Tablitele Sumeriene:
Istoria AN.UNNA.KI – „Cei ce din Cer au Venit”





–





Daca te nasti gaina, nu poti ajunge vultur!
“Intr-o zi, plimbandu-se prin padure, un om gasi un pui de vultur abia iesit din gaoace. Dandu-si seama ca daca l-ar fi lasat acolo, singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua puiul acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina.
Puiul de vultur crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa se poarte ca o gaina: scormonea pamantul pentru a gasi viermi si insecte, manca semintele pe care i le dadea stapanul, cloncanea si cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se ridica mai mult de cateva zeci de centimetri.
Au trecut astfel cateva luni, timp in care vulturul nu se indoi nici o clipa ca locul lui ar fi altundeva decat in curtea stapanului, printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca el insusi este o gaina.
Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si fara nori, vazu un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca aripile robuste…
Vulturul a inteles dintr-o data care este adevarata lui natura. Si-a dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice sa zboare, in afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a ridicat in zbor spre infinit, intr-adevar liber.
Si acum, efectul pe care intamplarea aceasta l-a avut asupra celorlalti locuitori ai curtii…
Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de joaca si de seminte si-a luat zborul, pierzandu-se in imensitatea cerului, multe din gaini au devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze sa devina vulturi.
Incepura sa circule, la inceput aproape clandestin, apoi mai deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca fiecare gaina avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat. Conditia de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante”, sustineau niste gaini-profete, “schimbati credintele si cerul va fi al vostru”.
Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu titluri gen “Cum sa devii un vultur in 30 de zile”, “Vulturocibernetica “, “Analiza vulturactionala” , “Minunile zborului”, “Declanseaza vulturul din tine” s.a.m.d.
Pentru cei care aveau bani de cheltuit, aparusera si seminarii (de Programare Galinolingvistica) si cursuri audio si video, unde se invata cum sa vizualizezi lumea vazuta de sus, cum sa recunosti sunetele celorlalte pasari (sa te pui in raport), cum sa percepi senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur nu poate fi atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite).
Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza (gainogramma), care depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri diferite spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi Echilibrul Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care te invatau ce se intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si piept spunand “Iubesc si respect aripile mele”, si anume ca iti va trece frica de inaltime (principalul obstacol in drumul de dezvoltare spre conditia de vultur).
O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse la cale un sistem de multilevel marketing care consta intr-un complex sistem de puncte care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini, argumentand ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai sigura pentru a se apropria de starea de vultur. Cine frecventa un numar suficient de cursuri putea sa devina “gainocoach certificat”, si ii ajuta pe ceilalti sa mearga mai rapid pe drumul dezvoltarii.
Iar atunci cand cineva, in lipsa totala a unor rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului pe care l-ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat – din partea celor mai exaltati si convinsi – ca este stapanit de credinte limitante si blocat de gandul negativ. Mai ales, i se repeta continuu: “Aminteste-ti de fostul nostru tovaras, care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune angajament si credinta, si o sa reusesti si tu.”
Ultimele stiri din cotet confirma ca niste gaini s-au imbogatit, altele tot cauta tehnica potrivita pentru a se ridica in zbor, si altele asteapta venirea Marelui Gaina care ii va scoate din conditia lor.
Dar niciuna nu s-a mai ridicat de la pamant mai mult decat niste zeci de centrimetri…”
Sursa: www.artdevivre.ro https://www.evolutiespirituala.ro/efectul-pygmalion-nlp-si-autoiluziile-de-citit/?feed_id=9191&_unique_id=6255ac9042602

Orion in mitologia greaca
Pentru vechii greci, Orion vinatorul, fiul lui Poseidon si al Amfitritei, a fost ucis accidental de Artemis. Coplesita de durere, zeita l-a rugat pe Zeus sa-i permita sa-l urce printre constelatii, pentru ca sa-l poata vedea zilnic. Pentru ca Orion sa nu fie singur pe bolta, Artemis l-a plasat pe Orion impreuna cu ciinii sai.
Orion, impreuna cu Ciinele Mare si cel Mic, constituie un ansamblu remarcabil de stele. Dintre cele sapte stele care alcatuiesc constelatia Orion, Betelgeuse si Rigel sint cele mai impozante. Prima este o stea cu dimensiuni uriase, care straluceste de 10.000 de ori mai puternic decit Soarele si marcheaza umarul drept al Marelui vinator. Rigel sau Beta Orionis se afla la piciorul sting al acestuia. Cele trei stele de la briul lui Orion – Alnitak, Alnilam si Mintaka – sint aliniate aproape perfect. In prelungirea axei, catre sud-est, se afla Sirius, din constelatia Ciinele Mare, cea mai stralucitoare stea de pe bolta cereasca si care se poate vedea foarte bine, in special vara. Alaturi de ele, alearga Procyon, principala stea din constelatia Ciinele Mic, si care, impreuna cu Sirius, Betelgeuse, Rigel, se pot vedea foarte bine si in noptile lungi de iarna.
Isis si Osiris erau din Sirius-Orion
Vechii egipteni considerau ca steaua Sirius si constelatia Orion reprezentau lacasurile lui Isis si al lui Osiris, zeii ce coborisera odinioara pe Pamint, pentru a-i crea pe locuitorii regatului egiptean. Conform mitologiei egiptene, faraonii Egiptului sperau ca sufletele lor sa renasca in imparatia cerului, devenind astfel nemuritoare. Pentru ca aceasta speranta sa se implineasca, ei au construit cele trei piramide de la Giseh, aliniate dupa cele trei stele aflate la briul vinatorului. Credinta egiptenilor era ca aceste trei stele reprezinta sufletul lui Osiris, simbolul creatiei si al imortalitatii. In acelasi timp, Sirius era considerata drept steaua renasterii sau locul de unde zeii le insuflau mumiilor faraonilor o noua viata.
Mare dregator pentru steaua Sirius
Cel mai mare dregator egiptean, vizirul, era insarcinat cu observarea permanenta a stelei Sirius, el avind la dispozitia sa slujbasi care scrutau cu atentie cerul, fiind obligati sa raporteze aparitia stelei, dimineata inainte de rasaritul soarelui la Memfis, adica rasaritul heliac, care indica inceputul inundatiei apelor Nilului (care incepea la data de 19 iulie). Anul nou egiptean incepea deci la data de 19 iulie.
Faraonul se reincarna in propriul fiu
Egiptenii mai credeau cu tarie ca, murind, faraonul se reincarneaza in propriul sau fiu, care ii va fi urmas la tron si asa mai departe. Aceasta insemna deci ca oricare dintre faraoni se tragea din Horus, primul rege al Egiptului si fiu al lui Isis si Osiris. Spre a scoate in evidenta aceasta incarnare divina, regelui i se dadea numele de Horus (Horus Ramses, de exemplu), unul dintre cele cinci nume pe care trebuia sa le poarte un faraon egiptean. Pentru ca faraonul sa devina un nou Osiris, dupa imbalsamarea sa era savirsit un ritual numit Deschiderea gurii (vezi desenele de pe peretii mormintului), prin care, in mod simbolic, faraonului ii era insuflata o noua viata.
Secretele piramidelor de la Giseh
Inginerul american Robert Bauval a condus intre anii 1975-1985 niste lucrari de constructie in Arabia Saudita. In timpul liber, el se ocupa cu descifrarea textelor egiptene, precum si cu studierea diverselor ritualuri si talismane. Rezultatul celor 15 ani de munca a fost o carte, scrisa impreuna cu Adrian Gilbert: Enigma lui Orion si secretele piramidelor, publicata in anul 1995.
Cartea celor doi cercetatori reprezinta, dupa parerea multora, o noua contributie le descifrarea enigmelor piramidelor egiptene. Lucrind la Giseh, unde se afla piramidele lui Kheops (Khufu, cum o numeau egiptenii), Kephren si Mykerinos, Bauval si Gilbert au facut trei descoperiri interesante:
1) Cu ajutorul astronomului Virginia Trimble, ei au stabilit ca tunelurile sau canalele de aeratie ale Marii Piramide traverseaza masa de piatra de la nord spre sud;
2) Cele trei piramide corespund celor trei stele de la Briul vinatorului, Mykerinos fiind corespunzatoare stelei Mintaka, care este ceva mai mica decit celelalte;
3) Alte doua piramide, aflate citiva kilometri mai departe, corespund stelelor Saiph si Bellatrix, Nilul reprezentind Calea Lactee.
Desi foarte multi egiptologi s-au aratat sceptici fata de aceste coincidente, descoperirea lui Bauval si Gilbert poate fi dovada ca acea fascinatie permanenta a egiptenilor fata de constelatia Orion a dus la construirea uimitoarelor piramide de la Giseh, cea a lui Kheops fiind considerata una dintre cele sapte minuni ale lumii.
Ipoteze despre canalele ce traverseaza Marea Piramida
Doua canale ale Marii Piramide de la Giseh pornesc de la camera mortuara a sotiei faraonului, iar altele doua, din cea a faraonului. La inceput, arheologii au presupus ca acestea ar fi canale de ventilatie. Ulterior, ei au stabilit ca acestea sint de fapt astupate, asa ca aceasta ipoteza a cazut.
Pe urma, s-a presupus ca aceste canale ar fi un fel de telescoape, cu ajutorul carora sa fie examinate stelele chiar din interiorul piramidei. Intrucit canalele sint dispuse la inceput orizontal, dupa care sint curbate si orientate in sus, desigur ca nu puteau servi pentru observarea boltei ceresti.
Apoi s-a stabilit ca unul dintre cel doua canale ale fiecarei camere este orientat spre nord, in timp ce celalalt este orientat spre sud. Calculele au stabilit ca iesirea din canalul de sud al camerei mortuare a faraonului este orientata spre Briul constelatiei Orion, iar cea a canalului de nord este orientata spre acea parte a cerului unde, cu 5.000 de ani in urma, se afla steaua Thuban (Alpha Draconis) din constelatia Dragonului, care pe atunci era Steaua Polara.
Iesirea canalului de sud, cea care porneste din camera sotiei faraonului, este orientata spre Sirius, iar cea a canalului de nord, catre una dintre cele mai stralucitoare stele ale Constelatiei Ursa Mare. Egiptenii numeau aceasta constelatie Calea care deschide drumul.
Insemna deci ca, din motive de ei stiute, egiptenii construisera cele trei piramide orientate dupa cele trei stele aflate la Briul marelui vinator. Cu 5.000 de ani in urma, constelatia era vizibila in momente foarte importante pentru ei. Cu 20-25 de zile inainte de solstitiul de vara, Orion putea fi vazut pe cer la o ora dupa aparitia lui Sirius. Aparitia lui Orion era deci un fel de simbol al renasterii naturii si, implicit, al renasterii Egiptului. Fiecare renastere era legata de egipteni de zeul Osiris, cel care moare si renaste de fiecare data, precum si de Isis, sora si sotia lui si zeita a fertilitatii in acelasi timp.
