura în această perioadă Drăgaica. Iniţial târg agrar, a devenit mai târziu un târg-bâlci, unde târgoveţii se puteau delecta cu bucate tradiţionale, se dădeau în tiribombe, totul culminând cu ziua Drăgaicii, când apărea alaiul de fete îmbrăcate în costume tradiţionale, împodobite cu lungi valuri albe, iar în fruntea lor era Regina acestor „zane”, Drăgaica cea preafrumoasă. Obiceiul era legat de un ritual agrar antic, cu accent pe cultul zeiţei Diana. Cei care „ţineau” acest obicei erau în majoritate sătenii. Acum aceştia s-au împrăştiat în lumea largă, cei mai mulţi sunt în Italia, în Spania, unele sate sunt aproape pustii. Şi atunci… vorba unui bătrân meşter: „Cine să mai ţină Drăgaica?” Totuşi… mai rămâne ceva. În sate, oamenii îşi mai împodobesc hainele şi camerele cu flori galbene de Sânziene sau aprind la căpătâiul patului o lumânare…
Dimpotrivă, citadinul supertehnologizat caută sărbătoarea şi o reinventează în felul său. Astfel, în Bucureşti a devenit deja o tradiţie Noaptea de Sânziene în livada de la Minovici. Putem vorbi de o urbanizare a sărbătorii? Iată, în livadă orăşenii pot admira expoziţii în care descoperă forme decorative imprimate, sculptură ţesută, pot asculta un melanj de folclor şi jazz sau pot privi dramatizări legate de misterul Sânzienelor, totul încheindu-se cu o paradă a modei, bineînţeles, creaţiile prezentate fiind inspirate tot din legendă Sânzienelor.
Iar în nord-vest se înfiripă o căutare a miraculosului, într-o pădure mirifică, pădurea Baciu de lângă Cluj, unde se pare că se petrec lucruri bizare, încă neexplicate. Acest spaţiu special poate fi asemănat că încărcătură energetică cu Stonehenge, susţin unii. Acolo există un loc numit Poiana Rotundă. Câţiva pasionaţi de aventură şi de taine încă nedescifrate au organizat de Sânziene incursiuni în acel necunoscut. Cum e să-ţi petreci noaptea de Sânziene acolo? Peisajul este mirific, cerul înstelat se vede clar în noapte, cei strânşi acolo, în cerc, privesc cu atenţie şi descoperă în mijlocul cercului lumini… Pelerinii sunt obosiţi, au mers mult pe jos, dar a doua zi, surprinzător, nu mai simt deloc oboseala, dimpotrivă. Să fie pădurea cu farmecele ei?… Călătorii au căutat miraculosul, cu inimile deschise, şi se pare că au găsit ceva…

Ce a mai rămas din spiritul sărbătorii de altădată? Destul de puţin. Dar există încă oameni legaţi de trecut, de tradiţie, pasionaţi de lucrurile de taină, care încearcă să readucă magia şi sacrul în viaţa noastră. Dacă vor reuşi, aceasta este deja o altă poveste…

Carmen Cortez

Singura sărbătoare păgână pe care tradiţia populară sătească o sărbătoreşte la Solstitu de vară, o regăsim şi în calendarul creştin-ortodox la 24 Iunie – Sânzienele sau Drăgaica. Unele surse spun că numele vine de la Sânta Diana, zeiţa romană a vânătorii şi pădurilor; altele spun că-şi trag numele de la micile flori de câmp, galben-aurii cu miros dulce şi suav – sânzienele. Li se mai spune Frumoasele, Zânele, iar în sudul ţării – Drăgaicele. Spre deosebire de iele, care sunt zânele rele ale pădurii, Sânzienele sunt zâne tinere şi frumoase, blânde şi vesele. Se mai spune despre ele că-i ajută pe oameni să se tămăduiască, să-şi găsească perechea sau să afle viitorul recoltei.
Tot ele, se spune, „amuţesc cucul”; el cântă prima oară de Blagoveştenie, cam pe 25 Martie şi continuă să cânte timp de 3 luni şi apoi, brusc, spre sfârşitul lunii Iunie, în perioada solstiţiului de vară, cântecul cucului încetează. Cântatul cucului – se spune – dezvăluie oamenilor cât mai au de trăit şi, fiindcă numai Dumnezeu ştie cât îi e dat omului să trăiască, ele îi iau cântul. Pe seama lor circulă în popor proverbul „cine le vede nu le crede, cine le-aude nu le răspunde”. Se mai spune că în noaptea de 23/24 iunie Sânzienele dansează, plutesc pe Pământ şi îndeplinesc ritualuri benefice pentru locuitorii săi. Sânzienele sunt denumite în Dobrogea, sudul Moldovei şi Muntenia – Drăgaice sau Drăgaica sau Sânziana, Mireasa, Împărateasa ori Regina holdelor. Ritualurile Drăgaicei sunt identice cu cele ale Sânzienelor din Oltenia, Banat şi Transilvania, iar cel care a descris pentru prima dată acest obicei a fost Dimitrie Cantemir.

Dansul Sânzienelor

Sărbătoarea de Sânziene tine o noapte şi-o zi şi începe la asfinţitul zilei de 23 când fetele şi feciorii culeg flori de sânziene şi fac din ele coroniţe înmiresmate; pentru fete şi femei coroniţa are forma rotundă care prefigurează Soarele a cărui sărbătoare este de fapt aceasta. Pentru bărbaţi şi flăcăi coroniţele sunt în formă de cruce; chiar şi bătrânii îşi fac coroniţe şi vom vedea de ce. Odată culese florile, alaiul se intoarce-n sat, unde se-ncing hore în timp ce sunt făcute multele coroniţe. Când sunt gata începe Dansul Sânzienelor, în care sătenii, flăcăi şi fete, împodobesc stâlpii porţilor, ferestrele caselor, chiar cimitirele pentru că se spune că ele apară oamenii şi odihnesc morţii. Apoi, cu chiuituri, veselie şi strigături, fiecare aruncă pe case ori pe paturi coroniţa sa, punându-şi fiecare o dorinţă sau o întrebare: fetele, bineînţeles despre feciori, femeile despre gospodărie, flăcăii despre fete, bărbaţii despre recolte, iar bătrânii despre sănătate şi viaţă. În cazul în care coroniţa rămâne pe acoperiş, dorinţa se împlineşte; căzând, înseamnă că nu.

Noaptea focurilor

Sărbătoarea continuă şi este o sărbătoare a Soarelui, a dragostei şi a setei de viaţă. Cu bucurie şi plini de voioşie, alaiurile pornesc acum – este deja noapte – spre dealuri, pe câmpii, în liziera pădurii sau pe malul râurilor. Începe „noaptea focurilor” şi a „făcliei de Sânziene”. Flăcăii poartă torţe, făclii aprinse, aprind şi focuri, în care se întrec: cine, ce sat are focul cel mai viu, are cei mai mulţi flăcăi care se întrec în rotirea făcliilor, cine e meşter mai priceput să scoată mai multe scântei. Spectacolul este mirific. Se sare peste foc, apoi se scalda-n rău perechi-perechi fiindcă e sărbătoarea dragostei. Nevestele tinere se scalda-n roua sânzienelor pentru a „purcede grele” adică pentru a avea copii şi pentru ca aceştia să fie frumoşi şi sănătoşi. Se întorc în sat târziu, obosiţi dar bucuroşi.

Iarba de leac

Înainte de a se culca, însă, fetele mari pun sub pernă sânziene pentru a-şi visa alesul, bătrânii şi bolnavii se-ncing cu flori de sânziene pentru că Sânzienele „îţi iau durerea”, fetele îşi pun în san aceleaşi flori, pentru a mirosi frumos. În dimineaţa de 24 Iunie, încă o dată se scalda-n rouă, îşi pun flori în păr şi pleacă pe coclauri, prin păduri, poiene şi livezi: buruienile de leac, culese acum sunt motivul pentru care toată suflarea se agită. Ierburile de leac culese în ziua de Sânziene sunt considerate cele mai tămăduitoare şi toţi le cunosc şi le culeg, cântând, glumind şi râzând.

Obiceiurile de Sânziene (Drăgaica) sunt păstrate mai bine în Lunca Someşului, Maramureş şi Oltenia, dar ele sunt întâlnite în toată ţara sub o formă sau alta. Este o sărbătoare veselă, de pe urma căreia, toamna, se fac multe nunţi.
Dacă aveţi ocazia, mergeţi să asistaţi la o astfel de sărbătoare. Este o ocazie bună să vedeţi că, încă, se păstrează obiceiuri strămoşeşti şi că, încă, poporul român n-a uitat să râdă şi să se veselească româneşte.

