302701 506361639395283 1034173670 n

COSMOSUL ÎMPOTRIVA PIEIRII OMENIRII

Fragment din cartea V. Ciorici – „Energii Malefice-Energii Benefice”

 

În august 1991, la CHIŞINĂU, un grup de entuziaşti eniologi „SENS” au recepţionat o telepatemă (temă telepatică) din partea uniunii civilizaţiilor cosmice TRIMEDON cu propunerea de a colabora. Experienţa negativă anterioară de comunicare existentă cu civilizaţiile cosmosului, teama de dezinformare şi altele, sănătoase, au fost foarte repede depăşite.

TRIMEDON ne-a cucerit încrederea.

Subiecţi ai uniunii TRIMEDON sunt civilizaţii de diverse nivele ale realităţii proteinice şi neproteinice, unite prin ideea conlucrării creative în favoarea absolutului, civilizaţii care au parcurs într-o măsură sau alta stadiul nostru de evoluţie, dar care au evitat pericolele denaturării legilor acestuia (ale absolutului – N.T.). Liderul neoficial este civilizaţia astrogenilor exigenici (cvasiplasmoizi) care trăiesc în a 6-a dimensiune şi care au conferit numele UNIUNII.

Tema şi conţinutul raportului au fost puse de acord cu colaboratorii noştri din cadrul acestei uniuni şi sunt adaptate în raport cu categoriile nivelului uman mediu de conştiinţă.

Fantasymemory

>>> Stimaţi colegi, reprezentanţi ai omenirii, TRIMEDON vi se adresează cu simpatie şi vă previne: Pe civilizaţia voastră o aşteaptă o încercare mult mai serioasă decât catastrofa ecologică sau războiul nuclear; acesta încercare este momentul corectării ordinare a planetei PĂMÂNT pe axele absolutului. Întârzierea în evoluţie vă va face incapabili să suportaţi acest fenomen cosmic natural. Dezvoltarea intelectual-spirituală a civilizaţiei voastre nu corespunde din start principiului triplicităţii transfizice a absolutului, care arată în felul următor:

Universul este un punct alcătuit din trei ipostaze spaţiale ale protonului a cărui natură şi parametrii descrişi de către savanţii voştri sunt adevăraţi doar din punct de vedere fizic în raport cu ansamblul acordului de frecvenţă a neutronilor creierului, acord care permite realizarea relansării piezilor* din stare virtuală în aşa zisul greper simfernal !

* PIEZ = valoare minimală a impulsului de modulaţie de frecvenţă ultraînaltă.

Transfizic acest lucru poate fi descris astfel: „Piezii cu sarcini spectrale roşie galbenă şi albastră care sunt în consonanţă cu armonia de până la o milă intră în interacţiune conform programelor absolutului şi creează diferite nivele ale realităţii cu diverse sisteme ritmice armonizate sau dezarmonizate”. În ansamblu se pot observa principalele legităţi ale formării dimensiunilor. Fiecare informaţie se prelucrează pentru formarea conştientizării după principiul triplicităţii.

evolutie spirituala

1.) Emoţii – joasă frecvenţă, dominantă de rezonanţă – este culoarea roşie, nota DO, ce corespunde primei dimensiuni.

2.) Emoţiile şi sentimentele. La cele cunoscute despre emoţii la care se adaugă frecvenţa medie, dă culoarea sarcinii, (adică frecvenţa de rezonanţă), aceasta fiind culoarea galbenă, nota MI, ce corespunde celei de a doua dimensiuni.

3.) Emoţiile sentimentele, raţiunea. La cele cunoscute deja se adaugă sarcina albastră, nota LA, înaltă frecvenţă, ceea ce corespunde

celei de a treia dimensiuni.

A patra dimensiune este ultraconştiinţa, frecvenţă ultraînaltă – altă octavă.

Într-o anumită fază bine determinată, de dezvoltare a organismului unic al „naturii planeto-raţionale” ia naştere fenomenul de disonanţă, de dezarmonie a frecvenţelor, a piezilor, fenomen practicat de rămânerea în urmă în raport cu diapazonul general propriu de frecvenţă al planetei. Astfel de disonizări duc la faptul că se strică corecţia de frecvenţă pe axele absolutului, ca şi cum s-ar acumula o greşeală şi atunci planeta într-un punct determinat al continuităţii spatiu-timp, reacţionează specific, la alţi parametrii ai substraturilor de spaţiu-timp tranfizice, deja fără purtători de raţiune.

evolutie spirituala2

Noi şi voi avem un singur UNIVERS şi legile evoluţiei în cadrul lui sunt generale pentru toţi.

LEGEA Nr. l

În mod obiectiv dezvoltarea Universului este asigurată prin prezenţa energiei de bază a iubirii în două ipostaze: în principiul complementarităţii şi principiul insuficienţei, împreună dând naştere principiului indeterminării.

LEGEA Nr. 2

Timpul şi Spaţiul = esenţa categoriei, care determină doar un nivel de conştiinţă a indivizilor, capabil într-o măsură sau alta să opereze cu

categorii transfizice.

LEGEA Nr. 3

Nivelul dimensiunii naturii conştient organizate este invers proporţional cu nivelele frecvenţei şi forţei energiei cinetice a gândului naturii în

raport cu nivelul piezului absolutului receptat în unitatea KEM-ului.

LEGEA Nr. 4

Universul este totalitatea sarcinilor protonice aflate în diverse stadii de reducţie şi care fără de sfârşit şi început, rezonează prin ele însele pe seama prezenţei în el al unui factor necesar al absolutului ale unor naturi raţionale aflate în evoluţie.

LEGEA Nr. 5

Mărimea lumii depinde de dimensiunea informaţiei pe care ea o poartă.

Denaturarea informaţiei sau încercarea de a ignora, prin procese ireversibile, care pot duce la pieirea absolutului. Mecanismul natural al lumilor aflate în expansiune este simplu : o compacticitate insuficientă a informaţiei pe volumul spaţiului duce la explozia corpului spaţiului ca şi cum ar fi consecinţa inoportunităţii unui obiect care involuează.

LEGEA Nr. 6

Căderea indivizilor din frecvenţele dominante ale valorii locale ale greverului infernal în direcţia frânării duce la o stare patologică, a cărei formă limită este asemenatoare cancerului şi în cazul prezenţei excitaţiei duce spre parametrii SIDEI.

LEGEA Nr. 7

Mutaţia armonioasă a începuturilor: creatoare fizice şi emoţionalsentimentală duce prin intermediul conştiinţei la supraconştiinţă, adică se

produce o mutaţie pozitivă.

maestrii ascensionati

Pornind de la aceste legi sunteţi obligaţi să ajungeţi la concluzia că este mai bine să mergeţi în direcţia măririi frecvenţei şi acurateţii pulsaţiilor gândirii, dat fiind că altă cale de evoluţie nu există. Suprapunându-se pe frecvenţa pulsaţiilor tripletelor componente ale absolutului se poate, ca relativ, fără pierderi, să suportaţi trecerea într-o altă, dimensiune, a patra. Aceasta nu este „o judecată dură”, nu este o pedeapsă, ci o sporire a frecvenţelor energiilor pentru care trebuie să fiţi pregătiţi. A fi pregătiţi pentru această sporire înseamnă să deveniţi geniu înzestrat cu o serie de capacităţi fenomenale.

Voi aveţi câteva corpuri dar nu vă indentificaţi în principal decât cu corpul fizic; de aceea pentru voi principiul complementarităţii îl reprezintă iubirea, adică direcţiile turbulente ale fluxurilor piezilor anexate unor câmpuri receptoare determinate, ale corpului fizic,

Principiul insuficienţei în percepţia voastră nu este iubirea, ci o acţiune rezonatoare ale câtorva diapazoane de frecvenţă a unui corp asupra celorlalte.

În raport de modul cum se va dezvolta lumea voastră pe mai departe, corecţia se va desfăşura într-un fel sau altul în conformitate cu termenele intensităţii şi cu calitatea cataclismelor. Cum va fi aceasta nu cunoaştem pe deplin. Voi sunteţi foarte neprognozabili, conştiinţa voastră colectivă este inconştienţa.

ingeri55

Dacă datele noastre vor reuşi să vă convingă, procedaţi în felul următor:

1.) Conştientizaţi-vă ca OMENIRE, debarasaţi-vă de toate felurile de izolare.

2.) Renunţaţi la calea tehnocratică de dezvoltare, care duce la impasul debilizării.

3.) Nu vă autorăsturnaţi din leagănul propriu fără protecţia celor vârstnici, reţineţi sfatul celor care au traversat această perioadă astfel.

4.) Purtaţi în UNIVERS iubirea, creşteţi în aşa manieră, încât, cândva, voi înşivă să fiţi capabili să întindeţi o mână de ajutor celor

mai tineri.

Şi să vă ajute LUMINA ADEVĂRULUI!

https://www.evolutiespirituala.ro/cosmosul-impotriva-pieirii-omenirii/?feed_id=6002&_unique_id=61f81a07aaab8

DOCUMENTAR EGIPTUL MAGIC Partea I

SERIE DE DOCUMENTARE EGIPTUL MAGIC – Partea I

THE MAGICAL EGYPT

Part I – The Invisible Science

Ştiinţa Invizibilă

 

DOCUMENTARE EGIPTUL MAGIC - Partea I
Documentare Egiptul Magic – Partea I

 

Începem astăzi o altă serie de documentare numită Magical Egypt, în 8 părţi (aproximativ 8 ore), despre secretele şi misterele ce învăluie civilizaţia egipteană antică.

Îţi mulţumim dragă Daniela Grigore şi pentru traducerea acestui prim episod din această importantă serie de documentare şi sperăm să traduci şi celelate părţi.

Această serie de documentare se bazează pe cercetările originale ale lui John Anthony West.

„Există o altă latură a Egiptului care nu este aşa de larg cunoscută. Egiptul este de asemenea tărâmul secretelor. O altă istorie, o istorie secretă, vorbeşte despre Egipt ca fiind un deţinător al unei înţelepciuni profunde şi ale unor abilităţi magice care au legătură cu o civilizaţie încă şi mai veche decât cea egipteană. Această istorie alternativă are paralele şi ecouri şi cu alte mituri şi culturi străvechi şi deasemenea cu multitudinea de societăţi secrete şi surse oculte. Aceast număr impresionant de paralele între istoriile care vorbesc despre alte civilizaţii ne ajută să avem o perspectivă unică a acestui alt Egipt.”

Un nou fel de contra-curent apare în jurul unor descoperiri surprinzătoare ale unui grup mic, dar în creştere, de oameni de ştiinţă, autori şi cercetători. Punctul central al acestei mişcări contra-curentului oficial, îl reprezintă ideea conform căreia Egiptul antic nu reprezintă ieşirea dintr-un privitivism, ci se pare că era o civilizaţie complet dezvoltată şi inexplicabil de avansată, ale cărei realizări ştiinţifice şi metafizice abia acum, încep să fie apreciate la adevărata lor valoare.

Un număr tot mai mare de dovezi ne sugerează că un capitol din istoria umanităţii, lipseşte. Autorul simbologist şi egiptolog John Anthony West, explorează doveziile unei ştiinţe sofisticate aflate în spatele realizăriilor inexplicabile ale Egiptului Antic.

A fost Egiptul moştenitorul unei cunoaşteri ştiinţifice şi spirituale care au aprţinut unei civilizaţii şi mai avansate şi mai timpurii?

Autorul de cărţi şi matematicianul Michael S. Schneider, ne vorbeşte în acest episod, despre geometria organică şi despre rolul numărului lui Fibonacci (proporţia de aur, secţiunea de aur, sau numărul de aur, 1,61803 …) în ceea ce priveşte viaţa.
Apoi West demonstrează prezenţa numărului de aur, în construcţiile de la Karnak – cunoscute deasemenea ca şi „Casa Vieţii”.

pentru mai multe informaţii puteţi vizita şi site-ul oficial al filmului: www.magicalegypt.com

.

Link documentar

Sursa https://www.evolutiespirituala.ro/serie-de-documentare-egiptul-magic-partea-i/?feed_id=5957&_unique_id=61f6c84c6d2fb

script hipnoza dorinta de anul nou noul tu vimeo thumbnail

Mituri si prejudecati despre Hipnoza

 

Din lipsa de informare si in mare parte datorita productiilor de divertisment (cinematografice sau show-uri de divertisment) exista anumite prejudecati legate de hipnoza in general.

Voi incerca sa aduc cateva lamuriri privind cate din informatiile care circula in acest moment sunt sau nu adevarate.

 

Unele dintre cele mai cunoscute mituri ar fi:

 

– „Nu las pe oricine sa-mi scormoneasca prin cap”  ––> FALS!

In timpul unei sedinte de hipnoza nimeni nu este „scormonit” prin cap sau prin alta parte. :) De fapt, hipnoza este o stare alterata de conștiința care se deosebeste de altele asemenea, prin gradul sporit de relaxare al subiectului supus transei hipnotice. Subiectul sedintei de hipnoza, este cel care are acces la informatie, hipnotizatorul fiind doar un ghid, un facilitator al acestei stari.

 

– „Am secrete si nu vreau sa le afle altcineva” ––> FALS!

In timpul unei sedinte de hipnoza, dvs sunteti cel/cea care aveti informatiile si puteti alege daca le impartasiti sau nu cu facilitatorul.  Nimeni nu va poate obliga sa spuneti ceva daca nu doriti sa faceti acest lucru. Este cazul sa mai precizez faptul ca fiecare sedinta se bucura de o maxima confidentialitate din partea noastra? Este cred de la sine inteles…

 

– „Nu vreau sa fiu penibil/a in timp ce sunt sub hipnoza” ––> FALS!

Scopul hipnozei nu este acela de a face oamenii sa se simta prost. Trebuie sa intelegeti ca exista hipnoza de scena si hipnoza terapeutica. Din motive comerciale si de divertisment, hipnoza de scena este cea mai cunoscuta. Desi ambele pornesc de la aceeasi baza comuna, ele difera tocmai datorita scopului pt care este indusa transa. Daca in cadrul unui spectacol de divertisment subiectii hipnotizati se manifesta „ciudat” si intr-un fel poate stanjenitor pt acestia, acest lucru se intampla tocmai datorita scopului pt care toata lumea se afla in acel loc: show-ul de divertisment. In cazul hipnozei in scop terapeutic sau regresiv, scopul inducerii transei hipnotice este total diferit de cel de divertisment, si cu siguranta nimeni nu are de ce sa se manifeste intr-un fel stanjenitor.

 

– „Nu vreau sa las pe nimeni sa-mi controleze corpul” ––> FALS!

Acest lucru a fost introdus in constiinta colectiva (culmea, chiar prin procedee de hipnoza usoara) in mare masura de productii cinematografice care prezinta personaje prestand diverse actiuni impotriva vointei lor. In realitate, chiar in starea de hipnoza cea mai profunda fiind, nimeni nu va intreprinde nici o actiune impotriva vointei proprii si a preceptelor sale etice si morale. Daca asa ar fi stat lucrurile, cu siguranta s-ar fi gasit persoane care sa hipnotizeze personalul bancar si sa-i determine sa le aduca pe terasa cate un sac cu bani din cand in cand :D

 

Voi incheia aceasta serie de mituri, mentionandu-l pe acela care spune: „ma tem ca nu voi mai putea iesi din starea de transa”. Acest lucru este de asemenea FALS, deoarece nimeni nu a ramas vreodata blocat in starea de transa, ba dimpotriva cei mai multi au relatat ca ar fi dorit sa ramana mai mult timp acolo, deoarece se simteau foarte bine in acea stare. In cel mai rau caz, chiar si in situatia in care din exterior apare vreun stimul extern nedorit, iesirea din transa indusa se face spontan odata cu deschiderea ochilor subiectului hipnotizat.

 

Ce trebuie sa retineti despre desfasurarea unei sedinte de hipnoza si nu este foarte cunoscut:

– Clientul trebuie sa-i PERMITA terapeutului sa-l hipnotizeze. Terapeutul nu poate sa faca nimic fara acceptul clientului.

 

– Clientul stie tot timpul ce se intampla cu el si aude permanent vocea terapeutului.

 

– Clientul poate intrerupe sedinta de hipnoza oricand doreste, prin deschiderea ochilor sau prin a se misca brusc.

 

– Exemple de situatii in care ati fost in stare de hipnoza fara ca nici macar sa va dati seama de acest lucru: cand priviti o emisiune sau un film la TV, cand cititi un ziar sau o carte, in momentele de dinainte de a adormi.

 

In concluzie, sentimentele de retinere atunci cand vine vorba despre hipnoza nu sunt deloc justificate, asupra hipnozei fiind aruncat intentionat un val de mister inca din timpuri indepartate, cand nu se stia foarte bine despre ce este vorba. Un rol major in aruncarea aurei de mister asupra hipnozei, l-au avut si ina il au aceia care foloseau/folosesc numere de hipnoza si magie in spectacole de circ sau in spectacolele de divertisment televizate sau nu.

 

Rolul transei hipnotice este acela de a ne (re)descoperi si ajuta in dezvoltarea si autocunoasterea personala, in intarirea stimei de sine, sau in a ajuta la rezolvarea unor situatii delicate cum ar fi depresie, stari de anxietate, adictii, atacuri de panica, fobii, ticuri, dureri etc.