Pe Sirius li se insufla faraonilor o noua viata
Conform credintei egiptenilor, Orion si Sirius erau lacasele zeilor Osiris si Isis, cei doi zei care venisera pe Pamint in timpuri indepartate, pentru a crea regatul egiptean, precum si pe locuitorii sai. Fiecare faraon credea deci cu tarie ca dupa moarte sufletul sau se va inalta spre lacasul celor doi mari zei. Pentru ca aceasta speranta sa capete realitate, au fost construite cele trei piramide, dispuse in conformitate cu cele trei stele, aflate, cum am spus, la briul constelatiei, Sirius reprezentind locul unde zeii le insufla faraonilor o noua viata. Murind, fiecare faraon se elibera de invelisul sau corporal, lasind toate grijile pamintesti urmasului sau, dupa care devenea el insusi un nou Osiris.
Piramidele reprezinta puncte de plecare spre Orion si Sirius
Ritualul complicat al inmormintarii faraonilor, in care cel al mumificarii ocupa o parte importanta, avea o semnificatie importanta pentru egipteni. Conform unor mituri stravechi, Osiris si Isis sosisera, deci, din constelatia Orion, pentru a construi regatul egiptean. Intr-o serie de texte egiptene se spune ca atunci cind Osiris a implinit 28 de ani, el a fost ucis, lasind-o pe sotia sa Isis singura. Seth, fratele sau, i-a deschis atunci corpul, executind un ritual magic, in urma caruia a inviat pentru scurt timp trupul lui Osiris. In urma acestui ritual, Isis a ramas insarcinata, dind nastere unui fiu pe nume Horus. Astfel a aparut credinta faraonilor egipteni ca fiecare dintre ei reprezinta intruchiparea lui Horus, fiul lui Osiris si al zeitei Isis. Cele trei piramide de la Giseh reprezinta deci un fel de statii intermediare, unde se incheie viata pe Pamint si incepe calatoria spre locul unde se afla cei care intemeiasera regatul egiptean.
Andreea Radian

“Pentru ca aud atatea relatari despre experientele extraordinare pe care vi le voi descrie, aproape ca ajung sa le resimt ca si cum le-as fi trait eu insumi.” – Viata dupa viata – Dr. Raymond Moody
In Univers, totul este codat sub forma de unda. Stelele sunt la milioane si miliarde de ani-lumina. Cu toate acestea, noi primim informatii de la ele care nu se pierd niciodata pentru ca sunt codate sub forma undelor.
Dintotdeauna, numerosi oameni au trecut pe langa moarte accidental, in timpul unei operatii sau in alte imprejurari dramatice si au relatat dupa aceea experiente extraordinare care s-au produs pe cand se aflau in coma profunda. Sau chiar in moarte clinica. Identificate si descrise de Dr. Raymond Moody in 1975, au fost numite “near death experience” (NDE), experiente in apropierea mortii. Studiile efectuate timp de 30 de ani arata ca aceste experiene sunt universale, fara legatura cu particularitati geografice sau culturale, ci sunt inerente conditiei umane.
Un documentar excepţional despre fenomenul de moarte clinică (NDE – near death experience) şi experienţele extracorporale. – SURSA: Echipa SpiritualPsy
SURSA http://documentare.digitalarena.ro/
Potrivit doctorului Raymond A. Moody, expresia Near Death Experience (NDE)defineşte fenomenele vizuale, sonore, barestezice, ideatice, emoţionale, etc., pe care le-au relatat cei care au prezentat semnele obiective ale morţii. Şi anume, stop respiratoriu şi cardiac, însoţit de electroencefalogramă plată – semn că activitatea cerebrală a încetat. Şi care au revenit la viaţă în mod spontan sau în urma reanimării.
.
În anul 1982 Institulul Gallup a efectuat un sondaj de opinie în SUA, la care au participat opt milioane de adulţi ce trecuseră prin experienţa NDE. Lucrurile au demarat în anii ’70 când pionierii acestei indedite cercetări, Elisabeth Kübler-Ross şi Raymond Moody au publicat rezultatul studiilor pe care le-au întreprins de-a lungul anilor. În cartea sa Moartea este un nou soare, Elisabeth Kübler-Ross a declarat că a recenzat douzeci de mii de cazuri din toată lumea în care oamenii au fost declaraţi morţi clinic, dar au revenit la viată în mod spontan sau prin reanimare. „Experinţa NDE, spune Elisabeth Kübler-Ross, este generală, independentă de faptul că sunteţi aborigeni din Australia, hinduşi, musulmani, crestini sau păgâni. Ea este independentă de vârstă sau de statut socio-economic. Este vorba de un eveniment pur uman, după cum procesul naşterii este un eveniment pur uman.”
.
„Experienţa morţii este aproape indentică cu cea a unei naşteri. Este o naştere într-o altă existenţă, care poate fi dovedită cât se poate de simplu.”
.
„Imediat ce sufletul v-a părăsit corpul fizic, vă daţi deama că vedeţi tot ce se pretrece la locul morţii voastre, în camera bolnavului, la locul accidentului sau acolo unde aţi părăsit corpul fizic. Nu veţi mai înregistra aceste evenimente cu conştinţa voastră muritoare, ci cu o percepţie nouă. Veţi înregistra totul şi asta în momentul în care nu mai aveţi tensiune arterială, când nu aveţi nici puls, nici respiraţie, uneori chiar în absenţa undelor cerebrale. Ştiţi exact ce spune şi gândeşte fiecare şi cum se comportă.”
.
„Mulţi oameni îşi părăsesc corpul în cursul unei intervenţii chirurgicale şi privesc efectiv această intervenţie. Toţi medicii şi infermierele trebuie să fie conştienţi de acest lucru. Asta înseamnă că lângă o persoană inconştientă nu trebuie să se vorbească decât despre lucruri decente.”
.
„Mai trebuie să ştiţi că, dacă vă apropiaţi de patul mamei voastre aflată pe moarte sau tătăl vostru se află deja într-o coma profundă, acestă femeie sau acest bărbat aud tot ce spuneţi. Şi nu este prea târziu pentru a spune „îmi pare rău”, „te iubesc” sau tot ce vreţi să spuneţi.”
.
După unsprezece ani de anchetă în o sută cinzeci de cazuri de NDE, Raymond Moody a pulicat cartea Viaţă după viaţă, care a devenit un succes mondial. Mă voi referi în cele ce urmează la tunelul descris în carte, pe care îl străbate sufletul (sau ceea ce numin noi suflet) la iesirea din corpul fizic.
.
„Experinţa tunelului are loc în general după ce au părăsit corpul… În acest stadiu, în faţa lor se deschide un portal sau un tunel şi sunt împinşi în întuneric. Trec atunci print-o zonă de obscuritate şi la sfârşit ies în acea lumină strălucitoare (…)” – relatează doctorul Moody.
.
Menţionarea acelui tunel mă determină să vorbesc despre o experinţă asemănătoare, prin care am trecut cu vreo 35 de ani în urmă. Ca urmare a unui eveniment OZN din Curbura Buzăului, m-am ales cu o boală provocată de radiaţii calorice, ce m-a făcut să slăbesc peste 7 kg într-o săptămână. Aveam dureri în piept, în spate, în umărul stâng şi în mâna stângă. Noaptea neputând să dorm din cauza suferinţelor, am făcut exerciţii de decorporalizare pentru a atenua durerile. (A se vedea în acest sens şi procedura practică de ieşire din corpul fizic, descrisă în modulele predate de Academia Internaţională a Conştiinţei.)
.
Mă relaxasem în poziţia culcat pe spate şi începusem procedura de decorporalizare. La un moment dat durerile s-au atenuat, după care au dispărut cu totul. Nu îmi mai simţeam corpul fizic. Mergeam pe un câmp cu flori multicolore din flora spontană, situat într-o pantă lină. Din prudenţă, m-am oprit şi m-am întors din drum, fără a da curs tentaţiei de a merge în vârful dealului să văd ce se află dincolo de creastă. După ce am revenit în corpul meu, am consatat că suferinţele dispăruseră.
.
Am repetat exerciţiul şi în noaptea următoare, aproximativ la aceeaşi oră. De data această experimentul de ieşire din corp a scăpat de sub control. Am fost aspirat într-un vortex sub formă de tunel de culoare gri-închis, înclinat aproximativ la 145 grade, care se îngusta spre la căpătul de sus. La capătul tunelului se vedea o lumină albă, strălucitoare. Eram aspirat cu viteză din ce în ce mai mare, neputând să respir din cauza acceleraţiei cu care mă deplasam. Trecerea prin vortex a fost însoţită de un zumzet, ce devenea din ce în ce mai alert.
.
Când am ieşit din vortex, am constatat că eram într-o altă lume, peisajul fiind comparabil întrucâtva ce cel terestru dar era curat, fără urme de poluare. Potrivit reperelor de orientare terestră, soarele era la nord, mai mare decât soarele terestru (discul solar era de circa trei-patru ori mai mare decât al soarelui nostru) şi avea o lumină atenuată, plăcută, de aproximativ 1.600 grade Kelvin. Din direcţia nord-nord-vest spre sud-sud-est curgea un pârâu cu apă limpede, presărat din loc în loc cu bolovani din piatră. Nu se vedeau alge, insecte sau alte animale pe apă, sau în apă. La vest de pârâu era un teren cu iarbă, iar la sud-vest era o terasă din piatră înaltă de circa 1,5 metri, cu balustradă. În partea de sud-sud-vest a terasei era un perete înclinat din stâncă, în care ve vedea o intrare într-o grotă din care ieşeau sporadic vapori de apă.
.
Am obsevat în acea locaţie patru rase umane. M-a întâmpinat o femeie relativ scundă, cu capul ceva mai mare decât rasa terestră, cu părul blod-deschis, cu ochii de un albastru azuriu, cu trăsături plăcute. Pe umăr avea un fel de sacoşă, cu articole pentru plajă. Era însoţită de o fată de vreo şapte-opt ani, având exact trăsăturile ei. (Este posibil să fi fost făurită prin clonare, gândeam eu.)
.
Pe bulustrada din marginea terasei se sprijineau şi se uitau amuzate la mine patru femei tinere dintr-o rasă necunoscută, înalte, bine proporţionate, cu pielea gri-deschis. Erau îmbrăcate la fel, purtând rochii lejere dintr-un material de culoarea inului. Din grotă venise zâmbind să mă privescă un bărbat de rasă albă de vârsta a treia, de statură scundă. Soţii femeilor „clonate” se pare că se aflau la alt nivel de organizare a materiei vii. Se materializau din când în când în preajma acestora, schimbau câteva vorbe după care se volatilizau în aer. Se pare că nu îi preocupa prezenţa mea acolo.
.
Am intrat în dialog cu femeia „clonată”. Discuţia cu aceasta s-a dovedit foarte reconfortantă pentru mine, întrucât aceasta era „programată” să rostească numai adevărul. Conversaţia a avut loc într-o limbă plăcută, pe care mi-am dat seama că o vorbeam fluent. Este de nedescris confortul psihic simţit în timpul dialogului cu cineva programat să rostească numai adevărul.
.
Am avut senzaţia că nu sunt pregătit pentru a rămâne acolo. Trebuia să mă întorc degrabă în lumea mea, pentru că dacă mai întârziam „ştiam” că nu mai puteam să mă întorc pe Pământ. Am trecut cu regret pârâul (călcând pe bolovani), m-am îndreptat către sud-est şi m-am întors în lumea noastră. Femeia blodă cu copilul au trecut şi ele pe malul celălalt şi au mers către nord.
.
M-am regăsit în patul meu, respirând cu dificultate. Inima îmi bătea tare în piept. După câteva minute, respiraţia a revenit la normal şi bătăile inimii s-au atenuat. După această întâmplare, adaptarea cu semenii mei a durat circa două luni de zile. Era dificil să mă acomodez cu oamenii tereştri atât în privinţa înfăţişării fizice, cât şi din punctul de vedere al psihismului uman.