 

Sursa: superstitii.ro

 

https://www.evolutiespirituala.ro/sanzienele-legenda-si-traditii/?feed_id=36746&_unique_id=6436ea6c2f0f7

biblia

 Erezii periculoase

 

Erezii care au stat in umbra in perioada Evului Mediu si care si-au gasit noi raze de speranta in prezent. Unele isi vor gasi poate mai multi adepti in viitor. Iata cum arata acest viitor.

Iisus a avut o fire umana si una divina sau le-a avut pe amandoua? Dumnezeu este intrupat in trei persoane sau numai Tatal este cel adevarat? Sfantul Duh a fost creat de Fiu? Atat de multe intrebari si tot atatea erezii? De unde a stiut biserica ce este adevarat si ce nu este?

Ce a fost demn de crezare si ce nu? Care teorie a fost adoptata, care a trecut de Canon? Si care a fost redusa la tacere? Cati au fost prigoniti? Cati au fost inchisi, ucisi si cator eretici li s-a inchis gura? Cati au fost arsi pe rug?

Dar mai ales cati au fost dati uitarii?

Reinviem acum aceste erezii mai mult umane decat divine. O lupta eterna pentru detinerea adevarului suprem.

KENOSIS – Teoria kenotica stabileste ca Isus a renuntat la unele din atributele sale divine cat timp a fost om aici, pe pamant. Aceste atribute erau omniscienta, omniprezenta si omnipotenta. Hristos a facut acest lucru voluntar astfel incat sa fie aidoma unui om pentru a implini lucrarea de mantuire. Aceasta opinie a fost prima oara expusa la sfarsitul anilor 1800 in Germania de catre Gottfried Thomasius (1802-1875), un teolog lutheran.

MACEDONIANISMUL – denumita si  erezia pneumatomahiana – o erezie crestina din secolul al patrulea care nega deplina personalitate si divinitate a Sfantului Duh. Potrivit acestei erezii, Sfantul Duh a fost creat de Fiu si ca atare era subordonat Tatalui si Fiului. (In teologia crestina ortodoxa, Dumnezeu este unul ca esenta, dar intreit ca persoana — Tatal, Fiul si Sfantul Duh, care sunt distincti si egali.)

MODALISMUL sau SABELIANISMUL si MONARHIANISMUL MODALISTIC– Modalismul este probabil cea mai obisnuita eroare teologica privind natura lui Dumnezeu. Este o negare a Treimii, sustinand ca Dumnezeu este o singura persoana care, de-a lungul istoriei biblice, s-a dezvaluit pe Sine in trei moduri ori forme. Astfel, Dumnezeu este o singura persoana care prima data s-a manifestat pe Sine in chipul Tatalui in vremurile Vechiului Testament. La intrupare, modalitatea a fost Fiul. Dupa inaltarea lui Isus, modalitatea a fost Sfantul Duh. Aceste modalitati sunt consecutive si niciodata simultane. Cu alte cuvinte, Tatal, Fiul si Sfantul Duh nu au existat vreodata toti in acelasi timp, ci doar unul dupa altul. Modalismul neaga distinctia intre cele trei persoane ale Treimii, chiar daca  pastreaza divinitatea lui Hristos.

MONARHIANISMUL – Monarhianism (mono – “unul“; arche – “conducere“) a fost o greseala referitoare la natura lui Dumnezeu care s-a dezvoltat in secolul al doilea A.D. S-a nascut ca o incercare de a mentine monoteismul si a respinge triteismul. Din nefericire, ea contrazice doctrina ortodoxa a Treimii. Monarhianismul invata ca exista un singur Dumnezeu ca persoana unica: Tatal. Treimea inseamna ca exista un Dumnezeu in trei persoane: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Treimea este monoteista, nu politeista cum le place unora dintre criticii ei sa sustina. Monarhienii erau impartiti in doua mari grupari, monarhienii dinamici si monarhienii modalisti.

MONARHIANISMUL DINAMIC – Monarhianismul Dinamic, precum Monarhienii Modalisti, si-au bazat invataturile lor pe stricta unicitate a lui Dumnezeu invatata în Biblie (monarhia, provenind de la radacinile din greaca pentru „singur” si „inceput”, „sursa”, sau „domnie”, precum este in cuvantul „monarhie”).

SABELIANISMUL – In crestinism, sabelianismul (cunoscut si ca modalism, monarhianism modalist ori monarhism modal) este credinta nontrinitariana care sustine ca Tatal Ceresc, Fiul Inviat  si Sfântul Duh sunt moduri sau aspecte diferite ale unui Dumnezeu (pentru noi doar), in loc de trei persoane distincte (in El Insusi). Se spune ca Dumnezeu are trei “fete” sau “masti” (grec. prosopa). Intrebarea este: “este treimea lui Dumnezeu o problema pe care o vedem în mod eronat (sabelianism/modalism), sau este o chestiune a esentei lui Dumnezeu dezvaluita ca trei-intr-unul (trinitarianism ortodox)?”

mary baby jesus1
MONTANISMUL – Montanismul, cunoscut si ca Erezia Catafrigiana si Noua Profetie, a fost o miscare eretica intemeiata de profetul Montanus care a aparut in Biserica Crestina din Frigia, Asia Mica, in secolul al II-lea. Ulterior s-a extins si spre Vest, in principal in Cartagina, sub indrumarea lui Tertullian, in secolul al III-lea. Era aproape disparut in secolele al V-lea si al VI-lea, cu toate ca unele dovezi arata ca supravietuia undeva prin secolul al IX-lea.

MONOTELITISMUL – Monotelismul nu este altceva decat o prelungire a monofizismului.  Doctrina cristologica ce sustinea ca Isus a avut o singura vointa, insa doua firi (cea divina si cea umana). Sub influenta Patriarhului Sergius I al Constantinopolului, monothelitismul s-a dezvoltat pe parcursul domniei lui Heraclius (610-641), ca si consecinta a esecului Monoenergismului, ca si încercare de reconciliere a Miaphysisilor (cei ce nu erau Chalcedonieni) cu Chalcedonienii. Oricum, a fost respinsa de catre Biserica, si nu a fost niciodata acceptata nici de catre Miaphysisi. Un oponent puternic al doctrinei a fost Maximus Confesorul, care a pus accent in schimb pe dythelitism, convingerea ca Hristos a avut doua vointe in loc de una.

MONOFIZITISMUL – Monofizitismul este doctrina care sustine ca Isus Hristos a avut numai o natura, nu doua– divina si omeneasca.  Aceasta credinta este cunoscuta sub numele de Eutychianism, dupa Eutyches, un arhimandrit de la mijlocul secolului V dintr-o manastire a Constantinopolului. Eutyches invata ca in Isus Hristos, umanitatea a fost absorbita de divinitate, „dizolvata ca o picatura de miere in mare”.  Eutyches lupta impotriva doctrinei Nestoriene care sustinea ca cele doua naturi ale lui Hristos reprezentau doua persoane diferite. Doctrina lui a fost condamnata ca fiind eretica, la Conciliul de la Chalcedon în 451.

NESTORIANISMUL – Nestorianismul este convingerea cum ca Iisus ar fi doua persoane diferite. Erezia este numita dupa Nestorius, care s-a nascut in Syria si a muriti in 451 d.Hr. , care a sustinut aceasta doctrina.  Nestorius a fost un calugar ce a devenit Patriarhul Constantinopolului si a respins denumirea de ”Mama a lui Dumnezeu”. El considera ca Maria a fost mama lui Hristos numai pentru partea sa umana. Consiliul din Ephesus a fost convocat în 431 sa se pronunte in legatura cu aceasta problema si au decis ca Iisus a fost o singura persoana cu doua firi inseparabile: cea divina si cea umana.

PATRIPASIANISMUL – In teologia crestina, patripassianismul este o erezie trinitariana; este un mod de a intelege cum relationeaza persoanele lui Dumnezeu una cu alta, care a fost respins de catre biserica. In particular, patripassianismul este o forma de modalism, invatatura care sustine existenta unui singur Dumnezeu care apare în trei moduri diferite (in opozitie cu invatatura ortodoxa ca este un singur Dumnezeu, care exista in trei persoane).

ebc96dcccbb1038eab1941d2962ec7dePELAGIANISMUL –   Pelagianismul deriva, ca denumire, de la Pelagius, care a trait in secolul al cincilea A.D. si a fost profesor in Roma, cu toate ca era britanic prin nastere.  Este o erezie care abordeaza natura omului.  Pelagius, al carui nume de familie era Morgan, gandea ca oamenii au capacitatea de a indeplini poruncile lui Dumnezeu prin exercitarea libertatii vointei umane, independent de slava lui Dumnezeu.  Cu alte cuvinte, libera vointa a unei persoane este pe de-a intregul capabila sa-L aleaga pe Dumnezeu si /sau sa faca bine sau rau fara ajutorul interventiei divine. Pelagianismul spune ca firea omului este buna, la baza.  Astfel ea neaga pacatul originar, doctrina conform careia noi am mostenit o fire pacatoasa de la Adam.  El spunea ca Adam si-a facut rau doar siesi, cand a decazut, iar toti descendentii sai nu au fost afectati de pacatul lui Adam.  Pelagius sustinea ca o persoana este nascuta cu aceeasi puritate si virtuti morale ca cele ale lui Adam, atunci cand a fost facut de Dumnezeu.  El afirma ca oamenii il pot alege pe Dumnezeu prin exercitarea liberului arbitru si a gandirii rationale.  Slava lui Dumnezeu, atunci, ar fi doar un ajutor prin care indivizii ar veni catre El.

