Charlie Chaplin

VIDEO – Charlie Chaplin – speech despre umanitate si dezumanizare – fragment – atat de actual! :)

 

 

The speech is from a comedy directed by and starring Charlie Chaplin. First released in October 1940, Chaplin plays two characters who look strikingly similar- a Jewish barber and a dictator who looks like Adolf Hitler. Near the end of the film, after a series of bizarre incidents, the dictator gets replaced by his look-alike, the barber, and is taken to the capital where he is asked to give a speech.
It’s worth watching because the speech is as relevant today as it was 71 years ago. The full transcript of the speech can be found below.

” I’m sorry but I don’t want to be an Emperor — that’s not my business — I don’t want to rule or conquer anyone. I should like to help everyone if possible, Jew, gentile, black man, white. We all want to help one another, human beings are like that.

We all want to live by each other’s happiness, not by each other’s misery. We don’t want to hate and despise one another. In this world there is room for everyone and the earth is rich and can provide for everyone.

The way of life can be free and beautiful.

But we have lost the way.

Greed has poisoned men’s souls — has barricaded the world with hate; has goose-stepped us into misery and bloodshed.

We have developed speed but we have shut ourselves in: machinery that gives abundance has left us in want. Our knowledge has made us cynical, our cleverness hard and unkind. We think too much and feel too little: More than machinery we need humanity; More than cleverness we need kindness and gentleness. Without these qualities, life will be violent and all will be lost.

The aeroplane and the radio have brought us closer together. The very nature of these inventions cries out for the goodness in men, cries out for universal brotherhood for the unity of us all. Even now my voice is reaching millions throughout the world, millions of despairing men, women and little children, victims of a system that makes men torture and imprison innocent people. To those who can hear me I say “Do not despair”.

The misery that is now upon us is but the passing of greed, the bitterness of men who fear the way of human progress: the hate of men will pass and dictators die and the power they took from the people, will return to the people and so long as men die [now] liberty will never perish…

Soldiers — don’t give yourselves to brutes, men who despise you and enslave you — who regiment your lives, tell you what to do, what to think and what to feel, who drill you, diet you, treat you as cattle, as cannon fodder.

Don’t give yourselves to these unnatural men, machine men, with machine minds and machine hearts. You are not machines. You are not cattle. You are men. You have the love of humanity in your hearts. You don’t hate — only the unloved hate. Only the unloved and the unnatural. Soldiers — don’t fight for slavery, fight for liberty.

In the seventeenth chapter of Saint Luke it is written ” the kingdom of God is within man ” — not one man, nor a group of men — but in all men — in you, the people.

You the people have the power, the power to create machines, the power to create happiness. You the people have the power to make life free and beautiful, to make this life a wonderful adventure. Then in the name of democracy let’s use that power — let us all unite. Let us fight for a new world, a decent world that will give men a chance to work, that will give you the future and old age and security. By the promise of these things, brutes have risen to power, but they lie. They do not fulfil their promise, they never will. Dictators free themselves but they enslave the people. Now let us fight to fulfil that promise. Let us fight to free the world, to do away with national barriers, do away with greed, with hate and intolerance. Let us fight for a world of reason, a world where science and progress will lead to all men’s happiness.

Soldiers — in the name of democracy, let us all unite!”

 

 

 

cristale cuart

CUM PURTAM CRISTALELE?

Un obiect din piatra naturala – o statueta de jad, o sfera de cristal, o piramida de cuart, o placa de agat sau orice alt obiect de decor din cristal sau piatra naturala – poate fi asezat oriunde in casa.

Este bine sa aveti un cristal natural in urmatoarele situatii: 

  • pentru familiile cu probleme, pentru echilibrarea energiilor intre membrii familiei (conflicte sau neintelegeri)
  • la mutare in casa noua (armonizarea cu noul mediu)
  • pentru proaspat casatoriti (mentinerea unei atmosfere pozitive in cuplu, este si un foarte bun cadou de nunta!)
  • in casele cu oameni bolnavi sau cu probleme majore
  • in camera copilului (cresterea in conditii benefice)
  • in dormitor (echilibrarea energiilor in cuplu)
  • in baie (disiparea energiilor eliminate prin spalarea trupului)
  • in sufragerie, living sau hol (protectia impotriva energiilor negative ale musafirilor care intra in casa)
  • la sediul firmei (asigura o evolutie benefica afacerii)
  • in camera de lucru sau alte medii incarcate de radiatii sau energii nocive (langa calculator, televizor, aparatura care emite radiatii)
  • in cabinetul medical (in medii in care se intra in contact cu oameni cu probleme)
  • la ghisee de relatii cu publicul (dialog pozitiv sau in cazul in care lucrati intr-un mediu in contact direct cu un public variat, pentru a va proteja impotriva gandurilor negative)
  • la serviciu (in cazul unui mediu lipsit de armonie, incarcat negativ, tensionat, stresant sau cand lucrati in subordinea unor superiori cu influenta negativa asupra dv.).
  • pentru activarea zonelor feng shui in incapare

 

CUM PURTAM BIJUTERIILE CU PIETRE PRETIOASE

bijuterii-carneol

Dupa purificare, bijuteriile cu cristale trebuie purtate permanent asupra dv., pentru a va bucura de protectia lor.


Medalioanele trebuie purtate la gat, nu neaparat deasupra hainelor, ci si ca talisman secret, cat mai aproape de piele. Dar pot fi asezate si in portofel, in anumite locuri din incapere, agatate de candelabru, de tocul usii sau ferestrei, agatate langa patul copilului, sub perna, intr-un bol de sticla pe masa, in colturile camerei… Propria imaginatie poate alege locul cel mai potrivit pentru a agata un cristal care se va aduca noroc. 

Mana si degetele pe care sunt purtate cristalele au si ele importanta.

Mana dreapta este transmitatoare de energie, mana prin care energia este eliberata, degajata, deci purtati bijuterii pe mana dreapta cand doriti o eliberare de energie negativa sau transmiterea energiei benefice spre alta persoana (mangaiere, alinare, dragoste, vindecare). Cristalul va prelua surplusul de energie negativa care va creeaza stari de furie, oboseala, mahnire.  

Mana stanga este receptoare de energie benefica, deci purtati bijuterii pe mana stanga atunci cand aveti nevoie de un surplus de energie pozitiva, de protectie, de energizare, de activare, cel mai probabil permanent. Schimbati pe mana dreapta cand simtiti ca energia dv. este in surplus si se manifesta agresiv.

Degetul mare are legatura cu trupul fizic, deci e bine sa purtati inele cu cristale cu efect asupra organelor interne, pentru o stare de sanatate mai buna. In planul sanatatii, este conectat direct de sinusuri, ureche, rinichi, sistemul limfatic.

Degetul aratator are legatura cu planul constientului, deci purtati inele pe acest deget pentru ca influenta cristalului sa se resimta in plan mental si intelectual (gandire, judecata, ratiune, logica, decizie, studiu, invatare, educatie, cunoastere). Este degetul orgoliului, al puterii, al impunerii asupra altora. In planul sanatatii, este conectat direct de sistemul nervos si colon.

Degetul mijlociu are legatura cu lumea emotiilor si a sentimentelor, deci e bine sa purtati inele cu cristale specifice laturii emotionale a vietii. In planul sanatatii, este conectat direct de creier, rinichi, limfa, glanda pineala.

Degetul inelar are legatura cu planul subconstientului, deci e bine sa purtati inele pe acest deget pentru a primi mesaje din astral, pentru vise, intuitie, presentimente, avertismente, eliberare de frustari, de anxietate, de temeri ce sunt ascunse in subconstient. In planul sanatatii este conectat direct de aparatul reproducator, sistemul endocrin, hipotalamusul.

Degetul mic are legatura cu destinul uman, deci e bine sa purtati inele pe acest deget pentru a aduce schimbari in destinul dv., pentru implinirea propriului destin, pentru evitarea evenimentelor dure ale sortii si pentru atingerea menirii personale. In planul sanatatii este conectat direct de inima, intestin subtire, piept si sani.

 

femeia2013

Sincronicitatea ca o experienţă divină

Sincronicitatea se produce atunci când două sau mai multe evenimente, aparent fără legătură cauzală, se produc împreună, într-o manieră semnificativă (pentru observator). Pentru a fi vorba de sincronicitate, ar trebui să fie improbabil ca evenimentele să aibă loc din întâmplare. Pentru scriitorul Robert Torres, sincronicitatea este o ilustrare a Divinului.

Cine consideră că sincronicitatea este o simplă coincidenţă, atunci nu a citit lucrările unor experţi faimoşi din domeniu. Celebrul psihiatru Carl Gustav Jung a creat termenul sincronicitate în anii 1920 pentru a face referire la alinierea dintre forţele universale şi experienţele unei persoane.

S-a încercat descoperirea motivelor acestor „concidenţe” de secole întregi, în multe tradiţii spirituale, ca mijloc pentru alinierea cu un aşa-zis “curent”. De obicei este nevoie de ani de meditaţie disciplinată, studiu, sau de alte mijloace şi metode pentru a naviga în această călătorie către o “individuaţie” armonioasă.

Pentru unii, cercetarea are loc în interior şi are ca obiectiv găsirea sinelui, în timp ce pentru alţii cercetarea are loc în exterior şi are ca obiectiv găsirea spiritualităţii.

Prima mea experienţă cu sincronicitatea a fost momentul naşterii mele. M-am născut în 21 martie la ora 3:03 a.m. – adică a treia lună, a treia săptămână, a treia oră şi al treilea minut, sau 3333. Data marchează de asemenea echinoxul. A fost alinierea mea cu forţele universale, cu planeta, spaţiul şi timpul.

Interesul meu în cercetarea naturii metafizice a realităţii a apărut în timpul unui moment de trezire în care am experimentat o întâlnire – supranaturală de fapt – cu o „entitate” formată din lumină. După această întâlnire am avut o înţelegere intrinsecă a multor concepte ezoterice precum “curentul”, spiritul, unicitatea şi chiar divinitatea.

Unicitatea: Ce anume ne conectează

În cartea lui Jung “An Acausal Connecting Principle” se spune că sensul subiectiv este cel care ne conectează.