 

Catalin Bogdan – Hipnoterapeut Acreditat AAH & CoE & IPHM & CIT.

 

  https://www.evolutiespirituala.ro/mituri-si-prejudecati-despre-hipnoza/?feed_id=5912&_unique_id=61f576cc7d8d3

parintele arsenie boca13

Gheorghe Vâlcea – tâmplarul părintelui ARSENIE BOCA – „Unul ca el se naşte o dată la o mie de ani”

I-a sculptat crucea de mormânt părintelui Arsenie Boca. A lucrat, ca tâmplar, alături de el, timp de 12 ani, devenind buni prieteni. Astăzi, Gheorghe Vâlcea este unul dintre puţinii martori ai ultimilor ani petrecuţi pe pământ de părintele Arsenie

 

„Să-mi faci crucea”

Noiembrie, 1989. Afară ninge uşor şi fulgii se lipesc de fereastră. Dalta muşcă încet din lemnul tare. Printre lacrimi, cu o durere surdă în inimă, tâmplarul a sculptat deja un nume – „Arsenie”. Ar trebui să mai scrie încă un cuvânt. Doar atât. „Ieromonahul”. Un­spre­­zece litere. Dar nu poate. Durerea îl apasă din ce în ce mai tare şi gândul că nu-l va mai vedea niciodată pe părintele Arsenie Boca îi sfredeleşte inima. Îi răsună în minte cuvintele de la ultima întâlnire: „Să vii la mine la mor­mânt, că te voi putea ajuta mai bine decât acum”. Dar despărţirea e prea grea şi-i întu­necă nădejdea. Începe să lucreze la prima lite­ră. Un „I” înalt şi zvelt, desenat chiar de părintele Arsenie în timp ce se afla pe patul de moarte. Încet, pri­virea i se împăienjeneşte şi lacrimile îi curg pe obraz.

Părintele Arsenie venise în urmă cu câte­va luni la el, la spital. Pe Gheorghe Vâlcea îl chi­nuia o dure­re cumplită de picioare. Suferea de ea încă din tinereţe, dar acum nu-i dădea nici­cum pace, aşa că se inter­nase. Părintele a sosit neanunţat. În salon, câţiva bărbaţi îşi omorau timpul jucând zaruri şi flecărind lucruri lu­meşti. Când a deschis uşa, au înlemnit cu toţii. În jurul bărbatului cu barbă albă şi ochi sfredelitori plutea ceva, o boare de sfin­ţenie nenumită, care te ţintuia. A venit la el la pat şi i-a spus simplu – „Nea Vâlcea, aş dori să vii cu mine să-ţi arăt ce trebuie să mai faci la Prislop”.

arsenie-boca-5
Rugămintea l-a năucit. Stătea înlemnit în pat, cu picioarele betege, iar părintele Arsenie îl ruga să plece! S-a străduit să-i facă pe plac, iar mă­dularele, până atunci bicisnice, l-au ascultat. Încet, ca prin minune, a putut păşi fără să mai simtă du­rerea aceea sfâşietoare. Au plecat împreună din spi­tal. Pe drum, i-a spus la fel de direct: „Nea Vâlcea, eu voi pleca dincolo. Am de la Dom­nul o altă misiune. După ce voi părăsi lumea asta, totul se va schimba în ţa­ră. Nu-ţi pot spu­ne amănunte, pentru că i-aş pa­nica pe oameni. Dar voi fi ală­turi de tine mereu. Din lu­mea cea­laltă, te voi putea aju­ta mai mult. Să vii la mine la mormânt”.

L-a ascultat buimăcit. Deşi bă­trân, părintele Arsenie era în plină putere. Şi acum îi vorbea de moarte şi de lumea cealaltă! L-a crezut, dar a sperat mereu, până în ultima cli­pă, că nu va fi aşa. Că părintele va mai face un miracol, încă unul, în­tre atâtea sute câte săvârşise în tim­pul vieţii, şi-şi va prelungi şederea în lume. Însă, cu tim­pul, nădejdea aceasta s-a risi­pit. Părintele l-a pus să-i lucre­ze şi crucea. Una simplă, de lemn, acoperită cu scân­du­ră, aşa cum îşi mai dăltuiesc şi acum ţă­ranii din Ţara Zarandului, locul în care părintele văzuse lumina zilei. De scris n-a scris nimic pe faţa ei. A aşteptat până în ultima clipă. Era acasă, la Comarnic, când a primit vestea: „Vino la Sinaia. Domnul bătrân a murit”. Atunci a simţit că ceva se rupe din el. Tot drumul l-a străbătut plângând.

Lacrimile îi curg şi acum, când îşi aminteşte cum terminase crucea. Cea mai grea a fost ultima literă, un „L” încârligat şi bătrân, aşa cum mai văzuse doar pe lespezile voievozilor – „Arsenie Ieromonahul”. Atât. Aşa voise părintele, desenând el însuşi literele pe patul de moarte. Un testament care să fie pus la căpătâiul lui. O cruce la care se vor închina sute de mii de oa­meni, mulţimi ce se vor scurge ca un fluviu de rugăciune spre mor­mântul smerit de la Prislop. „De dincolo vă voi putea aju­ta mai mult!”.

mormantul-parintelui-arsenie-boca-1
Manastirea Prislop

Desenele unui artist

„Dacă ar veni cineva la mine şi mi-ar spune că pot săpa un tunel până la capătul pământului, ca să-l întâlnesc din nou pe părintele Arsenie Boca, să ştiţi că aş fi gata să sap! Toată viaţa! Aşa foc mi-a lăsat în inimă omul ăsta!”

Gheorghe Vâlcea e şi el acum un om în vârstă. De câte ori aminteşte de părin­tele, ochii i se îm­pă­ienjenesc de lacrimi. Anii l-au ajuns din urmă, dar nu l-au po­topit. Deşi e aproape octogenar, continuă să lucreze şi acum în atelierul lui din Co­marnic. Aici, printre scânduri, cuie şi dălţi, a petrecut împreună cu marele du­hov­nic al Ardealului ani în şir. Ultimii doi­spre­zece ani ai vieţii pă­rin­te­lui. Cei mai e­nig­ma­tici şi mai pu­ţin cu­noscuţi. Cei în care „domnul bă­trân”, aşa cum îl numeau apro­piaţii pentru a-l scăpa de ochiul nevăzut al Securităţii, se retrăsese la Sinaia, pentru a se pregăti de marea trecere. Pe atunci, Gheorghe Vâlcea era încă în puterea vârstei.

„Erau ultimii ani ai comunismului. Mă ştia lumea de tâmplar, iar un cunoscut a venit la mine şi mi-a spus că e nevoie de nişte lucrări la Sinaia. Am mers acolo la o casă în care locuiau nişte femei. Pe urmă am aflat că erau de fapt măicuţe, date afară din mânăstire de comunişti, cu decretul din 1959. M-am gândit – , dar am continuat să lucrez după nişte schiţe pe care măicuţele mi le adu­ceau”.

Desenele erau de o frumuseţe aparte. Gheor­ghe lucrase până atunci în multe locuri şi văzuse nenumărate modele. Dar acestea erau altfel. Păreau ieşite din mâna unui artist. Unul foarte înzestrat. Le-a întrebat pe măicuţe cine le face, iar acestea i-au răspuns că au o ingineră credin­cioasă la Sebeş. „Nu le-am crezut! Ştiam eu cum lucrează inginerii… Aici era mână de artist. Unul mare, dăruit cu talent. Dar nu am zis nimic. Am lucrat după acele modele timp de doi ani de zile. Până-ntr-o zi”.

 parintele-arsenie-boca

Chiliile ridicate după planul părintelui

A venit la el pe neaşteptate. Era îmbrăcat în haine civile, pentru că, de când fusese alungat din mânăstire, vieţuia dis­cret, ascuns de ochii celorlalţi, într-un anonimat deplin. Un bătrân dis­tins, zvelt, cu ochi pătrunzători. Atât de pătrunzători, încât i-au ră­mas până astăzi întipăriţi în minte lui Gheorghe. I-a spus direct: „Nea Vâlcea, tu nu mă cunoşti pe mine, dar eu te cunosc foarte bine. De astăzi ră­mâi în fa­milia noastră”. Întâl­ni­rea l-a bul­versat. „Mi-a schimbat starea lăun­trică. Nu era un om ca noi. Părea din altă lu­me”. Aşa s-au apropiat unul de ce­lălalt. O întâmplare apar­te avea să-i dez­văluie meşterului Gheorghe Vâl­­cea dragostea deplină a părintelui şi smerenia sa. O sme­renie de om sfânt.

Lucrau la Mânăstirea Sinaia, la acoperiş, Gheorghe Vâlcea meşte­rind sus şiţa, iar părintele, de jos, dându-i indi­caţii. La un moment dat, sleit de oboseală, a trebuit să coboare şi să plece acasă. Părintele Arsenie a crezut că-l supă­rase cu ceva. A doua zi l-a aşteptat cu o ceaşcă de ceai şi, după ce au luat micul dejun, s-a ridicat şi l-a luat în braţe. Pe nepregătite: „Nea Vâlcea, te rog să mă ierţi dacă ieri ţi-am greşit cu ceva! Iartă-mă, că şi eu te voi ierta, şi n-o să mai scapi de mine, nici în lumea asta, nici în cealaltă”. Din îmbrăţişarea aceea caldă s-a zămislit o mare prietenie. Una mai presus de timp. „De atunci, părin­tele mi-a rămas în suflet. A fost o legătură cu un om care e mai presus de noi, o legă­tură care depăşeşte lu­mea aceas­ta. El nu mă supărase cu nimic, dar era de o delicateţe extraordinară şi a vrut să fie sigur că sunt cu cugetul împăcat. De atunci, ne-am văzut mereu”.

Anii din urmă ai părintelui Arsenie Boca au fost ani de anonimat aproape deplin. Deghizat în straie civile, interzicându-le celorlalţi să-l mai numească „părinte”, pentru a nu atrage atenţia Securităţii, marele duhovnic se strecura prin vremuri. Pleca adesea de la Sinaia la Comarnic, pentru a adăsta ceasuri întregi în atelierul lui Gheorghe Vâlcea. Vorbeau câte-n lună şi-n stele. În încăperea micuţă, marele duhovnic de la Sâmbăta de Sus, cel la a cărui predică se adunau mii de oameni, moşea acum la naşterea la cer a unui singur suflet. Încet, cu răbdare şi cu multă dragoste. „Eu învăţam de la el, întrebându-l despre lumea asta şi, mai ales, despre cealaltă, iar el ucenicea la mine, că-l deprin­deam cu meşteşugul lucrării lemnului. Era tare smerit! Mă asculta întotdeauna cu atenţie. Niciodată nu mă contrazicea. Mulţi spun că era un om dur. Nici pome­neală! Era un suflet bun şi foarte blând. Se apropia de tine cu o aşa delicateţe, cu atâta prietenie, încât nu puteai să-i rezişti. Eu le-am mai spus celor care vorbesc despre el că l-au întâlnit, dar nu l-au cunoscut. Eu unul l-am cunoscut foarte bine. Şi vă pot spune că vor trece sute de ani până când vom mai avea parte de un asemenea părinte. Unul ca el se naşte o dată la o mie de ani!”

Pelerinaj-la-mormantul-Parintelui-Arsenie-Boca--28-nov-2009

Miracolul

Îşi internase soţia la Institutul Parhon. În ultimul timp, nu se simţise bine. Au fost pe la mai mulţi doctori şi, în cele din urmă, ajun­seseră la Bucureşti. Când i-au dat vestea, era pe hol, aşteptând-o. Soţia avea cancer, unul aflat într-un stadiu foarte grav. Me­dicii îi spuseseră clar – şanse de scăpare nu prea sunt. Poate una la o mie, aşa că ar trebui să se consoleze cu gândul că o va pierde. A rămas năucit. Ce să facă, încotro să se îndrepte? L-au îndru­mat spre spita­lul Filantropia, suge­rân­du-i să o opereze, poate că îi va mai prelungi zilele. Acolo, medicul a privit analizele, apoi l-a între­bat, scurt, dacă are credinţă în Dumnezeu. „I-am răspuns că am, iar el mi-a zis să mă rog, pentru că numai din cer poate veni o scăpare”. A fugit direct la Sinaia, la părintele Arsenie. Era disperat. „Pe tren am plâns încon­tinuu. Nu ştiam unde să mă mai ascund de oameni”.
Părintele l-a primit ca de obicei. Senin, liniştit, aşa cum era întotdeauna. A început de îndată să-i vorbească de Mânăstirea Prislop, de câte au de făcut acolo. „Încerca să-mi dis­tragă atenţia, dar mie nu-mi stătea mintea decât la so­ţia mea. Nu aveam copii, ea era sufletul meu, iar părin­tele singura nădejde. Am tot aşteptat clipa potrivită să-i spun de necazul meu, când, la sfârşit, mi-a zis chiar el: . Nu apucasem să-i zic nimic de boala ei, în tot răstimpul am vorbit doar de lucrările de la Prislop. Dar părintele avea darul înaintevederii şi a ştiut tot timpul prin ce trec, fără să-i spun. Am ple­cat întărit”.

După trei zile, femeia a intrat în operaţie. Gheorghe Vâlcea a aşteptat pe holurile spitalului, frământând ru­găciuni, aninând nădejdi. Minutele se făceau cea­suri, ceasurile zile. Îşi pu­sese încrederea în rugăciunile pă­rin­telui, dar în clipele acelea, speran­ţele se năruie. Deodată, din sala de ope­raţie a ieşit o doctoriţă. Era răvă­şită. A spus precipitată că: „domnul doc­tor Bălănescu a amuţit după in­ter­venţie. A început operaţia, dar înăun­tru nu a mai găsit nimic, nicio tu­moră! Acum s-a închis în cabinet şi nu mai primeşte pe nimeni. Aşteptăm şi rezultatul biopsiei, şi dacă nici de la laborator nu iese nimic, înseamnă că e un miracol!”. Miracol a şi fost. Când ajunge în acest punct, vocea bătrânului tâmplar tre­mură din nou. A fost momentul în care a văzut pe viu puterea rugăciunilor părintelui Arsenie. Atunci a înţeles pe deplin cu cine fusese prieten atâţia ani. S-a întors la Sinaia şi marele duhovnic i-a spus zâmbind – „Ai văzut puterea lui Dumnezeu! Acum ai încredere în mine?”. O privesc pe soţia lui Gheorghe Vâlcea. Umblă prin curte ca un prâsnel, robotind printre flori. E rodul viu al unei nădejdi împlinite.

parintele-arsenie-boca-28-noiembrie_20fcaa6d09369b
Dar acesta nu a fost singurul miracol făcut de pă­rintele Arsenie. S-a mai întâmplat şi cu un prieten de-al lui Gheorghe Vâlcea. Fusese internat la spital la Azu­ga, iar doctorii i-au spus că mai are de trăit doar două luni de zile. Îşi pierduse orice nădejde. Faţa lui se înnegrise de boală, ca un tăciune. „Mă durea sufletul de el, că eram tare buni prieteni. Aşa că l-am rugat să se externeze şi să mergem la părintele Arsenie. El nu mai trăgea nădejde că scapă, dar a venit cu mine”. Părintele i-a primit în grădină şi a început să le vor­bească de planurile sale de viitor. Ca de obicei, nu se concentra pe durere şi boală, ci încerca să mute accen­tul spre nădejde. „La sfârşit, a venit la prietenul meu şi i-a trecut mâna de pe piept până spre pântece şi i-a spus: . Atât! Am plecat, iar prietenul meu nici nu s-a mai întors la spital. În câteva zile s-a pus pe picioare. Trăieşte şi acum şi e sănătos. Tun! Vindecarea s-a petrecut îna­inte de revoluţie, iar de atunci nu a mai avut nicio pro­blemă serioasă cu sănătatea”.

De dincolo de mormânt

Gheorghe Vâlcea a fost ultimul care a ieşit din groapă. Ar fi rămas acolo pentru totdeauna, lângă cel la care ţinuse atât de mult. Nu mai ştie decât că l-au prins preoţii în braţe. De văzut nu vedea nimic, din pricina lacrimilor. Apoi zilele s-au scurs, şi între el şi plecarea la Domnul a părintelui s-au aşternut anii. La mormânt au început să vină oamenii. Din ce în ce mai des, din ce în ce mai mulţi. Pelerinii po­vesteau miracole, călu­gării găseau izbăvire în ispite. Părintele Arsenie nu refuza pe nimeni. Aşa cum îi spusese domnului Gheorghe Vâlcea, din cealaltă lume lucra cu mai multă putere.