QUIETISMUL – este o filozofie crestina care a strabatut Franta, Italia si Spania in timpul secolului al XVII-lea, avand insa origini mult mai timpurii. Misticii cunoscuti ca quietisti insista, cu mai mult sau mai putina emfaza, pe nemiscarea intelectuala si pasivitatea interioara ca si conditii esentiale ale desavarsirii; toate au fost in mod oficial proscrise ca erezie, in termeni foarte expliciti, de Biserica Romano-Catolica.

SOCIANINISMUL – este o forma de antitrinitarianism, denumita dupa Laelius Socinus (decedat în 1562 la Zurich) si dupa nepotul sau Faustus Socinus (decedat in 1604 în Polonia). Cel dintai a fost unul dintre fondatorii unei societati religioase care era nevoita sa functioneze in secret pentru a evita persecutiile. Secta sociniana a cunoscut o raspandire mai larga dupa ce Faustus Socinus, nepotul lui Laelius Socinus, i-a devenit membru de valoare. In 1574, socinienii, care se numeau pe sine drept unitarieni, au emis un „catehism al unitarienilor”, in care si-au asternut pe hartie viziunea asupra naturii si perfectiunii Dumnezeului lor conducator, precum si alte principii ale grupului lor.

Cred ca acest miscari nu au fost unele de revolta ci de gandire, de reflectie. Primii crestini au incercat sa inteleaga mai bine aceasta noua religie. Este vorba de un zeu sau de trei intr-unul singur? Exista un Iisus divin si altul uman? De  ce trebuie sa existe un pacat originar? Au incercat sa aduca mai mult sens si inteles crestinismului. Au incercat sa aduca logica intr-un sistem de labirinte.

Asta a fost cea mai mare greseala a lor. Au incercat…

Sursa: mythologica.ro

https://www.evolutiespirituala.ro/erezii-periculoase/?feed_id=36683&_unique_id=6436b1f073fe8

glanda pineala al treilea ochi

Materializeaza in 17 sec!

 
MEDITATIE

 

Daca putem sa ne mentinem concentrarea asupra unui gand, timp de 17 secunde, fara sa-l contrazicem cu alt gand, langa gandul nostru initial se va alatura prin legea atractiei un altul de exact acceasi forma, marime, ton, vibratie. Si la precis 17 secunde aceste doua ganduri identice se vor alatura si se vor combina, iar cheltuiala de energie a punctului lor de combustie se manifesta in noi sub forma de entuziasm, sau interes. In momentul respectiv, care a durat 17 secunde, aceste doua ganduri care erau doua ganduri de acelasi fel au devenit unul, mai mare, mai evoluat, si cu o vibratie mai rapida si mai energica.

Daca putem sa stam concentrati pe acelasi subiect inca 17 secunde, in momentul in care se face trecerea la secunda nr.34, avem de doua ori 17, si gandul nostru va atrage din nou un gand asemanator, sau putem sa spunem ca doua ganduri care se aseamana se atrag una pe alta.

Asa cum gandul tau atrage un altul, si altul poate atrage gandul tau, pentru ca ganduri care au natura asemanatoare au tendinta de a se atrage reciproc, de a cauta sa fie impreuna. Si la punctul in care s-a atins limita de 34 de secunde, aceste doua ganduri care au evoluat impreuna se combina intr-unul, si apare un alt punct de combustie. In momentul respectiv, aceste doua ganduri devin iarasi unul, iar vibratia lor creste si se intensifica.

Daca putem in continuare sa mentinem in atentia noastra acest gand evoluat si crescut, pana la limita de 51 de secunde, care este de trei ori 17, se va produce mai departe o noua combinare si un alt punct de combustie. La fel se intampla la limita de 68 de secunde, si atunci gandul este suficient de mare ca sa aiba efect asupra manifestarii fizice. Putem sa luam cateva comparatii fizice: 17 secunde de gand pur, sunt echivalente cu 2000 de ore de actiune. Daca avem o meserie in care lucram 40 de ore pe saptamana, orele respective sunt cele pe care le prestam intr-un an intreg. 17 secunde de gandire concentrata echivaleaza 2000 de ore de actiune. Daca trecem de limita de 34 de secunde, putem sa ne multiplicam actiunea cu 10, deci avem 20.000 de ore de actiune. Daca putem sa trecem de limita de 51 de secunde, de trei ori 17, putem sa inmultim din nou cu 10, si rezulta echivalentul de 200.000 de ore de actiune. Daca reusim sa trecem de limita de 68 de secunde – adica doar un minut de gandire pura, fara contradictie, nediluat, obtinem echivalentul a doua milioane de ore de actiune.

Ca ilustrare, se poate imagina cum o familie cumpara un teren unde exista niste blocuri care au intrat in demolare, o gramada enorma de beton, otel si sticla. Timp de doua zile, diverse masini, camioane si echipe de constructori au carat muntele de gunoi de pe locul respectiv, si l-au lasat curat pentru noii proprietari. Noii proprietari, care isi demolasera fosta proprietate lucrand cu tarnacopul si roaba, s-au gandit ca ar dura efectiv o viata ca ei sa curete locul respectiv cu roaba si tarnacopul. Acesta este un exemplu clasic. Atunci cand iti aliniezi energia la energiile creatoare de lumi si civilizatii, atunci nu mai esti in contradictie cu centrul tau creator, cu ESENTA ta, si se intampla lucruri care pot fi considerate de domeniul miracolului.

17 secunde nu par sa fie cine stie ce, insa daca ne observam cu atentie, vedem cum in general incepem pe la secunda a 8-a sa emanam vibratii contrare. Majoritatea oamenilor nu reusesc sa termine un gand, o dorinta, fara sa creeze – foarte de timpuriu, vibratii contrare dorintei initiale. Sunt oameni care spun: „vreau mai multi bani, am obosit de atata efort”.
sau „vreau sa ma fac bine, boala aceasta ma inspaimanta”.
Ni s-a imprimat insa in caracter sa fim atat de obiectivi, incat de cele mai multe ori ne dam singuri cu piciorul in celalalt picior. E intr-un fel ca si cum am spune: „vreau o cana de ceai fierbinte”, si punem ceaiul la fiert, dar inainte de a incepe sa fiarba stingem focul si ne apucam de altceva, si apoi iarasi il aprindem, si iarasi il stingem chiar cand era gata sa se incalzeasca, si tot asa, pana cand ajungem sa spunem ceva de genul: „de 15 ani incerc sa beau o cana de ceai fierbinte, si nu reusesc”. La asa ceva, solutia este – bineinteles – sa lasam ceainicul pe foc un timp mai lung, pana reuseste cu adevarat sa fiarba. Daca putem sa rezistam tentatiei de autosabotare, reactiei de a merge in directie opusa inainte de a ne fi indeplinit scopul, atunci putem cu adevarat sa obtinem o modificare a realitatii.

Motivul pentru care este dificil sa nu ne lasam prada atat de repede gandului contrar, este pentru ca am fost educati sa fim obiectivi, sa cantarim cu atentie ceea ce este pro si contra, avantajul si dezavantajul. Ni s-a spus ca asa ceva este corect si bine. Si este. Dar ca la orice, a duce la extrem aceasta actiune iarasi nu este bine, pentru ca contrastele ele insele te pot stimula in fond ca sa obtii o claritate mai mare a dorintei, si acesta este si motivul pentru care formatul fizic prezent este asa cum este. Contrastul este esential pentru luarea de decizii, insa odata ce o decizie a fost luata, odata ce iti concentrezi atentia asupra deciziei tale si te straduiesti sa obtii gandul pereche pentru vibratia gandului tau, Universul se va alinia in asa fel incat sa iti ofere sansa si ajutorul de a obtine ceea ce doresti.

Pentru persoanele care sunt obisnuite sa gandeasca sporadic, lasand doar sa le treaca prin minte diverse ganduri ca un flash, acest concept poate parea dificil de acceptat sau inteles. Este mult mai usor sa privesti viata ca la televizor, sa observi, sa receptionezi ceea ce ti se ofera, decat sa iti oferi in mod determinat propria ta proiectie, a propriilor tale ganduri.

De exemplu avem o persoana care are trei probleme principale – una – o problema financiara, a doua – probleme cu sanatatea, si a treia – o problema sentimentala.