Fără un observator (propria ta persoană), nu există gândire, nu există sincronicitate, nu există un sens. Gândurile sunt conectate la evenimente, mintea este conectată la mişcările materiei şi acest lucru este subiectiv; acestui lucru îi lipseşte o cauză obiectivă (este acauzală).

Cercetarea mea a început cu Carl Jung, deşi omul a observat sincronicitatea multe mii de ani înainte de Jung. Înainte de “sincronicitate”, umanitatea antică a folosit cuvinte precum rezonanţă, armonie şi unitate.

În secolul 4 d.Hr., filozoful grec Heraclit considera că toate lucrurile sunt interconectate; nimic nu ar fi izolat şi toate lucrurile ar fi legate între ele. În mod similar, Hipocrat a declarat: “Există un singur curent comun, o singură respiraţie. Totul este în rezonanţă”. Clasica idee că separarea este o iluzie include o legătură chiar şi între obiectele fără viaţă. Unii susţin că toată materia are conştiinţă.

Rolul conştiinţei şi a paranormalului în sincronicitate

Jung a fost interesat toată viaţa de paranormal şi a avut multe experienţe în acest sens. Împreună cu el a lucrat fizicianul Wolfgang Pauli, un câştigător al Premiului Nobel, care ar fi avut la rândul său experienţe de telekinezie. În preajma lui Pauli aveau loc accidente serioase şi inexplicabile cu echipamentele pentru experimente – lucru extrem de cunoscut în istorie.

Deseori se făceau glume în privinţa acestui lucru, dar multor savanţi le era frică de prezenţa sa în timpul experimentelor deoarece se considera în general că el era cauza acelor accidente, care dădeau peste cap experimente întregi organizate minuţios. Acest lucru este binecunoscut în fizică sub numele de “Efectul Pauli”.

Împreună, Jung şi Pauli au ajutat la pavarea drumului în studierea parapsihologiei. Mulţi alţii au dezvoltat domeniul, fizicienii moderni ştiu şi vorbesc despre conştiinţă consideraţă este deseori ca un element cheie pentru explicarea unor abilităţi precum telekinezie, vedere la distanţă şi previziune.

Un exemplu semnificativ este reprezentat de “câmpurile morfice” ale lui Rupert Sheldrake. El ne-a arătat cum câmpurile crează relaţii. În cartea sa “A New Science of Life”, citează experimente în care dacă unii dintre şobolani sunt supuşi la un anumit tip de pregătire, ceilalţi aflaţi într-un alt laborator, la mare distanţă, devin mult mai capabili să înveţe acelaşi lucru. Este ca şi cum şobolanii au în comun un câmp în care cunoştinţele acumulate prin antrenarea unora devin disponibile tuturor (şobolanilor).

Un alt fizician renumit, David Bohm, afirmă în lucrarea “Implicate and Explicate Order” că, de fapt, conştiinţa începe în afara spaţiu-timpului nostru, în “curentul” în care există întreaga cunoaştere şi unde prinde formă realitatea noastră materială. Apoi, conştiinţa se manifestă în dimensiunea noastră, urmând ca ulterior să se întoarcă în “curent”.

Aceste teorii – alături de cele explorate în renumita lucrare “Holographic Universe” a lui Michael Talbot sau de lucrarea “Meaning and Form” a fizicianului David Peat – emit ipoteze în privinţa unui sub-strat ce există sub (sau peste) realitatea noastră materială şi temporală.

Problema este că acest concept – „conştiinţa” – nu poate fi cuantificată din punct de vedere fizic. Mulţi consideră că ea există în afara creierului, poate în câmpul Akashic – conceptul tradiţional indian al unui fel de rezumat al tuturor cunoştinţelor provenite de-a lungul timpului de la toate fiinţele simţitoare.

Deşi sunt de acord cu multe dintre aceste teorii în privinţa existenţei unui tip de “matrice”, care este inteligenţa care funcţionează în spatele tuturor acestor lucruri?

O forţă inteligentă

Umanitatea a recunoscut de mult timp existenţa unei inteligenţe superioare, deşi aceasta apare în multe forme diferite. Mulţi mari savanţi au ajuns exact la aceeaşi concluzie. Einstein declara: “Toţi cei implicaţi serios în cercetări ştiinţifice devin convinşi că un spirit se manifestă în legile Universului – un spirit cu mult superior celui al omului.”

Max Planck, considerat fondatorul fizicii cuantice, a declarat: “Toată materia provine şi există doar prin virtutea unei forţe. Trebuie să presupunem că această forţă este existenţa unei minţi conştiente şi inteligente. Această minte este baza întregii materii.”

Isaac Newton considera că universul este mecanic, pus în mişcare de Dumnezeu şi apoi lăsat să funcţioneze. Niels Bohr, cel care a propus modelul atomului de hidrogen, dar şi omul care a creat una dintre marile dileme ale cuanticii (în tandem cu Einstein), vorbea de Tao – „Calea” universului, pe care o regăsea în modelele şi tiparele fizicii.

Multe dintre aceste teorii şi credinţe susţin că propriile tale gânduri pot modifica lumea exterioară în relaţie cu propria ta persoană. Deşi există o inteligenţă separată, care coordonează şi se află în control, tu eşti un fel de cocreator.

Când sincronicitatea se manifestă ca un eveniment exterior ce este legat de gândurile tale, într-o manieră semnificativă şi acauzală, atunci este clar că ajuţi la crearea ei.

Dar evenimentele coincid de asemenea şi fără ca noi să ne gândim la ele – exemplu în acest sens fiind momentul naşterii mele sub forma 3333.

Adânc în interiorul nostru, ştim dintotdeauna că suntem văzuţi, chiar şi într-o cameră goală – şi că nu suntem niciodată singuri. De câte ori nu suntem martori la întâmplări în care unele evenimente se aliniază încât totul devine foarte ciudat şi improbabil din punct de vedere statistic? Trebuie ca aceste evenimente să îşi aibă originea în afară. Acest lucru presupune că Sursa sau acel Cineva sau Ceva, care controlează în cele din urmă totul, se află acolo, în afară. Nu în interior.

Albert Einstein a mai declarat: “Sincronicitatea este modul prin care Dumnezeu rămâne anonim.”

Robert Torres este autorul lucrării “Sin Thesis”. De asemenea, este cântăreţ, compozitor, artist şi colaborează cu mai multe reviste. El invită cititorii să îşi împărtăşească gândurile cu el pe adresa: rttowers3 – at – gmail.com.

 

 