Ani de-a rândul s-a numărat şi el printre ei. A continuat să lucreze la mânăstire la Prislop. Poarta de la intrare e sculptată de el, şi la fel şi ceea ce e dăltuit în lemn prin mânăstire. Din când în când, urca în faţa crucii ieşite din mâinile lui. Îngenunchea şi se ruga părintelui. Nu-i spunea multe vorbe. Ştia sfântul ce are nevoie. Până într-un an, de curând, când boala de picioare l-a secerat din nou. A mers la spital, a cer­cetat doctori, dar za­darnic. Durerile nu-l pă­ră­seau. Şi-a adus atunci aminte de ce-i spusese marele duhov­nic – „să vii la mor­mânt!”. Şi-a ve­nit. A plecat din spital cu greu, pentru că nu se simţea bine. Chinuit, a ajuns la Prislop şi s-a pră­buşit în faţa crucii părin­telui. L-a rugat să-l ierte, i-a spus că e neputincios şi că acum e ultima oară când vine să-l cerceteze. Bă­trâneţele l-au ajuns, pi­cioarele îl dor, aşa că de acum îi va vorbi de acasă.

arsenie boca mormant
Când s-a ridicat, a sim­ţit că durerile îl pără­sesc. Se simţea mai bine. A mers câţi­va paşi, apoi a coborât sprinten până la mânăstire. Era ca nou. „Şi să ştiţi, aveţi cuvântul meu, că sunt om bătrân, de atunci nu am mai avut probleme cu picioarele.

https://www.evolutiespirituala.ro/gheorghe-valcea-tamplarul-parintelui-arsenie-boca-unul-ca-el-se-naste-o-data-la-o-mie-de-ani/?feed_id=5867&_unique_id=61f4254c15d24

ADN UMAN

ADN-ul uman este programabil

 

Human DNA

 

ADN-ul uman este un “internet biologic”, superior în multe aspecte celui artificial. Cele mai recente cercetări științifice, realizate de cercetătorii ruși explică direct sau indirect fenomene precum clarvederea, intuiția, actele de vindecare spontană realizate de la distanță, vindecarea de sine, tehnici de afirmare, lumina/aura neobișnuită din jurul oamenilor (precum cea din jurul maeștrilor spirituali), influența minții asupra tiparelor de vreme și multe altele. În plus, există dovezi pentru un nou tip de medicină în care ADN-ul poate fi influențat și reprogramat prin cuvinte și frecvențe, FARĂ a extrage și înlocui genele.

Doar 10% din ADN-ul nostru este folosit pentru construirea proteinelor. Acest procent face subiectul cercetărilor oamenilor de știință occidentali, fiind examinat și clasificat. Restul de 90% este considerat “ADN nefolosit”.

Cercetătorii ruși, convinși că natura nu poate greși, au început să cerceteze și acel 90% de ADN nefolosit. Acestora li s-au alăturat lingviști și geneticieni. Rezultatele lor, constatările și concluziile sunt pur și simplu revoluționare! Potrivit acestora, ADN-ul nu este responsabil doar pentru construcția corpului nostru, ci, de asemenea, servește la stocarea datelor și în comunicare. Lingviștii ruși au descoperit că, codul genetic, mai ales cel de 90%, aparent inutil, urmează aceleași reguli ca toate limbajele noastre umane. În acest scop ei au comparat regulile sintaxei (felul în care cuvintele sunt puse împreună pentru a forma fraze si propoziții), semantica (studiul de sens în forme lingvistice) și regulile de bază ale gramaticii.

Ei au descoperit că alcaloizii ADN-ului nostru urmează o gramatică regulată și au reguli fixe, exact ca limbile noastre. Deci, limbajele umane nu au apărut accidental, ci sunt o reflectare a ADN-ului nostru.
Biofizicianul rus și biolog molecular Pjotr Garjajev și colegii săi au explorat, de asemenea, comportamentul vibrațional al ADN-ului. Concluzia a fost:. “Cromozomii vii funcționează exact ca și calculatoarele solitonice / holografice, folosind radiația laser a ADN-ului endogen.” Acest lucru înseamnă că au reușit, de exemplu, să moduleze o anumită frecvență, iar cu ajutorul unei raze laser să influențeze frecvența ADN-ului și prin urmare, informația genetică în sine. Deoarece structura principală a perechilor de ADN-alcalin și a limbajului (cum am explicat mai devreme) au aceeași structură, nici o decodare de ADN nu este necesară.

Se pot folosi pur și simplu cuvinte și propoziții din limbajul uman! Acest lucru, de asemenea, a fost experimental dovedit! Substanța ADN vie (în țesutul viu, nu în vitro) va reacționa întotdeauna la raze laser modulate de limbă și chiar la unde radio, în cazul în care sunt utilizate frecvențele adecvate.

Aceasta explică în cele din urmă și științific, de ce afirmațiile, formarea autogenă, hipnoza și altele asemenea, pot avea astfel de efecte puternice asupra oamenilor și corpurile lor. Este absolut normal și firesc pentru ADN-ul nostru să reacționeze la limbaj. În timp ce cercetătorii occidentali extrag gene singulare din ADN și le introduc în altă parte, rușii au lucrat cu entuziasm la dispozitive care pot influența metabolismul celular prin frecvențe radio potrivite și luminoase, modulate adecvat și astfel reparând defectele genetice.

Grupul de cercetare condus de Garjajev a reușit să dovedească faptul că, cu această metodă, cromozomii deteriorați de razele X, de exemplu, pot fi reparați. Ei au capturat chiar modele de informare ale unui anumit ADN și l-au transmis altuia, astfel reprogramând celulele de la un alt genom. Astfel, au transformat cu succes, de exemplu, embrionii de broască în embrioni de salamandră, pur și simplu prin transmiterea tiparelor de informație ADN! În acest fel, întreaga informație a fost transmisă fară nici unul dintre efectele secundare sau dezechilibrele întâlnite atunci cand se extrag și reintroduc genele unice de ADN. Aceasta este ceva de necrezut, o revoluție care poate transforma lumea! Toate acestea, prin simpla aplicare de vibrații și limbaj în loc de vechiul procedeu de operare! Acest experiment indică imensa putere a geneticii cu unde, care are în mod evident o influență mai mare asupra formării organismelor decât procesele biochimice ale secvențelor alcaline.

Dar cea mai mare descoperire este că fiecare persoană poate acționa asupra ADN-ului fără să aibă nevoie de nici un fel de dispozitiv! Se pot obține aceste rezultate prin propria putere, iar știința se va opri în cele din urmă să mai râdă de astfel de idei și va confirma și explica rezultatele. Și nu se termină aici. Oamenii de știință ruși au descoperit că ADN-ul nostru poate cauza tipare perturbatoare în vid, producând astfel găuri de vierme magnetizate! Găurile de vierme sunt echivalentele microscopice ale așa-numitelor poduri Einstein-Rosen din vecinătatea găurilor negre. Acestea sunt legături de tunel între zone complet diferite din univers, prin care informațiile pot fi transmise în afara de spațiului și timpului. ADN-ul atrage acești biți de informație și îi transmite către conștiința noastră. Acest proces de hipercomunicare este cel mai eficient într-o stare de relaxare. Stresul, grijile sau un intelect hiperactiv poate bloca hipercomunicarea cu succes, sau informația va fi complet distorsionată și inutilă.

ADN-ul este un superconductor organic care poate lucra la temperatura normală a corpului. Supraconductorii artificiali necesită temperaturi extrem de scăzute între 200 și 140 ° C pentru a funcționa. Așa cum s-a descoperit recent, toți supraconductorii sunt capabili să stocheze lumină și astfel, informații. Aceasta este o explicație a modului în care ADN-ul poate stoca informații. Nu există un alt fenomen legat de ADN și găurile de vierme. În mod normal, aceste găuri de vierme foarte mici sunt foarte instabile și se mențin numai pentru mici fracțiuni de secundă. În anumite condiții (a se citi despre aceasta în cartea lui Fosar/Bludorf) găurile de vierme stabile se pot organiza, formând domenii de vid distincte în care greutatea poate fi transformată în energie electrică.

Domeniile de vid sunt mingi auto-radiante de gaz ionizat ce conțin cantități considerabile de energie. Există regiuni din Rusia unde astfel de mingi radiante apar foarte des. După confuzia care a urmat în momentul în care au fost descoperite, rușii au început programe de cercetare masivă, care au dus în cele din urmă la unele dintre descoperirile menționate mai sus. Mulți oameni văd domeniile de vid ca mingi strălucitoare pe cer. Se uită cu uimire la luminițele strălucitoare și se întreabă, ce ar putea fi. M-am gândit odată: “Hei voi de acolo, de sus!. Dacă se întâmplă să fiți un OZN, zburați în triunghi. “Și deodată, bilele de lumină s-au mutat într-un triunghi. Sau au “alunecat” pe cer ca pucurile de hochei pe gheață. Au început să accelereze de la zero la viteze nebunești, în timp ce glisau ușor pe cer. Una a rămas pe loc și am crezut, ca mulți alții, că acestea trebuie să fie OZN-uri. Celelalte prietenoase au zburat în triunghiuri, aparent doar pentru că m-am rugat. Acum, rușii au găsit în regiunile unde domeniile de vid apar des că, uneori aceste sfere de lumină zboară de la sol în sus spre cer și că aceste mingi pot fi ghidate de gândire. S-a descoperit de asemenea faptul că domeniile de vid emit unde de joasă frecvență și că aceste unde sunt, de asemenea, produse și de creierul nostru.

Și din cauza aceastei similarități ele sunt capabile să reacționeze la gândurile noastre. Aceste sfere de lumină pot conține energii imense și sunt capabile de a evolua în genele noastre. Mulți învățători spirituali produc astfel de bile vizibile sau coloane de lumină în meditație profundă sau în timpul lucrului cu energie, care declanșează senzații plăcute și nu cauzează nici un rău. Se pare că abilitatea de a face aceasta depinde de un echilibru interior și de calitatea și proveniența domeniului de vid. Există unii profesori spirituali (tânărul englez Ananda, de exemplu), care aparent nu are aceste abilități, însă, când cineva încearcă să-i facă o fotografie în timp ce stă de vorbă sau meditează în starea de hipercomunicare, se obține doar o imagine a unui nor alb pe un scaun. În unele proiecte de vindecare a Pământului astfel de efecte de lumină apar, de asemenea, pe fotografii. Pur și simplu aceste fenomene au de a face cu forțe gravitaționale și anti-gravitație și sunt în legătură cu găurile de vierme și hipercomunicarea și, prin urmare, cu energii din afara timpului și structura spațiului nostru.
Știința oficială știe de existența anomaliilor de gravitație de pe Pământ (care contribuie la formarea domeniilor de vid), ca fiind în proporție de unu la sută. Dar, recent, s-a descoperit că anomaliile gravitaționale sunt între trei și patru la sută. Unul dintre aceste locuri este Rocca di Papa, la sud de Roma (locația exactă în cartea “Vernetzte Intelligenz” ). Obiecte zburătoare rotunde, de toate tipurile, care sfidează logica și-i face pe sceptici să se agațe de teoria iluziei optice pot fi văzute în acea zonă și nu numai acolo.

 

https://www.youtube.com/embed/CERoYfMfdiA https://www.evolutiespirituala.ro/adn-ul-uman-este-programabil-video/?feed_id=5822&_unique_id=61f2d38fe85a0

Povestea unei experiente in preajma mortii

Povestea unei experiențe în preajma morții

În 1982 am murit de cancer în faza terminală. Boala mea era inoperabilă şi orice fel de chimioterapie pe care mi-ar fi prescris-o nu ar fi făcut altceva decât să mă transforme, din ce în ce mai mult, într-o legumă. Mi se dăduseră între şase şi opt luni de viaţă. În anii ‘70 eram un consumator ahtiat de informaţii şi mă întristam din ce în ce mai mult din cauza crizei nucleare, a crizei ecologice şi aşa mai departe. Aşa că, în lipsa unei baze spirituale, am început să cred că natura făcuse o greşeală şi că noi eram, de fapt, asemenea unui organism canceros aflat pe planetă. Percepeam oamenii că fiind un soi de cancer şi cu asta m-am ales. Asta m-a ucis. Aveţi mare grijă cum vedeţi lumea. Acest lucru se răsfrânge asupra voastră, mai ales dacă viziunea voastră este negativă. Acest lucru m-a dus pe mine la moarte. Am încercat diverse metode alternative de vindecare, dar nimic nu mi-a folosit. Aşa că am stabilit că totul era, de fapt, între mine şi Dumnezeu. Nu mă mai confruntasem niciodată până acum cu Dumnezeu, de fapt nu avusesem niciodată de-a face cu El. Nu aveam niciun fel de preocupări spirituale la vremea respectivă, dar am început o călătorie pentru a afla despre spiritualitate şi despre modurile alternative de vindecare. M-am apucat să citesc tot ce se putea despre subiectul respectiv, pentru că nu voiam să am vreo surpriză dincolo. Aşa că am început să citesc despre diverse religii şi filosofii. Toate erau foarte interesante şi mi-au dat speranţa că exista ceva dincolo.

.
Îmi amintesc că m-am trezit într-o noapte, acasă, pe la 4:30 şi am ştiut că venise timpul. Asta era ziua în care aveam să mor. Aşa că mi-am chemat câţiva prieteni şi mi-am luat la revedere. Mi-am trezit îngrijitoarea şi i-am spus. Făcusem o înţelegere cu ea că îmi va lăsa cadavrul în pace şase ore, pentru că citisem că se întâmplă tot soiul de lucruri interesante atunci când mori. Am adormit la loc.Următorul lucru pe care mi-l amintesc este începutul unei experienţe tipice în apropierea morţii. Dintr-o dată, am fost perfect conştient că stăteam în picioare, dar corpul meu era aşezat în pat. În jurul meu era un fel de întuneric. Mă simţeam mai viu în afara corpului decât în viaţa obişnuită. Totul era atât de viu, încât puteam vedea fiecare cameră din casă. Puteam vedea şi acoperişul casei, împrejurimile ei şi chiar dedesubtul casei.

.
Era o Lumină care strălucea. M-am întors spre Lumină, care era foarte asemănătoare celei descrise de alţi oameni în experienţele lor din apropierea morţii. Era atât de minunată. Este tangibilă, o poţi simţi. Este ademenitoare; vrei să te duci spre ea, aşa cum te-ai arunca în braţele tatălui său mamei tale ideale. Pe măsură ce am început să mă mişc către Lumină, am ştiut intuitiv că, dacă merg către Lumina, voi muri. Aşa că mergeam spre Lumină şi spuneam: „Te rog să aştepţi un minut; stai doar o secundă. Vreau să mă gândesc la asta, aş vrea să-ţi vorbesc înainte să plec”. Spre surprinderea mea, în acel punct, întreaga experienţă s-a oprit. Vă puteţi controla experienţa de după moarte. Nu vă aflaţi într-un vârtej incontrolabil. Aşa că dorinţa mea a fost respectată şi am avut o discuţie cu Lumina. Lumina lua permanent diferite forme, Iisus, Buddha, Krishna, mandale, imagini şi semne arhetipale. Am întrebat-o: Ce se întâmplă aici? Te rog, Lumină, explică-mi. Chiar vreau să ştiu care este realitatea situaţiei. Nu pot pune exact în cuvinte, pentru că era un fel de comunicare telepatică.

.
Lumina mi-a răspuns. Informaţia care mi-a fost transferată era că, în timpul experienţei tale de după moarte, credinţele tale sunt cele care dau forma feedback-ului pe care îl primeşti în faţa Luminii. Dacă eşti budist sau catolic sau fundamentalist, primeşti feedback legat de ceea ce era credinţa ta. Ai ocazia să o priveşti şi să o examinezi, dar majoritatea oamenilor nu o fac. După cum mi-a revelat mie Lumina, mi-am dat seama că ceea ce vedeam cu adevărat era matricea Sinelui nostru Superior. Cu toţii avem un Sine Superior, sau o parte suprasufletească a fiinţei noastre. El mi s-a revelat în cea mai adevărată formă energetică a sa. Singurul fel în care o pot descrie cu adevărat este că Fiinţa Sinelui Superior este mai mult un canal. Nu arăta aşa, dar este o conexiune directă la Sursă, pe care o avem fiecare dintre noi. Suntem direct conectaţi la Sursă. Aşa că Lumina îmi arăta matricea Sinelui Superior. Eu nu eram angajat în nicio religie anume. Prin urmare, asupra acestei stări de fapt primeam feedback în timpul experienţei mele după moarte.

.
Continuând să cer Luminii să mă lămurească, să-mi explice, am înţeles ce este matricea Sinelui Superior. Avem o reţea în jurul planetei, la care sunt conectate toate Individualităţile Superioare. Este precum o companie grozavă, un nivel următor, subtil de energie care ne înconjoară, nivelul spiritului, ca să spunem aşa. Apoi, după câteva minute, am mai cerut lămuriri. Chiar doream să ştiu despre ce este vorba în Univers şi, de data asta, eram gata să plec. Am spus: Sunt gata, ia-mă! Atunci, Lumina s-a transformat în cel mai frumos lucru pe care l-am văzut vreodată: o mandala de suflete umane de pe această planetă. Adusesem aici viziunea mea negativă a ceea ce se întâmplă pe planetă. Aşa că am întrebat Lumina, rugând-o să mă lămurească şi am văzut, în această mandala magnifică, cât de frumoşi suntem cu toţii în esenţa noastră, în nucleul nostru. Suntem cele mai frumoase creaţii.