Primul pas este sa sfatuim persoana respectiva sa renunte sa se gandeasca o perioada la aceste trei probleme, pentru ca ea s-a concentrat deja prea mult pe aceste probleme, dar la modul gresit. Ea poate pentru inceput sa ia alte subiecte noi, la care nu a creat un pattern gresit de gandire. Este greu pentru ea sa iasa din pattern-ul gresit si din problemele care au devenit obsesie, si atunci o sfatuim sa se gandeasca la ceva inedit, de exemplu la …sticla albastra. Ea nu pricepe desigur de ce trebuie sa discutam despre sticla albastra, dar noi insistam: hai sa discutam despre sticla albastra. Se poate sa fie sticla mata, sticla transparenta, sticla cu desene sau incrustatii, sticla folosita la vitralii, sticla de la muzeul Tiffany, orice. Se pot face din ea vaze de flori, candelabre, pahare. Apoi vorbim despre penajul pasarilor, apoi despre fluturi, tot la fel, mentinand atentia asupra fiecarui subiect timp de 17 secunde.

Apoi persoana respectiva pleaca acasa, se urca in masina, si se intalneste cu niste prieteni, care o iau la masa la un restaurant, si apoi se duc impreuna la cumparaturi. Ea constata cu surpriza ca magazinul unde a ajuns din intamplare are o colectie superba de sticla albastra, rafturi intregi de bibelouri de sticla albastra. Nimeni nu a cumparat nimic, dar toata lumea s-a simtit foarte bine admirand colectiile respective, de sticla albastra – pur si simplu Extraordinara!

In continuare, toti merg in parc, si observa ca parcul este plin de fluturi, care zboara printre flori si copaci. Femeia respectiva, sa-i spunem Esther, inca nu face corelatia cu discutia despre creatia realitatii, dar constata ca se simte bine, foarte relaxata. Dupa vreo 15 minute, apare in fuga un baietel, de vreo trei-patru ani, care tine in manuta niste pene de porumbel, pe care le-a adunat de pe jos, si intinzand mana, el le ofera razand lui Esther. Abia atunci „se prinde” Esther ca in decurs de mai putin de o ora ea a trait toate cele trei subiecte asupra carora si-a concentrat gandul timp de 17 secunde, datorita faptului ca Universul a actionat in mod dramatic pentru a-i asigura implinirea gandului ei.

Bineinteles, oricine poate sa se joace si sa vada cum se poate imbunatati acest joc. O metoda foarte buna este atunci cand jocul se joaca in trei, pentru ca in doi exista sanse mai mari de a uita – cum a facut Esther – anumite detalii asupra carora ne-am concentrat atentia in decursul zilei, sau de a nu observa CUM gandurile si dorintele noastre prind forma in fata ochilor nostri. Daca se poate, este recomandat sa se inceapa jocul luand la inceput subiecte de interes minor, subiecte pure, simple, asupra carora nu avem idei contradictorii, si vom vedea cum in decurs de doua-trei zile, absolut intotdeauna Universul va raspunde oferind sprijin vibratiei noastre creatoare.

Motivul pentru care multi nu-si dau seama cum raspunde Universul vibratiei noastre, este pentru ca ei isi spun ceva de genul: „vreau o masina noua, una rosie, dar este prea scumpa”, si cum Universul raspunde absolut la orice vibratie, gandul care se indoieste pe undeva de ceea ce doreste va neutraliza el insusi dorinta respectiva.

Deci, daca noi oferim vibratii pure, si privim cu atentie cum Universul ne raspunde la ele, putem, dupa doua-trei zile de joc cu subiecte usoare sa trecem la subiecte pe care le consideram dificile. In acelasi timp, in viata noastra se vor produce niste schimbari cu totul speciale. In primul rand, ne vom obisnui sa ne mentinem concentrarea asupra unui subiect timp de 17 secunde. Cine poate sa o faca timp de 17 secunde, poate invata sa o faca in continuare, doua, trei sau mai multe perioade de 17 secunde. In al doilea rand, facand acest lucru vom oferi Universului sansa de a raspunde vibratiei noastre, si dovada ca nu suntem deloc rupti de energiile creative, ci ca suntem noi insine fiinte creatoare, asa cum este particula de lumina in relatie cu unda de lumina.

Putem in acest fel sa observam faptul ca fiecare dintre noi este in realitate ca o energie care emite, si careia i se raspunde in consecinta. Putem sa vedem cum, incetul cu incetul, de la mic la mare, fiecare dintre noi invata la scoala Pamant sa creeze in mod deliberat si responsabil.

De aceea este fiecare aici, pentru a crea. Fiecare este creator in sensul ca fiecare este un focalizator de energie. Cine nu poate sa-si mentina concentrarea asupra unui gand, nu poate sa fie creator. Nu suntem doar observatori care receptioneaza pasiv, ci suntem noi insine cei care indreptam energia cu puterea mintii noastre, catre scopul pe care il concepem noi insine. In timp ce focalizam energia, noi MENTINEM gandul si il crestem pana la manifestarea fizica.

Deci este foarte important ca fiecare sa stie exact ce face, la asa ceva se refera termenul „awareness”(constientizare), dar mai sunt cateva detalii. In primul rand, cum isi da cineva seama ca si-a mentinut gandul pur o anumita perioada, si cum isi da omul seama daca si-a mentinut gandul pur? La asa ceva serveste „sensibilitatea”, sensibilitatea la propriile senzatii, pentru ca sensibilitatea este indicatorul care iti spune despre fluctuatiile din propria vibratie. Sistemul emotional de ghidare este cel care iti spune fara gres, fara dubiu, daca esti pe calea buna, sau pe o cale gresita, si tot prin sistemul emotional afli exact la ce stadiu te afli.

Sa ne imaginam un ventilator, un ventilator mare, de camera, cu palete care se invirtesc cu putere. Ventilatorul este indreptat catre noi. Nu bagam in seama in mod deosebit zgomotul pe care il face, si nici nu ne preocupam de aerul care se indreapta catre noi din directia lui. E ca si cum ar fi intr-un fel inexistent, desi stim ca este acolo ca sa ne faca un serviciu. Dar daca bagam un creion in el in timp ce el se invarteste, putem noi insine provoca probleme serioase sistemului. Emotiile distructive actioneaza ca si creionul respectiv, si ele sunt rezultatul unei actiuni distructive, care este rezultatul unui gand sau dorinte distructive.

Atunci cand avem o dorinta, cand ne-am gandit la ceva si am ajuns sa dorim ceva, in momentul in care introducem ideea „nu se poate”, atunci ideea „nu se poate” se angreneaza la randul ei frecventei rapide a dorintei/ideeii initiale, si dezamagirea care rezulta ca urmare a ideii ca „nu se poate” lucreaza la fel ca si creionul in ventilator. Este asa pentru ca noi insine am introdus o vibratie mai scazuta, mai inceata, intr-una mai rapida, mai inalta.

Se poate observa ca exista persoane cu care atunci cand stai de vorba, te simti bine. Cu cat mai mult stai alaturi de persoana respectiva, cu atat mai bine te simti, si te gandesti: acest om este un prieten bun, un prieten adevarat. Alaturi de asemenea prieteni, poti sa discuti tot felul de lucruri fara sa-ti fie frica de ridiculizare sau agresivitate sau rautate, poti sa te joci si sa faci tot felul de lucruri faine si traznite, poti chiar sa nu vorbesti nimic daca n-ai chef. Si orice ai face, e ok, pentru ca pur si simplu te simti bine alaturi de persoanele respective. Este mai greu de gasit asa ceva intre adulti, dar copiii si adolescentii au asemenea prieteni si simt asemenea bucurie in mod obisnuit.

Senzatia acesta de bunatate si prietenie este ceea ce se cere pentru a fi capabil sa mentii cu usurinta un gand, timp de 17 secunde, si chiar mentinerea gandului despre o asemenea prietenie iti poate asigura atragerea unui asemenea grup de prieteni in viata ta, ca si Combustia care sa iti asigure entuziasmul necesar.

Pe masura ce putem sa facem asemenea lucru in mod deliberat, putem sa vedem cum Universul ne raspunde si cum devenim fiinte aliniate cu Forta Creatoare, deci chiar ceea ce am venit aici sa constientizam.

Fiecare si-a spus in viata ceva de genul: „Voi intra in aceasta mare a contrastelor, si observand un contrast aici, un contrast acolo, voi putea cu usurinta sa ajung la o concluzie”. Odata ce ajungem la o concluzie, tot ce avem de facut este sa mentinem aceasta vibratie in gand, pana cand vom obtine suficienta forta de a ne manifesta vibratia ideii noastre, pe care Universul va face tot posibilul sa o manifeste de dragul nostru.

Deci in acest sens, fiecare om este un creator in aceasta lume, si dezvoltarea capacitatii noastre mentale este un lucru de dorit, avand grija sa folosim intotdeauna ca monitor, corpul emotional .