ATLANTIDA SPIRITE ENTITATI PLEIADE

Despre călătoria Creatorului Prim

248609 288265694630274 196044036 n
Omenirea este rezultatul unui experiment. Şi ea a apărut în urma unui proiect, ca de altfel creaţia în plenitudinea ei. Cu mult timp în urmă, Creatorul Prim şi-a început experimentele creatoare în acest univers cu scopul de a se explora, de a se desfăta şi de a se exprima în sinea sa şi pe sine. Prin extensia sinelui său, Creatorul Prim a atras în acest univers energiile şi esenţele vieţii, pe care le-a transmis mai departe prelungirilor sinelui său. A binevoit să dea de la el aceste daruri. Există şi alte universuri, ca şi multe alte modalităţi de a le crea; numai că acesta este deosebit prin faptul că a fost creat ca zonă a liberului arbitru, unde totul este permis.
Creatorul Prim le-a grăit acestor extensii ale sale: „Mergeţi şi zămisliţi şi aduceţi la sânul meu toate aceste zămisliri.” Oare nu era aceasta o misiune cât se poate de simplă? Cu alte cuvinte, Creatorul Prim le spunea: „Pe mine mă dau vouă. Daţi-vă şi voi acestui univers, ca toate creaţiile voastre să se regăsească în mine.”
Aceste extensii ale Creatorului Prim, pe care le vom numi de acum încolo zei creatori, au început sa experimenteze cu energia Creatorului, pe care o aveau cu toţii în fiinţa lor. Şi-au creat o ierarhie proprie, din care s-au născut altele în timp. Fiecare succesor îşi asigura, la rândul lui, succesorul, oferindu-i din propria esenţă şi dându-i astfel, posibilitatea de a participa la dezvoltarea universului. Până la urmă, într-un sistem galactic a fost instrumentat un plan de transformare a Pământului în centru intergalactic al transferului informaţional. Planul era incredibil de ambiţios. Încă dinainte, Pământul era bine cunoscut ca o planetă minunată, aflată la periferia unui sistem galactic şi uşor accesibilă din toate punctele Universului. Se găsea în proximitatea multor portaluri intergalactice, prin care undele energetice străbat enormele zone ale spaţiului.
2iiiii
S-a muncit mult atunci, până când s-a stabilit câte o ambasadă pentru fiecare galaxie, aici pe planetă. Unii dintre zeii creatori erau reputaţi geneticieni. Au modificat, făcând uz de poziţia lor înaltă, lanţurile moleculare—şi au codificat în aceste catene identitatea, frecvenţa şi sarcina electrică—cu scopul de a crea viaţa. Multe dintre civilizaţiile avansate ale timpului au oferit mostre din propriul ADN pentru a fi reprezentaţi în enciclopedia vie a Pământului. În urma acestei acumulări gigantice de informaţie genetică, zeii creatori au conceput diverse specii, unele umane, unele animale. Planul sortit Pământului era cu adevărat grandios.
Primii Arhitecţi ai Pământului erau membri ai Familiei de Lumină, entităţi care lucrau şi erau asociate cu un aspect al conştiinţei denumit lumină. Lumina este informaţie. Familia de Lumină a creat acest centru al tranzitului informaţional întocmai cum îl plănuiseră; era un loc menit să adune cunoaşterea din nenumăratele sisteme galactice, pe care toţi urmau să o împărtăşească. Pământul ar fi devenit o bibliotecă intergalactică, unde s-ar fi experimentat diverse moduri de a stoca informaţia prin intermediul frecvenţelor şi al geneticii.
În afara cadrului temporal, o sută de mii de ani trec la fel de repede ea un an terestru. Zeii creatori nu erau supuşi rigorii timpului pe care îl cunoaşteţi voi. Pentru ei, o sută de mii sau un milion de ani erau egali cu zero.
Energii din diverse locuri au fost canalizate atunci spre Pământ. Unele specii umane au ajuns astfel să dezvolte civilizaţii foarte avansate în urmă cu cinci sute de mii de ani. Nu intră în discuţie civilizaţiile pe care voi le numiţi Lemuria şi Atlantida; pentru noi, acestea aparţin modernităţii. Vorbim despre civilizaţii cu adevărat vechi, îngropate adânc sub calota glaciară a îndepărtatului continent austral Antarctida.
Proiectul Bibliotecii Vii de pe Pământ a ajuns într-un final să fie disputat de tabere adverse. Era destul de tentant să pui stăpânire pe o asemenea bază de date. În istoria primitivă a acestei planete s-au dus lupte în spaţiu pentru dominaţie. Nu v-aţi întrebat niciodată cine stăpâneşte Pământul? Doar este un teritoriu de prima mână. Chiar credeţi că nimeni în spaţiul cosmic nu şi l-a revendicat?
3+(3)
Au avut loc ciocniri, care au dus la crearea unei dualităţi. Unii zei creatori, care au putut să-şi aroge dreptul de a face tot ce poftesc—tocmai pentru că Pământul era o zonă a liberului arbitru—au preluat conducerea. Cunoaştem aceste evenimente drept „cotropirea” Pământului. A fost aidoma tendinţelor „cotropitoare” ale companiilor financiare de pe Wall Street. Zeii creatori au invadat Pământul acum aproximativ trei sute de mu de ani—în epoca propusă de savanţi drept zorii civilizaţiei omeneşti. În realitate, cu greu putem accepta această eră ca începuturile civilizaţiei. Cel mult, ea nu a fost decât o fază timpurie a omenirii moderne.
În acele vremuri, una dintre grupările care şi-au disputat supremaţia asupra planetei a câştigat acest teritoriu. Nici unul din aceşti stăpâni nu a permis băştinaşilor—oamenii—să afle ce s-a întâmplat cu adevărat. Neinformată, specia devenea mult mai lesne de controlat. Din acelaşi motiv, lumina este echivalentă cu informaţia, iar întunericul nu este decât lipsa acesteia din urmă. Cuceritorii au alungat lumina o dată cu instaurarea lor pe Pământ. Asta vă face să vedeţi lumina dintr-o perspectivă cu totul nouă, nu-i aşa? Radioactivitatea şi reacţiile nucleare erau foarte intense în acele timpuri şi pârjoleau Pământul. Specia predominantă, oamenii, suferiseră multe distrugeri şi acum se răzleţiseră.
Zeii creatori, noii, stăpânitori, se pricepeau de minune la experimente genetice. Aprofundaseră ştiinţa creării vieţii şi, în acelaşi timp, voiau aceste teritorii pentru motive numai de ei ştiute. Teritoriile sunt create şi menţinute prin intermediul unor energii speciale din mai multe motive, printre care cel alconştiinţei omniprezente în natură.
Conştiinţa comunică în permanenţă. Ea vibrează, sau poate fi făcută să vibreze, la atingerea Unor valori electromagnetice precise. Aceste energii pot fi manipulate să vibreze la o anumită frecvenţă pentru a servi drept sursă de hrană. Asemeni merelor care pot fi pregătite şi mâncate într-o multitudine de feluri, la fel conştiinţa poate fi pregătită şi ingerată într-o sumedenie de moduri.
Pe parcursul propriei evoluţii, anumite entităţi au descoperit că pot să se hrănească de pe urma modulării frecvenţei în forme specifice ale conştiinţei creaţiilor lor; aceasta le dădea posibilitatea de a controla procesul în permanenţă. Cu timpul au înţeles că acesta era modul de hrană al însuşi Creatorului Prim. Acesta din urmă îşi trimite extensiile cu scopul de a menţine o anumită frecvenţă electromagnetică, care este pentru el sursa de hrană.
Noi proprietari aveau:apetituri şi preferinţe diferite de stăpânitorii anteriori. Lor le plăcea să se hrănească cu haos şi frică. Numai aceste stări îi puteau hrăni, îi stimulau şi le menţineau intacte puterile.
Aceşti cuceritori de acum trei sute de mii de ani sunt uriaşii de care se vorbeşte în Biblie, în tăbliţele babiloniene şi sumeriene şi în toate celelalte texte sacre ale omenirii. Au ajuns pe Pământ şi au modificat specia umană anterioară. Le-au rearanjat ADN-ul, astfel încât fiinţele omeneşti să nu mai poată emite decât într-un anumit interval limitat de frecvenţe, care îi putea hrăni pe ei şi care să le confere putere.
Omul originar era o fiinţă colosală, al cărei ADN avea douăsprezece catene, primite de la o multitudine de civilizaţii avansate. La sosirea noilor stăpâni, ADN-ul uman a fost redus la două catene, iar o nouă specie umană a luat fiinţă. ADN-ul priginar a fost porţionat şi împrăştiat în celula umană, dar în stare dezactivată; fusese deconectat.
În fiecare celulă umană se găsesc filamente fotocodificate, fire extrem de subţiri de energie care sunt purtătoare; de informaţii. Prin unificarea tuturor acestor fire, ADN-ul devine funcţional. La rearanjarea din trecut, nu v-a rămas decât dubla elice a acestuia. Restul de informaţie, lipsită de importanţă pentru supravieţuirea omului, a fost deconectat, pentru a vă menţine într-O poziţie de subordonare, din care nu aţi mai fost capabili să emiteţi decât pe anumite frecvenţe pe care ei le puteau controla.
305679 365786143467321 1007197756 n
Planeta a fost apoi împrejmuită cu o barieră de blocare a frecvenţelor, asemeni unui gard electric, care permitea numai fluxul informaţiilor acceptate de zeii creatori. Îndeosebi frecvenţele luminii —informaţiile—au fost împiedicate să pătrundă pe Pământ. Chiar dacă, într-un final, lumina a reuşit sa străbată această barieră, pe Pământ nu mai rămăsese nici o altă frecvenţă de lumină care să o poată recunoaşte. ADN-ul uman fusese deconectat, filamentele foto fuseseră împrăştiate, în consecinţă razele purtătoare de creativitate din spaţiul cosmic nu au avut la ce să se conecteze.
Ce rol aveţi voi în toată această poveste? Sunteţi membri ai Familiei de Lumină. Însuşi faptul că în acest moment citiţi această carte demonstrează apartenenţa voastră. Unora vi se pare că vă amintiţi ca prin vis. Nu facem decât să readucem la suprafaţă cunoaşterea care este îngropată adânc în Voi. Am venit pe această planetă să reactivăm memoria umană—să conferim întregii specii umane amintirea a ceea ce a fost cândva, prin intermediul frecvenţei de lumină, pentru a vă putea crea o realitate proprie, modificând astfel frecvenţa planetei pentru a vă asuma stăpânirea asupra acestui teritoriu şi asupra voastră înşivă.
Noi, Pleiadienii, ne-am întors în timp—în ceea ce ar putea fi numit propriul nostru trecut—în postura de reprezentanţi ai luminii. Am făcut acest pas pentru a împărtăşi cu voi o anumită frecvenţă, pe care toţi aţi fost de acord să o purtaţi aici, pentru a rearanj a ADN-ul rasei umane modificate. Este o ştire extrem de importantă. Ar putea chiar să fie pusă în cap de afiş.
Arhitecţii Primi ai planetei nu au de gând să cedeze teritoriul de bunăvoie. Nu ar avea nici un motiv să o facă. Au apelat la Familia de Lumină ca să se insinueze în acest proiect, ca membrii ei să se întrupeze rând pe rând şi să aducă lumina—sub formă de raze cosmice creatoare, purtătoare de informaţii—acolo unde ea fusese pierdută. Familia şi-a început astfel lucrarea într-un sistem unde lumina şi informaţia erau absente. Cu timpul, razele cosmice au determinat modificarea legilor genetice ale omenirii şi s-au insinuat în fiecare entitate, la început la nivel individual, apoi in colectivităţi din ee în ce mai numeroase. De-a lungul timpului, puţine astfel de iradieri au penetrat cu succes fieful terestru. Au fost purtate multe războaie ca să se împiedice infiltrarea luminii sau a informaţiilor care ar fi trezit oamenii la realitate. În ciuda aparentei înfrângeri, Arhitecţii Primi au înţeles că, la scară macrocosmică, cedarea planetei însemna înţelegerea în profunzime a liberului arbitru din zona Pământ.
250034 356184897803804 693784571 n

Arhitecţii au stabilit astfel un plan colateral care să intre în vigoare o dată cu alterarea frecvenţei pe Pământ, într-un moment în care noii proprietari s-ar fi dezintegrat în absenţa frecvenţei lor specifice. Afectivitatea este o sursă de hrană. Hrana multora este dragostea, pe care şi Arhitecţii Primi au plasat-o ca frecvenţă fundamentală pe Pământ Numai că hrana zeilor creatori este formată din frică, nelinişte, haos, foamete şi dependenţă, stări care trebuie înlăturate din viaţa omului.

Cine este atunci responsabil de eliminarea lor? Chiar voi înşivă! În postura de membri ai Familiei de Lumină, sunteţi toţi nişte renegaţi. Voi subminaţi sistemele, capabili în orice moment să vă învingeţi propria frică şi să demonstraţi planetei că frica este totalmente inutilă. E în fiinţa voastră să căutaţi pericolul şi să îl sfidaţi. Tot voi, ca Familie de Lumină, sunteţi cunoscuţi pretutindeni ca purtători ai informaţiei şi modificatori ai frecvenţelor. Nu este treaba voastră să-i convertiţi pe alţii. Doar vă infiltraţi în respectivul sistem şi vă comportaţi ca nişte receptacule; înmagazinaţi razele cosmice în corpul pe care îl gestionaţi ca oameni. Înfăţişarea umană este, însă, numai un camuflaj, care vă permite să desfăşuraţi acest proces.
Şi voi sunteţi programaţi să îndepliniţi anumite sarcini care, o dată cu reapariţia memoriei, se conturează în planul de modificare a frecvenţelor pe care îl aveţi de îndeplinit pe Pământ Veţi începe cu menţinerea unei frecvenţe specifice prin intermediul căreia veţi supravieţui. Acceptarea identităţii ca frecvenţă înseamnă acceptarea identităţii dintre pulsaţiile electronice şi totalitatea corpurilor fizic, mental, emoţional şi spiritual. Când trăiţi pe o anumită frecvenţă, aceasta îi afectează pe toţi cei din jur, oriunde v-aţi afla. Acest lucru vi se întâmplă deja. Mulţi vă înţelegeţi deja misiunea, în timp ce alţii abia acum se dumiresc.
Sarcina de a modifica modularea frecvenţei care controlează specia umană implică rearanjarea ADN-ul ui şi a filamentelor energeticc pe care le deţine fiecare dintre voi. Acum, misiunea vi se pare copleşitoare ca anvergură. Planeta susţine, în această manieră, evoluţia întregului Univers. Numai Pământul poate găzdui astfel de evenimente: este locul fierbinte, unde trebuie să ne angajăm în luptă. Aici se articulează planul, iar evenimentele de aici vor avea efecte în multe alte lumi.
aaaaaaaaaaa

Aţi fost de acord, ca membri ai Familiei de Lumină, să vizitaţi Pământul de nenumărate ori—sub multe înfăţişări şi în diverse epoci—pentru a studia terenul şi a afla cum stau lucrurile—adică pentru a vă antrena. Era nevoie de o îndelungată experienţă pe Pământ ca să fiţi pregătiţi pentru perioada în care ar fi demarat modificarea frecvenţei, moment în care v-aţi fi întrupat cât mai mulţi pentru a vă îndeplini misiunea.