.
Sufletul uman, matricea umană pe care o formăm împreună este absolut fantastică, elegantă, exotică, orice. Nu pot spune destul despre felul în care mi s-a schimbat părerea despre Fiinţele umane în acel moment. Am spus: O, Doamne, nu ştiam cât suntem de frumoşi! La orice nivel, sus sau jos, în orice formă v-aţi afla, voi sunteţi cea mai frumoasă creaţie. Revelaţiile primite de la Lumina continuau fără oprire. Apoi am întrebat Lumina: Asta înseamnă că Omenirea va fi salvată? Atunci, asemenea unei explozii de trâmbiţe cu o ploaie de lumini spiralate, Marea Lumină a vorbit: Ţine minte asta şi nu uita niciodată; voi vă salvaţi, voi vă răscumpăraţi şi voi vă vindecaţi. Aţi făcut-o întotdeauna. O veţi face întotdeauna. Aţi fost creaţi cu puterea de a face asta, încă dinainte de începutul lumii.

.
În acea clipă am înţeles şi mai mult. Am înţeles că AM FOST DEJA SALVAŢI, şi ne-am salvat pe noi înşine, pentru că am fost proiectaţi să ne corectăm, asemenea întregului Univers al lui Dumnezeu. La asta se referă “a doua venire”. I-am mulţumit Luminii lui Dumnezeu, din toată inima. Cel mai bun lucru pe care am putut să-I spun au fost următoarele cuvinte simple de mulţumire: O, dragă Dumnezeule, dragă Universule, dragă Sine Superior, Îmi Iubesc Viaţa. Lumină părea să mă aspire şi mai profund. Era ca şi cum Lumina m-ar fi absorbit complet. Lumina Iubirii este ceva de nedescris. Am intrat într-un alt tărâm, mai profund decât cel precedent, şi am devenit conştient de ceva mai mult, mult mai mult. Era un şuvoi enorm de Lumină, vast şi plin, adânc în Inima Vieţii. Am întrebat ce era. Lumina mi-a răspuns: Acesta este fluviul vieții. Bea din această apă bogată, după dorinţa inimii. Aşa am făcut. Am luat înghiţituri, una după alta. Să bei Viaţa însăşi! Eram în extaz. Atunci Lumina a spus: Ai o dorinţă. Lumina ştia totul despre mine, trecutul, prezentul şi viitorul. Da! am şoptit.

.
Am cerut să văd restul Universului, dincolo de sistemul nostru solar, dincolo de toate iluziile omeneşti. Lumina mi-a spus atunci că pot să merg odată cu Şuvoiul. Am făcut-o şi am fost purtat prin Lumină, către capătul tunelului. Am simţit şi am auzit o serie de explozii sonice foarte blânde. Ce mai goană! Dintr-o dată, mi s-a părut că sunt lansat de pe planetă, pe acest şuvoi de Viaţă. Am văzut Pământul dispărând. Sistemul solar, în întreaga lui splendoare, a trecut uşor pe lângă mine şi a dispărut. Cu o viteză mai mare decât cea a luminii am zburat prin centrul Galaxiei, absorbind din ce în ce mai multă cunoaştere, pe măsură ce înaintam. Am aflat că această Galaxie şi întreg Universul sunt pline de diferite forme de VIAŢĂ. Am văzut multe lumi. Vestea bună este că nu suntem singuri în Univers! Pe măsură ce călătoream pe şuvoiul de conştienţă prin centrul Galaxiei, şuvoiul se desfăcea în extraordinare valuri fractalice de energie. Supraaglomerările Galaxiei, cu toată înţelepciunea lor străveche, zburau pe lângă mine. Primul gând a fost că mergeam undeva, chiar călătoream. Dar apoi mi-am dat seama că, pe măsură ce şuvoiul se mărea, propria mea conştienţă se extindea şi ea, pentru a cuprinde tot ce era în Univers! Toată creaţia trecea pe lângă mine. Era o minune de neimaginat! Eram cu adevărat un Copil Minune; un prunc în Lumea minunilor! În acel moment, m-am regăsit într-o tăcere profundă, dincolo de limitele liniştii. Puteam vedea sau percepe VECIA, dincolo de Infinit. Eram în Vid. Eram în pre-creaţie, înainte de Big Bang (Marea Explozie). Trecusem dincolo de începutul timpului/ Primul Logos/ Prima Vibraţie. Eram în Ochiul Creaţiei. Am simţit că atingeam Faţa lui Dumnezeu. Nu era un sentiment religios. Pur şi simplu, am fost una cu Viaţa şi Conştienţa Absolută. Când spun că am putut vedea sau percepe veşnicia, spun că am putut experimenta modul în care Creaţia, în întregimea ei, se autogenerează. Era fără început şi fără sfârşit. Acesta e un gând care îţi lărgeşte mintea, nu-i aşa?

.
Oamenii de ştiinţă percep Big Bang-ul asemenea unui eveniment unic, ce a dat naştere Universului. Am văzut, în timpul experienţei mele de viaţă după moarte, că Big Bang a fost doar unul dintr-un număr infinit de alte Big Bang-uri care creează Universuri, încontinuu şi simultan. Singurele imagini care se pot apropia oarecum de asta, în termeni umani, ar fi acelea create de supercomputerele ce folosesc ecuaţii de geometrie a fractalilor. Oamenii din antichitate ştiau toate astea. Ei spuneau că Dumnezeu crease periodic noi Universuri, expirând şi recrease alte Universuri, inspirând. Aceste epoci erau numite Yuga. Ştiinţa modernă a numit asta Big Bang. Mă aflam în conştienţa absolută, pură. Puteam vedea sau percepe toate marile explozii Big Bang sau Yuga, cum se creau şi se recreau. Am intrat instantaneu, simultan, în toate. Am văzut că absolut fiecare părticică a creaţiei are, la rândul său, puterea de a crea. Este foarte dificil de explicat. Încă nu am cuvinte să descriu lucrul ăsta.

.
Mi-au trebuit ani întregi, după ce m-am întors din experienţa mea în preajma morţii, să găsesc cuvinte care să descrie experienţa Vidului. Pot să vă spun acum aşa: Vidul este mai puţin decât nimic şi totuşi, mai mult decât orice există! Vidul este zero absolut, haosul ce dă naştere tuturor posibilităţilor. Este Conştienţa Absolută, cu mult mai mult decât Inteligenţa Universală. Vidul este golul sau nimicul dintre manifestările fizice. Este SPAŢIUL dintre atomi şi componentele lor. Ştiinţa modernă a început să studieze acest spaţiu. Ea îl numeşte punctul Zero. Ori de câte ori se încearcă să fie măsurat, instrumentele depăşesc scală, sau, cum s-ar spune, tind spre infinit. Până acum nu a fost găsită o modalitate de a măsura, cu precizie, infinitul. În corpul vostru şi în Univers există mai mult spaţiu zero decât orice altceva! Ceea ce misticii denumesc Vid, nu este un vid. Este atât de plin de energie, un alt fel de energie, care a creat tot ceea ce suntem. Totul, începând de la Big Bang, este vibraţie, de la primul Cuvânt care este prima vibraţie. Biblicul EU SUNT în realitate are un semn de întrebare după el. EU SUNT- Ce sunt eu? Astfel, creaţia este Dumnezeu care explorează Sinele lui Dumnezeu, în orice fel imaginabil, într-o explorare continuă prin fiecare dintre noi. Am început să văd, în timpul experienţei mele în preajma morţii, că tot ceea ce există este Şinele, literalmente Sinele vostru, Sinele meu. Totul este marele Sine. De aceea ştie Dumnezeu chiar şi atunci când cade o frunză. Lucrul acesta este posibil pentru că, oriunde te-ai afla, acolo este centrul Universului. Oriunde se află orice atom, acela este centrul Universului. Există Dumnezeu în acela şi există Dumnezeu în Vid.

.
Atunci când exploram Vidul, în timpul experienţei mele în preajma morţii, şi toate acele Yuga sau creaţii, mă aflam complet în afara timpului şi spaţiului, aşa cum le cunoaştem noi. În această stare extinsă am descoperit că, de fapt, creaţia înseamnă Conştienţa Absolută Pură, sau Dumnezeu, care intră în Experienţa Vieţii, aşa cum o ştim noi. Vidul însuşi este lipsit de experienţă. Este înaintea vieţii, înainte de prima vibraţie. Dumnezeirea înseamnă mai mult decât Viaţă şi Moarte. Prin urmare, există chiar mai mult de experimentat în univers decât Viaţa şi Moartea! Când am înţeles acest lucru, încheiasem cu Vidul şi doream să mă întorc la Creaţia sa, sau Yuga. Părea lucrul cel mai normal de făcut. Atunci m-am întors brusc prin cea de-a doua Lumină, sau Big Bang, şi am auzit mai multe explozii de catifea. Am mers pe şuvoiul conştienţei, înapoi prin întreaga Creaţie, şi ce mai călătorie a fost! Supraaglomerările Galaxiilor au trecut prin mine, aducându-mi şi mai multă înţelegere. Am trecut prin centrul Galaxiei noastre, care este o gaură neagră. Găurile negre sunt marile procesoare sau reciclatoare ale Universului.

.
Ştiţi ce se află de cealaltă parte a unei găuri negre? Suntem noi; Galaxia noastră, care a fost reciclată dintr-un alt Univers. În întreaga ei configuraţie energetică, Galaxia arăta asemenea unui oraş fantastic al luminilor. Toată energia de pe această parte a Big Bang-ului este Lumină. Fiecare subatom, atom, stea, planetă, chiar şi conştienţa însăşi sunt alcătuite din Lumină şi au o frecvenţă şi/sau o particulă. Lumina este vie. Totul este alcătuit din Lumină, chiar şi pietrele. Aşa că totul este viu. Totul este alcătuit din Lumină lui Dumnezeu; totul este foarte inteligent. Atunci când eram purtat pe şuvoi, am putut vedea, în cele din urmă, că se apropia o Lumină imensă. Am ştiut că era Prima Lumină; Matricea Luminoasă a Sinelui Superior a Sistemului nostru Solar. Apoi, întregul nostru Sistem Solar a apărut în Lumină, însoţit de una dintre exploziile acelea de catifea. Am putut vedea toată energia pe care o generează acest Sistem Solar şi este un spectacol incredibil de Lumină! Am putut auzi Muzica Sferelor. Sistemul nostru Solar, asemenea tuturor corpurilor cereşti, generează o matrice unică de Lumină, sunet şi energii vibraţionale. Civilizaţiile avansate de pe alte sisteme stelare pot detecta în Univers Viaţa, aşa cum o ştim noi, după amprenta energetică şi vibraţională a matricei. Este o joacă de copii. Copilul minune al Pământului (Fiinţele umane) face chiar acum o grămadă de zgomot, asemenea copiilor care se joacă în curtea Universului.

.
Lumina mi-a explicat că nu există moarte; suntem Fiinţe nemuritoare. Suntem vii dintotdeauna! Am înţeles că facem parte dintr-un sistem natural viu, care se reciclează permanent. Nu mi s-a spus niciodată că trebuie să mă întorc. Am ştiut că va trebui. Era firesc, după tot ceea ce văzusem în timpul experienţei mele în preajma morţii. Nu ştiu cât timp am fost cu Lumina, în timp uman. Dar a venit momentul în care am înţeles că toate întrebările mele îşi primiseră răspuns şi că întoarcerea mea era iminentă. Când spun că toate întrebările mele căpătaseră răspuns dincolo, chiar asta vreau să spun. Toate întrebările mele au primit răspuns. Fiecare om are o viaţă diferită şi întrebări diferite, la care caută răspuns. Unele dintre întrebările noastre sunt universale, dar fiecare dintre noi explorează acest lucru pe care îl numim Viaţă în felul său personal unic. Aşa se întâmplă cu orice formă de viaţă, de la munţi, până la orice frunză din vreun copac. Acest lucru este foarte important pentru noi, cei din acest Univers. Pentru că totul contribuie la Imaginea Generală, la deplinătatea Vieţii. Noi suntem, literalmente, Dumnezeu care explorează Sinele lui Dumnezeu, într-un Dans infinit al Vieţii. Unicitatea noastră sporeşte întreaga Viaţă. Când am început întoarcerea către ciclul vieţii, nu mi-a trecut nicio clipă prin minte, nici nu mi s-a spus, că mă voi întoarce în acelaşi trup. Am avut încredere deplină în Lumină şi în procesul Vieţii. Atunci când şuvoiul s-a unit cu marea Lumină, am cerut să nu uit niciodată revelaţiile şi sentimentele legate de ceea ce am învăţat dincolo. A urmat un da. L-am simţit ca şi cum sufletul mi-ar fi fost sărutat.

.
Apoi am fost dus înapoi prin Lumina în tărâmul vibraţional. Întregul proces s-a repetat, cu şi mai multe informaţii care mi-au fost transmise. M-am întors acasă şi mi s-au dat lecţii din experienţa mea în preajma morţii, legate de mecanismul reîncarnării. Mi s-au dat răspunsuri la toate micile mele întrebări: Cum se face asta? Cum se face ailaltă? Am ştiut că mă voi reîncarna. Pământul este un mare procesator de energie şi conştiinţa individuală se dezvoltă din asta, în fiecare dintre noi. Mă gândeam la mine ca devenind om pentru prima dată, şi eram fericit să fiu aşa. Din ceea ce am văzut, aş fi fericit să fiu şi un atom în acest Univers. Un atom. Aşa că, să fiu o parte umană a lui Dumnezeu‚ asta este cea mai minunată binecuvântare. Este o binecuvântare dincolo de orice ne închipuim noi că poate fi o binecuvântare. Pentru fiecare dintre noi, să fim partea umană a acestei experienţe este ceva teribil şi magnific. Fiecare dintre noi, oriunde şi oricum ar fi, ratat sau nu, este o binecuvântare pentru planetă, exact în locul în care se află.

.
Am trecut prin procesul reîncarnării, aşteptându-mă să ajung un bebeluş undeva. Dar mi s-a dat o lecţie despre cum evoluează identitatea şi conştienţa individuală. Am fost atât de surprins când am deschis ochii. Nu ştiu de ce, pentru că o înţelesesem, dar a fost totuşi o surpriză atât de mare să mă întorc în acest corp, înapoi în camera mea, cu cineva care mă privea, plângând în hohote. Era infirmiera mea. Ea renunţase să mai spere după o oră şi jumătate după ce mă găsise mort. Corpul meu era rigid şi inflexibil. S-a dus în cealaltă cameră. Atunci m-am trezit şi am văzut lumina afară. Am încercat să mă ridic şi să mă duc spre ea, dar am căzut din pat. Infirmiera a auzit zgomot, a venit în fugă şi m-a găsit pe podea. Când mi-am revenit, am fost foarte surprins şi, în acelaşi timp, plin de veneraţie faţă de ceea ce mi se întâmplase în timpul experienţei mele în preajma morţii. La început, toate amintirile călătoriei mele pe care le am acum, încă nu existau. Continuăm să alunec din lumea asta şi întrebam într-una: Trăiesc? Lumea asta părea mai ireală decât cealaltă. După trei zile mă simţeam din nou normal, mai clar şi totuşi diferit de felul în care mă mai simţisem vreodată în viaţă. Amintirile experienţei mele au revenit mai târziu. Nu vedeam nimic rău în nicio Fiinţă umană pe care o văzusem vreodată. Înainte, eram cu adevărat plin de prejudecăţi. Credeam că mulţi oameni erau nişte rataţi. De fapt, credeam că toţi, în afară de mine, erau nişte rataţi. Dar acum am scăpat de toate astea.

.
Cam după 3 luni un prieten mi-a sugerat să fac nişte analize, aşa că m-am dus să mă scaneze şi aşa mai departe. Mă simţeam cu adevărat bine şi mă temeam să nu primesc veşti proaste. Mi-l amintesc pe medicul de la clinică privind scanările dinainte şi cele după, zicând: Ei bine, nu mai este nimic aici. Am spus: “Cu adevărat este un miracol”. El a răspuns: “Nu, astfel de lucruri se mai întâmplă, se numesc remişii spontane.” Părea destul de neimpresionat. Dar aici era vorba de un miracol şi eu eram impresionat, chiar dacă nimeni altcineva nu era. În timpul experienţei mele în preajma morţii am coborât în ceea ce s-ar putea numi Iad şi a fost foarte surprinzător. Nu am văzut Satana sau răul. Coborârea mea în Iad a fost o coborâre în mizeria umană, în ignoranţa şi întunericul lipsei de cunoaştere. A părut a fi o eternitate jalnică. Dar fiecare dintre milioanele de suflete din jurul meu avea o mică stea de Lumină, care îi stătea oricând la dispoziţie. Dar nimeni nu părea să-i acorde atenţie. Erau atât de prinşi în propria durere, traumă şi suferinţă. Dar, după ceea ce mi-a părut o eternitate, am început să chem Lumina aceea, asemenea unui copil care îşi strigă părinţii în ajutor.