Eu am constatat acest lucru prin faptul ca traiesc viata ca pe un miracol. Am mare grija ce gandesc, pentru ca INTOTDEAUNA gandul meu se indeplineste, bineinteles, in viata mea. Nu sunt de acord sa iau nimanui liberul arbitru si sansa de a deveni creator, pentru ca asa cum este un Univers, tot la fel pot sa (co)existe o infinitate de Universuri, si fiecare om, fiecare creator, are de fapt in stapanirea sa o lume – lumea sa interioara, in care tot ce este, este efectiv creat chiar din substanta gandurilor sale.

 
 

 

https://www.evolutiespirituala.ro/materializeaza-in-17-sec/?feed_id=36557&_unique_id=64364163a5f91

934834 440627239367690 1724892108 n 1

Melchisedek – Adevaruri istorice: Invataturile lui in Mesopotamia, Egipt, Iran, Arabia – Partea III

MELCHIZEDEC

 

.

I. Religia din Salem în Mesopotamia
Cu două mii de ani înainte de Hristos religiile din Mesopotamia tocmai îşi pierduseră vechile învăţături ale setiţilor şi se aflau sub influenţa puternică a unor credinţe primitive, care erau susţinute de două grupuri de invadatori: beduinii semiţi care se aşezaseră în deşertul din partea vestică şi barbarii călăreţi care veniseră dinspre nord.

.
Popoarele adamite şi-au păstrat însă obiceiul de a onora prin odihna a şaptea zi a săptămânii. În perioada lui Melchisedec această zi era considerată ca o zi care aduce ghinion. Era privită ca ceva sacru şi de aceea era interzis să călătoreşti, să găteşti sau să faci focul, era privită ca o zi a celui rău. Evreii au adus cu ei în Palestina multe din tabuurile pe care le-au găsit în Mesopotamia. Printre acestea s-a aflat şi restricţia babiloniană faţă de a şaptea zi, pe care ei au transformat-o în Sabat. Cu toate că învăţătorii din Salem au lucrat mult ca să rafineze şi să exalte religiile din Mespopotamia, nu au avut succes în a aduce printre oamenii din această zonă, care erau atât de diferiţi, recunoaşterea permanentă a unui singur Dumnezeu. Această învăţătură a avut o creştere ascendentă peste 150 de ani, iar apoi, treptat, a lăsat loc vechilor credinţe care aveau o mulţime de zei.

.
Învăţătorii din Salem au redus mult din numărul zeilor care erau veneraţi în Mesopotamia, ramânând la un moment dat doar şapte: Baal, Shamash, Nabu, Anu, Ea, Marduk şi Sin. Ca o înaltă recunoaştere a acestei învăţături noi au înnobilat trei dintre aceşti zei acordându-le supremaţia asupra celorlalţi. Triada babiloniană era compusă din Baal, Ea şi Anu, adică zeul pământului, al mării şi al cerului. Alte triade au apărut în localităţi diferite, toate reminiscente ale învăţăturilor andite şi sumeriene, iar ca insignă au adoptat-o pe cea a lui Melchisedec, trei cercuri concentrice.
Învăţătorii din Salem niciodată n-au căutat să umbrească popularitatea lui Istar, mama zeilor şi spiritul fertilităţii. Ei au rafinat mult ceremonialul de venerare al acestei zeiţe, dar babilonienii şi vecinii lor n-au renunţat niciodată complet la formele lipsite de calitate prin care practicau sexualitatea. Devenise o practică universală, în toată Mesopotamia, pentru toate femeile ca cel puţin o dată, la tinereţe, să se împreuneze cu străinii; iar aceasta era privită ca o devoţiune cerută de Istar. Credeau că fertilitatea depindea în mare parte de acest sacrificiu sexual.

.
Progresul pe care l-a cunoscut la început învăţătura lui Melchisedec a fost o mare recunoaştere a lui Machiventa până în timpul lui Nabodad, şeful şcolii din Kis, care s-a decis să organizeze un atac împotriva practicilor dominante din templul prostituţiei (templul zeiţei Istar), dar misionarii din Salem au eşuat în efortul de a face această reformă socială, iar acest eşec a stat la baza contestării celor mai importante învăţături spirituale şi filozofice.

.
Contestarea învăţăturii din Salem a fost urmată de o mare propagandă care susţinea practicarea cultului lui Istar. Acest ritual a invadat Palestina prin Ashtoreth, Egiptul prin Isis, Grecia prin Afrodita şi triburile din nord Astarte. Toate aveau legătura cu venerarea lui Istar, căreia preoţii babilonieni i-au dat o forma nouă, cea de a urmări stelele. Experienţa astrologică are rădăcini adânci în cunoaşterea mesopotamiană, prezicerea viitorului devenise o modă, şi secole la rând preoţimea a făcut orice ca să o deterioreze.

.
Melchisedec şi-a sfătuit ucenicii ca să propăvăduiască despre un Dumnezeu unic, Tată şi Creator a toate, şi să predice doar învăţătura divină a credinţei personale. Adesea, însă, invăţătorii au căzut în eroare, cerând un efort prea mare din partea celorlaţi, un efort care excludea evoluţia lentă, după puterile fiecăruia, dar care urmărea o evoluţie bruscă şi făcută cu forţa. Misionarii lui Melchisedec au creat în Mesopotamia un nivel moral mult prea ridicat pentru oamenii acelor locuri; ei au cerut prea mult de la aceştia şi de aceea intenţia lor, care a fost nobilă a eşuat. Au predicat o doctrină pozitivă, dar care avea trasate tot felul limite; au proclamat realitatea adevărată a Tatălui Universal, dar au devenit confuzi în dorinţa lor de a face reforma printre valorile lor morale şi asfel marea lor misiune a fost în cea mai mare parte deturnată, pierzându-se în frustrare şi iritare.

.
Doar într-o singură generaţie cartierul general al misionarilor din Salem de la Kis s-a desfinţat, iar propaganda care s-a făcut pentru a prezenta credinţa într-un singur Dumnezeu, în cea mai mare parte n-a avut nici un rezultat. Însă au persistat mici şcoli care predaseră învăţăturile din Salem. Erau grupuri mici care au continuat să creadă într-un singur Dumnezeu, şi care au luptat împotriva preoţilor mesopotamieni care practicau idolatria şi imoralitatea.

.
A urmat o perioada în care, după ce le-a fost refuzată învăţătura, misionarii din Salem au scris o mare parte din Psalmii care sunt acum în Vechiul Testament. I-au scris pe piatră, care mai târziu au fost descoperiţi de preoţii evrei în timpul captivităţii lor. Aceştia au fost incluşi în colecţia lor de imnuri fiind apoi atribuiţi autorilor evrei. Aceşti Psalmi frumoşi, găsiţi în Babilon nu au fost scrişi în templele de la Bel-Marduk; ei sunt opera descendenţilor primilor misionari din Salem. Comparativ cu combinaţiile magice folosite de preoţii babilonieni sunt foarte atractivi. Cartea lui Iov este o prezentare foarte bună a învăţăturilor din Salem care s-au predat la şcoala din Kis şi în toată Mesopotamia.

.
O mare parte din cultura religioasă a Mesopotamiei şi-a găsit loc în literatură şi ritualul evreiesc şi în munca faraonilor egipteni. Amenemope şi Akenaton. Egiptenii au perpetuat într-un mod admirabil învăţăturile datoriei sociale, care se regăsesc iniţial la primii mesopotamieni antiţi şi care au fost pierdute aproape în totalitate de babilonienii de mai târziu, care ocupaseră valea Eufratului.

 

II. Perioada de început a religiei în Egipt
Învăţăturile originale ale lui Melchisedec s-au înrădăcinat puternic în Egipt de unde mai târziu au fost transmise şi în Europa. În valea Nilului religia s-a modificat periodic prin apariţia descendenţilor raselor superioare ale nodiţilor, adamiţilor şi mai târziu a andiţilor din valea Eufratului. Din când în când, mulţi dintre administratorii civili ai Egiptului au fost sumerieni. Aşa cum în India a existat cea mai complexă combinaţie de rase din lume, în Egipt s-a dezvoltat cel mai complet amestec de filozofie religioasă care a existat vreodată pe Pământ, şi care din Valea Nilului s-a răspândit în multe părţi ale lumii.

.
Evreii au preluat de la babilonieni o mare parte din ideea creaţiei, dar conceptul de providenţă divină l-au asimilat de la egipteni.