Pretutindeni, membrii Familiei de Lumină încep să se regăsească între ei. Trebuie să puneţi accentul pe lucrurile care vă unesc, nu pe, cele care vă diferenţiază. Pentru a vă recăpăta puterile de membri aiFamiliei, trebuie să aduceţi informaţia pe Pământ camuflată, pentru propria voastră expansiune. E nevoie de asta—evoluţia voastră va afecta evoluţia întregii planete.
ADN-ul vi se va multiplica de la două la douăsprezece catene. Acestea corespund unor centre energetice, sau chakra, aflate atât în interiorul, cât şi în afara corpului. Mai multe milioane vă aflaţi deja în misiune pe Pământ şi aţi acceptat să menţineţi frecvenţa care vă ajută să duceţi totul la bun sfârşit. Atât de mulţi reuşiţi să atingeţi perfecţiunea, iar perfecţiunea voastră se răsfrânge asupra tuturor. În curând veţi şti limpede cine sunteţi şi care vă este misiunea.
Este un progres individual fantastic pentru oricine participă la un astfel de proces, care va prinde un ritm ameţitor în următorii douăzeci de ani. Unora deja vi s-au rearanjat cele douăsprezece catene nucleare. Acestea interacţionează între ele în interiorul şi în afara corpului. Conexiunea lor este un semnal de activare a celor douăsprezece centre de energie, care vor menţine astfel un tranzit informaţional permanent.
Chakre+ +campuri+energetice

După cum ştim din; tradiţii, şapte dintre centre sunt plasate în corpul omenesc, iar cinci în afara lui. Sunt cunoscute sub denumirea de chakra şi se aliniază după rotaţia celor douăsprezece corpuri celeste ale sistemului solar pe care le cunoaşteţi până acum —douăsprezece surse de vibraţii ale realităţii tridimensionale. Rotirea lor generează informaţie: se învârt în acelaşi ritm cu sistemele chakra care se întind departe, spre capetele Universului şi transmit mişcarea ADN-ului pe care îl purtaţi în voi.

Prin rearanjarea ADN-ului uman în cele douăsprezece catene se va descoperi o incomensurabilă sursă de informaţii şi un izvor nesecat de putere. Prin simpla alăturare a indivizilor, în trup, dar mai ales în spirit şi în intenţii—împletiţi într-un receptacul telepatic al energiilor pan-cosmice—Universul se va transforma integral.
Numim mutaţie procesul de restructurare a ADN-ului. Când voi, ca membri ai Familiei de Lumină, veţi găsi puterea de a susţine mutaţia în structura voastră celulară, veţi putea deschide cele douăsprezece centre de informaţie. Veţi înţelege că vă puteţicrea experienţele, că aveţi şansa de a deveni, creatori conştienţi. Mai mult, veţi conştientiza ceea ce sunteţi de fapt.
La deschiderea ultimelor trei chakra, veţi fi capabili să introduceţi energii extra-terestre în existenţa cotidiană. Cu cât sunteţi mai mulţi cei care menţin frecvenţele înalte, cu atât o mai mare concentraţie din aceste energii vor fi canalizate către Pământ. A zecea chakra asigură legătura cu sistemul solar, a unsprezecea cu întreaga spirală galactică, iar ultima cu un loc îndepărtat din Univers. Prin ele veţi obţine o informaţie uimitoare, şocantă pentru întreaga lume.
Indivizii, culturile chiar, vor fuziona, multe „ordine ale lumii noi” vor apărea, iar haosul şi confuzia vor împânzi lumea. Postura de membri ai Familiei de Lumină nu vă permite decât să observaţi, dar fiţi siguri că haosul şi confuzia sunt necesare pentru prăbuşirea vechiului sistem şi reconstruirea celui nou în lumină. Trebuie să înţelegeţi necesitatea acestui proces evolutiv, deci evoluţia implicită a celor care vor menţine frecvenţa schimbării. Pământul chiar este un loc minunat în aceste vremuri, un loc unde trebuie să te afli cu orice preţ. Nu-i acesta cel mai bun plan?

Fragment din cartea „MESAJE  DIN CONSTELAŢIA PLEIADELOR”
de BARBARA  MARCINIAK

https://www.evolutiespirituala.ro/despre-calatoria-creatorului-prim/?feed_id=94683&_unique_id=65731f8561c08

arhoni

SISTEMUL DE CONTROL AL MATRICEI – Episoadele I-II-III

Ce este Matricea? – What is the Matrix?

arhonti

 

În randurile de mai jos si in filmuletul documentar tradus de dupa articol, va prezentam o viziune despre Matrice cu care rezonăm destul de mult. Articolul este tradus si adaptat dupa un articol preluat de pe site-ul montalk.net , un site care la prima vedere il simtim apropiat de blogul nostru. De-a lungul timpului am oferit numeroase raspunsuri la ceea ce reprezinta Matrix si Iesirea din Matrix, insa in randurile de mai jos credem ca putem oferi un mic plus. Asadar, ce este Matricea?

„Şcoală sau închisoare? … depinde de perspectiva aleasă de tine. Pe de-o parte, este un sistem de învăţare hiperdimensional care-ţi accelerează viteza de evoluţie spirituală prin oferirea unor experienţe catalitice ca răspuns la gândurile, emoţiile şi faptele tale. Pe de altă parte, multe dintre aceste experienţe se manifestă ca nişte forţe prădătoare care profită de slăbiciunile tale. Calea prin care poţi să previ să fi manipulat de aceste forţe este să descoperi, să integrezi şi să transformi slăbiciunile în puteri şi astfel, indirect să împlineşti cel mai înalt scop al Matricei care este acela de a te ajuta să o transcenzi.

.
Totuşi, aceste forţe prădătoare hiperdimensionale au liber arbitru şi au propria lor agendă. care este aceea de a-şi extinde puterea şi de se întreţine din hrăinirea cu energiile emoţionale negative ale umanităţii. De asemenea, urmăresc să menţină pe toată lumea la distanţă o stare de conştienţă suficientă pentru a produce o influenţă destabilizatoare pentru închisoarea spirituală/ferma pe care ei o conduc aici pe Pământ. Suma totală a acestor sisteme manipulatoare hiperdimensionale poate fi denumită ca „Sistemul de Control al Matricei” – o şcoală dură care îi slăbeşte pe cei slabi spiritual şi îi întăreşte pe cei puternici spiritual, conform alegerii lor de a fi victime sau luptători.

.
Prădătorii hiperdimensionali:
Dincolo de nivelul uman de evoluţie există câteva nivele ocupate de forme de viaţă mai sofisticate, incluzând fiinţe ostile cu capacitatea de a transcende spaţiul şi timpul liniar, să citească gândurile, să manipuleze emoţiile, să ghideze din umbră indivizii inconştienţi şi să se proiecteze în interiorul şi în afara realităţii fizice observabile de simţuri.

.
Ei au nevoie de energie vitală/eterică/emoţională pentru a se întreţine, iar omenirea este de mult timp sursa lor primară de hrană. Ei se hrănesc cu energii care sunt în rezonanţă cu propriile lor vibaţii sufleteşti: emoţii negative, suferinţă psihologică şi energi sexuale pervertite. Fiind foarte lacomi din fire, în loc să recolteze energiile care apar natural la cei care aleg în mod liber să se angreneze într-un comportament vibraţional coborât, aceşti prădători caută să inducă ignoranţa, suferinţa şi perversiune în cât mai mulţi oameni cu putinţă pentru a-şi maximiza recoltarea de energie. Deşi asta nu este în mod tehnic, o încălcare a liberului arbitru (deoarece ei pot doar să amplifice tendinţele negative latente pe care le avem deja în noi înşine), mulgerea forţată de energie prin intermediul Sistemului de Control al Matricei constitue un dezechilibru deoarece încurajează ignoranţa şi sclavia în loc de conştientizare şi libertate.

.
Oprimarea conştientizării:
Deoarece forţe hiperdimensionale ostile au investit mult în acest Sistem de Control al Matricei ei recurg la măsuri extraordinar de puternice pentru a suprima orice factor destabilizator care ar putea să întrerupă aprovizionarea lor hrană. Oricine începe procesul de trezire, de recâştigare a puterii personale şi a libertăţii este imediat luat la ochi. Această luare în vizor are ca scop să-l readoarmă, să-l facă neputincios sau să-l facă să-şi piardă credinţa în a continua calea sa.

.
Când apare un impuls personal către libertate, un impuls egal şi opus este pus în mişcare, atrăgând către ţintă diverse oportunităţi sincronizate negativ pentru a-l angaja în experienţe de frecvenţă joasă şi astfel să blocheze impulsul său către libertate. Acestea includ situaţii ce au ca scop inducerea fricii, distragerii, suferinţei, îndoielii, depresiei, indulgenţei în impulsuri joase şi comportament egoist. Uneori aceste fenomene apar natural din legea inerţiei, alteori există o amplificare activă a acestor impulsuri contrare, determinate de forţele hiperdimensionale negative pentru a dezarma ameninţarea înainte de a câştiga mai multă putere.