.
Atunci, Lumina s-a deschis şi a format un tunel care a venit direct la mine şi m-a izolat de toată frica şi durerea. Asta este, în realitate, Iadul. Aşa că, ceea ce facem este să învăţăm să ne ţinem de mână, să ne apropiem unii de alţii. Porţile Iadului sunt acum deschise. Ne vom uni, ne vom prinde de mâini şi vom păşi împreună afară din Iad. Lumina a venit la mine şi s-a transformat într-un Înger auriu, imens. Am spus: Eşti Îngerul Morţii? Mi-a transmis că era suprasufletul meu, matricea Sinelui meu Superior, o parte foarte veche a noastră. Apoi am fost dus în Lumină. Curând, ştiinţa noastră va cuantifica spiritul. Va fi minunat, nu-i aşa? Reuşim să facem acum dispozitive care sunt sensibile la energia subtilă, sau la energia spiritului. Fizicienii folosesc acceleratoare de particule pentru a zdrobi atomii şi a vedea din ce sunt formaţi. Au ajuns până la nivelul quarcilor şi aşa mai departe. Ei bine, într-o bună zi vor ajunge până la acel lucru mic ce ţine totul laolaltă şi îl vor numi: Dumnezeu. De abia acum începem să înţelegem că şi noi creăm, pe parcurs ce avansăm. Cum am văzut aievea, în timpul experienţei mele am ajuns pe un tărâm unde există un punct în care ne transmitem întreaga cunoaştere acumulată şi începem să creăm următorul fractal, următorul nivel. Avem puterea de a crea, pe măsură ce explorăm. Acesta este Dumnezeu, care se extinde prin noi.
De la întoarcerea mea, am trăit experienţa Luminii în mod spontan şi am învăţat cum să ajung în acel spaţiu aproape oricând în timpul meditaţiei mele. Fiecare dintre voi poate face asta. Nu este nevoie să muriţi sau să aveţi o experienţă în preajma morţii pentru a face acest lucru. Sunteţi dotaţi pentru asta, aveţi deja tot ce vă trebuie. Corpul este cea mai minunată Făptură de Lumina din câte există. Corpul este un Univers de Lumină incredibilă. Spiritul nu ne forţează să anulăm acest corp. Nu asta se întâmplă. Nu mai încercaţi să deveniţi Dumnezeu; Dumnezeu devine voi. Aici. L-am întrebat pe Dumnezeu: “Care este cea mai bună religie de pe planetă? Care este cea corectă?” şi Dumnezeirea a spus, cu multă iubire: “Nu-mi pasă.” A fost o graţie incredibilă. Când Dumnezeirea a spus nu-mi pasă, am înţeles imediat că e treaba noastră să ne pese. Este important, pentru că noi suntem Fiinţele cărora le pasă. Contează pentru noi, iar în asta rezida importanţa. Aici avem ecuaţia energiei în spiritualitate. Dumnezeului Absolut nu îi pasă dacă eşti protestant, budist sau orice altceva. Toate reprezintă faţetele unui întreg. Mi-aş dori ca toate religiile să-şi dea seama de asta şi să se lase unii pe alţii în pace. Nu e vorba de sfârşitul religiilor, ci că vorbim despre acelaşi Dumnezeu. Trăiţi şi lăsaţi-i şi pe alţii să trăiască. Fiecare are o altă viziune. Şi toate fac parte din imaginea globală; toate sunt importante.

.
Am trecut dincolo, în timpul experienţei mele în preajma morţii, plin de temeri legate de deşeurile toxice, rachetele nucleare, creşterea explozivă a populaţiei şi de distrugerea pădurii amazoniene. M-am întors, iubind fiecare problemă. Iubesc deşeurile nucleare. Iubesc norul uriaş în formă de ciupercă; acesta reprezintă cea mai sfântă mandala pe care am manifestat-o până acum, ca un arhetip. El, mai mult decât orice religie şi filozofie de pe Pământ, ne-a adus împreună, dintr-o dată, la un nou nivel al conştienţei. Ştiind că am putea arunca planeta în aer de 50 de ori, sau de 500 de ori, realizăm în cele din urmă, poate, că ne aflăm cu toţii aici, împreună. Pentru o perioadă de timp, a fost nevoie să se adune mai multe bombe. Atunci am început să spunem: nu mai vrem aşa ceva. Acum ne aflăm, de fapt, într-o lume mai sigură decât a fost ea vreodată, şi va deveni şi mai sigură. Aşa că m-am întors din experienţa mea în preajma morţii iubind deşeurile toxice, pentru că ne fac să ne apropiem unii de alţii. Aceste lucruri sunt atât de mari. După cum ar spune Peter Russel, aceste probleme sunt acum de dimensiunea sufletului. Avem soluţii de dimensiunea sufletului? DA! Tăierea pădurii amazoniene va încetini şi, în cincizeci de ani de acum încolo, vor fi mai mulţi copaci pe planetă decât au fost demult. Dacă vă ocupaţi de ecologie, faceţi-o în continuare; sunteţi acea parte din sistem care devine conştientă. Faceţi-o cu toată puterea, dar nu fiţi deprimaţi. E o parte din ceva mult mai mare.

.
Pământul se află în plin proces de îmblânzire. Nu va mai fi niciodată un loc atât de sălbatic cum era altădată. Vor rămâne locuri sălbatice măreţe, rezervaţii în care natura să prospere. Grădinăritul şi rezervaţiile vor constitui preocupările viitorului. Creşterea populaţiei a ajuns foarte aproape de optimul energetic care să determine o schimbare a conştienţei. Această schimbare în conştienţă va conduce la schimbări în domeniul politicii, banilor şi energiei. După ce am murit o dată, trecând prin experienţa în preajma morţii şi întorcându-mă, respect cu adevărat viaţa şi moartea. În experienţele noastre cu ADN-ul s-ar putea să fi deschis poarta unui mare secret. În curând, vom putea trăi în acest corp cât de mult vrem. După ce veţi fi trăit în jur de 150 de ani, veţi simţi intuitiv că vreţi să schimbaţi canalul. Să trăieşti o veşnicie într-un singur trup nu este la fel de creativ ca şi reîncarnarea, ca şi transferul energiei în acest vortex fantastic de energie în care ne aflăm. Vom vedea cu adevărat înţelepciunea vieţii şi morţii şi ne vom bucura de ea. După cum stau lucrurile, suntem vii dintotdeauna. Acest corp în care vă aflaţi a fost viu dintotdeauna. El vine dintr-un şuvoi de Viaţă care îşi are originea în Marea Explozie (Big Bang) şi chiar dincolo de ea. Acest corp dă viaţă vieţii următoare, atât ca energie densă, cât şi subtilă. Acest corp este viu deja de o veşnicie.
Sursa: www.efemeride.ro https://www.evolutiespirituala.ro/povestea-unei-experiente-in-preajma-mortii/?feed_id=5777&_unique_id=61f1820f863d5

sfintii constantin si elena social

CONSTANTIN şi CRUCEA

 

          Viziunea crucii de la Podul Milvian. „Convertirea” lui Constantin pusă la îndoială. Este discutată istoria găsirii de către Elena a „adevăratei” cruci.

          UN FACTOR IMPORTANT CARE a contribuit la adorarea simbolului crucii în cadrul bisericii romano-catolice a fost renumita „viziune a crucii” şi ulterioara „convertire” a lui Constantin.

          În timp ce Constantin şi soldaţii săi s-au apropiat de Roma, s-au aflat în faţa a ceea ce este cunoscut drept Bătălia de la Podul Milvian. Potrivit obiceiului acelei vremi, haruspicii (ghicitori ce foloseau mijloace precum citirea din măruntaiele animalelor aduse ca jertfă) au fost solicitaţi să-şi dea sfatul. (Biblia relatează cum regele Babilonului a urmat aceeaşi practică: „Căci regele Babilonului a stat la răscruce, la capătul celor două drumuri, ca să folosească ghicirea: el şi-a scuturat săgeţile, şi-a consultat idolii, s-a uitat la ficat” – Ezechiel 21:21). În cazul lui Constantin, i s-a spus că zeii nu-i vor veni în ajutor, că va suferi o înfrângere în acea bătălie. Dar atunci, într-o viziune sau într-un vis, după cum a istorisit el mai târziu, i-a apărut o cruce şi cuvintele: „învinge în numele acestui semn”.

          În următoarea zi – 28 octombrie 312 – el a mers la luptă în spatele unui stindard care înfăţişa crucea. A fost victorios în acea bătălie, şi-a înfrânt rivalul şi şi-a mărturisit convertirea.

          Se recunoaşte totuşi la modul general că viziunea despre cruce a lui Constantin s-ar putea să nu fie adevărată din punct de vedere istoric. Singura sursă de unde au preluat istoricii această relatare este Eusebiu. Dar chiar dacă Constantin a avut într-adevăr această viziune, oare trebuie să presupunem că Isus Cristos a fost Iniţiatorul ei? Oare Prinţul Păcii 1-ar fi însărcinat pe un împărat păgân să-şi facă un stindard militar cu o cruce pe el, pentru ca să cucerească şi să ucidă în numele acelui semn?

          Imperiul Roman (al cărui Cezar a devenit Constantin) a fost descris în Scriptură ca o „fiară”. Daniel a văzut patru fiare mari care reprezentau patru imperii modiale – Babilonul (un leu), Medo-Persia (un urs), Grecia (un leopard) şi Roma. Cea de-a patra fiară, Imperiul Roman, a fost atât de groaznică, încât a fost simbolizată de o fiară diferită de celelalte (Dan.7:l-8). Nu avem nici un motiv să presupunem că i-ar fi spus Cristos lui Constantin să cucerească în semnul crucii pentru a duce mai departe sistemul fiarei de la Roma.

          Dar dacă viziunea nu a fost de la Dumnezeu, cum putem explica convertirea lui Constantin? De fapt, convertirea sa este pusă sub semnul întrebării. Chiar dacă el a avut de a face cu instituirea anumitor învăţături şi obiceiuri în Biserica din acea vreme, realitatea arată limpede că nu a fost convertit cu adevărat – nu în sensul biblic al cuvântului. Istoricii admit că, „după înseşi standardele din vremea aceea, convertirea lui a fost numai cu numele”.

          Cel mai limpede indiciu că el n-a fost convertit cu adevărat este faptul că după convertirea lui a comis câteva crime – inclusiv uciderea propriei sale soţii şi a propriului său fiu! Conform Bibliei, „nici un ucigaş nu are viaţă eternă rămânând în el” (l Ioan 3:15).

          Prima căsătorie a lui Constantin a fost cu Minervina, cu care a avut un fiu numit Crispus. A doua lui soţie, Fausta, i-a născut trei fiice şi trei fii. Crispus a devenit un remarcabil soldat şi ajutor pentru tatăl său. Cu toate acestea, în anul 326 – la foarte scurt timp după ce a condus conciliul din Niceea – a dat ordin ca fiul său să fie omorât. Potrivit tradiţiei, Crispus a făcut dragoste cu Fausta. Cel puţin aceasta a fost acuzaţia Faustei. Dar aceasta putea să fi fost metoda ei de a-l înlătura din cale, pentru ca unul dintre fiii ei să poată avea pretenţia la tron! Mama lui Constantin l-a convins totuşi că soţia lui „a cedat fiului său”. Constantin a dat ordin ca Fausta să fie înecată într-o baie supraîncăzită. Cam în acelaşi timp a pus să-1 ciomăgească până la moarte pe fiul surorii sale şi să-l sugrume pe soţul ei – cu toate că promisese că-i va cruţa viaţa.

          Aceste lucruri sunt rezumate în următoarele cuvinte din The Catholic Encyclopedia: „Chiar şi după convertirea sa, el a provocat executarea cumnatului său Licinius şi a fiului acestuia, precum şi a lui Crispus, propriul său fiu din prima căsătorie, şi a soţiei sale, Fausta. După citirea acestor fapte de cruzime este greu de crezut că acelaşi împărat putea să fi avut uneori simţăminte blânde şi tandre; dar natura umană este plină de contradicţii”.

          Constantin a arătat într-adevăr creştinilor numeroase dovezi ale favorii sale, a abolit moartea prin crucificare, şi persecuţia care devenise atât de crudă la Roma a încetat. Dar a luat el oare aceste decizii doar din convingeri creştine, ori a avut motive politice? Cităm din nou The Catholic Encyclopedia: „Unii episcopi, orbiţi de splendoarea de la curte, au mers până acolo încât să-l preamărească pe împărat ca pe îngerul lui Dumnezeu, ca pe o fiinţă sacră, şi să profeţească că el, asemenea Fiului lui Dumnezeu, va domni în cer. Prin urmare, s-a susţinut faptul că numai din motive politice a favorizat Constantin creştinismul, iar el a fost considerat ca un despot,iluminat’ care s-a folosit de religie doar ca să-şi impună politica”.

          Aceasta a fost concluzia binecunoscutului istoric Will Durant în privinţa lui Constantin. „A fost oare convertirea lui sinceră – a fost oare un act de convingere religioasă, sau o lovitură perfectă a oportunismului politic? Probabil cea din urmă. Rareori s-a conformat el cerinţelor ceremoniale ale închinării creştine. Scrisorile sale adresate unor episcopi creştini arată limpede că puţin i-a păsat de diferenţele teologice care agitau creştinătatea – deşi dorea să suprime controversele în interesul unităţii imperiului. De-a lungul domniei sale i-a tratat pe episcopi ca pe ajutoarele sale politice; i-a convocat, le-a prezidat conciliile şi a fost de acord să impună acea opinie aleasă de majoritate. Un adevărat credincios ar fi fost mai întâi creştin şi după aceea om de stat; în cazul lui Constantin a fost exact invers. Creştinismul era pentru el un mijloc, nu un scop”.

          Persecuţiile nu distruseseră credinţa creştină. Constantin ştia aceasta. În loc ca imperiul să fie permanent divizat – păgânii fiind în conflict cu creştinii – de ce să nu facă paşii necesari ca să amestece elemente din ambele religii, se gândea el, şi prin aceasta să aducă o forţă unită imperiului? Existau asemănări între cele două sisteme religioase. Nici măcar crucea nu era un factor de dezbinare, căci în acea vreme era folosită de creştini; dar nici „pentru cei din armata lui Constantin care se închinau lui Mitra nu putea crucea să fie o jignire, căci ei luptaseră mult timp sub un stindard care purta o cruce mitraică de lumină”.

          Creştinismul lui Constantin a fost un amestec (sincretism – n.tr.). Deşi a dat ordin ca statuia sa să fie îndepărtată din templele păgâne şi a renunţat să i se aducă jertfe, totuşi oamenii au continuat să vorbească despre divinitatea împăratului. În calitatea lui de pontifex maximus, el a continuat să protejeze închinarea păgână şi să-i apere drepturile. Când a inaugurat Constantinopolul în anul 330, a avut loc o ceremonie pe jumătate păgână şi pe jumătate creştină. Carul de luptă al zeului soare a fost pus în piaţă, iar deasupra lui o cruce. Pe monede făcute de Constantin se putea vedea crucea, dar şi reprezentări ale lui Marte sau Apolo. Deşi mărturisea că este creştin, continua să creadă în formule magice păgâne pentru protecţia recoltelor şi pentru vindecarea bolilor. Toate aceste lucruri sunt subliniate în The Catholic Encyclopedia. Cu toate acestea, practica lui Constantin – noţiunea de amestec – a fost în mod clar metoda prin care Biserica catolică s-a dezvoltat, s-a îmbogăţit şi a dobândit bunuri.

          Mama lui Constantin, Elena, când a avut aproape optzeci de ani, a făcut un pelerinaj la Ierusalim. Legenda ne spune că a găsit acolo trei cruci îngropate – una, crucea lui Cristos, şi celelalte două, cele pe care au fost crucificaţi tâlharii. Crucea lui Cristos a fost identificată prin faptul că făcea minuni de vindecare la indicaţia lui Macarie, episcopul Ierusalimului, în timp ce celelalte două nu făceau.

          Un articol din The Catholic Encyclopedia spune: „O bucată din Adevărata Cruce a rămas la Ierusalim închisă într-o raclă de argint; restul, împreună cu cuiele, trebuie să i se fi trimis lui Constantin. Unul din cuie a fost prins în coiful împăratului, şi unul în frâul calului său, făcând să se împlinească, conform spuselor multor Părinţi, ceea ce fusese scris de profetul Zaharia:Ceea ce este pe frâul calului va fi sfânt Domnului’ (Zah.14:20)!8 Acelaşi articol, cu toate că încearcă să susţină învăţăturile generale ale Bisericii cu privire la cruce, admite că relatările despre descoperirea crucii variază şi că această tradiţie (care de fapt a apărut mulţi ani mai târziu) s-a bazat în mare parte pe legendă.

          Faptul că Elena a vizitat Ierusalimul în anul 326 pare să fie corect din punct de vedere istoric. Dar istoria descoperirii de către ea a crucii n-a apărut decât în 440 – cu 114 ani mai târziu!9 Ideea că crucea originară mai era încă la Ierusalim după aproape 300 de ani de la crucificare pare foarte îndoielnică. Pe lângă aceasta, legile evreieşti cereau ca, după crucificare, crucile să fie arse.