.
Rămâne în suspesie o întrebare. Întâmplarea pe care am trăit-o eu şi pe care am redat-o întocmai face parte din fenomenul NDE, sau este vorba de alt fenomen situat dincolo de frontierele cunoaşterii? Am constatat că trecând prin acest incident, mi-a dispărut frica de moarte şi am simţit nevoia să dobândesc cunoştinţe suplimentare referitoare la planeta noastră, despre locul nostru în univers, despre fenomenul nemuririi.
.
Şi iată că ne-am apropiat de un important capitol – poate cel mai important – al existenţei noastre pe pământ, moartea fizică. Cvasimajoritatea pământenilor consideră fenomenul morţii un subiect tabu, rău şi inevitabil totodată. Omul obişnuit când se apropie de ceasul morţii devine anxios, disperat, cu gândul la corpul fizic ce va intra în descompunere în sol şi nu la zestrea psihică subconştientă cu care va pleca în eternitate.
.
Moartea, concluzionează Elisabeth Kübler-Ross, după ce a intervievat 20.000 de subiecţi umani din toate rasele de pe mapamod care au trecut prin fenomenul NDE, este o nouă naştere într-o altă lume. Lumea în care plecăm după moarte este mai bună şi mai curată decât lumea în care trăim în prezent, iar relaţiile interumane din cealaltă lume sunt bazate pe cordialitate, adevăr şi respect reciproc. Prin fenomenul morţii dispar programele cerebrale negative ale omului, printre care şi programul de a nu rosti adevărul, programe responsabile cu înşelătoria, ura, invidia, furtul, crima. Rămân doar informaţiile despre aceste tare individuale stocate la nivelul karmei. Potrit legii karmei(karmah, în limba sanscrită), orice faptă antrenează consecinţe în această viaţă şi mai cu seamă după moarte. (Pierre Riffard, Dictionnaire de l’esoterimsme, Ed. Payot & Rivages, 1993).
.
Transformările fiinţei umane au loc la un nivel superior de organizare a materiei vii şi debutează imediat ce organismul nostru prezintă fenomenele morţii clinice prin stop respiratoriu, cardiac şi prin electroencefalogramă plată. Datorită trasformării energetice a omului, orbii vor vedea cu clarite, surzii vor auzi, mutilaţii se vor regăsi cu membrele intacte. Se cuvine să inserez la acest capitol un experimet pe care l-am făcut în anul 1990 la Spitalul Colţea, împreună cu profesorul chirurg dr. Nicolae Costantinescu asupra „membrului fantomă”, anomalie psiho-organică binecunoscută în chirurgie. Am făcut detecţii la subiecţi umani care aveau piciorul amputat de 4-5 zile. În locul membrului amputat am detectat o energie misterioasă, ce avea forma membrului lipsă. Prin urmare, trasformarea energetică la nivel superior de organizare a materiei vii începuse.
.
Moartea ar trebui să fie pentru noi un prilej de bucurie, pentru că renaştem într-o lume superioară din toate punctele de vedere. Accesul în lumea de dincolo se face potrivit karmei individuale. După moartea fizică, plecăm cu informaţiile comportamentale despre sine pe care le-am stocat în subconştient pe parcusul veţii actuale. În funcţie de natura acestor informaţii, vom avea parte de trasformare adecvată. Unii dintre semenii noştri vor urca spre vârful piramidei valorice umane; alţii se vor eşalona către baza acesteia. Iar alţii vor urma calea involuţiei.
.
Prin urmare, fiecare om este liber să aleagă calea pe care va merge în viaţă. Iisus a spus că raiul şi iadul sunt în noi. Alegem raiul, vom avea parte de rai. Alegem iadul, vom avea parte de iad, cu toate neajunsurile ce rezultă din dintr-o atare opţiune.”
.
SURSA: http://rudan.ro/
IN COMPLETARE PUTETI CITITI SI:
1) Viata dupa viata – Raymond A. Moody
2) Destinul sufletelor – Michael Newton si restul cartilor lui de AICI
3) Cartile lui William Buhlman
4) Calatoria Suprema – Robert Monroe si restul cartilor lui de AICI
5) JOCUL COSMIC si Calatoria ultima – Stanislav Grof
6) Don Piper – 90 de minute in Rai
7) Cartile lui James Van Praagh : Mesaje de dincolo de moarte si Rai si Pamant
8) RAIUL EXISTA de Todd Burpo
9) Dovada Paradisului. Călătoria unui neurochirurg în viața de DINCOLO”– EBEN ALEXANDER
10) Am murit si m-am descoperit pe mine insami – Anita Moorjani
11) Cartile scrise de Elisabeth Kübler-Ross
12) Cartea tibetana a eliberarii prin ascultare – Bardo Thodol
13) Cartea tibetana a mortilor – Bardo Thodol
14) BIOCENTRISMUL – Robert Lanza, Bob Berman
15) Cartea egipteana a mortilor
16) Experimente privind viata de dupa moarte – Gary E. Schwartz, William L. Simon
17) Cercetari oculte referitoare la viata dintre moarte si o noua nastere – Rudolf Steiner
18) Viata dupa moarte in credintele omenirii – J.T. Addison
19) Moartea, Celalalt taram al vietii – Stephane Allix
20) Mintea de dincolo – Dumitru Constantin Dulcan
21) Dovezi referitoare la lumea de dincolo – Jeffrey Long, Paul Perry
22) Stiinta si experientele in pragul mortii – Chris Carter
23) Copiii cei noi si experientele din preajma mortii – P.M. Atwater
24) Imbratisata de lumina – Betty J. Eadie
25) Sa vorbim cu mortii – Martina Kramer
26) Ultima frontiera – Sam Parnia
27) De vorba cu Angel – Evelyn Elsaesser-Valarino
28) Matei, vorbeste-mi despre Rai – O relatare directa despre viata de dincolo – Suzane Ward
29) Dezlegand misterele nasterii si mortii… si ale fenomenelor intermediare – Daisaku Ikeda
30) Spiritismul de Dr Paul Stefanescu, editura Phobos
fymaaa.blogspot.ro https://www.evolutiespirituala.ro/falsa-plecare-documentar-despre-experientele-din-apropierea-mortii/?feed_id=9095&_unique_id=6253098a641e5
MANIFESTĂRILE PERSOANELOR AGRESATE PSIHIC
LUPTA PAŞNICĂ ÎMPOTRIVA AGRESIUNILOR PSIHICE
[…]
SUFLETE CHINUITE – VICTIMELE UNOR VRĂJITOARE
1. Soacra Iuliei nu o poate suferi şi vrea neapărat să o despartă de fiul ei. A apelat la farmecele unei vrăjitoare. Drept urmare, Iulia a pierdut o sarcină mult dorită de soţu1 ei, iar acesta a părăsit-o. Deşi se iubesc şi îşi telefonează cu mult dor, fiecare locuieşte acum la părinţii săi, fără să aibă speranţe de împăcare…
2. Maria este căsătorită de 18 ani cu un maghiar. Au 3 copii mari. Soacra ei doreşte să aibă o noră maghiară. Pentru a-şi împlini visul, s-a dus la o vrăjitoare. Consecinţele sunt strigătoare la cer : soţul Mariei şi-a luat o amantă unguroaică, în vârstă de 20 ani, pe care o plimbă cu mândrie în tot oraşul. Nu mai locuieşte cu soţia şi copiii săi, iar certificatul de căsătorie l-a ascuns, ca nu cumva nenorocita de nevastă să intenteze divorţ. Sare cu pumnii la ea când o prinde rugându-se în faţa icoanei. În casă pocnesc uşile din senin, mobila trosneşte jalnic, copiii sunt bolnavi mereu, iar Maria a fost dată afară de la serviciu…
3. Aurica a cumpărat, împreună cu soţul ei, o casă de la doi bătrâni. A apărut, ca din senin, un nepot, care i-a dat în judecată, având pretenţii de moştenitor. După un proces de 7 ani, au câştigat casa, dar au pierdut la SAFI toţi banii primiţi la nuntă, iar bărbatul s-a îmbolnăvit de cancer cerebral. Cineva le-a spus în mare taină că nepotul cu pricina s-a dus la o vrăjitoare…
4. Luiza s-a trezit, în urmă cu doi ani, că-i apar nişte negi mari şi urâţi pe faţă şi pe mâini. Nu i-au trecut cu nici un fel de tratament. Soţul o bate, o insultă, iar certurile se ţin lanţ. Ştie că amanta lui umbla pe la ţigănci…
5. În timp ce soţii Dumitrache erau la lucru în Italia, o vecină rea şi invidioasă, care se oferise să le ude florile, le-a făcut şi puţină “ordine” prin casă. La întoarcere, un sacou al bărbatului era murdar de ulei pe guler, pe salteaua din dormitor se aflau înfipte ace de cusut, le lipseau multe obiecte de îmbrăcăminte. Curând au început certuri, bătăi, bărbatul a plecat de acasă, lăsându-şi soţia cu cei doi copii, şocaţi de purtarea tatălui lor. A rămas şomeră, iar soţul ei a divorţat, fără să le asigure copiilor o pensie alimentară. Într-o noapte, s-a trezit îngrozită, simţind că o fiinţă nevazută, căreia îi simţea răsuflarea, îi imobilizase picioarele şi încerca să o sugrume…
6. Fiul Teodorei a refuzat să se însoare cu o prostituată, îndrăgostită foc de el. Parşiva s-a răzbunat, provocându-i moartea prin “făcături de ţigancă”. Tânărul s-a răsturnat cu un tractor pe care îl conducea, nu a avut nici o contuzie, dar a murit sufocat cu una din bucăţile de friptură pe care le înghiţise cu o jumătate de oră înainte…
7. Îndrăgostită subit de un poliţist care i-a anchetat soţul pentru comerţ ilegal, Dina a plătit o ţigancă bătrână pentru a-l face să o iubească şi el. Devenind dependentă de “uniformele” poliţiştilor, nenorocita visează zi şi noapte că face amor cu ei …
8. Având un soţ infidel şi grosolan, Lili a urmat câteva şedinţe “pentru facerea de bine” la o vrăjitoare. Văzând că o costă din ce în ce mai mulţi bani, iar rezultatele “miraculoase” întârzie să apară, a renunţat să mai continue “întrevederile”. Ţiganca a ameninţat-o că o va face să vină în patru labe la ea, pentru a-i cere din nou ajutorul …
9. O nevastă geloasă a confundat o femeie cinstită cu amanta soţului ei. Solicitând-o cu disperare pe “Spania”, a beneficiat din plin de procedurile “savante” ale acesteia : spargerea oului din care a scos o lipitoare, arderea unei grămăjoare cu hârtii de 100.000 lei, descântece pe o cruce mică de argint etc. Victima a decedat după câteva luni, în urma unui cancer galopant. La nici o lună, fratele acesteia s-a zdrobit mortal într-un accident de maşină. Peste alte două luni, mama lor de la ţară a murit, distrusă de durere. Nu a trecut anul şi nepotul ei cel mai drag s-a spânzurat …
10. Soţia amantului Emiliei apelează periodic la serviciile unei vrăjitoare pentru a-şi recuceri soţul infidel. În decurs de câţiva ani, Emilia şi-a pierdut serviciul a scăpat ca prin minune de un cancer operat la timp, soţul ei a dat divorţ, iar unicul lor copil, fata ei adorată, s-a apucat de prostituţie, nereuşind să-şi păstreze un loc de muncă mai mult de câteva luni. Amândouă au devenit dependente de ghicitoare şi vrăjitoare, cutreierând toată ţara în căutarea a noi şi noi “făcătoare de bine”.