.
Alte metode de oprimare includ sabotarea şi distragerea unui individ ţintă prin intermediul oamenilor din jurul lui care sunt deschişi către manipulare directă. Oricine eşuează în a fi complet conştient în momentul prezent poate fi o marionetă atâta timp cât atenţia lui este în altă parte. Lipsa atenţiei este suficientă pentru ca un impuls implantat subconştient să determine cuvinte sau acţiuni regretabile. Majoritatea oamenilor din această lume nu oferă niciun fel de prioritate conştientizării sau atenţiei alegând să trăiască în schimb, o stare de visare semi-conştientă care îi fac foarte înclinaţi să devină pioni ai Sistemului de Control al Matricei. Unii se nasc cu un nivel insuficient de conştiinţă individuală pentru a experimenta vreodată vre-un moment de luciditate, iar aceştia sunt cei care formează prima linie de agenţi ai Matricei, iar restul de agenţilor funcţionează doar part time , atunci când eşuează în a se observa pe sine. Datorită marii cantităţi de oameni adormiţi, Sistemul de Control al Matricei nu are nicio problemă în a găsi piese de şah pentru a le manevra în jurul unui individ ţintit.

.
Imaginea de ansamblu:

Deşi noi nu suntem întotdeauna sursa nedreptăţilor împotriva noastră, noi suntem totuşi cauza lor. Matricea, chiar şi cu nivelul ei de dezechilibru şi corupţie determinat de acele entităţi cu liber arbitru care şi-au depăşit atribuţile lor în cadrul naturii ca şi detonatori catalitici, este totuşi încă un program de învăţare care este complet simţitor la propria noastră ignoranţă şi slăbiciune. Poate că este alegerea prădătorului să atace, dar este alegerea noastră să acceptăm atacul şi să-i cedăm. Sistemul de Control al Matricei poate să ne influenţeze doar prin elementele din noi înşine ce corespund naturii lui vibraţionale joase. Atacurile ne pot ajuta să identificăm propriile noastre slăbiciuni, oferindu-ne astfel ocazia să ne focalizăm pe ceea ce trebuie făcut pentru a face următorul pas către trezirea spirituală.

 

Sursa: fymaaa.blogspot.ro

 

 

 

 

 

 

  https://www.evolutiespirituala.ro/documentar-sistemul-de-control-al-matricei/?feed_id=94638&_unique_id=6572cb2539e46

KYBALION – LEGILE UNIVERSALE

HERMES TRISMEGISTOS

kybalion+portada+libro
 
   1.LEGEA MENTALISMULUI
   2.LEGEA CORESPONDENŢEI
   3.LEGEA VIBRAŢIEI
   4.LEGEA POLARITĂŢII
   5.LEGEA RITMULUI
   6.LEGEA CAUZEI ŞI EFECTULUI
   7.LEGEA GENULUI

KYBALION – FILOSOFIA HERMETICĂ
Din Egipt ne vin învăţăturile ezoterice, fundamentale, care au influenţat filosofiile tuturor raselor, de mai multe mii de ani. Toate ţările au împrumutat câte ceva de la doctrinele sale: India, Persia, Chaldeea, China, Japonia, Siria, vechea Grecie, Roma şi alte neamuri vechi. Acestea au luat parte la banchetul cunoaşterii, pe care Hierofanţii şi Maeştrii ţării lui ISIS le-au oferit celor pregătiţi să cunoască din culmea ştiinţei mistice şi oculte,dezvăluite de Maeştrii acestui vechi ţinut.
 
În Egipt se afla loja misticilor. Prin porţile templelor intrau neofiţii şi plecau adepţii, maeştrii şi hierofanţii, în toate colţurile lumii. Printre aceştia a fost şi Hermes Trismegistul, tatăl înţelepciunii oculte, fondatorul astrologiei şi alchimiei. Detaliile vieţii lui s-au pierdut, mai multe ţări disputându-şi locul naşterii sale. Perioada şederii sale în Egipt (care constituie ultima sa reîncarnare pe această planetă) nu ne este cunoscută;aproximativ, este fixată în ultimele zile ale celor mai vechi dinastii egiptene, cu mult timp  înaintea apariţiei lui Moise. Autorii competenţi îl consideră, totuşi, contemporan cu Abraham. Unele tradiţii iudaice merg până la a afirma că Abraham chiar a fost beneficiarul unei mari părţi din cunoştintele acumulate de Hermes.
 
În anii care au urmat dispariţiei sale din planul terestru, tradiţia sugerează că ar fi trăit sute de ani „în carne”.
 
Egiptenii l-au zeificat numindu-L THOTH. Mai târziu, grecii îl aşează în Panteonul zeităţilor proprii, numindu-l HERMES, zeul înţelepciunii.
 
Egiptenii i-au cinstit memoria zeci de secole, considerându-l „scriitorul zeilor”, ajungând, în cele din urmă, să-i dea vechiul nume, Hermes Trismegistul, care înseamnă „de 3 ori mare”, „Mai Marele Marilor”, „mai mare decât toţi Marii”. În toate ţările, numele de Hermes Trismegistul era sinonim cu Fântâna Înţelepciunii. Folosirea cuvântului „hermetic” este strict legată de sensul „secret închis”, „nimic nu poate scăpa”. Discipolii au păstrat secretul învăţăturilor, nevoind să dea perle porcilor, preferând să dea laptele copiilor şi carne oamenilor neştiutori. Discipolii au fost „hermetici” de teamă de a nu vedea doctrina secretă transformându-se în doctrină (credinţă) religioasă. Vechiul ocultism din India şi Persia a degenerat, pierzându-se, în mare parte, din cauză că apostolii săi au devenit preoţi. Ei au amestecat teologia cu filosofia, având astfel ca efect pierderea ocultismului în noianul superstiţiilor religioase, al cultelor, al credinţei şi al zeilor. La fel, în Grecia şi Roma, învăţăturile hermetice ale gnosticilor şi ale primilor creştini au degenerat sub domnia lui Constantin, al cărui pumn de fier a amestecat filosofia cu teologia. Aceasta a luat şcolii creştine ce era esenţial credinţei: spiritul său, pe care l-a obligat spiritual să bâjbâie mai multe secole înainte de a regăsi vechiul drum al credinţei. În sfârşit, totul arată observatorilor atenţi că în cel de-al douăzecilea secol biserica luptă pentru a reveni la vechile învăţături oculte. Au fost spirite elevate, de iniţiaţi, care au transmis oral flacăra vie a credinţei adevărate; sunt cunoscute rar cazurile când acestea au fost scrise. Chiar şi aşa (rar), transmiterile s-au voalat, în termeni de alchimie şi astrologie, încât numai cei care cunoşteau cheia puteau înţelege corect. 

În primele zile ale Antichităţii existau un anumit număr de doctrine secrete fundamentale ce se transmiteau de către Maestru elevului şi care erau cunoscute sub numele de Kybalion. Sensul exact şi semnificaţia cuvântului s-au pierdut de mai multe secole. Principiile acesteia nu au fost scrise niciodată; era o culegere de maxime, axiome şi precepte, complet neinteligibile pentru profani, dar pe care adepţii le înţelegeau imediat ce erau aplicate.

 
Arta alchimiei hermetice dă preponderenţă Forţelor Mentale (mai mult decât elementelor materiale), unei transmutaţii, unui fel de vibraţii mentale prin modificarea în vibraţii de altă natură, mai mult decât transformarea unui fel de mental în altul. 
 
Legenda „pietrei filosofale” capabilă să transforme în aur un metal de rând, nu era decât o alegorie a filosofiei hermetice, bine înţeleasa de către adepţii hermetismului veritabil.
Sfătuim pe elevii noştri – cum este recomandat în Kybalion – să studieze învăţătura hermetică cu umila atitudine de adept, deoarece poarta numele de initiat acela care munceste intotdeauna la picioarele lui Hermes Maestrul.
 
Mai departe, dam un mare numar de axiome, maxime şi percepte ale Kybalionului, insotite de explicatii şi clarificari care ni s-au parut necesare pentru a-l face mai usor accesibil adeptilor moderni, mai ales ca textul original este scris, inadins, cu termeni obscuri.
 
Maximele originale, axiomele şi perceptele Kybalionului vor fi subliniate în aceasta lucrare dar în mod distinct; în toate cazurile, textul original a fost respectat. Sperăm că numeroşi elevi, cărora le oferim această lucrare, vor scoate din studiul acestor pagini tot atâta profit cât au scos şi cei care i-au precedat pe drumul măiestriei, timp de secole, cât s-a scurs de la apariţia lui Hermes Trismegistul.
 
Între cuvintele Kybalionului se găsesc acestea: „Sub paşii Maestrului, urechile celor care sunt pregătiţi să înţeleagă doctrina să se deschidă cât mai mari şi când urechile elevului sunt gata să asculte, atunci vin buzele pentru a le umple de înţelepciune.”
 
Când elevul va fi gata să primească adevărul, atunci va începe studiul acestei lucrări, atunci va lua cunoştinţă de existenţa ei. Aceasta e Legea Principiului Hermetic al Cauzei şi Efectului sub aspectul de Lege a Atracţiei, ea va uni buzele şi urechile, elevul şi lucrarea, AŞA SĂ FIE!
 
Principiile Adevărului sunt în număr de şapte. Noi le vom numi Legile Universale. Acela care le cunoaşte şi le înţelege posedă cheia magică ce VA deschide toate porţile Templului, chiar înainte de a le atinge.
 
Cele 7 Legi hermetice pe care se bazează întreaga filosofie hermetică sunt următoarele:
 
1. Legea Mentalismului.
2. Legea Corespondenţei.
3. Legea Vibraţiei.
4. Legea Polarităţii.
5. Legea Ritmului.
6. Legea Cauzei şi Efectului.
7. Legea Genului (distincţia)
 
Aceste Legi vor fi discutate şi comentate pe măsură ce vom avansa în lecţiile noastre; în capitolul prezent vom da doar o scurtă explicaţie a lor.
                                …….
292680 374919432553992 1622863987 n
1.LEGEA MENTALISMULUI
 
„Totul este Spirit; Universul este mental” – KYBALION
Legea implică adevărul că totul este Spirit. Ea explică faptul că totul este realitate substanţială, aflându-se în toate manifestările şi aparenţele exterioare, pe care le cunoaştem sub numele de Univers material. Fenomene ale vieţii, Energie, Materie, într-un cuvânt, tot ce este aparent simţurilor noastre este Spirit, incognoscibil în el Însuşi şi indefinibil; însă acesta poate fi considerat şi gândit ca un Spirit Universal, Infinit. Ea explică chiar faptul că Lumea sau Universul Fenomenal nu-i decât o creaţie mentală a Totului, subiect al legilor lucrurilor create, Universul fiind considerat, în întregul său sau în părţile sale, ca o experienţă în Spiritul Totului, în acest Spirit noi trăind, lucrând şi fiinţând. Această Lege, stabilind natura mentală a Universului, explică foarte uşor toate fenomenele mentale şi psihice, atât de variate, care ocupă un loc important în viaţa oamenilor şi care fără a fi explicate sunt neinteligibile, dispreţuind orice interpretare ştiinţifică.
 