          Să presupunem că cineva ar găsi adevărata cruce. Acest fapt ar fi foarte interesant, desigur; dar acea bucată de lemn ar avea oare vreo valoare? Nu, căci crucea şi-a împlinit deja scopul. Ne amintim că „Moise a făcut un şarpe de aramă şi l-a pus pe o prăjină, şi s-a întâmplat că dacă un şarpe a muşcat pe un om, dacă el privea şarpele de aramă, trăia” (Num.21:9). Acesta era o prefigurare, o imagine (tip) a felului în care a fost înălţat Cristos prin moarte (Ioan 3:14). Dar după ce şarpele de aramă şi-a împlinit menirea, israeliţii l-au păstrat şi au făcut un idol din el! Astfel că, după secole, Ezechia „a făcut ceea ce era corect. a distrus idolii şi a zdrobit în bucăţi şarpele de aramă pe care-l făcuse Moise: căci în zilele acelea copiii lui Israel ardeau tămâie înaintea lui” (2. Re. 18:1-4). Ezechia a acţionat „corect” – nu numai prin distrugerea idolilor păgâni – ci şi prin distrugerea a ceea ce rânduise Dumnezeu, căci acum ajunsese să fie folosit într-un mod superstiţios şi idolatru. Pe aceeaşi bază, dacă ar mai exista crucea originală, nu ar fi nici un motiv pentru a face din ea un obiect de închinare. Iar dacă n-ar mai exista putere în crucea originară, cu cât mai puţin ar exista putere într-o simplă bucată de lemn care are forma acesteia?

          La fel cum egiptenii păgâni au înălţat obeliscuri, nu numai ca simbol al zeului lor, ci pentru că în unele cazuri se credea că însăşi imaginea lui posedă puteri supranaturale, tot aşa au ajuns unii să considere crucea. Nu-l ajutase ea oare pe Constantin în lupta de la Podul Milvian? Nu făcuse crucea minuni pentru Elena? Ea a ajuns să fie considerată ca o imagine care era în stare să sperie duhurile rele. Era purtată ca talisman. Era pusă pe vârful turlelor bisericilor pentru a opri trăsnetele – şi totuşi, datorită poziţiei ei înalte, tocmai ea era cea care atrăgea trăsnetele! Folosirea crucii în casele particulare se presupunea că păzeşte de necaz şi boală. Multe bucăţi de lemn – chipurile bucăţi din crucea „originală” – au fost vândute şi schimbate ca protectoare şi talismane.

Ralph Edward Woodrow

https://www.evolutiespirituala.ro/constantin-si-crucea/?feed_id=5732&_unique_id=61f0305462c15

karuna ki2
INITIERI KARUNA KI LA DISTANTA GRATUIT
 
8 MARTIE 2013 ORA 20:30 – 21:30
karuna+%25282%2529

Karuna Ki este un sistem Reiki care utilizeaza Energia Compasiunii (karuna=compasiune) prin diverse tehnici, meditaţii şi simboluri. Sistemul are radacini comune cu Sai Baba Reiki, Tera Mai Reiki, Karuna Reiki, foloseşte aceleaşi simboluri, dar sub o alta forma.
Spre deosebire de Karuna Reiki nu este o marca inregistrata, a ramas un sistem deschis.

Se urmareşte identificarea cu Compasiunea, vibraţia acestei stari psihice fiind benefica atat pentru sanatatea fiecaruia, cat şi pentru atingerea pe cele mai bune cai a scopurilor propuse. Este şi motivul pentru care sistemul ofera o legatura deosebita cu zeiţa Qwan Yin, zeiţa milosteniei, a compasiunii. Se poate spune ca la baza tuturor sistemelor Karuna se afla Kathleen Ann Milner.

Kathleen Ann Milner: iniţiata in Reiki I şi II din anul 1983, a devenit maestra Reiki Usui in 1989. Pe parcursul unei meditaţii, o fiinţa spirituala superioara, iniţial considerata a fi Sai Baba, a iniţiat-o pe ea şi pe Marcy Miller in simbolul Zonar. Ulterior, in mai 1991, aceeaşi fiinţa superioara i-a transmis simbolul Harth şi modalitatea de a face iniţierile, ca şi sugestia de a numi Tera Mai Reiki noul sistem. Conform ghidului lui Kathleen, Reiki este numai una dintre razele vindecatoare, aceea a Pamantului, şi i-a prezentat celelalte raze, a Apei (Sophi-El), a Focului (Sakara) şi a Aerului (Angeliclight)

Vincent P. Amador a dezvoltat tehnici de utilizare a energiei Karuna şi a simbolurilor Karuna, ca şi tehnici de meditaţie, pe care le-a grupat in sistemul Karuna Ki, sistemul sau fiind o „cale a compasiunii”, nu „acţiunea compasiunii”, aşa cum se defineşte Karuna Reiki, sistemul lui William Lee Rand (http://www.reiki.org).
Maestrul Amador pune accentul şi in acest sistem, ca şi in predarea şi utilizarea Reiki Usui, pe simplitate şi intuiţie.

Practica cu energia Karuna Ki Reiki măreste gradul nostru de constientizare şi ne conecteaza cu cele mai pure entitati spirituale: lisus Christos, Sfanta Fecioara Maria, Guanyin, Sfanta Germaine şi alti Maestri Evoluati, Ingeri si Arhangheli,etc.

Multi dintre noi ne vom afla pe noi insine mai receptivi la indrumarea spirituala a anumitor energii care sunt in legatura cu sistemul propriu de valori. Karuna ki ne poate invata sa fim mai receptivi la Unitate prin marirea capacitatilor noastre de a primi indrumarea spirituală si prin a ne prezenta altor Mari Maestri Spirituali, necunoscuti nouă pana acum in aceasta viata.

Karnuna Ki Reiki este constituit pe 4 nivele / grade, astfel:

Gradul I Practicant
Gradul II Practicant
Gradul I Maestru
Gradul II Maestru

DETALII  LEGATE DE MODALITATEA DE INITIERE LA DISTANTA, GASITI AICI:

http://www.evolutiespirituala.ro/p/initieri-la-distanta.html

Pentru a va inscrie, va rugam sa trimiteti un e-mail la office@evolutiespirituala.ro cu data nasterii, locul nasterii si poza sau utilizati acest formular : PROGRAMARI

NAMASTE!

Anca & Catalin Bogdan
International Accredited Trainers & Reiki Grand Master Teachers

 

VIZITATI PAGINA NOASTRA DE FACEBOOK

https://www.evolutiespirituala.ro/initieri-karuna-ki-la-distanta-gratuit/?feed_id=5687&_unique_id=61eeded3e7c8d

Ostara

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Ritual de Sabat – Ostara

 

Ostara – 21 martie

Primul Sabat, denumit Ostara sau Apogeul Primaverii, este sabatul echinoctiului de primavara, care are loc in jurul datei de 21 martie.

Ziua si noaptea sunt egale.

Ostara a fost denumita dupa Steaua Estului (Eostre) – planeta Venus, zeita saxona a zorilor si fertilitatii, denumita in alte parti si in alte timpuri zeita Ishtar, Astarte, Ashera, Afrodita, Inanna.

Zeița Ostara este de asemeni zeița norvegiană a fertilității. La echinocțiul de primăvară o cinstim, căci este Zeița Primăverii și a Reînnoirii. Simbolurile ei sunt oul și Luna nouă. Animalele ei sunt iepurele și fluturele.

Ostara a fost denumit Easter de catre crestini, practic o alta varianta a numelui zeitei. Asadar, Pastele crestin este de origine magica – pagana. ?

Ouale, iepurasii, sunt simboluri ale fertilitatii si sunt universal asociate acestui festival.

Ostara este momentul cand Mama Pamant aduce pe lume 2 perechi de gemeni sacri: Barbatul Verde si Fecioara Verde si Barbatul Rosu si Fecioara Rosie, sibolizand flora si fauna.

Pastile insemnate cu o cruce (paska) simbolizeaza Soarele in echilibru.

De Ostara se fac ritualuri pentru prosperitate, sanatate, fertilitate ( atat a animalelor, a granelor cat si a femeilor) si pentru noi inceputuri in viata, iubire, profesie, etc.

 

Simboluri Ostara:

Iepurele

În tradiția celtică, iepurele este animalul sacru al zeiței și este animalul totem al zeiților lunare precum Hecate, Freyja și Holda – iepurele este un simbol pentru lună. Zeița cea mai strâns asociată cu Iepurele este Eostre, sau Ostara. Data Paștelui creștin este determinată de faza lunii.  Iepurele este un simbol al nemuririi. Este, de asemenea, un simbol major pentru fertilitate și abundență.De-a lungul secolelor simbolul iepurelui de Ostara a devenit Iepurasul de Paste care aduce oua copiilor in dimineata de Paste, ziua crestina a renasterii si a invierii. Vânătoarea de iepuri a fost un tabu, dar vânătoarea de iepuri a fost o activitate obișnuită de Paște în Anglia (și, de asemenea, la Beltane).

Oul

Oul (ca și toate semințele) conține „tot potențialul”, plin de promisiune și viață nouă. Simbolizează renașterea naturii, fertilitatea Pământului și toată creația. În multe tradiții oul este un simbol pentru întregul univers. Oul „cosmic” conține un echilibru de sex masculin și feminin, ușor și întunecat, în gălbenușul de ou și albusul de ou. Orbul auriu al gălbenușului reprezintă Dumnezeul Soarelui învăluit de Zeița Albă, echilibru perfect, așa că este deosebit de potrivit pentru Ostara și echinocțiul de primăvară atunci când totul este în echilibru doar un moment, deși energia de bază este una de creștere și expansiune. .

Deci, care este asocierea iepului și a oului?

Legenda este aceasta: Odata demult, Regatul Animalelor s-a adunat pentru o întâlnire. Trebuia să fie o petrecere foarte specială și un oaspete foarte special venea să ii viziteze. Invitatul foarte special nu a fost altul decât Zeița însăși și fiecare creatură a vrut să-i ofere un dar foarte special.

Unele dintre animale erau foarte bogate, iar unele erau foarte sărace, dar au plecat să-și pregătească darurile, pentru că numai ce este mai bun trebuie oferit Zeiței. Iepurele a fost foarte încântat, o iubea pe Zeiță și, deși era foarte sărac, avea o inimă mare si generoasă – si avea să îi ofere cel mai fin cadou pe care l-a putut găsi!

Iepurele s-a repezit acasă să vadă ce poate găsi pentru a da Zeiței – a privit peste tot, în dulapuri și sub pat, dar nu era nimic, nu avea absolut nimic de oferit. Cu excepția unui lucru. Pe raftul pentru untură era un singur ou. Era singurul lucru pe care îl avea. Iepurele a scos oul din untură și l-a decorat cu drag și l-a dus la petrecere.

Iepurele era foarte îngrijorat, toate celelalte animale își dăruiau cadourile din aur și argint și bijuterii prețioase și tot ce avea Iepurele era oul. În cele din urmă toate cadourile au fost oferite și Iepurele a fost chiar ultimul. A prezentat foarte timid Zeițaei oul. Aceasta a luat oul și s-a uitat la el și a văzut adevăratul spirit al lui Iepurelui. Și atunci Zeița a numit Iepurele drept Animalul ei Foarte Special – pentru că Iepurele i-a dat tot ce avea.

Paska

Gândiți-vă la ea ca la o cruce celtică, cele patru cruci egale si echilibrul din cerc. Aveți două echinocții traversate de cele două solstiții, cele patru anotimpuri, cele patru direcții sacre din nord, est, sud și vest și cele cinci elemente ale Pământului, aerului, focului și apei cu spiritul în centru. Circumferința reprezintă ciclul anului, cercul vieții, cu punctul de echilibru în centrul său.

Șarpele / Dragonul

În unele mitologii, zeița Eostre / Ostara este asociată cu energia șarpelui sau a dragonului. În acest moment al anului energia șarpelui sau Kundalini explodează pozitiv!

Toate florile de primăvară

Narcise, zambile, ghiocei, etc..

Culori Ostara: Verde strălucitor, galben și violet

SFAT: Îngropati un ou crud la intrarea în casa dvs. pentru a asigura abundența pentru anul viitor și fertilitatea în grădina dvs.

 

Copacii Ostara:

Mesteacăn

Deoarece mesteacanul este unul dintre primii copaci care infrunzeste, este o alegere evidentă, deoarece reprezintă apariția Primăverii. Zeitățile asociate cu mesteacănul sunt în mare parte zeițe ale iubirii și fertilității. Eostre / Ostara, zeița celtică a Primăverii este Zeita acestui ritual. Semnifica un nou început, începuturi și naștere.

Frasin

Acesta este unul dintre cei trei copaci sacri druizilor (Frasin, Stejar și Arborele cu Spini). Arborele cosmic, Yggdrasil a fost Frasinul care leagă lumea oamenilor cu tărâmurile spiritului și mitului și a oferit o înțelegere a interconectării tuturor lucrurilor. Din rădăcinile sale curg două izvoare, sursele Înțelepciunii și ale Sortii. Frasinul învață că toată viața este interconectată pe toate nivelurile existenței – trecut, prezent și viitor, spiritual, mental și fizic. Orice se întâmplă la un nivel, se întâmplă pe toate nivelurile. Gândurile și acțiunile voastre și orice faceți în lumea fizică vor afecta toate nivelurile ființei voastre.

Arin

În această perioadă a echinocțiului de primăvară, Arinul înflorește pe malurile râurilor, cu rădăcinile în apă, împletind și ținând spațiul magic între cer și pământ, deținând spațiul dintre lumi.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column]

[/vc_column][/vc_row] https://www.evolutiespirituala.ro/ritual-sabat-ostara/?feed_id=5642&_unique_id=61ed8d5428922