.
Tendinţele de a accepta învăţătura din Salem, care au fost mult mai puternice în Egipt decât în Mesopotamia, au avut motivaţii mai mult politice şi morale decât filozofice sau religioase. În Egipt, fiecare şef de trib, după ce îşi câştiga tronul prin luptă, a căutat să perpetueze propria sa dinastie prin proclamarea zeului care-i reprezenta tribul ca zeu primordial şi creator al tuturor celorlaţi zei. În acest fel egiptenii au început să folosească treptat ideea de zeu suprem, o fază avansată a doctrinei de mai târziu, care vorbea de ideea unei divinităţi universale. În Egipt monoteismul a avut faze fluctuante, a fost acceptat, apoi a fost respins multe secole. Întotdeauna credinţa într-un singur Dumnezeu a caştigat teren, dar niciodată nu a dominat conceptele politeiste care erau mult mai evoluate.
Triburile din Egipt au avut propriul lor totem de foarte devreme. Acesta era foarte asemănător cu ceea ce se ştie de la amerindienii de acum.

.
În timp, egiptenii au observat că trupurile celor morţi, care erau aşezate în morminte aflate în apropierea unei ape sărate erau mai bine conservate –îmbălsămate– prin acţiunea sodei care se impregnase în pământ. Aceste observaţii i-au condus spre acele experimente din care mai târziu a rezultat practica îmbălsămării celor morţi. Egiptenii credeau că păstrarea trupului ajuta pe cel mort în drumul spre viaţa următoare.

.
Secole la rând egiptenii au crezut că mormintele protejează trupul, care după moarte va supravieţui într-un mod plăcut. Preoţii scriau pe plăcile mormintelor în care erau îngropaţi cei morţi texte plăcute, crezând astfel că morţii sunt protejaţi împotriva celor care încercau să le ia inima pe lumea cealaltă. S-a făcut o clasificare a acestor texte magice care s-a păstrat în “Cartea egipteană a morţilor.”

.
Superstiţiile din aceste vremuri sunt ilustrate foarte bine de credinţa generală a eficienţei pe care o are saliva ca factor de vindecare. Această idee îşi are originea în Egipt şi apoi s-a răspândit în Arabia şi Mesopotamia. În legendara bătălie dintre Horus şi Set, tânărul zeu şi-a pierdut un ochi, dar după ce a fost înfrânt Set, ochiul său a fost aşezat la loc de înţeleptul zeu Thoth, care a scuipat pe membrana acestuia şi s-a vindecat.

.
Mult timp, egiptenii au crezut că stelele care strălucesc noaptea pe cer sunt sufletele celor care au avut o moarte merituoasă; alţi supravieţuitori credeau că sunt absorbiţi de soare. A fost o perioadă certă, în care venerarea soarelui a devenit o preocupare majoră printre egipteni. Pasajul prin care se intra în Marea Piramida are o direcţie înclinată, îndreptată direct spre Steaua Polară, astfel încât sufletul faraonului poate să meargă direct spre constelaţia stabilită, unde se presupune că ar fi reşedinta regilor, atunci când iese din mormânt.

.
Când s-a întrupat Melchisedec, egiptenii aveau o religie mult avansată faţă de vecinii lor. Ei credeau că un suflet atunci când este luat, dacă este însoţit de formule magice, potrivite pentru el, poate evita intervenţia spiritelor rele şi poate ajunge cu bine în sala de judecată a lui Osiris. Aici dacă se constata că nu este vinovat de “crimă, jaf, minciună, adulter, furt şi egoism” va fi admis în zona fericirii supreme. Dacă greutate sufletului începe să se balanseze şi dacă este găsit vinovat va fi trimis în iad, la Devoratori. Într-un fel, acesta a fost un concept avansat al vieţii de apoi, comparativ cu credinţele oamenilor care-i înconjurau pe egipteni.

.
În teologia evreilor, conceptul judecării păcatelor după moarte a fost preluat de la egipteni. Cuvântul “judecată” apare doar o singură dată în toata cartea Psalmilor şi acest psalm special a fost scris de un egiptean.

 

III. Evoluţia conceptelor morale
Chiar dacă o mare parte din cultura şi religia Egiptului a fost preluată de la andiţii din Mesopotamia şi apoi a fost transmisă, treptat, celorlalte civilizaţii printre care evreilor şi grecilor. Mult, foarte mult din idealismul etic şi social al egiptenilor a apărut în Valea Nilului, ca o evoluţie completă a oamenilor.

.
Evoluţia morală nu depinde în întregime de revelaţie. Cele mai înalte concepte morale se pot ivi din experienţa proprie a omului. Omul poate descoperi valori spirituale şi poate avea chiar trăiri interioare din propria sa experinţă deoarece în el exista un spirit divin. Consecinţele unor astfel de evoluţii naturale precum şi ale caracterului uman au fost de asemenea extinse de apariţia periodică a unor învăţători spirituali care propăvăduiau adevărul, cum au fost cei din vechime, perioada celui de-al doilea Eden, iar mai târziu Melchisedec cu reşedinta sa din Salem.

.
Cu mii de ani înainte ca învăţătura din Salem să pătrundă în Egipt, întelpţii lor au vorbit despre dreptate, moderaţie şi evitarea avariţiei. Cu trei mii de ani înainte de apariţia scrierilor evreieşti, motto-ul egiptenilor era: “Stabilitatea aparţine omului care are drept standard moralitatea; care trăieşte urmând această cale.” Ei au învăţat amabilitatea, moderaţia şi discreţia. Mesajul unuia dintre cei mai mari învăţători ai acestei perioade a fost: “Fă bine şi lucrează corect cu toţi cei pe care îi întâlneşti.” Triada egiptenilor în această perioadă a fost Adevărul-Dreptatea-Moralitatea.

.
Doctrinele din Salem au avut succes pe solul acestor idei morale. Conceptele de bine şi rău au găsit repede răspuns în inimile oamenilor care credeau că “Viaţa este dată pentru linişte, iar moartea pentru greşeală.” Liniştea este pentru cel care iubeşte; greşeala este pentru cel care urăşte şi destestă. Secole la rând locuitorii din Valea Nilului au trăit cu aceste standarde morale, care au intrat în viaţa lor cu mult înainte de apariţia conceptelor de corect/greşit; bine/rău.

.
Egiptul a fost intelectual şi moral, dar nu a fost spiritual. Timp de şase mii de ani egiptenii au avut doar patru mari profeţi. O anumită perioada l-au urmat pe Amenemope; l-au omorât pe Okhban; l-au acceptat pe Akenaton, dar entuziasmul care i-a cuprins a fost de scurtă durată; pe Moise l-au refuzat. Circumstanţele au fost mai mult politice decât religioase atunci cand i-au uşurat drumul lui Avraam, iar mai târziu şi pe a lui Iosif, în propăvăduirea învăţăturii din Salem.

.
Când misionarii din Salem au intrat pentru prima dată în Egipt au întâlnit această înaltă cultura morală amestecată cu standardele morale modificate ale imigranţilor mesopotamieni. Aceşti profeţi din Valea Nilului au fost cei dintâi, care au afirmat conştient că au făcut cunoştinţă cu vocea divinităţii.

 

IV. Învăţăturile lui Amenemope
Foarte devreme, în Egipt a trăit un profet pe care unii l-au numit “fiul omului”, iar alţii i-au spus Amenemope. Acesta a văzut, având o conştiinţă elevată, punctul culminant al arbitrajului dintre bine şi rău, a renunţat la pedeapsa pentru păcat şi a anunţat salvarea prin aşa numita divinitate solară.

.
Amenemope i-a învăţat pe egipteni că bogaţiile şi averea sunt un dar de la Dumnezeu, şi acest concept a influenţat mai târziu complet filozofia evreilor. Acest învăţător nobil credea că conştiinta divină era factorul determinanat în toate direcţiile; astfel fiecare moment ar trebui să fie trăit în prezent şi cu responsabilitate faţă de Dumnezeu.

 

Învăţăturile acestui înţelept au fost traduse treptat în ebraică şi au devenit o carte sacră pentru ei cu mult înainte ca Vechiul Testament să fie limitat prin scris. Verticalitatea şi onestitatea stăteau la baza încrederii care i s-a acordat, iar aceste sentimente nobile din trecut ar trebui să onoreze pe fiecare om de stat de azi.

.
Acest bărbat înţelept de pe Nil spunea că: “Bogăţiile au aripi şi zboară cât ai clipi-astfel că lucrurile pământeşti sunt deşertăciune.” Marea lui rugăminte era: “Salvaţi-vă de frică!” I-a sfătuit pe toţi să renunţe la “vorbele oamenilor” pentru “legile lui Dumnezeu”. În esenţă el învaţa pe alţii astfel: “Omul propune, dar Dumnezeu dispune”.

Învăţăturile lui, traduse în ebraică, au dat în Vechiul Testament “Cartea Proverbe”. Traduse în greacă, ele au influenţat treptat filozofia religiei eleniste. Mai târziu, Philo, filozoful alexandrin, a avut o copie din Cartea Înţelepciunii, care avea la bază învăţăturile lui Amenemope.