11. Neînţelegându-se bine cu soacra, amândouă fiind cam rele de gură, bătrâna a ameninţat-o pe Mia că “o va pune la punct, într-o zi”. Ajunsă la o vrăjitoare, aceasta i-a promis că îi va “linişti” nora. La scurtă vreme, soţul Miei a început să vină beat acasă. A devenit nervos şi agresiv, fără motive întemeiate. Fetiţa lor, scârbită de atmosfera din familie, şi-a căutat alinarea în fumat, alcool şi relaţii “deocheate” cu băieţi mai mari decât ea, lipsind prea des de la şcoală. Vigilentă, mama ei a bănuit că răul vine din direcţia soacrei. Şi-a dus fata la bisercă, rugând preotul să-i facă rugăciunile de alungare a Răului. Ajunse acasă, copila a început să ţipe că mirul de pe frunte o arde şi miroase urât. Dorind să se spele imediat pe faţă, Mia a oprit-o energic, explicându-i că nu mirul îi face rău, ci Diavolul , care nu vrea să-i părăsească trupul. S-a tăvălit pe podea câteva ore, a ţipat ca o nebună, apoi a adormit. A doua zi s-a dus liniştită la şcoală, ţigara şi băutura nu i-au mai plăcut, iar băieţilor obraznici le-a întors spatele…
Sursa: http://anatolbasarab.me
Émilie Sagée a fost şi ea victima fenomenului de dedublare de tip Doppelgänger. Cazul acestei profesoare din Dijon, născută în 1813, este foarte straniu.
.
În 1845, directorul unui pension pentru fetele nobililor de lângă Riga (Letonia), a angajat-o (la vârsta de 32 de ani) pentru a le învăţa manierele şi limba franceză. Dinamică, inteligentă şi foarte sociabilă, Emilie plăcea foarte mult directorului său, cât şi elevilor. Dar, după doar câteva săptămâni, au început să apară zvonuri tulburătoare. Profesoara franceză fusese văzută în acelaşi timp, în mai multe locuri diferite.
La început, colegii ei de serviciu nu aplecaseră urechea la zvonurile neliniştitoare care îi invadau, tratându-le drept fantasme. Dar chestiunea s-a complicat într-o seară când şeful grădinarilor a văzut-o pe profesoară plimbându-se prin parc la ora cinei, când toţi cei care locuiau în pensiune trebuiau să fie în sala de mese. Curios de această anomalie, bărbatul a intrat în clădire, a deschis uşa încăperii unde se servea masa şi a văzut-o pe franţuzoaică mâncând alături de ceilalţi profesori.
.
Nelămurit, omul s-a reîntors în parc şi stupoare, a revăzut-o pe tânăra femeie plimbându-se în voie, cu o carte în mână, întâlnindu-se cu el şi neacordându-i nici măcar un salut.

Dar problema s-a agravat cu adevărat în ziua în care profesoara scria pe tablă o fabulă de La Fontaine. Una dintre elevele sale, extrem de înfricoşată, a alertat sala. În spate, pe o bancă, stătea domnişoara Sagée!
.
„Dublura” profesoarei a mai apărut apoi de câteva ori în luna următoare. Comportamentul său a devenit din ce în ce mai imprevizibil. De exemplu, atunci când fetele se aflau la ora de broderie, la etaj, ele au observat pe fereastră, plimbările încoace şi-ncolo ale profesoarei în parc. La un moment dat, supraveghetoarea lor a dispărut. Ea a fost înlocuită imediat de Emilie (sau de dublura sa), aşezată imobilă şi foarte tăcută. Tinerele vedeau, însă prin ferestrele deschise, pe adevărata Émilie sau pe sosia sa, mergând lent pe o alee, cu faţa palidă, cu pasul ezitant, de parcă era foarte obosită. Confuzia era generală.
.
În faţa acestui mister profund, unele dintre eleve au înconjurat în grabă fiinţa care se afla lângă ele, chiar au atins-o, fără ca ea să protesteze. Corpul său nu oferea nici cea mai mică rezistenţă şi degetele lor se afundau în piele şi veşminte, de parcă ar fi întâlnit acolo doar vid.
Strania creatură s-a deplasat apoi prin încăpere şi s-a disipat lent sub ochii fetelor, dispărând brusc, aşa cum apăruse… Şocul a fost imens!
Această experienţă incredibilă a provocat o vie emoţie în rândul elevelor. Şi frisoane! Ele au povestit apoi cele întâmplate tuturor, cu zeci de detalii tulburătoare. Urmarea? Elevii pensiunii s-au înjumătăţit, dând repede bir cu fugiţii.
.
Directorul instituţiei nu a asistat însă niciodată personal la fenomen şi deşi nu credea în cele auzite. Fortuit, s-a decis să se despartă de Emilie Sagée. Ea a declarat că şi-a părăsit de câteva ori slujba, pentru fapte asemănătoare. Dar a jurat că nu avea nicio vină.
.
Câteva luni mai târziu, Émilie l-a întâlnit pe celebrul parapsiholog rus Alexandr Akakof. Ei au rămas în contact până în 1850, anul în care franţuzoaicei i s-a pierdut definitiv urma, datorită unui eveniment tragic.
.
Devenită doamnă de companie a unei văduve bogate care o îndrăgea mult, Émilie părea, în fine, că-şi găsise liniştea şi serenitatea. Dar, în absenţa sa, protectoarea franţuzoaicei a fost găsită moartă în patul său.
.
Martorii serioşi afirmă că Émilie fusese văzută în locuinţă chiar în noaptea decesului stăpânei sale, pe când ea pretinsese că se găsea chiar în acea noapte la rezidenţa de vară a contesei, la 400 km distanţă de Sankt Petersburg, ceea ce confirma intendentul domeniului.
.
În fine, un lucru pare sigur: Émilie Sagée era sinceră şi inocentă. Ce interes ar fi avut să mintă? Să fi fost „dublura” sau fiinţa care a fost văzută ieşind din apartamentul contesei? Un argument puternic în favoarea autenticităţii fenomenului şi a sincerităţii femeii: mărturia uneia dintre vechile sale eleve. Aceasta a făcut o vizită la părinţii unde locuia ea şi a observat că fiii săi păreau să se fi obişnuit cu ideea de a avea două „tanti Émilie”, una fericită, volubilă şi dinamică, alta palidă, obosită şi tăcută, asemeni celei care ieşise în noaptea morţii contesei din apartamentul său. Sau, aşa cum o văzuseră elevele, în timpul orei de broderie, la pensiunea blestemată din Letonia.
.
sursa: internet
Cazul straniu al profesoarei franceze Émilie Sagée – dedublare astrala https://www.evolutiespirituala.ro/cazul-straniu-al-profesoarei-franceze-emilie-sagee-dedublare-astrala/?feed_id=9015&_unique_id=625066183478b

Orice gând care porneşte de la voi este o vibraţie ce nu va muri niciodată. El va continua să treacă prin vibraţia sa toate particulele universului, şi dacă este un gând nobil, sfânt şi plin de forţă, el va activa în mod similar toate minţile ce rezonează cu el. Acest mecanism va permite tuturor celor care vă seamănă să preia gândurile voastre în mod inconştient şi să înceapă să emită gânduri asemănătoare, în funcţie de propria lor capacitate lăuntrică. Rezultatul va fi că, chiar fără să cunoaşteţi consecinţele propriilor voastre acţiuni, voi veţi fi pus în mişcare forţe uriaşe, amplificate prin puterea rezonanţei, care vor înfrânge gândurile malefice emanate de cei egoişti sau răi.
Diversitatea vibraţiilor-gând
Fiecare om îşi are propria sa lume mentală, modul său de a gândi, propriile căi de înţelegere a lucrurilor şi căile sale de acţiune. Aşa cum faţa şi vocea unui om diferă de ale celorlalţi, la fel diferă şi modurile de a gândi şi de a înţelege. Aceasta este motivul pentru care apar atât de des neânţelegerile între oameni, chiar şi între cei apropiaţi sau prieteni.
De regulă, noi nu putem înţelege corect viziunea celuilalt. De aici, fricţiuni, rupturi şi certuri ce se produc într-un minut, chiar între prietenii vechi. Aceasta explică de ce pe pământ prieteniile nu durează niciodată prea mult.
Ca să ne putem înţelege empatic unii pe alţii, ar trebui mai întâi să ne acordăm pe frecvenţa vibraţiilor mentale ale celuilalt,renunţând pe moment la propria noastră frecvenţă. Dacă ne blocăm accesul la modul “lui” de gândire (la frecvenţa sa de emitere mentală), nu îl vom putea înţelege niciodată, percepându-l doar într- un mod critic, în funcţie de propriul nostru filtru mental (care distorsionează realitatea gândirii celuilalt). Unde nu există empatie, cu greu putem vorbi de o prietenie autentică.
Gândurile de ură, gelozie, egoism ;produc imagini distorsionate în minte, determinând întunecarea înţelegerii, pervertirea intelectului, pierderea memoriei şi confuzia mentală.
Conservarea energiei-gând
În fizică există termenul de “putere de orientare”. Deşi masa de energie există, curentul nu va trece prin ea. Mai întâi trebuie să conectăm masa la un magnet, pentru ca apoi curentul electric să înceapă să curgă prin intermediul puterii sale de orientare.
În mod similar, energia mentală care este direcţionată greşit prin diferite gânduri lumeşti lipsite de valoare, ar trebui focalizată pentru a putea fi direcţionată corect prin canalele spirituale.
De aceea, nu stocaţi în creier informaţii nefolositoare. Învaţaţi să decondiţionaţi mintea. Uitaţi tot ceea ce aţi învaţat şi care nu vă mai este de nici un folos. Atunci veţi avea rezerve enorme ce vor putea fi umplute cu gânduri bune.
Teoria celulelor şi gândurile
Celula este o masă de protoplasmă ce conţine un nucleu şi este înzestrată cu inteligenţă. Unele celule secretă anumite produse în interior, în timp ce altele le excretă în exterior.Celulele îşi îndeplinesc activitatea fără aportul volitiv conştient. Munca lor este controlată de sistemul nervos simpatic. Pe această cale, ele se află într-un contact direct cu mintea şi creierul.
Orice impuls al minţii, orice gând, este transmis celulelor.Astfel, ele sunt mult influenţate de diferitele condiţii sau stări ale minţii. Dacă mintea este deprimată, confuză, sau conţine alte emoţii şi gânduri negative, acestea sunt transmise telegrafic prin nervi,fiecărei celule a corpului. Celulele-soldaţi intră atunci în panică. Agitaţia le slăbeşte puterea, ele nu îşi mai pot îndeplini corect funcţiile, iar eficienţa lor scade.
Unii oameni au o conştiinţă corporală foarte puternică, dar nu au nici o idee despre Sine. Ei duc o viaţă neregulată, nedisciplinată, umplîndu-şi stomacul cu dulciuri, aluaturi, ş.a.m.d.