A înţelege această Mare Lege al Mentalismului, înseamnă a permite individului să înţeleagă cu uşurinţă Legile Universului Mental şi să le aplice, spre a-şi îmbunătăţi starea şi spre a se perfecţiona. Discipolul în hermetică este capabil să aplice inteligent Marile Legi Mentale, în loc să se servească de ele la întâmplare.
 
Intrând în posesia Cheii Măiestriei Universale, practicantul poate să deschida nenumărate porţi ale Templului Mental şi Psihic al Cunoaşterii, reuşind să pătrundă în el liber şi inteligent. Această Lege explică natura veritabilă a Energiei şi a Puterii, a Materiei, dar mai ales de ce, pentru ce şi cum sunt ele subordonate stăpânirii Spiritului.
 
Unul dintre Maeştrii hermetici a scris demult: „Acela care înţelege adevărul naturii mentale a Universului este deja bine înaintat pe drumul Măiestriei”. Aceste cuvinte sunt tot atât de adevărate astăzi pe cât erau la timpul la care au fost scrise. Fără cheia Măiestriei (cheia conducătoare, principală, universală) adevărata Măiestrie este imposibil de realizat, iar elevul va bate zadarnic la nenumăratele porţi ale Templului.

71+The+Initiation+and+Ascension
2. LEGEA CORESPONDENŢEI
 
„Ceea ce este Sus este ca şi ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca şi ceea ce este Sus” – KYBALION
 
Această Lege implică adevărul că există întotdeauna un raport constant între legile şi fenomenele diferitelor planuri ale fiinţei şi ale vieţii. Vechea axiomă hermetică este în aceşti termeni: „Ceea ce este sus este ca şi ceea ce este jos; ceea ce este jos este ca şi ceea ce este sus”.
 
Înţelegerea acestei Legi conferă mijloace destule în a rezolva paradoxuri obscure şi destule secrete ale naturii. 
 
Există planuri ale vieţii pe care noi le ignorăm complet, dar când aplicăm Legea Corespondenţei devenim capabili să înţelegem mai departe că nu este posibil să facem altfel. Ele se manifestă şi se aplică peste tot în Univers, pe diferitele planuri ale acestuia: material, mental şi spiritual, acest fapt fiind considerat o Lege Universală. Vechii hermetişti îl considerau ca fiind unul dintre instrumentele mentale cele mai importante, cu ajutorul căruia omul este capabil să răstoarne obstacolele care i se ridică în faţă, în faţa necunoscutului. Acestuia i-a fost posibil a înlătura voalul lui ISIS, la punctul la care a întrezărit, într-o lumină, o parte a zeiţei. La fel cum cunoaştem principiile geometriei, şi această cunoaştere permite astronomului aşezat în faţa observatorului său să măsoare distanţele dintre aştri, urmărind mişcările lor; la fel, cunoaşterea Legii Corespondenţei permite omului să deducă inteligent, din necunoscut, cunoscutul. Studiind Monada, el înţelege Arhanghelul.
166060 232961350154543 2115087562 n
3. LEGEA VIBRAŢIEI
 
„Nimic nu stă, totul se mişcă, totul vibrează” – KYBALION
 
Aceasta Lege implică adevărul că totul se află în mişcare, totul vibrează, neexistând nimic în stare de repaos; fapte pe care ştiinţa modernă le acceptă şi pe care orice nouă descoperire ştiinţifică tinde să le verifice.
 
Sunt mii de ani de când învăţaţii vechiului Egipt au enunţat această Lege Universală. El explică diferentele existenţe între diferitele forme ale materiei, ale energiei, ale sufletului şi chiar ale spiritului ca fiind consecinţele unor proporţii inegale ale vibraţiei. Pornind de la acel „TOT” care este Spiritul Pur şi până la formele cele mai grosolane ale materiei, totul vibrează; cu cât este mai intensă vibraţia, cu atât este mai înaltă poziţia pe scara evoluţiei. Vibraţia este atât de intensă şi atât de infinit de rapidă încât, practic, Spiritul Pur este în repaos, la fel ca o roată care se învârteşte atât de repede încât pare că stă pe loc. În cealaltă extremitate a scării se află formele grosolane ale materiei, ale căror vibraţii sunt atât de lente încât parcă nici nu ar exista – la fel ca şi sunetele de joasă frecvenţă pe care urechea omeneasca nu le poate percepe; între aceşti doi poli sunt milioane şi milioane de grade ale vibraţiei; de la corpuscul la undă, de la atom la moleculă, până la lumi şi universuri, totul vibrează.
 
Aceasta este la fel pentru energie şi pentru forţă, care nu sunt decât grade diferite ale vibraţiei. Aceasta corespunde şi în planul mental, căruia vibraţiile îi guvernează starea, cât şiplanului spiritual.
 
Discipolul hermetist care înţelege bine această Lege şi formele sale corespunzătoare este capabil să-şi controleze propriile vibraţii mentale şi, de asemenea, pe ale altora.
 
Maeştrii folosesc în mod egal această lege, în diferite maniere, pentru a învinge forţele naturii.
 
„Cel care înţelege Legea VIBRAŢIEI a câştigat sceptrul puterii”, a spus un vechi ocultist.
ying+yang
4. LEGEA POLARITĂŢII
 
„Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are două extreme; asemănătorul şi neasemănătorul au aceeaşi semnificaţie; polii opuşi au o natură identică, însă de grade diferite; extremele se ating; toate adevărurile nu sunt decât semiadevăruri; toate paradoxurile pot fi conciliate” – KYBALION
 
Această Lege implică adevărul că Totul este dublu, totul are doi poli, totul are două extreme. Aceste fraze sunt vechi axiome hermetice. Ele explică vechile paradoxuri care au creat atâta perplexitate oamenilor şi se exprimă după cum urmează: teza şi antiteza au o natură identică, însă de grade diferite; contrariile sunt asemănătoare şi nu diferă decât prin gradul lor, polii opuşi putându-se concilia; extremele se ating; totul este şi nu este în acelaşi timp; toate adevărurile nu sunt decât semiadevăruri; orice adevăr este pe jumătate fals; acelaşi lucru are două faţete, etc.
 
Legea Polarităţii explică faptul că în orice lucru sunt doi poli, două aspecte diferite, opuse, şi că în realitate contrariile nu sunt decât extreme ale acestui obiect, între care sunt intercalate grade diferite, de exemplu căldura şi frigul, deşi sunt opuse, în realitate unde se termină căldura şi unde începe frigul? Nu există un frig şi nici o căldură, absolute. Cei doi termeni, cald şi frig, indică numai gradele diferite ale aceluiaşi lucru; acest lucru care se manifestă cu frig şi cald este numai o variantă a vibraţiei. Astfel, cald şi frig nu sunt decât doi poli a ceea ce numim căldură, iar fenomenele care îl însoţesc sunt manifestările Legii Polarităţii. Acelaşi fenomen este adevărat în cazul luminii şi întunericului, care sunt unul şi acelaşi lucru, deosebirea constând într-o diferenţă de grade a celor doi poli ai fenomenelor; când ne părăseşte noaptea şi când începe ziua?
 
Ce diferenţă este între mare şi mic; între tăios şi tocit; între calm şi neliniştit; între sus şi jos; între pozitiv şi negativ? Legea Polarităţii explică aceste paradoxuri şi nici unul nu-l poate înlocui pe celălalt. În planul mental, tot acest principiu lucrează.
 
Să luăm însă un exemplu extrem de radical: al urii şi dragostei, două stări mentale în aparenţă total diferite. Sunt, însă, grade diferite în ură şi dragoste; de asemenea, sunt sentimente intermediare, pentru care noi folosim cuvintele simpatic şi antipatic, care ajung să se confunde atât de mult, încât uneori este o dificultate a şti dacă vreunul vă este simpatic sau antipatic, dacă vă simţiţi atras de el sau vă este indiferent. Aceste sentimente opuse nu sunt decât grade diferite ale unui sentiment unic, aşa cum îl veţi putea gândi şi înţelege dacă veţi medita o clipă la aceasta. Mai mult decât atât, şi hermetiştii îi acordă o importanţă deosebită; este posibil de schimbat vibraţiile urii în vibraţiile dragostei, atât în propriul tău spirit cât şi în spiritul altora. Mulţi dintre cei care citesc aceste rânduri au avut experienţe personale de tranziţie rapidă, involuntară, între dragoste şi ură, sau invers, în propria persoană şi a altora. De-abia acum veţi înţelege că este imposibil să realizaţi acest lucru cu ajutorul voinţei, folosind formulele hermetice. Binele şi răul nu sunt decât doi poli diferiţi ai aceluiaşi lucru; hermetismul cunoaşte arta de a transforma răul în bine prin aplicarea Principiului Polarităţii. În totalitate, arta polarizării este o fază a alchimiei mentale, cunoscută şi aplicată de Maeştrii vechi şi moderni ai hermetismului.
 
Înţelegerea acestei Legi permite modificarea polarităţii proprii, tot atât de bine ca şi pe a altora; pentru a deveni un maestru al acestei arte trebuie să-ţi consacri timpul studiului necesar.
376181 10150973461518303 1763641446 n
5. LEGEA RITMULUI
 
„Totul se scurge înăuntru sau în afară; orice lucru are durata sa; totul evoluează, apoi degenerează; balansul pendulei se manifestă în totul; măsura oscilaţiei sale la dreapta este asemănătoare cu măsura oscilaţiei la stânga; ritmul este constant” – KYBALION
 
Această Lege implică adevărul că în orice lucru se manifestă o mişcare înainte şi înapoi, o mişcare asemănătoare unei pendule, ceva asemănător unei maree, unei mări înalte şi unei mări scăzute. Această mişcare de plecare şi venire se produce între doi poli a căror Lege a polarităţii ni s-a demonstrat că există.
 