.
Amenemope nu a fost cel mai mare dintre învăţătorii religioşi ai timpului său, dar a fost cel mai influent, deoarece a influenţat treptat două verigi de bază, care au dat naştere civilizaţiei occidentale-evreii, în mijlocul cărora credinţa religioasă a Occidentului a evoluat în cel mai înalt grad, şi grecii care au dezvoltat gândirea filozofică pură, summumul fiind nivelul european.

.
În Cartea Evreilor, Proverbe, capitolele 15, 17, 20 şi 22 versetul 17, precum şi capitolul 24 versetul 22 sunt aproape aceleaşi cuvinte din Cartea Înţelepciunii a lui Amenemope. Primul Psalm din colecţia de Psalmi a evreilor a fost scris de Amenemope şi este esenţa învăţăturii lui Akenaton.

 

V. Remarcabilul Akenaton
Încetul cu încetul învăţăturile lui Amenemope au început să dispară din minţile egiptenilor, până când prin influenţa unui medic salamit, o femeie din familia regală a îmbrăţişat învăţăturile lui Melchisedec. Această femeie a avut o mare influenţă asupra fiului său Akenaton, faraonul Egipului, care a acceptat această doctrină despre un singur Dumnezeu.

.
De la dispariţia fizică a lui Melchisedec, nici o fiinţă umană, din acele vremuri nu a avut un concept atât de clar al religiei din Salem, aşa cum l-a avut Akenaton. Fără nici o îndoială acest tânăr faraon egiptean este una dintre cele mai remarcabile persoane din istoria umanităţii. În timpul crizei spirituale din Mesopotamia, el a menţinut vie în Egipt învăţătura lui El Elyon, Singurul Dumnezeu, continuând astfel linia filozofică monoteistă, care era esenţială pentru viitoarea misiune a lui Iisus. Astfel se explică, printre altele, de ce Iisus, copil fiind, a fost dus în Egipt, unde câţiva dintre urmaşii spirituali a lui Akenaton l-au văzut şi şi-au extins înţelegerea cu privire la etapele misiunii sale divine pe pământ.

.
Moise, marele personaj, care a trăit în perioada dintre Melchisedec şi Iisus, a fost pentru umanitate onoranta conexiune dintre rasa evreiascş şi familia regală egipteană; Akenaton avea adaptabilitatea şi competenţa naturală a lui Moise. El a manifestat geniu politic, ca să pregătească surprinzătoarea preluare a conducerii religioase, care a transformat apoi Egiptul în cea mai mare naţiune monoteistă din acea epocă. Dacă acest lucru a fost aşa, fără nici o îndoială, Iisus a trăit cea mai mare parte a vieţii sale pe pământ în Egipt.

.
Niciodată, în toată istoria umanităţii, un rege nu a acţionat atât de metodic, pentru a influenţa o întreagă naţiune, ca să treacă de la politeism la monoteism aşa cum a făcut acest extraordinar Akenaton. Luând o decizie surprinzătoare acest tânăr conducător s-a rupt de trecut, şi-a schimbat numele, şi-a abandonat capitala, a construit un întreg oraş nou, a creat o artă şi literatură nouă pentru un întreg popor. Dar, s-a mişcat prea repede; a construit prea mult, mai mult decât ar fi făcut dacă ar fi luat-o mai încet. A eşuat, din nou, în intenţia de a crea stabilitate şi prosperitate materială pentru poporul sau. Toate reacţiile împotriva învăţăturii sale religioase au fost nefavorabile cand au apărut, treptat, calamităţi produse de inundaţii şi opresiunea, care s-a extins asupra egiptenilor.

.
Acest om cu o viziune uluitor de clară şi cu o capacitate extraordinară de a acţiona singur a avut discernământul politic al lui Moise. Ar fi schimbat întreaga istorie a evoluţiei religioase şi revelarea adevărului în lumea occidentală. În timpul vieţii a fost capabil să contracareze activităţile preoţilor, pe care i-a discreditat în general, dar ei şi-au păstrat credinţele lor în secret şi au trecut imediat la acţiune atunci când tânărul faraon şi-a pierdut puterea şi nu le-a fost greu să lege toate problemele egiptenilor cu monoteismul instaurat în timpul domniei.

.
Foarte înţelept, Akenaton, a căutat să instaureze monoteismul sub aparenţa unui zeu-soare. Această decizie l-a apropiat de venerarea Tatălui Universal; includerea tuturor zeilor în venerarea soarelui a fost făcută la sfatul doctorului salamit. Akenaton a generalizat astfel doctrinele credinţei în Aton respectând în acelaşi timp o relaţie familiară cu divinitatea. A creat o religie, care recunoştea relaţia şi venerarea dintre om şi Dumnezeu.

.
Akenaton a fost destul de înţelept ca să menţină în aparenţă venerarea lui Aton, zeul-soare, în timp ce şi-a ghidat prietenii spre venerarea Dumnezeului Unic, creatorul lui Aton şi Tatăl Suprem al tuturor. Acest tânăr faraon-învăţător a fost un scriitor prolific, fiind autorul expunerii “Dumnezeul Unic”, o carte cu 31 de capitole, pe care preoţii, atunci când şi-au recăpătat puterea, au distrus-o în mod special. Deasemenea, Akenaton a scris 137 de imnuri, dintre care 12 fac parte acum din Psalmii din Vechiul Testament, consideraţi oficial scrieri ale evreilor.
În viaţa de zi cu zi, cuvântul de bază al religiei lui Akenaton a fost “moralitate”. Acest concept s-a răspândit foarte repede fiind acceptat pe plan internaţional, precum şi valorile etice ale acestei naţiuni. Aceasta a fost o generaţie, care a practicat, într-o formă uimitoare, pietatea personală. S-a caracterizat printr-o aspiraţie autentică în dorinţa de a-l gasi pe Dumnezeu şi totodată de a-l cunoaşte. Majoritatea egiptenilor din această generaţie, atât bărbaţi cât şi femei, au fost persoane inteligente.

.
În zilele acelea, pozitia socială sau bogăţia nu oferea nici unui egiptean vreun avantaj în faţa legii. Viaţa familiară în Egipt a făcut mult ca să menţină şi să extindă cultura morala. Mai târziu, a fost o sursă de inspiraţie pentru superba familie evreiască din Palestina.

.
Principala slabiciune a învăţăturii lui Akenaton a fost chiar marele adevăr, învăţătura care susţinea ca Aton nu era doar creatorul Egiptului, ci era de asemenea creatorul “întregii lumi, oameni şi animale, precum şi a tuturor pământurilor străine. El se afla în toate aceste locuri care sunt ale lui şi are grijă de toţi şi de toate nevoile lor.” Aceste concepte legate de divinitate erau nobile şi înalte, dar nu erau patriotice. Asfel de sentimente religioase şi internaţionaliste au eşuat în încercarea de a extinde moralitatea armatei egiptene pe câmpul de bătălie. Din aceste motiv armata a permis preoţilor să-şi folosească armele împotriva tânărului rege şi a noii sale religii. Akenaton a avut o viziune înaintată despre divinitate, aşa cum au avut mai târziu evreii, dar a fost prea avansată ca să servească aspiraţiilor unei naţiuni constructive.

.
Chiar dacă idealul monoteist a suferit după moartea lui Akenaton, ideea unui singur Dumnezeu s-a menţinut în minţile multor grupuri. Ginerele lui Akenaton a trecut de partea preoţilor, s-a întors la venerarea foştilor zei, schimbându-şi numele în Tutankamon.

.
Capitala s-a restabilit la Teba, iar preoţii au ars pământul şi în final au obţinut a şaptea parte din Egipt. Preoţii n-au putut nimici pe de-a-ntregul tendinţa monoteistă. Pentru a se extinde ei au căutat să combine şi să-şi reducă proprii zei; familia de zei s-a micşorat din ce în ce mai mult. Akenaton a asociat discul solar cu raiul şi cu Dumnezeu Creatorul, iar această idee a continuat să lumineze inimile oamenilor din Egipt, ba chiar din întreaga lume.

.
Doctrina lui Akenaton a eşuat pentru că el a oferit o religie atât de avansată pentru egiptenii acelor vremuri, încât doar egiptenii educaţi au putut să înţeleaga pe deplin învăţărurile sale. Clasa agricultorilor n-a înţeles niciodată cu adevărat învăţătura sa şi de aceea, erau pregătiţi să revină alaturi de preoţii vechilor credinţe, care venerau pe Isis şi Osiris, soţul său, care se presupune ca a înviat întru-un mod miraculos după ce a fost omorât într-o manieră cruda de către Set, zeul răului şi al întunericului.