Organele lor digestive şi cele eliminatorii nu mai ştiu ce este odihna. În consecinţă, ei suferă de slăbiciuni şi boli fizice. Atomii, moleculele şi celulele corpului lor produc vibraţii discordante sau dizarmonioase. Ei nu cunosc speranţa, încrederea, credinţa, seninătatea şi buna dispiziţie. Dimpotrivă, ei sunt nefericiţi. Forţa-viaţă nu mai operează corect în ei.
Vitalitatea lor scade, iar mintea le este constant umplută de teamă, disperare, îngrijorare şi anxietate.
Sursa : Puterea Gandului-Swani Silvana
http://naturaly.ro/gandurile-puterea-gandului

Auzim cu siguranţă din ce în ce mai des despre puterile şi energiile gândului. Personal, nu mă satur să citesc despre subiectul ăsta pentru că de fiecare dată mai aflu ceva nou şi la un moment dat îmi dau seama că îmi apar tot felul de conexiuni interesante şi înţelegeri profunde.
De curând, am citit cartea lui Omraam Mickhael Aivanhov, Puterile gândului. Îmi place foarte mult cum abordează acest înţelept aspectele spirituale şi subtile ale vieţii, corelându-le cu planul fizic, cel material.
Cei care nu înţeleg bine în ce condiţii gândul este o forţă creatoare, se chinuie o vreme să-şi concentreze energia psihică în vederea materializării unor rezultate concrete, după care, dezamăgiţi, renunţă. Gândul este atotputernic, iar forţa lui este reală. Totuşi, pentru a avea succes garantat în împlinirea gândurilor, trebuie să ştim câteva lucruri fundamentale despre energia psihică.
Aşa cum spune Omraam Aivanhov, gândul este o forţă subtilă care lucrează într-un plan îndepărtat de cel fizic. Chiar dacă nu vedem imediat rezultate aici, pe Pământ, putem fi siguri că în planul subtil se produc schimbări datorită puterii gândurilor pe care le emitem. La fel se întâmplă şi cu antenele de radio sau televizor. Ele servesc atât la captarea, cât şi la transmiterea unor unde pe care deşi nu le vedem, există şi produc rezultate concrete.
Într-o primă fază, gândurile şi emoţiile noastre nu ating materia densă, vizibilă. Apoi, ele nu fac să vibreze şi să se apropie decât energii similare lor. Uneori, schimbările în planul fizic se produc foarte repede, alteori mai încet. Atunci când se spune că un gând se poate materializa este complet adevărat. Cine se îndoieşte de acest lucru, nici nu ştie ce pierde…
Când gândul se îmbogăţeşte cu energia unor emoţii puternice, el produce rezultate mult mai uşor şi mai rapid. Putem spune că sentimentele reprezintă podul de comunicare între gânduri şi planul material. Omraam explică aşa: gândul, prin natura sa, este foarte înalt, în mental, iar ca să se manifeste în realitatea fizică el trebuie să coboare. Acest lucru se întâmplă prin intermediul emoţiilor şi sentimentelor corelate acelui gând. Iată mai exact cum se exprimă Omraam în cartea sa:
„Aveţi idei minunate, divine chiar, dar unde sunt rezultatele? Acest fapt dovedeşte că trebuie să mai munciţi încă, pentru a permite coborârea acestor idei în planul fizic. Ei da, asta este! Ele trebuie să coboare. Nu este suficient să aveţi idei. Trebuie un intermediar, un pod. Acest intermediar este sentimentul. Prin sentiment, ideile se materializează. Sentimentul este deci pârghia capabilă să acţioneze asupra materiei. Gândirea prea îndepărtată, prea subtilă, trece fără să poată atinge ceva şi nimic nu va vibra. Ea nu poate atinge decât antenele noastre, aparatele personale cele mai subtile, situate foarte sus, în domeniul spiritului. Spiritul trebuie să treacă prin suflet ca să atingă materia.”
Wow!! Deci numai puterea gândului nu este totuşi suficientă. Aici este secretul! Forţa emoţiilor şi a sentimentul este de fapt cea care pune în mişcare Universul! Dar gândul, aşa cum explică şi Omraam, poate activa sentimente pozitive sau negative, de aceea puterea lui nu trebuie subestimată sub niciun chip! Gândurile sunt cele care ne pot deschide porţile Raiului sau ale iadului, iar noi suntem cei care avem control asupra lor.
O dorinţă devine realitate atunci când gândurile şi intenţiile noastre sunt foarte clare, iar emoţiile corelate dorinţei sunt foarte intense. Gândul este activ, el poate acţiona, dar are nevoie de intermediari. Când tu îţi doreşti un lucru foarte mult şi emiţi acest gând, rezultatele dorite se manifestă deja într-o parte a Universului. La un moment dat, ele se manifestă şi în plan fizic.
Ai încredere în puterea gândurilor şi a sentimentelor! Nimic nu este mai puternic decât aceste energii. Chiar dacă nu vezi efectele imediat, ai răbdare. Toate visurile vor deveni realitate dacă ŞTII asta, dacă ŞTII că dorinţele tale sunt pe cale să se materializeze!
NOTA: Cum am explicat si in cartea „Protectia Psi”, nu ORICE gand materializeaza, indiferent daca urmati instructiunile de mai sus, pentru ca trebuie tinut cont si de multi alti factori, cum ar fi misiunea personala, coeficientul de Lumina in Spirit / Cerul intruparii, accesul in spirit, etc. DAR nu este mai putin adevarat ca gandul este o forta materializatoare, de altfel Universul si Multiversul / Creatia este mental(a) si astfel, ne putem aduce in viata noastra o serie de mici materializari, atat timp cat acestea sunt conforme cu Planul Divin.
Materileizarile pe care le puteti „produce” vor tine intotdeauna si vor putea influenta doar persoana dvs in mod direct si doar intr-o oarecare masura, dupa cum am explicat si nu, intreaga planeta, etc, afara de situatia in care sunteti magicieni sau initiati in trup sau spirit in anumite invataturi ezoterice, ceea ce iarasi nu se permite tuturor.
Forta mentala a unui singur om nu se poate opune eficient fortei mentale a 7 miliarde de oameni, daca luam doar exemplul Terrei. Inafara situatiei in care Constiinta Universala, D-zeu UNUL, doreste si lucreaza printr-un om sau un grup de oameni, pentru asta, dar si aici este discutabil….cat de „pamanteni” vor fi acei „oameni”. Un exemplu edificator ar fi IISUS, care in niciun caz nu a apartinut acestei planete si rasei 3 create, rasa umanoida, ci unei cu totul alte „specializari” in Spirit.
Anca Bogdan
The speech is from a comedy directed by and starring Charlie Chaplin. First released in October 1940, Chaplin plays two characters who look strikingly similar- a Jewish barber and a dictator who looks like Adolf Hitler. Near the end of the film, after a series of bizarre incidents, the dictator gets replaced by his look-alike, the barber, and is taken to the capital where he is asked to give a speech.
It’s worth watching because the speech is as relevant today as it was 71 years ago. The full transcript of the speech can be found below.
” I’m sorry but I don’t want to be an Emperor — that’s not my business — I don’t want to rule or conquer anyone. I should like to help everyone if possible, Jew, gentile, black man, white. We all want to help one another, human beings are like that.
We all want to live by each other’s happiness, not by each other’s misery. We don’t want to hate and despise one another. In this world there is room for everyone and the earth is rich and can provide for everyone.
The way of life can be free and beautiful.
But we have lost the way.
Greed has poisoned men’s souls — has barricaded the world with hate; has goose-stepped us into misery and bloodshed.
We have developed speed but we have shut ourselves in: machinery that gives abundance has left us in want. Our knowledge has made us cynical, our cleverness hard and unkind. We think too much and feel too little: More than machinery we need humanity; More than cleverness we need kindness and gentleness. Without these qualities, life will be violent and all will be lost.
The aeroplane and the radio have brought us closer together. The very nature of these inventions cries out for the goodness in men, cries out for universal brotherhood for the unity of us all. Even now my voice is reaching millions throughout the world, millions of despairing men, women and little children, victims of a system that makes men torture and imprison innocent people. To those who can hear me I say “Do not despair”.
The misery that is now upon us is but the passing of greed, the bitterness of men who fear the way of human progress: the hate of men will pass and dictators die and the power they took from the people, will return to the people and so long as men die [now] liberty will never perish…
Soldiers — don’t give yourselves to brutes, men who despise you and enslave you — who regiment your lives, tell you what to do, what to think and what to feel, who drill you, diet you, treat you as cattle, as cannon fodder.
Don’t give yourselves to these unnatural men, machine men, with machine minds and machine hearts. You are not machines. You are not cattle. You are men. You have the love of humanity in your hearts. You don’t hate — only the unloved hate. Only the unloved and the unnatural. Soldiers — don’t fight for slavery, fight for liberty.
In the seventeenth chapter of Saint Luke it is written ” the kingdom of God is within man ” — not one man, nor a group of men — but in all men — in you, the people.
You the people have the power, the power to create machines, the power to create happiness. You the people have the power to make life free and beautiful, to make this life a wonderful adventure. Then in the name of democracy let’s use that power — let us all unite. Let us fight for a new world, a decent world that will give men a chance to work, that will give you the future and old age and security. By the promise of these things, brutes have risen to power, but they lie. They do not fulfil their promise, they never will. Dictators free themselves but they enslave the people. Now let us fight to fulfil that promise. Let us fight to free the world, to do away with national barriers, do away with greed, with hate and intolerance. Let us fight for a world of reason, a world where science and progress will lead to all men’s happiness.
Soldiers — in the name of democracy, let us all unite!”
Iti amintesti de tine cand erai copil? Cele mai vechi amintiri ale tale probabil ca sunt undeva din jurul varstei de 5-6 ani, cand erai un copil innocent si nestiutor care nu avea frica de nimic, iar singura ta grija era sa nu pateasca ceva jucaria preferata.
Daca iti faci putin timp si te gandesti la perioada ta de inceput a vietii, o sa constati ca ATUNCI erai foarte fericit/a, iar daca analizezi mai in amanunt viata ta din acea perioada vei constata ca ATUNCI din viata ta lipseau fricile, grijile, dependentele, obligatiile, regretele, responsabilitatile, si o multime de alte elemente care ACUM sunt atat de numeroase incat aproape ca au ajuns sa compuna in totalitate viata ta, diminuand din fericirea de care te bucurai cu ani in urma.
Daca te plimbi pe firul vietii tale si te aproprii de prezent, vei trece prin anii de scoala, anii de liceu, de facultate si vei constata cum de la an la an si de la etapa la etapa, din ce in ce mai multe frici, griji, obligatii si reguli se adaugau treptat in spatele tau, parca luand din locul ocupat doar de inocenta si fericire. Exact ca o camara in care tot inghesui si inghesui pana o umplii pana la refuz, apoi constati ca ai atat de multe lucruri de bagat acolo incat esti nevoit sa scoti ceva pentru a baga altceva. Si ca majoritatea oamenilor, si tu, ai scos ce era mai in spate pentru a inghesui “ultimele noutati” – frici, complexe, griji, responsabilitati.
Bineinteles ca pentru a fi functional in societatea actuala nu poti scapa de toate acestea pentru a te intoarce complet la inocenta copilariei, dar un lucru poti sa faci si mai ales TREBUIE sa faci: sa faci curatenie in debara, sa renunti la ce nu ai nevoie si sa mai decorezi putin pe acolo, pentru ca in cazul celor mai multi dintre voi, in momentul de fata acea camaruta este atat de plina de nu se mai vede nici fereastra. Prea putina culoare, prea putina fericire, prea putina placere se mai gaseste acolo, si de regula toate acestea sunt acoperite de noile frici, dependente si responsabilitati.