Este întotdeauna o acţiune şi o reacţiune, un progres şi un recul, un maxim şi un minim. Tot aşa este pentru toate elementele Universului: sori, lumi, oameni, animale, spirit, energie, materie.
 
Această lege se manifestă în creaţia şi distrugerea lumilor, în progresul şi decadenţa naţiunilor, în viaţa oricărui lucru şi, în sfârşit, în starea mentală a omului; pentru acest din urmă lucru, hermetiştii apreciază importanţa înţelegerii acestei Legi.
 
Hermetiştii au înţeles-o bine şi au găsit că aplicarea acesteia este universală. Ei au descoperit anumite mijloace pentru a anihila prin ele chiar efectele, prin folosirea de formule adecvate.
 
Ei implică legea mentală a neutralităţii. Ei nu pot anula Legea Ritmului, nici să-i opreasca cursul; dar au învăţat să-i oprească, mai bine zis să-i evite, efectele asupra lor înşişi, într-un anumit grad, care depinde de nivelul de măiestrie atins. Ei au învăţat s-o utilizeze, în loc de a fi utilizaţi de ea; în acest lucru şi în metoda de asimilare constă arta hermetiştilor.
 
Maestrul în hermetică se polarizează el însuşi la punctul unde vrea să rămână, apoi neutralizează balansul ritmic al pendulei, care tinde să-l transporte către celălalt pol. Toţi cei care şi-au însuşit un anumit grad de măiestrie personală lucrează astfel, într-o oarecare măsură, mai mult sau mai puţin inconştient. Maestrul, din contra, o face conştient, prin folosirea voinţei sale. Astfel, el ajunge să atingă un grad de echilibru şi de fermitate mentală, aproape de necrezut, din partea undelor care sunt târâte înainte şiînapoi, ca o pendulă.
 
Această Lege, ca şi cea a polarităţii, precum şi metodele pentru a le contracara (a le neutraliza) au fost studiate în amănunt de hermetişti, iar folosirea lor constituie o parte importantă a alchimiei mentale.
427430 339528232802804 1276591648 n
6. LEGEA CAUZEI SI EFECTULUI
 
„Orice cauză are efectul său; orice efect are cauza sa, totul se întâmplă conform Legii. Hazardul este un nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalităţii, însă nimic nu scapă Legii” – KYBALION
 
Acest principiu implică faptul că există o cauză pentru orice efect produs şi un efect pentru orice cauză. El explică că totul se întâmplă conform unei legi, că niciodata nimic nu se întâmplă accidental, neprevăzut, că hazardul nu există şi că, deoarece există planuri diferite de cauză şi efect, planul superior domină totdeauna planul inferior.
 
Nimic nu poate scăpa în întregime legii.
 
Hermetiştii cunosc până la un anumit punct arta şi metodele de a se ridica deasupra planului obişnuit al cauzei şi efectului. Ridicându-se mental la un plan superior, ei devin cauză, în loc de a fi efect. Mulţimile se lasă docil duse, ele ascultă de tot ce le înconjoară, de voinţa şi dorinţa celor mai puternici, de ereditate, sugestie, de toate cauzele exterioare care le dirijează ca pe simpli pioni ai vieţii.
 
Maeştrii, din contra, se ridică în planul superior, dominând sentimentele şi caracterul lor, calităţile şi puterile, tot aşa de bine ca pe tot ce-i înconjoară. Ei devin stăpâni, în loc de a fi jucaţi şi dirijaţi de voinţa altora, precum şi de influenţele exterioare. Ei se servesc de Lege, în loc de a fi instrumente. Maeştrii ascultă de cauzalitatea principiului superior, însă ei comandă planul lor. În această afirmaţie există o bogăţie de cunoştinţe hermetice.  LE ÎNŢELEGE CINE VA PUTEA.
angels

 

7. LEGEA GENULUI
 
„Este un gen în toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin şi feminin; genul se manifestă în toate planurile” – KYBALION
 
Această Lege implică adevărul că genul există peste tot. Principiile masculin şi feminin sunt în acţiune constantă. Acesta e adevărul nu numai în plan fizic, ci şi în planurile mental şi spiritual.
 
În Planul Fizic, Legea Genului se manifestă sub forma sexului, în plan superior el ia forme mai elevate, însă este mereu acelaşi.
 
Nici o creaţie fizică, mentală sau spirituală nu este posibilă fără el. Înţelegerea legilor sale va arunca lumină asupra multor obiecte care în mod constant au uimit spiritul oamenilor.
Legea Genului a lucrat întotdeauna pentru a crea şi regnuri. Orice lucru, orice individ conţine cele două elemente, masculin şi feminin, sau chiar Marele Principiu.
 
Orice element masculin are elementul său feminin, şi invers.
 
Dacă vreţi să înţelegeţi filosofia Creaţiei, a Regenerării Mentale şi Spirituale, trebuie să studiaţi şi să înţelegeţi această Lege hermetică. Ea ascunde soluţia unui mare număr de mistere ale vieţii.
 
Ţinem să vă avertizăm că nu este nici o înrudire cu numeroasele teorii fundamentale, periculoase şi degradante, cu învăţăturile care sunt răspândite sub titluri fanteziste şi care nu sunt decât o prostituare a Marelui Principiu natural al genului. Astfel de rămăşiţe ale vechilor forme infamante ale cultului Phalusului tind să distrugă inteligenţa, corpul şi spiritul; filosofia hermetică s-a ridicat întotdeauna cu indignare împotriva învăţăturilor degradante care conduc la destrăbălare, pasiuni necumpătate şi pervertirea principiilor naturii. Dacă pe acestea le căutaţi părăsiţi imediat acest studiu. Hermetistul nu are nimic care poate să vă fie util în acest scop. Pentru aceia care sunt puri (curaţi sufleteşte), totul este pur; pentru cei care sunt murdari, totul este murdar.

524229 422689281106093 1684774007 n

 

Totul este Spirit; Universul este mental
 
Ceea ce este Sus este ca şi ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca şi ceea ce este Sus.
Nimic nu stă, totul se mişcă, totul vibrează.
 
Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are două extreme; asemănătorul şi neasemănătorul au  aceeaşi semnificaţie;polii opuşi au o natură identică,  însă de grade diferite; extremele se ating; toate      adevărurile nu sunt decât semiadevăruri; toate paradoxurile pot fi conciliate.
 
Totul se scurge înăuntru sau în afară; orice lucru aredurata sa; totul evoluează, apoi degenerează;     balansul pendulei se manifestă în totul; măsura oscilaţiei sale la dreapta este asemănătoare cu măsura oscilaţiei la stânga; ritmul este constant.
 
Orice cauză are efectul său; orice efect are cauza sa, totul se întâmplă conform Legii. Hazardul este un   nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalităţii, însă nimic nu scapă Legii.
 
Este un gen în toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin şi feminin; genul se manifestă  în toate planurile. 

 
 
 

https://www.evolutiespirituala.ro/kybalion-legile-universale-hermes-trismegistos/?feed_id=94593&_unique_id=657222a08fc1b

1300774 1366x768 DesktopNexus.com

 Advanced Mahatma Ascension Reiki

advanced mahatma ascension reiki

 

Fondatorul Sistemului Advanced Mahatma Ascension Reiki este Geom – Giorgos Mylonas. Sistemul are 4 grade, ultimul grad fiind nivelul Master.

Advanced Mahatma Ascension Reiki  reprezinta cu adevărat reconectarea la Divin, la Prezenta EU SUNT a Sinelui Superior – Divin si la Creatie in totalitatea sa.

Există 352 de niveluri de separare între sinele nostru muritor, și Sursă. După initierea Advanced Mahatma Ascension Reiki, nivelul Master, initiatul devine una cu toate cele 325 niveluri ale Mahatma și Sursei. Acesta este un sistem cu adevărat unic și o oportunitate unică de a primi vindecare energetica adevărata.

Mahatma Reiki este o combinatie intre un sistem Reiki și energia integrata a prezentei “EU SUNT”, numit Mahatma sau „Avatarul Sintezei”. Aceasta combinatie, vă oferă instrumentele pentru a face modificările necesare în noua energie. Mahatma Reiki este o frecvență foarte inalta de energie.

Mahatma Reiki si cele nouă simboluri utilizate în acest sistem, creează legatura pentru vindecarea problemelor specifice, precum și împuternicirea necesara pentru schimbările profunde în evoluție, prin care trecem. Aceste modificări se referă nu numai la problemele noastre de integritate și de relație, dar cuprinde acum oportunități, cum ar fi Înălțarea.

Maestrii Inaltati continue să lucreze prin Ierarhia Spirituala pentru a ne ajuta in evolutia noastra. De la Convergenta Armonica din august 1987, planeta Pamant a devenit o planeta de dimeniunea a patra. Acest lucru a permis mai multe porti de lumină să fie ancorate pe pământ și în noi. Ne apropiem rapid de momentul în care si noi vom putea face trecerea. Mulți vor alegere oportunitatea de Înălțare și asistarea alțora în acest proces, creând astfel un efect de “val de ascensiune.” Oportunitățile disponibile acum pentru noi în plan fizic, ne pot da posibilitatea de a lucra cu Maestrii Inaltati în evoluție.

.

Simboluri Mahatma Reiki

In fiecare din primele 3 nivele Mahatma Reiki, initiatul primeste trei simboluri, în total nouă simboluri. Fiecare dintre aceste simboluri reprezinta o împuternicire profunda, și vă oferă mai multe instrumente spirituale cu care va veti putea elibera de energiile vechi și veti putea integra energiile noi ale Erei de Aur a Umanitatii. Al patrulea nivel vă învață cum să transmiteti si altora aceste acordaje, pentru a facilita experiența celorlalți cu această energie. În primul nivel, la fel ca în sistemul Usui, primul simbol este de imputernicire / putere. Al doilea simbol, Mara, este simbolul Maicii Domnului, care îmbunătățește integrarea divinului feminin în fiecare dintre noi. Un simbol frumos și o energie care ne ajută pentru a reconstitui integritatea noastră energetica si spirituala prin vindecare si echilibrare, UNIME care în noi a fost negata sau reprimata de milenii.