Thoth

ISTORIA PAMANTULUI

THOTH  

Thoth este un personaj istoric care s-a inaltat in urma cu 52.000 de ani. Timp de 16.000 de ani el a fost regele Atlantidei. Numele lui era Chiquetet Arlich Vomalites. El a ramas pe Pamant in acelasi corp pana la data de 4 mai, 1991. El ar fi putut sa paraseasca Pamantul mai devreme, multi alti nemuritori au facut-o, dar el s-a aflat intr-un mic grup care a decis sa ramana. Cunoscand fara nici o indoiala faptul ca toate lucrurile sunt interconectate si ca exista un spirit unic care se afla in tot, Thoth a preferat sa ramana aici ca invatator.
El a parasit Pamantul pentru 2.000 de ani si a calatorit pe diverse planete. Ajungea pe o planeta si locuia acolo pentru aproximativ 100 de ani, observand si invatand cum actioneaza locuitorii. In cele din urma s-a intors pe Pamant. A facut un legamant sa ramana aici, pe Pamant, pana cand noi, pamantenii, vom atinge un anumit nivel de constiinta. Noi am ajuns la acest nivel astfel ca Thoth a parasit planeta la data de 4 mai, 1991.
Evident, ceea ce s-a intamplat inainte, in timpul si dupa Razboiul din Golf a reprezentat un punct culminant cu o anumita semnificatie. Lumina pe aceasta planeta este acum mai puternica decat intunericul pentru prima oara in ultimii 16.000 ani. Chiar daca noi nu o vedem inca, balanta puterii s-a schimbat si legile se plaseaza pe noi standarde. Acum cand negativitatea opune rezistenta luminii, care reprezinta chiar natura sa, in loc de a suprima lumina, aceasta ii da putere si noi devenim mai puternici. Asa ca tineti-va!
Cea mai faimoasa actiune pe care a savarsit-o Thoth a fost introducerea scrisului pe planeta. El a fost denumit „scribul” in Egipt, mai ales ca el a fost cel care a scris toata istoria veche. Din aceasta cauza Drunvalo a fost trimis la el. Cele mai multe dintre informatiile lui Drunvalo despre noi si istoria noastra vin de la Thoth. Informatiile care vin de la Thoth au o acuratete de 100%.
Drunvalo l-a intalnit prima oara pe Thoth in 1972. El studia alchimia – care are in vedere transformarea mercurului sau plumbului in aur – nu in scop de a face bani ci pentru a observa reactiile chimice. Toate reactiile chimice reprezinta paralele in viata omului. Prin intelegerea chimiei, a modului in care atomii se combina pentru a forma molecule, si cum se recombina aceste molecule, poti vedea in detaliu modul in care au loc operatiunile de la un nivel mai larg. Adevarata alchimie consta in intelegerea primara a modului in care nivelul nostru de constiinta se uneste cu constiinta Christica.
Drunvalo a studiat acest sistem cu un maestru. Intr-o zi au efectuat o meditatie cu ochii deschisi. Dupa o ora, invatatorul lui Drunvalo a disparut din camera. In circa 2-3 minute un corp complet diferit a luat forma in fata lui Drunvalo. Aceasta persoana era scunda (aproximativ 1,55 metri inaltime) si arata ca un om in varsta de 70 de ani. Infatisarea sa amintea de acea a unui egiptean din vechime si purta o imbracaminte simpla. Drunvalo isi aminteste mai ales de ochii sai, care erau ca ai unui copil, foarte blanzi si in care nu se intrevedea deloc un spirit critic.
El i-a spus lui Drunvalo ca lipsesc trei atomi in Univers si vrea ca acesta (Drunvalo) sa-i gaseasca. Drunvalo a avut o experienta, pe care nu o va descrie si prin care a inteles ce insemna aceasta afirmatie. Thoth s-a aplecat in fata lui, i-a multumit si a disparut. Cateva minute mai tarziu invatatorul alchimist a reaparut. Nu stia ce s-a intamplat; de fapt, el a crezut ca a fost acolo tot timpul.
Drunvalo nu a stiut ca persoana care a aparut in fata lui a fost Thoth si nu l-a vazut pe acesta pana la data de 1 noiembrie, 1984. Atunci ei au inceput sa comunice regulat pe parcursul a mai multe luni.
Thoth2002KreweFavor
Dar sa ne intoarcem la istorisirea noastra. Toth impreuna cu Ra si Araaragot, care au fost de altfel fostii regi ai Atlantidei, au adus cu ei planul pentru constiinta Christica si au ajuns in Egipt (care atunci era cunoscut sub numele de Khem) deoarece flacara care continea oul constiintei noastre colective avea un punct axial care aparea acolo. Intr-o zi, matricea asociata cu acel punct va fi perceput sub forma constiintei christice. Ei au creat o gaura chiar pe lungimea axei, care extinde pe intregul Pamant influenta oului constiintei noastre. Axa iese prin Egipt si in Moreea, o mica insula de langa Tahiti, in cealalta parte a Pamantului. Thoth spune ca acolo se afla un vortex sau o spirala, la ambele capete ale axei si daca s-ar proiecta o umbra a ei pe pamant ar arata ca o spirala logaritmica. Apoi ei au construit trei piramide pe acea spirala.
Scopul primar al piramidelor a fost de a muta constiinta noastra de la primul nivel, prin cel de mijloc (unde suntem noi acum) pana la cel de-al treilea nivel al constiintei Christice. Ele reprezentau un instrument pentru initiere planetara, construit in mod special pentru a ridica cei 44 + 2 cromozomi ai omului in constiinta Christica si a o stabiliza. Scrisul nu era necesar inainte de acest fapt deoarece amintirea era totala si instantanee. Cel de-al doilea nivel de constiinta, care reprezinta nivelul dizarmonios pe care ne situam noi acum, intervine datorita faptului ca existenta, viata nu a creat o alta modalitate prin care sa se treaca de la primul la cel de al treilea nivel. Nivelul doi reprezinta o ruptura prin care o fiinta doreste sa treaca foarte repede, cat mai rapid cu putinta, deoarece, daca o civilizatie ramane prea mult timp la acest nivel, planeta care o gazduieste trece printr-un mare risc de distrugere.
Potrivit lui Thoth, piramidele au fost construite cu mintea si cu inima, manifestate din memoria celui de al patrulea nivel dimensional. Ele au fost construite intr-o perioada de trei zile, de sus in jos; acestea sunt trei zile cvadridimensionale. Perioada de timp corespunzator in cea de-a treia dimensiune este mult mai mare, probabil de cativa ani. Ei au creat o legatura intre constiinta modelului nostru evolutionar si spirala logaritamica. In adanc, sub piramide ei au asezat un mic oras – templu in care se afla 10.000 de oameni si care se mai afla inca acolo.
Fiecare forma de viata de pe planeta are o matrice conectata la aceasta axa. Chiar daca sunt specii care exista doar intr-un loc de pe Pamant, matricea lor se extinde in jurul intregii planete.
Cea mai inteligenta, avansata si veche forma de viata de pe aceasta planeta o reprezinta balenele. Apoi sunt delfinii, apoi oamenii. Noi credem ca noi suntem cei mai avansati, dar balenele si delfini sunt cu mult inaintea noastra. Noi credem ca suntem cei mai avansati pentru ca putem creea lucruri exterioare. Acesta este un impact al rebeliunii luciferiene care a venit de pe Marte. Cele mai avansate forme de viata nu creeaza in exterior. Ei creeaza tot ce au nevoie in interior.
Balenele sunt pe aceasta planeta, vi si constiente, de 500 de milioane de ani. Ele pastreaza memoria planetei. Filmul Star Trek IV a vorbit depsre asta. Fara balene noi nu am mai avea memorie, am fi pierduti.
Delfinii sunt aici de cel putin 35 de milioane de ani. Ei chiar au iesit din apa si au pasit pe pamant pentru un timp, apoi au decis sa ramana in apa. Inotatoarele delfinilor au maini in interiorul lor, maini omenesti. Aceste creaturi se aseamana foarte mult oamenilor. Sunt mamifere, nu pesti, si ambele parti ale creierului lor functioneaza in proportie de 100%. Cand dorm, ei nu se mai folosesc de o jumatate din creierul lor. La noi doar jumatate din creierul nostru functioneaza in stare de veghe, cealalta jumatate ramane inchisa. Din aceasta jumatate doar 5-10% sunt folosite. Astfel ca din perspectiva delfinilor, noi nu suntem numai adormiti ci si inconstienti.
Atunci cand noi masacram fara minte balenele sau delfinii pentru carnea lor, avem de pierdut. Ei se incarneaza automat in corpurile lor simultane de pe Sirius. Ei sunt colegii nostrii si au o simpatie pentru conditia noastra. Sunt trei matrici pentru constiinta umana din jurul planetei. Prima este 42 + 2 (nr. de cromozomi); a doua care ne reprezinta pe noi este 44 + 2 si odata cu data de 4 februarie, 1989 s-a creat o noua matrice care este matricea constiintei Christice de 46 + 2. Fara aceasta matrice, nici o planeta nu poate intra in constiinta Christica.
Pentru aceasta au facut pregatiri Thoth, Ra si Araagot. Ei s-au folosit de geomantie pentru a crea in mod sintetic matricea constiiintei Christice, care ne va furniza vehiculul necesar pentru a intra pe frecventa urmatorului nivel de constiinta mai inalt decat cel prezent.
Astfel acest trio a creat o gaura aliniata cu axul invizibil al oului constiintei. Apoi ei au creat cele trei piramide, ceea ce a constituit un proiect maret de geomantie. Ulterior au stabilit 83.000 de locuri sacre pe toata suprafata planetei. Acestea au fost create cu totul pe cel de-al patrulea nivel dimensional, asa ca nu va inscrieti la nici o agentie de turism care efectueaza excursii de tip New-Age in diferite locuri. Apoi, de-a lungul unei perioade de 13.000 ani au adunat oameni din fiecare rasa si orientare spirituala pentru a construi biserica (templul) care era necesara a se inalta aici precum si piramida, in scopul de a initia un model operational pentru fiecare din aceste locuri. Oamenii de stiinta ar putea sa descopere faptul ca toate locurile sacre de pe planeta sunt asezate in spirale logaritmice sau de tip Fibonacci, conectate matematic la locatia din Egipt. Aceasta zona din Egipt, care nu a fost descoperita decat recent, este acum denumita crucea solara. Asociatia pentru Cercetare si Iluminare din Virginia considera ca acesta este unul dintre cele mai importante locuri din Egipt.
In plus fata de ceea ce au realizat in Egipt, acesti maestri au lasat umanitatii un nivel secund de constiinta, cel pe care ne aflam noi acum, care reprezinta un pas secundar catre cel de-al treilea nivel al constiintei Christice. Ei au accelerat acest proces prin introducerea scrisului, care ne-a determinat sa iesim din sfera timpului visarii sau al unitatii memoriei

Complexul din Egipt pe care l-am descris a fost construit cu 200 de ani inainte de revarsaresi de schimbarea polilor. Acesta a fost POTOPUL, cel in care Noe a plecat cu arca si a supravietuit. Chiar inainte de schimbarea polilor si de potop, Thoth s-a indreptat catre Sfinx. Sfinxul marcheaza cel mai vechi obiect de pe planeta, care, actualmente, reprezinta o nava spatiala. Thoth prezinta aceste lucruri mult mai detaliat intr-un document antic numit Tablitele de Smarald.

Potrivit lui Thoth, acesta nava spatiala este menita sa ne protejeze. El spune ca de fiecare daca cand se apropie o schimbare de poli noi devenim extrem de vulnerabili datorita faptului ca trecem printr-o perioada de trei zile si jumatate in care campul magnetic al planetei se prabuseste. In acest timp apare mereu partea intunecata care incearca sa domine. Aceast lucru s-a intamplat mereu pe parcursul istoriei noastre de 5 1/2 miliane de ani, dar de fiecare data o persoana foarte pura a gasit nava si a ridicat-o in aer si orice gandeste si simte aceasta persoana se intampla. Acesta actiune previne preluarea controlului de catre partea intunecata.
Noi ne apropiem din nou de momentul unei schimbari de poli, iar nava spatiala a fost deja plasata la locul corespunzator. In 1989, o femeie din Peru a intrat in constiinta Christica si a sustinut urmatoarele:cenusiii sufera de o mladie fatala, care se gaseste doar pe Pamant. Si in mod remarcabil, lucrurile au urmat imediat un asemenea curs. Odata cu sfarsitul anului 1992, toti cenusiii au disparut. Singura lor scapare a fost de a fugi de aici; ei nu mai pot trai pe Pamant.
Si acum sa ne intoarcem la nava. Nu vreau sa ma intelegeti gresit. Grosimea acestei nave este doar de 3-4 atomi si este plata deasupra si dedesupt. Are o lungime cam cat doua blocuri de locuinte si este rotunda. A fost realizata pentru a se atasa si pentru a reliza o digresiune in propia voastra merkaba. De obicei, se afla pe o frecventa superiaora Pamantului (cu o subunitate de frecventa dimensionala). Se afla in subsol, la o mila departare de suprafata planetei.
Dupa ce martienii au esuat cu experimentul din Atlantida, au fost aproximativ 4.000 ani in care viata pe Pamant s-a apropiat din ce in ce mai mult de haos. Cu aproximativ in urma cu 12.500 de ani, Pamantul s-a plasat in timpul corespunzator procesiunii echinoctiilor, gata sa sufere o noua schimbare de poli. Thoth a ridicat nava, s-a intors in insula Undal din Atlantida si a luat cu el aproximativ 16.000 de maestrii inaltati. Undal a fost ultima parte din Atlantida care s-a scufundat. Thoth si mestrii inaltati au calatorit apoi inapoi la Marea Piramida, in timp ce campul magnetic al planetei se prabusea. Acest colaps al campului magnetic a durat 3 zile si jumatate. El a luat memoria planetei noastre cu el. Memoria noastra colectiva este dependenta in mod direct de campul magnetic al Pamantului, asa ca daca acesta se prabuseste, noi nu avem nici o idee despre locul in care ne aflam. Este ca o intoarcere in salbaticie. Dar daca stapanesti merkaba, poti creea propiul tau camp magnetic din campurile contra-rotative de lumina si poti sa-ti pastrezi memoria.
Maestrii au aterizat pe varful Marii Piramide, care a fost construita intr-un asemenea fel ca prezenta o platforma perfecta de aterizare pentru nave spatiale. Acolo ei au format un merkaba din care s-a extins un camp de energie contra-rotitor la o distanta de 1,6 mile in spatiu. Maestrii au controlat axa, clatinarea acesteia si orbita planetei pe parcursul celor trei zile si jumatate. De fapt, ei au schimbat orbita; aceasta avea o periodicitate de 360 de zile, iar acum are o peeeriodicitate de 365 1/4 zile.
Maestrii au stat in aceasta nava in perioada cand campul magnetic s-a prabusit, iar la sfarsitul acestor zile au gasit o lume cu totul noua. Atlantida nu mai era. Portiuni din ceea ce reprezinta acum SUA s-au ridicat deasupra apei, iar planeta se situa pe un nivel dimensional diferit, cu mult mai jos. Din aceassta cauza arheologii nu pot gasi nici o dovada. Ei cauta pe o frecventa de vibratie gresita.
Maestrii au intrat in Marea Piramida printr-un tunel circular care duce catre orasul subteran. Ra a luat cu el o treime din maestri; Tat, fiul lui Thoth se afla printre ei. Oamenii din acest oras subteran au format fratietatea Tat si acolo se afla o mare comunitate de fiinte nemuritoare care traiesc si in ziua de astazi.
Apoi nava a zburat catre lacul Titicaca si catre Insulele soarelui. Acolo Thoth a lasat o alta treime din maestrii care au infiintat imperul Inca. Apoi nava s-a indreptat catre Himalaya unde a debarcat Araagat. Restul maestrilor inaltati s-a intors la Sfinx, au ridicat nava pe un nivel superior de vibratie, astfel incat aceasta sa poata trece prin Pamant si apoi s-au plasat in subteran, lao distanta de o mila de suprafata pamantului intr-o camera circulara, unde nava a ramas pana in anul 1989.
Aceste trei locuri – orasul subteran, Insulele Soarelui ai Himalaya, au fost alese din motive specifice care aveau de a face cu stiinta geomantiei, asa cum a fost ea clarificata de catre maestrii pentru crearea unei matrice pentru o constiinta Christica sintetica; aspectul Mayas-Incas a devenit contrapartea feminina a matricei iar Aspectul himalayan a devenit punctul neutru al matricei (retelei).
Sursa: fragment din cartea lui Bob Frissel „Nothing in This Book Is True, But It’s Exactly How Things Are” (Nimic din aceasta carte nu este adevarat, dar asa stau lucrurile). Domnul Frissell a preluat urmatoarele informatii din seminarul „Floarea Vietii”, care a fost sustinut de Drunvalo Melchizedek.

https://www.evolutiespirituala.ro/istoria-pamantului-thoth/?feed_id=5597&_unique_id=61ec3bd472749

documentar falsa plecare

FALSA PLECARE – Documentar despre experientele din apropierea mortii

documentar falsa plecare
Documentar Falsa Plecare

“Pentru ca aud atatea relatari despre experientele extraordinare pe care vi le voi descrie, aproape ca ajung sa le resimt ca si cum le-as fi trait eu insumi.” – Viata dupa viata – Dr. Raymond Moody

In Univers, totul este codat sub forma de unda. Stelele sunt la milioane si miliarde de ani-lumina. Cu toate acestea, noi primim informatii de la ele care nu se pierd niciodata pentru ca sunt codate sub forma undelor.

Dintotdeauna, numerosi oameni au trecut pe langa moarte accidental, in timpul unei operatii sau in alte imprejurari dramatice si au relatat dupa aceea experiente extraordinare care s-au produs pe cand se aflau in coma profunda. Sau chiar in moarte clinica. Identificate si descrise de Dr. Raymond Moody in 1975, au fost numite “near death experience” (NDE), experiente in apropierea mortii. Studiile efectuate timp de 30 de ani arata ca aceste experiene sunt universale, fara legatura cu particularitati geografice sau culturale, ci sunt inerente conditiei umane.

Un documentar excepţional despre fenomenul de moarte clinică (NDE – near death experience) şi experienţele extracorporale. – SURSA: Echipa SpiritualPsy

SURSA http://documentare.digitalarena.ro/

„Renașterea în eternitate.
Fenomenul Near Death Experience (NDE)

Potrivit doctorului Raymond A. Moody, expresia Near Death Experience (NDE)defineşte fenomenele vizuale, sonore, barestezice, ideatice, emoţionale, etc., pe care le-au relatat cei care au prezentat semnele obiective ale morţii. Şi anume, stop respiratoriu şi cardiac, însoţit de electroencefalogramă plată – semn că activitatea cerebrală a încetat. Şi care au revenit la viaţă în mod spontan sau în urma reanimării.

.
În anul 1982 Institulul Gallup a efectuat un sondaj de opinie în SUA, la care au participat opt milioane de adulţi ce trecuseră prin experienţa NDE. Lucrurile au demarat în anii ’70 când pionierii acestei indedite cercetări, Elisabeth Kübler-Ross şi Raymond Moody au publicat rezultatul studiilor pe care le-au întreprins de-a lungul anilor. În cartea sa Moartea este un nou soare, Elisabeth Kübler-Ross a declarat că a recenzat douzeci de mii de cazuri din toată lumea în care oamenii au fost declaraţi morţi clinic, dar au revenit la viată în mod spontan sau prin reanimare. „Experinţa NDE, spune Elisabeth Kübler-Ross, este generală, independentă de faptul că sunteţi aborigeni din Australia, hinduşi, musulmani, crestini sau păgâni. Ea este independentă de vârstă sau de statut socio-economic. Este vorba de un eveniment pur uman, după cum procesul naşterii este un eveniment pur uman.”

.
„Experienţa morţii este aproape indentică cu cea a unei naşteri. Este o naştere într-o altă existenţă, care poate fi dovedită cât se poate de simplu.”

.
„Imediat ce sufletul v-a părăsit corpul fizic, vă daţi deama că vedeţi tot ce se pretrece la locul morţii voastre, în camera bolnavului, la locul accidentului sau acolo unde aţi părăsit corpul fizic. Nu veţi mai înregistra aceste evenimente cu conştinţa voastră muritoare, ci cu o percepţie nouă. Veţi înregistra totul şi asta în momentul în care nu mai aveţi tensiune arterială, când nu aveţi nici puls, nici respiraţie, uneori chiar în absenţa undelor cerebrale. Ştiţi exact ce spune şi gândeşte fiecare şi cum se comportă.”

.
„Mulţi oameni îşi părăsesc corpul în cursul unei intervenţii chirurgicale şi privesc efectiv această intervenţie. Toţi medicii şi infermierele trebuie să fie conştienţi de acest lucru. Asta înseamnă că lângă o persoană inconştientă nu trebuie să se vorbească decât despre lucruri decente.”