Sa ma intelegi bine: nu spun acum „sa dai in mintea copiilor” si sa renunti total la viata ta, mai ales ca ai un serviciu, poate o familie de intretinut, sau alte obligatii asemanatoare, dar daca iti poti imbunatatii viata, daca poti aduce putina culoare si putina placere in ea, ai vrea sa fi mai fericit, nu-i asa?
Ei bine, acest program pe care ti l-am pregatit exact asta isi propune: sa te ajute sa pui ordine si sa faci curatenie in debaraua pe care o numesti acum viata ta.
Am vazut cu totii cum arata o camera dezordonata, in care totul este aruncat claie peste gramada, si de asemenea am vazut si camarute cu adevarat mici, dar care aratau pur si simplu P-E-R-F-E-C-T, erau cochete, aranjate, dichisite, aerisite, luminoase – ce sa mai, o placere sa le privesti si sa intri in ele. Stiu ca acum te intrebi oare cum arata camaruta ta, si e bine ca faci asta, pentru ca din pacate nu te-ai gandit prea mult la asta pana acum, iar daca ai indraznit sa deschizi usa la un moment dat, ai aruncat repede inca ceva inauntru si ai inchis-o repede la loc, nu cumva sa-ti cada ceva in cap de pe acolo. E bine asa?
Programul pe care ti l-am pregatit, spuneam ca te ajuta sa faci ordine si disciplina in viata ta: sa scapi de fricile care stau atarnate pe acolo si care nu mai sunt de mult de actualitate, sa-ti prioritizezi responsabilitatile pentru ca iti vine sau nu sa crezi, viata se desfasoara si fara sa controlozi tu toate aspectele vietii tuturor persoanelor pe care le intalnesti, si partea cea mai frumoasa din tot programul, dupa ce am scapat de toate bagajele inutile, sa cautam acel sclipici care sa-ti decoreze din nou viata si care sa-ti aduca placerea si fericirea inapoi in viata. Pare complicat? Te asigur ca nu este nici macar pe jumatate atat de complicat pe cat crezi acum. Totul este sa stii ce ai de facut, si sa te apuci de treaba, inainte de a mai inghesui acolo alte cutii inutile peste gramada care deja sta sa cada peste tine.
Asa ca te astept sa ma contactezi. Eu sunt gata, am pregatit chiar si pamatuful, dar cheia este la tine!
Cat dureaza si cum se desfasoara aceste programe?
Toata lumea stie ce este curatenia de primavara! Este acel moment cand primavara invinge iarna, cand soarele si caldura dovedesc frigul si zapada, iar oamenii se simt mai fericiti si incep un nou ciclu al vietii. Natura se trezeste, iarba inverzeste, iar peisajul pana acum inghetat si pe alocuri deprimant este inlocuit de culoare si veselie!
Pachetul pe care ti-l propun exact asta face: iti innoieste bucuria, iti ofera un impuls in viata, chiar daca afara nu este neaparat primavara din punct de vedere calendaristic! In fapt, pentru tine poate sa fie primavara in fiecara zi a vetii tale daca asta iti doresti!
Pachetul acesta te ajuta sa scapi de cele mai evidente probleme cu care te confrunti – piedici pe care ti le pui singur in viata, situatii nerezolvate de ani de zile care te tin in loc captiv in situatii din care nu ai reusit sa iesi de ani de zile. Frici, si dependente nesanatoase, sentimente de negare si de autosabotare sunt inlaturate acum pentru a vedea lumina soarelui si a-ti putea pune ordine in viata. Te temi sa intri intr-un conflict si din cauza asta “compromis” este numele tau netrecut in buletin? Te temi sa ai o relatie sau te temi sa nu esuezi asa ca mai bine nu faci nimic? Acestea sunt doar cateva din posibilele probleme pe care le poti rezolva facand o mica curatenie de primavara in mintea si in viata ta.
Prima sedinta este de informare si in cadrul acesteia vom identifica problemele cu care te confrunti, unde esti acum si unde vrei sa ajungi. Tot atunci vom face un plan de lucru in etape si vom stabili de comun acord care dintre pachete ti se potriveste.
Pachetul 1 „Curatenia de primavara” contine o serie de 4 sedinte de hipnoza terapeutica.
Durata unei sedinte este de 90 minute. Durata totala a programului: 360 minute
Sedintele se vor desfasura saptamanal, astfel durata programului se intinde pe o perioada de 4 saptamani.
2. CURATENIE GENERALA
Acest pachet ti se adreseaza daca vrei sa sti cum te influenteaza trecutul, mergand pana in vietile anterioare si bagajele karmice cu care ai venit din ele. Pentru ca nu toate cutiile sunt noi, nu toate sunt din aceasta viata, ci unele dintre ele sunt mai vechi chiar decat ai crede. Nu avem o singura viata, iar tu ai mai trait pe aceasta planeta pana acum si cel mai probabil aceasta nu este ultima data cand o sa te nasti aici, asa ca toate acele experiente trecute, se aduna si ele cu bune si rele si se depoziteaza intr-un sipet frumos ornat care zace si el inghesuit pe undeva pe acolo prin debara. Uneori sipetul cu care ai venit este plin cu daruri pe care nu stii de unde le ai, cum ar fi pasiunea pentru arta, sau pentru limba franceza, sau o atractie inexplicabila catre zone de inedite de pe glob. Dar alteori sipetul tau ascunde si lucruri mai putin placute, frici ca cea de apa de exemplu, care nu are nici un sens pentru tine, mai ales ca nu ai avut experiente acvatice neplacute, plati karmice care te influenteaza si te indeamna sa echilibrezi balanta fata de un personaj sau altul. Asa ca atunci cand facem curatenia generala, descoperim si acel cufar vechi si ne uitam in el pentru a sterge praful dinauntru si a putea merge mai departe mai usor si mai fericit.
Bineinteles ca o curatenie nu este curatenie generala decat daca scapam si de panzele de paianjen prinse pe la colturi: frici, dependente, anxietati si sentimente de autosabotare, sunt si ele prinse in unghere unde nu ajunge soarele. Nu se vad imediat, dare ele sunt acolo: frica de a conduce masina, frica de a fi parasit, frica de singuratate, mancatul in exces sau timiditatea sunt doar cateva din posibilele probleme care s-au adaugat acolo de-a lungul timpului si de care trebuie sa scapi pentru ca nu-i asa, nu-ti folosesc la absolut nimic. Ba mai mult, chiar te incurca!
Prima sedinta este de informare si in cadrul acesteia vom identifica problemele cu care te confrunti, unde esti acum si unde vrei sa ajungi. Tot atunci vom face un plan de lucru in etape si vom stabili de comun acord care dintre pachete ti se potriveste.
Pachetul 2 „Curatenia generala” contine o serie de 8 sedinte de hipnoza impartite initial astfel: 4 sedinte de regresie in vieti anterioare + 4 sedinte de hipnoza terapeutica, dar numarul acestora poate varia in functie de situatia ta concreta si cu scopul urmarit.
Durata unei sedinte este de 90 minute. Durata totala a programului: 810 minute.
Sedintele se vor desfasura saptamanal, astfel durata programului se intinde pe o perioada de 9 saptamani (2 luni si o saptamana)
3. RENOVARE!
Uneori situatiile sunt mai complicate si o simpla curatenie nu este de ajuns, mai ales atunci cand ai inceput sa arunci (pardon, sa „depozitezi”) cutiile si prin casa, deoarece debaraua ta nu mai este de mult timp functionala, iar acum ti-ai transformat toata casa intr-o debara dezordonata plina de… nici tu nu mai stii ce mai este pe acolo.
In aceste situatii, daca tot te-ai apucat de treaba este bine sa aranjezi totul de la inceput. O sa vrei sa scoti totul afara, sa arunci ce nu-ti mai trebuie si sa pastrezi doar ce este cu adevarat important pentru tine. Intr-un fel este ca si cum te-ai muta intr-o casa noua sau te-ai naste din nou: poti sa aranjezi totul asa cum doresti de la bun inceput.
Acest program este COMPLET si se ocupa de tot: traume din vieti anterioare si cum iti influenteaza ele prezentul, depasirea fricilor si a blocajelor emotionale, sedinte de dezvoltare personala pentru a-ti gasi acel „ceva” care te reprezinta si pe care vrei sa-l arati tuturor. Iti place pictura? Acum esti in fata unei panze albe pe care poti desena ce-ti doresti!
Prima sedinta este de informare si in cadrul acesteia vom identifica problemele cu care te confrunti, unde esti acum si unde vrei sa ajungi. Tot atunci vom face un plan de lucru in etape si vom stabili de comun acord care dintre pachete ti se potriveste.
Pachetul 3 „Renovare!” contine o serie de 12 sedinte de hipnoza impartite astfel: 4 sedinte de regresie in vieti anterioare + 4 sedinte de hipnoza terapeutica + 4 sedinte de hipnoza pentru dezvoltare personala.
Durata unei sedinte este de 90 minute. Durata totala a programului: 1.170 minute.
Sedintele se vor desfasura saptamanal, astfel durata programului se intinde pe o perioada de 13 saptamani (3 luni si o saptamana)
Dupa ce te-ai hotarat care pachet este cel mai potrivit pentru tine, te poti intoarce aici pentru a stabili o programare si data de incepere a programului.
[bookly-form hide=”categories,services,date,week_days,time_range”] https://www.evolutiespirituala.ro/program-combinat-hipnoza-terapeutica-regresie-si-dezvoltare-personala/?feed_id=8887&_unique_id=624b1fdc0489f
„Este viata pe Pamânt rezultatul unui cumul de factori (precum timpul, selectia naturala si sansa) care au favorizat independent aparitia acesteia? Oare diversitatea si originea organismelor vii pot fi explicate printr-o cauza inteligenta?
Unlocking the Mystery of Life exploreaza aceste intrebari si prezinta dovezi ce sustin o idee care ar putea revolutiona gandirea stiintifica – teoria „designului inteligent.” – comentariu preluat de aici
Acest documentar analizeaza şi combate cu argumente ştiinţifice teoria evoluţionista a lui Darwin. Ei nu susţin creaţionismul neapărat ca nişte credincioşi dogmatici, ci spun doar că formele de viaţă existente pe pământ, de la cele mai simple, la cele mai complexe, pornind de la celulă la om, nu puteau fi rezultatul unor mutaţii genetice aleatoare, aşa cum susţine Darwin prin teoria evoluţionistă şi aduc numai dovezi ştiinţifice şi argumente de bun simţ.
Cum a apărut viaţa? Cred că nu a existat vreo altă întrebare care să mistifice omenirea mai mult decât aceasta. Descoperind misterul vieţii, este o călătorie fascinantă în interiorul unei celule vii, o lume microscopica elaborată, cu sisteme distincte care indică dovezi copleşitoare ale unui design inteligent.
Există o vie controversă între creaţionişti şi evoluţionişti. Mai nou, creaţionismul este condamnat de UE (citiţi aici). Ultimile descoperiri din genetică, biologie şi chimie tind să le contrazică pe ambele. Nu se aduce deloc în discuţie teoria evoluţionistă a lui Lamarck, prima teorie evoluţionistă, care susţine ereditatea caracterelor dobândite, care mai nou este luată din nou în vizor de epigenetică.