.
Ideea nemuririi tuturor oamenilor a fost prea avansată pentru egipteni. În concepţia lor doar regii şi cei bogaţi aveau dreptul la înviere; de aceea au îmbălsămat şi au aşezat cu atâta grijă trupurile faraonilor în morminte, pentru ziua în care vor fi judecaţi. Cu toate acestea, democraţia salvării şi învierea, pe care le propăvăduise Akenaton în general s-a menţinut, chiar dacă mai târziu s-a extins printre egipteni credinţa supravieţuirii în animale lipsite de inteligenţă.
Pe de altă parte, efortul acestui lider egiptean de a impune poporului său venerarea unui singur Dumnezeu a eşuat doar în aparenţă, ar trebui consemnat ca efectul muncii sale s-a menţinut secole la rând atât în Palestina cât şi în Grecia. Astfel Egiptul a devenit un agent de transmitere, a culturii evoluate pe pe Nil şi a religiei născute prin revelaţie de pe Eufrat, pentru toate popoarele care s-au succedat în Occident.

VI. Principiile învăţăturii din Salem în Iran
O parte din misionarii lui Melchisedec au trecut din Palestina, prin Mesopotamia, spre marele platou iranian. Mai mult de cinci sute de ani învăţătorii din Salem au avut progrese în Iran. Întreaga naţiune fusese influenţată de religia lui Melchisedec până în momentul în care regulile s-au schimbat precipitând puţin persecuţia care, practic a dus la sfârşitul învăţăturilor monoteiste ale culturii din Salem.

.
În secolul şase înainte de Hristos, când a apărut Zoroastru ca să reaprindă flacăra învăţăturii din Salem, doctrina întelegerii lui Avraam cu Melchisedec a fost aproape în întregime uitată.

.
Fondatorul acestei noi religii a fost un tânăr viguros şi curajos, care, în primul său pelerinaj la Ur, în Mesopotamia, a învăţat despre tradiţiile lui Caligastia şi despre rebeliunea lui Lucifer-în paralel cu multe alte tradiţii-care, toate i-au stimulat puternic dorinţa de a cunoaşte natura religiei sale. În timp ce se afla la Ur, ca urmare a unui vis şi-a organizat un program, pe care l-a folosit după ce s-a întors acasă. Dorea să restructureze religia poporului său. A preluat de la evrei ideea unui singur Dumnezeu. Conceptul mozaic al unui Dumnezeu Suprem era foarte clară în mintea sa, declarnându-i pe ceilalţi zei ca fiind spirite ale răului, considerându-i ca făcând parte din clasa demonilor de care auzise în Mesopotamia. A învăţat povestea celor Şapte Spirite Maestre, care aveau o tradiţie vie în Ur, creeând în acest sens un sistem de şapte zei supremi, în frunte cu Ahura-Mazda. Zeii subordonaţi acestuia i-a asociat cu: Legea Dreaptă, Gândul Bun, Guvernarea Nobilă, Caracterul Sacru, Sănătatea şi Nemurirea.

.
Această nouă religie a fost acţiunea unei munci şi nu rezultatul rugăciunilor sau a ritualurilor. Dumnezeul acestei religii era o fiinţă a înţelepciunii supreme, precum şi patronul civilizaţiei. A fost o filozofie religioasă militantă, care a avut curajul să lupte cu răul, pasivitatea şi cu întoarcerea la trecut.

.
Zoroastru nu a propăvăduit venerarea focului, dar a căutat să folosească flacăra acestuia ca simbol al purităţii şi al spiritului înţelept, ca stăpânire universală şi supremă. (Totul a fost adevărat, însă mai târziu discipolii săi l-au venerat şi s-au închinat focului.) În final, această religie s-a răspândit cu sabia, după o conversaţie avută cu un prinţ iranian. Zoroastru a căzut eroic la datorie, într-o luptă dusă pentru credinţa sa, care a fost: “Adevărul Domnului Luminii.”

.
Zoroastrianismul este singura credinţa care perpetuează învăţăturile din Dalamaţia (perioada în care omenirea a atins pentru prima dată un nivel spiritual foarte ridicat, sub conducerea lui Caligastia şi a celor o sută de asociaţi, înainte de rebeliunea lui Lucifer), şi din Eden, despre cele Şapte Spirite Maestre. Această învăţătura creiona răul ca o perioadă la fel de importantă ca şi binele, iar vestea cea bună era ca, la un moment dat, acest rău va fi încorporat pentru totdeauna în realitatea ultimă, care este cea a binelui. Mai târziu, această credinţă s-a transformat în ideea că binele şi răul se afla în perioade egale de luptă.

.
Tradiţiile evreieşti ale raiului şi iadului, precum şi conceptul despre diavoli sunt adunate în scrierile evreieşti, în timp ce păstrarea legendelor despre Lucifer şi Caligastia au fost preluate în principal de la zoroastrianism în perioada în care evreii s-au aflat sub dominaţia politică şi culturală a perşilor. Zoroastru, ca şi egiptenii, a vorbit despre “ziua judecăţii’, dar el a asociat acest eveniment cu sfârşitul lumii.

.
Religia care a succedat zoroastrianismului în Persia a fost influenţată profund de acesta. Când preoţii iranieni au căutat să înlăture învăţăturile lui Zoroastru, au reînviat vechiul cult al lui Mithra. Astfel, mithraismul s-a răspândit în zonele din Levant şi Marea Mediterană, fiind o vreme contemporan cu iudaismul şi crestinismul. Învăţăturile lui Zoroastru au influenţat astfel, consecutiv, trei mari religii: iudaismul, creştinismul, iar prin ele mahomedanismul.
Acest mare om, care a trăit în sec. VI înainte de Hristos, a făcut parte din acel grup unic care a încercat să menţină vie flacăra învăţăturii din Salem.

 

VII. Învăţăturile din Salem în Arabia
Învăţăturile lui Melchisedec despre un Dumnezeu Unic au apărut în deşertul arabic destul de recent. Ca şi în Grecia, în Arabia misionarii din Salem au eşuat. Asta s-a întâmplat deoarece instrucţiunile lăsate de Melchisedec au fost înţelese greşit şi s-a răsfrânt şi asupra călătoriei lor.

.
Nici chiar în China sau la Roma învăţăturile lui Melchisedec n-au cunoscut un eşec total aşa cum s-a întâmplat în această regiune aridă, care totuşi se află atât de aproape de Salem. Mult timp după ce majoritatea populaţiilor din Orient şi Occident au devenit budişti sau creştini, deşertul Arabiei a rămas la fel cum fusese mii de ani înainte.

Fiecare trib îşi venera vechile fetişuri şi multe familii individuale aveau proprii lor zei. Multa vreme s-a dat o bătălie între zeiţa babiloniană Istar, evreiescul Iehova, iranianul Ahura şi Tatăl creştin al Domnului Iisus Hristos. Niciodată vreunul dintre aceste concepte n-a putut lua locul pe deplin în detrimentul celorlalte.

.
În fiecare parte din Arabia erau familii şi clanuri care îmbrăţişaseră vag ideea unui singur Dumnezeu. Aceste grupuri au păstrat tradiţiile lui Melchisedec, Avraam, Moise şi Zoroastru. Au existat numeroase centre care au răspuns învăţăturii lui Iisus, dar misionarii creştini din aceste zone de deşert era un grup auster şi lipsit de importanţă, în contrast cu supraveghetorii şi inovatorii care au lucrat ca misionari în ţările mediteraniene.

.
Deoarece discipolii lui Iisus au luat în serios cerinţa lui: “mergeţi în toată lumea şi propăvăduiţi evanghelia”, în Arabia aceştia s-au concentrat mai mult asupra acestei cerinţe, decât nevoilor urgenţe create de cerinţele sociale. Cu toate acestea învăţăturile lui Iisus au fost primite cu plăcere în Arabia.

.
Un singur element de natură tribală, rasială sau naţională a pus piedică acestora: respectul neobişnuit şi ciudat pe care aproape toate triburile arabe au căutat să-l arate unei pietre negre, folosită ca fetis într-un templu din Mecca. Treptat, acest punct comun de asociere şi venerare a dus la apariţia religiei islamice. Dacă Iehova a fost spiritul vulcanic pentru evreii semiţi, piatra Kaaba a devenit verişoara lui arabă.

.
Islamul a făcut o bună prezentare şi descriere a lui Alah ca fiind prima şi singura Divinitate. Punctul slab: asocierea forţei militare cu învăţătura sa, împreună cu degradarea femeii. Însă islamul a îmbrăţişat ferm ideea Tatălui Universal, “care ştie vizibilul şi invizibilul. El este mila şi compasiune.”

.
“Adevăratul Dumnezeu este nemăsurat în bunătatea sa faţă de toţi oamenii. Când sunt bolnav el este cel care mă vindecă.” “Oriunde trei oameni se întâlnesc împreună, Dumnezeu este prezent fiind al patrulea.” “Pentru el nu există primul şi ultimul; văzutul şi nevăzutul.”

 

Sursa: 3d-melchisedec.blogspot.ro https://www.evolutiespirituala.ro/melchisedek-adevaruri-istorice-invataturile-lui-in-mesopotamia-egipt-iran-arabia-partea-iii/?feed_id=36494&_unique_id=643608f2cb2ef