.
„Mai trebuie să ştiţi că, dacă vă apropiaţi de patul mamei voastre aflată pe moarte sau tătăl vostru se află deja într-o coma profundă, acestă femeie sau acest bărbat aud tot ce spuneţi. Şi nu este prea târziu pentru a spune „îmi pare rău”, „te iubesc” sau tot ce vreţi să spuneţi.”

.
După unsprezece ani de anchetă în o sută cinzeci de cazuri de NDE, Raymond Moody a pulicat cartea Viaţă după viaţă, care a devenit un succes mondial. Mă voi referi în cele ce urmează la tunelul descris în carte, pe care îl străbate sufletul (sau ceea ce numin noi suflet) la iesirea din corpul fizic.

.
„Experinţa tunelului are loc în general după ce au părăsit corpul… În acest stadiu, în faţa lor se deschide un portal sau un tunel şi sunt împinşi în întuneric. Trec atunci print-o zonă de obscuritate şi la sfârşit ies în acea lumină strălucitoare (…)” – relatează doctorul Moody.

.
Menţionarea acelui tunel mă determină să vorbesc despre o experinţă asemănătoare, prin care am trecut cu vreo 35 de ani în urmă. Ca urmare a unui eveniment OZN din Curbura Buzăului, m-am ales cu o boală provocată de radiaţii calorice, ce m-a făcut să slăbesc peste 7 kg într-o săptămână. Aveam dureri în piept, în spate, în umărul stâng şi în mâna stângă. Noaptea neputând să dorm din cauza suferinţelor, am făcut exerciţii de decorporalizare pentru a atenua durerile. (A se vedea în acest sens şi procedura practică de ieşire din corpul fizic, descrisă în modulele predate de Academia Internaţională a Conştiinţei.)

.
Mă relaxasem în poziţia culcat pe spate şi începusem procedura de decorporalizare. La un moment dat durerile s-au atenuat, după care au dispărut cu totul. Nu îmi mai simţeam corpul fizic. Mergeam pe un câmp cu flori multicolore din flora spontană, situat într-o pantă lină. Din prudenţă, m-am oprit şi m-am întors din drum, fără a da curs tentaţiei de a merge în vârful dealului să văd ce se află dincolo de creastă. După ce am revenit în corpul meu, am consatat că suferinţele dispăruseră.

.
Am repetat exerciţiul şi în noaptea următoare, aproximativ la aceeaşi oră. De data această experimentul de ieşire din corp a scăpat de sub control. Am fost aspirat într-un vortex sub formă de tunel de culoare gri-închis, înclinat aproximativ la 145 grade, care se îngusta spre la căpătul de sus. La capătul tunelului se vedea o lumină albă, strălucitoare. Eram aspirat cu viteză din ce în ce mai mare, neputând să respir din cauza acceleraţiei cu care mă deplasam. Trecerea prin vortex a fost însoţită de un zumzet, ce devenea din ce în ce mai alert.

.
Când am ieşit din vortex, am constatat că eram într-o altă lume, peisajul fiind comparabil întrucâtva ce cel terestru dar era curat, fără urme de poluare. Potrivit reperelor de orientare terestră, soarele era la nord, mai mare decât soarele terestru (discul solar era de circa trei-patru ori mai mare decât al soarelui nostru) şi avea o lumină atenuată, plăcută, de aproximativ 1.600 grade Kelvin. Din direcţia nord-nord-vest spre sud-sud-est curgea un pârâu cu apă limpede, presărat din loc în loc cu bolovani din piatră. Nu se vedeau alge, insecte sau alte animale pe apă, sau în apă. La vest de pârâu era un teren cu iarbă, iar la sud-vest era o terasă din piatră înaltă de circa 1,5 metri, cu balustradă. În partea de sud-sud-vest a terasei era un perete înclinat din stâncă, în care ve vedea o intrare într-o grotă din care ieşeau sporadic vapori de apă.

.
Am obsevat în acea locaţie patru rase umane. M-a întâmpinat o femeie relativ scundă, cu capul ceva mai mare decât rasa terestră, cu părul blod-deschis, cu ochii de un albastru azuriu, cu trăsături plăcute. Pe umăr avea un fel de sacoşă, cu articole pentru plajă. Era însoţită de o fată de vreo şapte-opt ani, având exact trăsăturile ei. (Este posibil să fi fost făurită prin clonare, gândeam eu.)

.
Pe bulustrada din marginea terasei se sprijineau şi se uitau amuzate la mine patru femei tinere dintr-o rasă necunoscută, înalte, bine proporţionate, cu pielea gri-deschis. Erau îmbrăcate la fel, purtând rochii lejere dintr-un material de culoarea inului. Din grotă venise zâmbind să mă privescă un bărbat de rasă albă de vârsta a treia, de statură scundă. Soţii femeilor „clonate” se pare că se aflau la alt nivel de organizare a materiei vii. Se materializau din când în când în preajma acestora, schimbau câteva vorbe după care se volatilizau în aer. Se pare că nu îi preocupa prezenţa mea acolo.

.
Am intrat în dialog cu femeia „clonată”. Discuţia cu aceasta s-a dovedit foarte reconfortantă pentru mine, întrucât aceasta era „programată” să rostească numai adevărul. Conversaţia a avut loc într-o limbă plăcută, pe care mi-am dat seama că o vorbeam fluent. Este de nedescris confortul psihic simţit în timpul dialogului cu cineva programat să rostească numai adevărul.

.
Am avut senzaţia că nu sunt pregătit pentru a rămâne acolo. Trebuia să mă întorc degrabă în lumea mea, pentru că dacă mai întârziam „ştiam” că nu mai puteam să mă întorc pe Pământ. Am trecut cu regret pârâul (călcând pe bolovani), m-am îndreptat către sud-est şi m-am întors în lumea noastră. Femeia blodă cu copilul au trecut şi ele pe malul celălalt şi au mers către nord.

.
M-am regăsit în patul meu, respirând cu dificultate. Inima îmi bătea tare în piept. După câteva minute, respiraţia a revenit la normal şi bătăile inimii s-au atenuat. După această întâmplare, adaptarea cu semenii mei a durat circa două luni de zile. Era dificil să mă acomodez cu oamenii tereştri atât în privinţa înfăţişării fizice, cât şi din punctul de vedere al psihismului uman.

.
Rămâne în suspesie o întrebare. Întâmplarea pe care am trăit-o eu şi pe care am redat-o întocmai face parte din fenomenul NDE, sau este vorba de alt fenomen situat dincolo de frontierele cunoaşterii? Am constatat că trecând prin acest incident, mi-a dispărut frica de moarte şi am simţit nevoia să dobândesc cunoştinţe suplimentare referitoare la planeta noastră, despre locul nostru în univers, despre fenomenul nemuririi.

.
Şi iată că ne-am apropiat de un important capitol – poate cel mai important – al existenţei noastre pe pământ, moartea fizică. Cvasimajoritatea pământenilor consideră fenomenul morţii un subiect tabu, rău şi inevitabil totodată. Omul obişnuit când se apropie de ceasul morţii devine anxios, disperat, cu gândul la corpul fizic ce va intra în descompunere în sol şi nu la zestrea psihică subconştientă cu care va pleca în eternitate.

.
Moartea, concluzionează Elisabeth Kübler-Ross, după ce a intervievat 20.000 de subiecţi umani din toate rasele de pe mapamod care au trecut prin fenomenul NDE, este o nouă naştere într-o altă lume. Lumea în care plecăm după moarte este mai bună şi mai curată decât lumea în care trăim în prezent, iar relaţiile interumane din cealaltă lume sunt bazate pe cordialitate, adevăr şi respect reciproc. Prin fenomenul morţii dispar programele cerebrale negative ale omului, printre care şi programul de a nu rosti adevărul, programe responsabile cu înşelătoria, ura, invidia, furtul, crima. Rămân doar informaţiile despre aceste tare individuale stocate la nivelul karmei. Potrit legii karmei(karmah, în limba sanscrită), orice faptă antrenează consecinţe în această viaţă şi mai cu seamă după moarte. (Pierre Riffard, Dictionnaire de l’esoterimsme, Ed. Payot & Rivages, 1993).

.
Transformările fiinţei umane au loc la un nivel superior de organizare a materiei vii şi debutează imediat ce organismul nostru prezintă fenomenele morţii clinice prin stop respiratoriu, cardiac şi prin electroencefalogramă plată. Datorită trasformării energetice a omului, orbii vor vedea cu clarite, surzii vor auzi, mutilaţii se vor regăsi cu membrele intacte. Se cuvine să inserez la acest capitol un experimet pe care l-am făcut în anul 1990 la Spitalul Colţea, împreună cu profesorul chirurg dr. Nicolae Costantinescu asupra „membrului fantomă”, anomalie psiho-organică binecunoscută în chirurgie. Am făcut detecţii la subiecţi umani care aveau piciorul amputat de 4-5 zile. În locul membrului amputat am detectat o energie misterioasă, ce avea forma membrului lipsă. Prin urmare, trasformarea energetică la nivel superior de organizare a materiei vii începuse.

.
Moartea ar trebui să fie pentru noi un prilej de bucurie, pentru că renaştem într-o lume superioară din toate punctele de vedere. Accesul în lumea de dincolo se face potrivit karmei individuale. După moartea fizică, plecăm cu informaţiile comportamentale despre sine pe care le-am stocat în subconştient pe parcusul veţii actuale. În funcţie de natura acestor informaţii, vom avea parte de trasformare adecvată. Unii dintre semenii noştri vor urca spre vârful piramidei valorice umane; alţii se vor eşalona către baza acesteia. Iar alţii vor urma calea involuţiei.

.
Prin urmare, fiecare om este liber să aleagă calea pe care va merge în viaţă. Iisus a spus că raiul şi iadul sunt în noi. Alegem raiul, vom avea parte de rai. Alegem iadul, vom avea parte de iad, cu toate neajunsurile ce rezultă din dintr-o atare opţiune.”

.
SURSA: http://rudan.ro/

 

 

IN COMPLETARE PUTETI CITITI SI:

1) Viata dupa viata – Raymond A. Moody 
2) Destinul sufletelor – Michael Newton si restul cartilor lui de AICI
3) Cartile lui William Buhlman 
4) Calatoria Suprema – Robert Monroe si restul cartilor lui de AICI
5) JOCUL COSMIC si Calatoria ultima – Stanislav Grof 
6) Don Piper – 90 de minute in Rai 
7) Cartile lui James Van Praagh : Mesaje de dincolo de moarte si Rai si Pamant
8)  RAIUL EXISTA de Todd Burpo
9) Dovada Paradisului. Călătoria unui neurochirurg în viața de DINCOLO”– EBEN ALEXANDER
10)  Am murit si m-am descoperit pe mine insami – Anita Moorjani 
11) Cartile scrise de  Elisabeth Kübler-Ross
12)  Cartea tibetana a eliberarii prin ascultare – Bardo Thodol 
13)  Cartea tibetana a mortilor – Bardo Thodol 
14)  BIOCENTRISMUL – Robert Lanza, Bob Berman
15) Cartea egipteana a mortilor
16)  Experimente privind viata de dupa moarte – Gary E. Schwartz, William L. Simon 
17) Cercetari oculte referitoare la viata dintre moarte si o noua nastere – Rudolf Steiner 
18) Viata dupa moarte in credintele omenirii – J.T. Addison
19) Moartea, Celalalt taram al vietii – Stephane Allix 
20) Mintea de dincolo – Dumitru Constantin Dulcan 
21) Dovezi referitoare la lumea de dincolo – Jeffrey Long, Paul Perry
22) Stiinta si experientele in pragul mortii – Chris Carter 
23) Copiii cei noi si experientele din preajma mortii – P.M. Atwater 
24) Imbratisata de lumina – Betty J. Eadie 
25) Sa vorbim cu mortii – Martina Kramer 
26) Ultima frontiera – Sam Parnia
27) De vorba cu Angel – Evelyn Elsaesser-Valarino 
28) Matei, vorbeste-mi despre Rai – O relatare directa despre viata de dincolo – Suzane Ward
29) Dezlegand misterele nasterii si mortii… si ale fenomenelor intermediare – Daisaku Ikeda
30) Spiritismul de Dr Paul Stefanescu, editura Phobos 

 

fymaaa.blogspot.ro https://www.evolutiespirituala.ro/falsa-plecare-documentar-despre-experientele-din-apropierea-mortii/?feed_id=5552&_unique_id=61eaea53f0313

CARTEA URANTIA

URANTIA

– fragmente – 

univers (5)

 

Intelectele parţiale, incomplete şi în evoluţie ar fi neputincioase în universul principal, incapabile să formeze chiar şi cel mai rudimentar tipar raţional de gândire, dacă orice minte, superioară sau inferioară, nu ar avea aptitudinea înnăscută de a forma un cadru universal în care ea să poată gândi.

Dacă mintea nu poate ajunge la concluzii veritabile şi nu poate pătrunde până la originile veritabile, ea va fi infailibil determinată să închipuie concluzii şi să născocească origini, pentru a avea un mijloc de a gândi logic în cadrul acestor ipoteze create în mod mental. Astfel de cadre universale pentru gândirea creaturilor sunt indispensabile operaţiunilor intelectuale raţionale însă, fără nici o excepţie, ele sunt într-un grad mai mic sau mai mare, eronate.

Cadrele conceptuale ale universului nu sunt decât relativ adevărate. Ele sunt utile eşafodaje care trebuie în cele din urmă să cedeze locul expansiunii înţelegerii cosmice crescânde. Modurile de a înţelege adevărul, frumuseţea şi bunătatea, moralitatea, etica, datoria, iubirea, divinitatea, originea, existenţa, scopul, destinul, timpul spaţiul şi chiar şi Deitatea, nu sunt decât relativ juste. Dumnezeu este cu mult, mult mai mult decât un Tată, dar Tatăl este cea mai înaltă concepţie umană despre Dumnezeu.

Cosmosul absolut este din punct de vedere conceptual fără limite.
A defini întinderea şi natura acestei realităţi echivalează cu a da calificări infinităţii şi a atenua conceptul pur al eternităţii. Ideea de infinit -etern, de etern-infinit, este necalificată în întindere şi absolută în fapt. Nici o limbă a Urantiei, trecută, prezentă sau viitoare, nu este adecvată pentru a exprima realitatea infinităţii sau infinitatea realităţii. Omul, creatură finită într-un cosmos infinit, trebuie să se mulţumească cu imagini deformate şi cu concepţii înguste despre această existenţă fără limite, fără hotare, fără început şi fără sfârşit, care depăşeşte realmente facultăţile lui de înţelegere.

Mintea nu poate niciodată spera să priceapă conceptul unui Absolut fără a încerca mai întâi să fracţioneze unitatea acestei realităţi. Mintea unifică toate divergenţele, dar, în absenţa totală a divergenţelor, mintea nu găseşte nici o bază pentru a încerca să formuleze concepte comprehensibile.

Starea statică primordială a infinităţii necesită o segmentare înaintea oricărei încercări umane de a o înţelege. Infinitatea comportă o unitate a cărei expresie, în aceste pagini, a fost EU SUNT-ul – primul postulat al minţii creaturilor. Însă o creatură nu va putea niciodată să înţeleagă cum se face că această unitate devine o dualitate, o triunitate şi o diversitate, în timp ce rămâne totuşi o unitate necalificată. Omul întâmpină o problemă similară atunci când se opreşte pentru a contempla Deitatea nedivizată a Trinităţii alături de personalizarea multiplă a lui Dumnezeu.

Urantia https://www.evolutiespirituala.ro/urantia-fragmente/?feed_id=5507&_unique_id=61e99897e17f5

initiere merkabah karanna

DE PASTI, CU DRAG, PENTRU VOI:

Karanna Ascension  – Initiere Karanna Merkabah©

oferta_speciala

Data: 18 aprilie 2014

Ora: 20:00 – 21:00 ora Romaniei

Locatie: Initiere La Distanta

REDUCERE DE PASTI 100 Lei!

Cost initiere:  500 lei     400 lei

Initierea Karanna Merkabah© este prima etapa a Sistemului Karanna Ascension©, care este alcatuita din doua etape.

In prima etapa se activeaza Corpul Logoic si campul Merkabah.

DUPA INITIERE VETI PRIMI MANUAL SI CERTIFICAT IN FORMAT ELECTRONIC.

.

Detalii despre Sistemul Karanna Ascension© puteti citi AICI

VA PUTETI INSCRIE LA INITIERE COMPLETAND FORMULARUL URMATOR:

[vfb id=11]

Va rugam sa asteptati primirea acceptului nostru de participare, inainte de a demara orice actiune de plata. Acceptul de participare il veti primi prin email, dupa depunerea Formularului de Inscriere.
NOTA: Inscrierea este necesara pentru evaluarea energetica. NU veti primi o evaluare energetica prin email, ci doar acceptul de participare la initiere.

 

Anca Bogdan & Catalin Bogdan

International Accredited Trainers & Therapists

.

PASTE FERICIT!

invierea domnului

https://www.evolutiespirituala.ro/karanna-ascension-initiere-karanna-merkabah/?feed_id=5462&_unique_id=61e8471825b49