Azi, marile Lumini ale lumii spirituale comunică celor chemaţi Adevărul. Astfel aflăm că în natura înconjurătoare există o diversitate de materii eterice, de diferite grade, a căror fineţe este atât de mare, încât simţurile fizice nu sunt în stare să ni le reveleze. Aceste materii sunt animate deunde vibratorii , diferite de cele care animă materia vizibilă, tangibilă, în sânul lor existând o infinitate de vieţuitoare, de aceeaşi compoziţie cu mediul unde trăiesc.
Aceste afirmaţii, ca şi multe altele, sunt primite azi de lumea savantă cu neîncredere, ba chiar cu ironie, invocând întrebarea: „De ce nu se poate proba existenţa acestor materii şi forţe, de ce nu pot fi văzute, auzite şi pipăite de toţi oamenii?”
Răspunsul la această întrebare este următorul: Lumile hiperfizice, cu materiile şi forţele lor, nu pot fi văzute şi simţite, nu se poate lua cunoştinţă de existenţa lor, pentru că oamenii nu dispun deocamdată decât de organele de simţ necesare perceperii lumii fizice.
Este adevărat că omul are în fiinţa sa – pe lîngă organele de simţ fizice – şi organe de simţ impresionabile de prezenţa materiilor invizibile şi a entităţilor spirituale vieţuitoare în mediile hiperfizice, dar aceste simţuri dorm, stau latente în fiinţa noastră. Numai când aceste simţuri superioare vor fi puse în activitate, când vor fi chemate la viaţă, omul va deveni un medium între Cer şi pământ. Din acel moment el va auzi, simţi şi vedea materii şi fiinţe animate de alte forţe decât cele fizice.
Cu alte cuvinte, lumea hiperfizică este pentru om la fel cum este lumea culorilor pentru omul născut orb. El va auzi sunetele, va simţi cald sau rece, va pipăi lucrurile moi sau tari din lumea fizică, dar nu va avea nici o idee despre ceea ce înseamnă roşu, albastru sau verde. Mintea sa nu are posibilitatea să definească peisajele, perspectivele şi culorile, deoarece nu a avut niciodată un organ capabil de a primi vibraţiile luminii, care, sosind pe scoarţa cerebrală, se transformă în noţiuni de culori şi forme. In mintea orbului din naştere, lumea vizibilă de către un om sănătos nu provoacă nici o noţiune corespunzătoare; însă cu toate că nu o vede, ea există.
Faptul că cea mai mare parte din omenire nu vede fiinţele, materiile din lumile hiperfizice, nu este im argument că ele nu există. Dacă printr-o„minune” sau operaţie, orbul din naştere ar dobândi vederea, la început n-ar pricepe nimic, ar rămâne uluit, dar treptat, făcându-şi educaţia vizuală a imaginilor sosite pe cortex, ajunge să ia pe deplin cunoştinţă şi de acest domeniu necunoscut lui până atunci.
La fel s-ar întâmpla cu oricare dintre oamenii care dobândesc vederea spirituală. Dacă graţie unor evenimente neprevăzute, unei educaţii sau practici speciale, omul ajunge să-şi dezvolte simţurile superioare ale lumilor suprafizice, ar vedea forme şi ar auzi sunete neinteligibile la început, dar încetul cu încetul, obişnuindu-se cu ele, le va înţelege şi distinge unele de altele.
Pentru cunoaşterea acestei lumi invizibile se cer ani de zile de observaţii şi o continuă educaţie. Se petrece acelaşi fenomen ca în lumea fizică. Toţi oamenii au ochi; cei sănătoşi văd lucrurile şi fiinţele, dar oare toţi cunosc natura, funcţia şi rostul lor în angrenajul universului? Sunt necesari ani de studii pentru a le cunoaşte, deosebi şi afla rostul în decorul vast al naturii.
Unii oameni afirmă: „Deoarece noi, deocamdată, nu simţim, auzim sau vedem aceste lumi invizibile, înseamnă că nu a sosit timpul să le cunoaştem. Când va veni vremea, se vor dezvolta treptat şi simţurile superfizice din noi şi atunci le vom cunoaşte. La ce bun să ne batem capul cu ele de pe acum? Să terminăm cu deplina cunoaştere a lumii fizice, şi apoi omenirea va trece şi la cunoaşterea lumilor necunoscute”.
Argumentul este puternic în aparenţă, însă greşit în fond, şi iată de ce. Să presupunem că suntem chemaţi neapărat într-o ţară îndepărtată, unde va trebui să trăim mulţi ani. Ei bine, se cade să cunoaştem din vreme condiţiile în care vom trăi acolo, mediul şi influenţa lui asupra noastră. Bineînţeles că ajungând acolo, ne vom adapta, vrând-nevrând, acelui mediu, dar oare nu este mai bine să cunoaştem din vreme noile condiţii şi să ne pregătim pentru ele? Evident că da.
Aşa fiind, nu numai că nu este de prisos, dar chiar se impune să cunoaştem lumile invizibile, deoarece cunoscându-le din timp vom şti cum să ne comportăm atunci când dezbrăcând haina carnală, trupul, vom pătrunde în aceste lumi, unde ne vom desfăşura existenţa în forme noi de viaţă. Pregătiţi ca atare vom fi scutiţi să rătăcim ani şi ani în neştiinţă şi să pierdem astfel o vreme îndelungată până să ne obişnuim iarăşi cu „noua” noastră patrie spirituală, veche din veşnicia veacurilor fără număr.
În afara acestui motiv esenţial, se cade să luăm cunoştinţă de aceste lumi şi pentru faptul că ceea ce vedem pe pământ nu este decât efectul unor cauze aflate în lumea invizibilă. Aşa de exemplu: un om simplu constată cum telefonul transmite voci de la un loc la altul, vede cum tramvaiul circulă pe străzi, vede efectul, dar cauza care le pune în funcţiune – electricitatea – nu o vede, nu o cunoaşte. Acelaşi raport există şi între lumea fizică şi cea hiperfizică . Noi nu vom ajunge să cunoaştem pe deplin lumea fizică, lumea efectelor, până nu vom avea cunoştinţe despre lumea invizibilă, hiperfizică – domeniul cauzelor tuturor fenomenelor, lucrurilor şi fiinţelor vizibile pe pământ.
Ori de câte ori o problemă este complexă prin natura ei, se cade să se vină cu exemple cât mai numeroase. Iată un arhitect decis să proiecteze o casă . Acest om nu va îngrămădi material peste material, fără nici o ordine, fără necesitate şi în cantităţi de prisos. Mai întâi se foloseşte de gândirea şi imaginaţia sa,îşi croieşte în minte o formă de casă, cu o anumită distribuţie, cu un anumit aspect şi dimensiuni. După aceea aşterne pe hârtie ceea ce croise mental, şi încetul cu încetul, urmărindu-şi imaginaţia, face pe hârtie un plan. După acest plan, începe construcţia – realizarea fizică a unei concepţii. Cu alte cuvinte, întâi a fost o creaţie mentală, ideală, apoi a urmat realizarea ei într-o imagine, într- o formă aşternută pe hârtie, într-un proiect, şi în fine – realizarea ei în lumea fizică, cu material fizic. Ideea aparţine Lumii divine; imaginea, planul, aparţine lumii astrale; iar construcţia fizică aparţine lumii fizice.
Casa, opera fizică este trecătoare, pieritoare. Un foc, un cutremur o poate rade de pe suprafaţa pământului. Proiectul aşternut pe hârtie se poate distruge şi el, dar arhitectul are în minte imaginea casei, care nu se va distruge niciodată . Omul fizic, personalitatea creatoare va pieri şi ea, dar imaginea, creaţia sa mentală, va dura în vecii vecilor în lumea invizibilă, unde s-a imprimat ca pe o placă fotografică.
într-adevăr, universul este plin de o sumă de materii extraeterate, numite fluide. Aceste fluide au, printre alte însuşiri, calitatea de a fixa pe ele imaginile, ideile emise de oameni, îngeri, supraîngeri şi alte entităţi spirituale. Cu alte cuvinte, în spaţiile infinite se găsesc arhivele naturii, unde se imprimă toate gândurile, evenimentele şi sentimentele omenirii, fie întrupate, fie destrupate.
Tot ce există pe pământ – aer, apă, munţi şi câmpii, flora şi fauna, totul are influenţă asupra omului. Dar în afară de influenţele lumii vizibile, asupra fiecăruia din noi se exercită influenţe şi mai mari, şi mai puternice – influenţele lumilor invizibile. Noi suntem, la un moment dat, rezultatul influenţei mediului vizibil şi invizibil asupra noastră, şi al muncii depuse de spirit – stăpânul trupului – potrivit evoluţiei sale.
Să nu credem că ştim tot ce ne înconjoară. Chiar în lumea fizică – tangibilă, vizibilă şi cercetată cu simţurile noastre – se petrec o mulţime de fenomene de care rămânem neştiutori, pentru că simţurile noastre mărginite nu ni le fac cunoscute. De exemplu, se află înaintea noastră o statuie. Undele luminoase căzute pe această formă se reflectă şi vin la ochii noştri, de unde sunt transmise la centrul văzului aflat pe cortex, de aici la suflet, şi prin intermediul sufletului conştiinţa noastră, spiritul, traduce aceste vibraţii în culoare şi formă .
Dar oare cunoaştem noi totul despre această lumină? Nu, şi iată de ce. Se ştie că lumina ce scaldă cu vibraţiile ei suprafaţa pământului, vine de la soare. Dacă facem să treacă printr-o prismă o rază de lumină, vom vedea că ea se descompune în mai multe fâşii colorate, care întâlnind un ecran, ne dau spectrul solar, compus din şapte culori: roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet. Noi atât vedem cu ochii. Cu toate acestea, adevărul este că fâşia de lumină mai dă naştere, trecând prin prismă, şi altor culori, unele înaintea roşului – infraroşu, şi altele dincolo de violet – ultraviolet. Într-adevăr, dacă punem o lentilă în dreptul spaţiului gol dinaintea roşului şi aşezăm în focarul acestei lentile o bucată de fosfor, vom vedea că fosforul se aprinde, deoarece razele obscure, invizibile ochiului nostru, trecând prin lentilă, s-au concentrat, s-au manifestat sub formă de căldură, aprinzând fosforul. Prin urmare, înaintea roşului există unde vibratorii producătoare de căldură.
Dacă punem la finele spectrului un paravan şi alături de el o placă unsă cu o soluţie de cianură de potasiu, vom vedea cum această placă se va lumina sub acţiunea razelor ultraviolete.
Aşadar, există în razele soarelui culori infraroşii şi ultraviolete, invizibile ochilor noştri, dar sesizabile prin efectele lor.
După cum ochiul nostru nu vede decât între anumite limite, urechea noastră nu aude decât sunetele produse în aer cu o frecvenţă între 32-36.000 de vibraţii pe secundă. Or în natura fizică înconjurătoare se produc vibraţii de o frecvenţă mai înaltă de 36.000 Hz şi mai joase de 32 Hz; dar urechea noastră nu le percepe, nu le aude, ca şi cum n-ar exista.
De aici tragem concluzia că suntem scăldaţi din toate părţile de vibraţii – unele transmise prin aer, altele transmise prin eter – de care însă nu avem cunoştinţă, pentru că nu deţinem organe potrivite recepţionării lor.
Aşa de exemplu electricitatea – ale cărei unde se transmit prin eter – are de la 1.046.000 până la 35.000 milioane vibraţii pe secundă. Fluidul electric ce se scurge pe firele electrice nu este văzut de ochiul nostru, pentru că vibraţiile sale au o frecvenţă foarte mare. Dar imediat ce curentul electric întâmpină o rezistenţă în drumul său – un filament de bec electric – numărul vibraţiilor prin eter scade între 350 milioane şi 760 milioane de vibraţii pe secundă, filamentul devine luminos şi ochiul nostru vede lumina.
Până în prezent se cunosc 63 categorii de vibraţii, din care fac parte undele hertziene, undele nancy, undele x, y etc. Din acestea, noi nu percepem decât opt categorii, prin urmare avem cunoştinţă de prea puţin.
Să presupunem că nervul optic n-ar dispune de sensibilitatea dobândită până în prezent; desigur n-am avea nici o cunoştinţă de lumina soarelui, atmosfera din jurul nostru fiind întunecată. Să presupunem acum că nervul ochiului ar fi impresionabil de undele electrice; în acest caz noi am vedea totul în jurul nostru, graţie luminii emise de electronii care ne înconjoară din toate părţile. Astfel n-ar mai fi pentru noi, nici noapte, nici zi, ci o lumină continuă, atâta vreme cât electronii vor fi mânaţi mereu în vârtejul infinit de rapid al mişcării lor de rotaţie şi revoluţie.
Având în vedere acest principiu, înţelegem facultatea văzului şi auzului spiritual a unor persoane numite clarvăzătoare sau lucide.
Cu toţii primim vibraţii din lumea hiperfizică, dar rămânem nesimţitori la acţiunea lor, deoarece conştiinţa noastră nu răspunde la influenţa lor, nu sesizează sosirea lor. Clarvăzătorii, lucizii, primind aceste vibraţii, le înţeleg, conştiinţa lor ia act de prezenţa lor, şi ei văd fenomene, fiinţe, materii şi forţe la a căror descriere rămânem pe gânduri.
Evident că şi între lucizi există diferite grade: unii văd binişor, alţii bine şi alţii foarte bine, la fel ca în cazul văzului fizic comun. Pentru aceşti oameni, vederea în lumea invizibilă este un act involuntar – privesc şi văd. Ei pot vedea şi cu ochii deschişi şi cu ochii închişi, ceea ce denotă o independenţă între vederea fizică şi cea spirituală . Ei văd cartea pe care o au în mână, dar în jurul ei, prin ea şi dincolo de ea văd lumea invizibilă.
În această lume, luminoasă prin ea însăşi, prin care circulă valuri de materii subtile, se vede o mişcare deosebit de rapidă în toate direcţiile. Prin urmare lumea invizibilă este şi ea materială, animată de numeroase forţe, desfăşurate conform unor anumite legi. Aceste materii sunt de diferite densităţi, formate fiecare din particule eterice de anumite dimensiuni şi constituţii, materii dispuse unele deasupra altora, conform fineţii lor, dar în acelaşi timp pătrunzându-se rând pe rând, cele mai fine pe cele mai grosolane, sau cu particule mai mari.
În peregrinarea lui pe calea evoluţiei, timp de mii şi milioane de ani, omul abia a ajuns să-şi dezvolte inteligenţa. Graţie acestei inteligenţe, el face azi descoperiri din ce în ce mai numeroase şi mai uimitoare. După scurgerea a mii şi mii de ani şi veacuri, omul va deveni mai bun şi mai înţelept, iubind tot ceea ce-l înconjoară. În fine, când evoluţia omenească va fi spre sfârşit, pe lângă o înaltă inteligenţă şi o bunătate îngerească , omul va dobândi puteri deosebite, forţe divine. Atunci se va termina evoluţia omenirii pe această planetă. Masa umanităţii înaintată astfel, ridicată până la termenul final al existenţei sale terestre, va trece pe un alt corp ceresc, pentru a -şi continua diurnul evolutiv infinit, iar cei înapoiaţi, întârziaţii, vor fi trecuţi prin întrupări, pe un alt glob, de aceeaşi natură cu Pământul, ca să-şi continue drumul neterminat.
Constatăm că evoluţia omului necesită multe secole, şi totuşi fiecare dintre noi poate grăbi sau scurta durata acestei evoluţii. Aceasta presupune o metodă specială, o hotărâre nestrămutată, sacrificii mari, adică viaţa sfinţilor, a marilor mistici sau a yoghinilor. Prin alimentaţie şi meditaţie, prin retragerea departe de vâltoarea lumii, prin sfinţenia, iubirea şi jertfa manifestată pentru tot ce a creat Tatăl şi prin rugăciunile lor nesfârşite, aceşti oameni ajung să-şi activeze spiritul, dezvoltă forţele latente ascunse în adâncul lor, se iluminează şi dobândesc puteri divine şi cunoştinţe ignorate de omenire. Din rândul acestor oameni ieşeau savanţii de altădată, întemeietorii unei ştiinţe vaste, din care s-a oferit omenirii numai atât cât putea pricepe şi avea nevoie pentru avansarea ei.
Bietul savant de azi se străduieşte să ştie ce este eterul, cum este constituit atomul. Se zbate în ipoteze asupra vieţii, a constituţiei lui, dar nu va cunoaşte tainele vieţii decât în ziua în care îşi va ilumina fiinţa printr-o viaţă morală, corectă, conformă legilor divine – de blândeţe şi iubire pentru tot ce există în jurul său. Numai atunci spiritul său va lucra puternic prin cuirasa, prin învelişul său trupesc, şi va vedea cu ochii spiritului atomul mare cât roata plugului, îi va vedea constituţia, va înţelege viaţa şi evoluţia ei. Numai atunci când trupul său, când sistemul său cerebral va ajunge să vibreze ca şi atomul, savantul modern va ajunge să cunoască mai mult. Atunci nu va mai exista pentru el nici un mister privitor la atom. Va cunoaşte rând pe rând toate materiile invizibile, toate foiţele ce lucrează asupra lor şi toate cauzele fenomenelor petrecute în natură.
Reducând totul la materia fizică şi la legile ce o stăpânesc, savantul de azi nu poate, tocmai datorită acestui materialism feroce, să se înalţe în sfere mai înalte, să cunoască materii, legi, forţe şi fiinţe mai subtile, decât cele cunoscute în jurul său din copilărie.
In antichitate, cei dotaţi cu inteligenţă, cei pregătiţi de natură, se puneau sub conducerea unui mare preot, sfânt în conduita lui şi versat în cunoştinţe oculte şi ale naturii. Acesta, timp de 20-30 de ani, îi povăţuia pe discipoli, le descria şi arăta experimental tot ceea ce se referă Ia om şi natură. In tot acest timp discipolii, erau ţinuţi în locuri retrase, în plină natură, feriţi de influenţele lumii, de gândurile ei josnice, de pornirile ei pătimaşe, de influenţele ei magnetice. Somnul, alimentaţia, băile şi exerciţiile fizice, antrenamentele mentale şi rugăciunile, toate erau reprezentate şi executate cu scrupulozitate. An de an, se dezvolta în ei vederea în lumea invizibilă şi auzul în lumea tăcerii, a celor fără glas.
Când discipolul dobândea aceste două instrumente de cercetare a naturii, dincolo de materia tangibilă şi analizabilă, marele guru, iniţiat sau preot, începea să-i descrie lumea fizică şi lumea hiperfizică. Ii făcea cunoscută matematica, biologia, chimia şi aşa, rând pe rând, tot ce înconjoară pe om, natura întreagă. Odată intrat în stăpânirea lor, trecea la studiul foiţelor şi materiilor superfizice, a materiilor eteriforme, a fiinţelor invizibile ochilor fizici. Când – după ani de zile – îşi însuşea întreg acest domeniu, trecea la cunoaşterea originii şi a creaţiei universurilor, a vieţii şi a tuturor fiinţelor.
După aceea îşi încheia cariera de discipol cu aflarea celor mai înalte cunoştinţe îngăduite unui muritor – noţiuni referitoare la Creatorul lumilor şi atributele Sale.
Din ziua când a reuşit să-şi înfrâneze simţurile şi dorinţele, să-şi ordoneze gândurile, să respingă influenţele semenilor săi, el ieşea în lume, păşea în mijlocul omenirii, devenea la rândul său o mare lumină spirituală.
De acum înainte, cunoscător a ceea ce există pe pământ şi în Ceruri, el poate să -şi lase trupul pe pat, la umbra unui copac, într-un loc retras, iar împreună cu o parte din sufletul său să iasă şi să se îndepărteze de trup, să se ridice în spaţiu, ca un nor nevăzut, şi acolo să vadă, să cerceteze, să audă şi să primească sfaturile marilor Lumini spirituale, înaltele entităţi spirituale diriguitoare ale evoluţiei lucrurilor şi fiinţelor de pe planeta noastră.
În această fază, iniţiatul posedă puteri deosebite; poate face ceea ce omul numeşte „minuni”. El se ridică în aer, merge pe suprafaţa apei, stă în mijlocul flăcărilor, se face invizibil, vindecă boli şi face o serie nesfârşită de fapte, pentru că ştie să mânuiască toate materiile, cunoaşte secretul legilor ce le guvernează, realizând — asemenea unui mic creator — orice doreşte. Vai lui dacă o va face din vanitate sau împotriva semenilor săi!
Un asemenea om era privit – cum ar fi privit şi azi – ca un supraom, respectat de toţi. De la aceşti iniţiaţi au rămas până în zilele de azi ceea ce se mai cunoaşte, ca tradiţie, despre lumea superfizică.
fragment “DIN TAINELE VIEŢII ŞI ALE UNIVERSULUI”
prof. SCARLAT DEMETRESCU
TETRAEDRU STELAT 8 FETE
DODECAEDRU STELAT 12 FETE
ICOSAEDRU STELAT 20 FETE
We may request cookies to be set on your device. We use cookies to let us know when you visit our websites, how you interact with us, to enrich your user experience, and to customize your relationship with our website.
Click on the different category headings to find out more. You can also change some of your preferences. Note that blocking some types of cookies may impact your experience on our websites and the services we are able to offer.
These cookies are strictly necessary to provide you with services available through our website and to use some of its features.
Because these cookies are strictly necessary to deliver the website, refuseing them will have impact how our site functions. You always can block or delete cookies by changing your browser settings and force blocking all cookies on this website. But this will always prompt you to accept/refuse cookies when revisiting our site.
We fully respect if you want to refuse cookies but to avoid asking you again and again kindly allow us to store a cookie for that. You are free to opt out any time or opt in for other cookies to get a better experience. If you refuse cookies we will remove all set cookies in our domain.
We provide you with a list of stored cookies on your computer in our domain so you can check what we stored. Due to security reasons we are not able to show or modify cookies from other domains. You can check these in your browser security settings.
We also use different external services like Google Webfonts, Google Maps, and external Video providers. Since these providers may collect personal data like your IP address we allow you to block them here. Please be aware that this might heavily reduce the functionality and appearance of our site. Changes will take effect once you reload the page.
Google Webfont Settings:
Google Map Settings:
Google reCaptcha Settings:
Vimeo and Youtube video embeds:
You can read about our cookies and privacy settings in detail on our Privacy Policy Page.
Termeni si Conditii