Al treilea simbol de la Mahatma Reiki 1 este ZOH Vah. ZOH Vah este atât un simbol de vindecare la distanță cat și un puternic vindecător al dizarmoniei in relațiile de cuplu si nu numai. Cunoscut ca “doctorul iubirii”, acest simbol ușor și puternic curata orice fel de lipsa de armonie într-o relație. Aceasta ajută pentru a va elibera de reziduurile energetice din trecut, inclusiv din alte vieti, pe care le putem inca “transporta” cu noi. Un simbol de iubire, un simbol puternic. ZOH Vah de asemenea, îmbunătățește comunicarea telepatică și intuiția.

Gradul II Advanced Mahatma Reiki, este o extindere a gradului de conștientizare al dumneavoastră.

Simbolul 4, numit Jupiter, eliberează blocajele pentru a experimenta “abundenta”. Sentimentul de a avea mai mult decat suficient din ceea ce aveti nevoie în acest moment. Acest “mai mult decât suficient din ceea ce avem nevoie în acest moment”, se referă la fiecare aspect al vieții noastre, nu doar bani. Cu întruchiparea abundenței vine, de asemenea, adevărata libertate. Realizarea faptului că Eu Sunt Prezența (Sinele Superior) creează în mod liber bunăstare în viețile noastre, fără ca noi să facem altceva decât sa ne dam seama că se poate întâmpla. O astfel de experiență plină de bucurie și ceresc este cunoscutaă ca Gratie Divina.

Al cincilea simbol numit Lumina lui Hristos este cu adevărat puternic. Aceasta întărește legătura noastră cu Lumina lui Dumnezeu și favorizează dragostea necondiționată în toate împrejurările. Acesta neutralizeaza orice dizarmonie și aduce vindecarea lui Hristos. Folosind acest simbol în tratamente și meditație, aduce la nivel de suflet, calitatile si Constiinta lui Hristos și Legile Divine.

Al șaselea simbol este o profunda impternicire numita Trinity. Folosirea acestui simbol împuternicește și curăță fizic, eteric și sufletul de orice impurități care ar putea acționa ca baricade in Ascenisune. Trinity îmbunătățește eficacitatea tratamentelor și meditația și extinde conștiința.

Al șaptelea simbol numit Ah-RA-Mose conectează la perfecțiunea originară a sablonului celular spiritual a corpului, adica la matricea sa divina, fiind astfel un simbol foarte puternic pentru vindecarea fizică. Simbolul opt este Sekhmet. Acest simbol vă poate conecta cu constiinta Zeitei / Dumnezeu si ajuta la facilitarea fluxului de informații primite de la Sursă.

Simbolul al nouălea și ultimul în acest sistem este incredibil: Sa-ra-Aten. Acest simbol se deschide ochiul Sufletului, care permite să se simtă o mai mare compasiune și de a vedea binele în orice situație sau persoană. Aceasta facilitarea atingerii nivelului de constiinta a Sufletului.

Cheia pentru noul mileniu este de a accesa propria noastră legătură cu Dumnezeu / Tot ceea ce este, astfel încât să putem obține propriile noastre răspunsuri. Mahatma Reiki vă oferă instrumentele necesare pentru a face acest lucru și mult mai mult. Veți începe să trăiti în constiinta “EU SUNT” a Sinelui Superior – parte din conștiința lui Dumnezeu și astfel, veti putea experimenta bucuria emoției creative.

.

Copyright traducere Anca Bogdan – www.evolutiespirituala.ro

https://www.evolutiespirituala.ro/advanced-mahatma-ascension-reiki/?feed_id=94548&_unique_id=6571ce40f28f3

world war 3

Profetii – Mitar Tarabih

 

Redactarea si comentariile
apartin lui Neo © 2005

[Articol extras din Nexus Magazine, Anul II, Numarul 5 (februarie – martie 2006)]

Profetii – Mitar Tarabih

Mitar Tarabich, un taran de origine sarba din secolul al XIX-lea, a facut niste previziuni referitoare la secolul al XIX-lea si secolul al XX-lea neobisnuit de precise, astfel ca numai timpul va decide daca aceste profetii ale sale referitoare la secolul al XXI-lea sunt la fel de exacte.

Profetii – Mitar Tarabih

Mitar Tarabih (1829-1899), un taran analfabet din micul sat sarbesc Kremna, avea ocazional viziuni profetice. Fiind o persoana religioasa si avand ca nas un preot ortodox local, i-a povestit acestuia despre episoadele sale „de vedere in viitor”.Preotul, Zaharije Zaharich (1836-1918), a consemnat toate acestea intr-un mic carnetel care a fost deteriorat de foc in anul 1943, cand casa sa a fost distrusa de armata bulgara de ocupatie. Acest texte se afla acum in posesia familiei stranepotului lui Zaharich – Dejan Malenkovich. Spre deosebire de profetiile lui Nostradamus (1503–1566), care par a fi criptate cu ultima tehnologie de criptare pe 1024 biti, profetiile lui Tarabich sunt foarte clare.Cea mai cunoscuta profetie a lui Tarabich se refera la o serie de evenimente politice care s-au desfasurat in secolul al XIX-lea in Serbia.

Profetii – Mitar Tarabih

.
El a prezis un sir de evenimente ce au avut loc intr-o perioada de cativa zeci de ani si au dus in final la inlaturarea de la tronul regal al Serbiei a familiei guvernatoare Obrenovich. Aceasta profetie a devenit cunoscuta in Balcani sub numele de „profetia intunecata”, lucrurile desfasurandu-se exact asa cum au fost prezise.Trebuie sa tinem cont de faptul ca cuvintele lui Tarabich sunt traduse din limba sarbo-croata si ca traducerea realizata nu este neaparat in forma finala.

Profetii – Mitar Tarabih

.
Veti putea observa ca anumite fraze dintre ghilimele sunt stangace si neprelucrate, acestea fiind o oglindire precisa a accentului sau rural. Cuvintele lui Tarabih provin din conversatia cu nasul sau Zaharich, asa ca trebuie sa tineti cont de faptul ca orice referire la „tu” sau la „urmasii tai” se refera in la Zaharich (preotul). Cand Tarabich spune „noi” se refera la sarbi, nefacand insa distinctie intre croati, sarbi, slovaci, etc.; pentru el oricine vorbea limba lui era un sarb. De asemenea, e important de observat faptul ca nu stim de fapt cate din profetiile lui Tarabich au fost influentate de propria sa opinie. Unele dintre adjectivele utilizate pentru a descrie oamenii si evenimentele pe care le-a vazut pot fi o reflectare a interpretarii sale specifice omului de la tara asupra acelor evenimente (de exemplu: inteligent, viteaz, cinstit, oribil, napasta, etc).

Profetii – Mitar Tarabih

Profetii si evenimente desfasurate pana la sfarsitul primului razboi mondial (1903-1918)

.

Profetii – Mitar Tarabih

/
„Dupa asasinarea regelui si a reginei [Alexander si Draga Obrenovich], va veni la putere familia Karageorgevichi. Apoi vom incepe din nou un razboi cu turcii. Patru state crestine vor ataca Turcia si granita noastra va fi pe raul Lim. Apoi vom cuceri in sfarsit Kosovo.”

.

Fapte istorice:
• 1903 – Alexander si Draga Obrenovich au fost asasinati de propriile garzi, iar Peter Karageorgevich devine noul conducator al Serbiei.
• 1912 – se declanseaza primul razboi balcanic intre Alianta Balcanica (compusa din Serbia, Grecia, Bulgaria si Muntenegru) si Turcia (Imperiul Otoman). Alianta Balcanica invinge si Serbia isi muta granita pe raul Lim. Serbia obtine Kosovo de la turci.

Profetii – Mitar Tarabih

„Curand dupa acest razboi, va incepe un altul… Marele Razboi, in care se va varsa o multime de sange. Daca acel sange ar fi un rau, o piatra imensa de 300 de kilograme ar fi dusa de curent cu usurinta. O puternica armata de dincolo de rau, de trei ori mai mare decat a noastra, ne va ataca… si va distruge totul in calea ei. Va patrunde adanc in teritoriul nostru… Vremuri grele vor veni asupra noastra… Armata noastra aproape ca va ceda, dar apoi, brusc, un om inteligent, calare pe un armasar negru, va prelua comanda ei si va striga: „Inainte spre victorie camarazii mei! Inainte, frati sarbi! Armata noastra isi va reveni atunci la viata. Spiritul ei de lupta se va trezi si inamicul va fi izgonit departe peste rau…

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• 1914 – Imperiul Austro-Ungar a inceput un razboi impotriva Sarbiei dupa ce un nationalist sarb, Gavrilo Princip, i-a asasinat, la Sarajevo, pe mostenitorul tronului austriac, arhiducele Franz Ferdinand si pe sotia acestuia. Acest razboi local s-a dezvoltat rapid, devenind primul razboi mondial (la care au luat parte 32 de natiuni). La inceput, Austria a cucerit cu usurinta partea centrala si de nord a Serbiei, dar in momentul in care generalul Alexandar Mishich – omul calare pe un armasar negru – a preluat comanda, armatele sarbe au reusit sa respinga invadatorii austrieci pana dincolo de raul Drina, inainte de octombrie 1915.

Profetii – Mitar Tarabih

„Apoi, dinspre nord, va veni peste noi o armata si mai mare. Pamanturile noastre vor fi devastate. Multi dintre noi vor muri de foame si de diferite boli. Timp de trei ani Serbia va fi intr-un intuneric total. In acest timp, trupele noastre ranite vor fi peste hotare. Ele vor sta intr-un loc inconjurat de mare si vor fi hranite si ingrijite de prieteni de peste mari. Apoi, dupa ce ranile li se vor vindeca, vor veni acasa cu niste vapoare si vor elibera Serbia si toate teritoriile in care traiesc fratii nostri.”

.

Fapte istorice:
• Germanii si-au inceput atacul dinspre nord si pana in luna decembrie 1915 i-au invins pe sarbi. Armata si guvernul sarb s-au refugiat in 1916 in insulele grecesti Kerkira (Corfu). Acolo s-au regrupat si dupa ce s-au refacut complet, au navigat spre Salonic unde au format un nou front impreuna cu trupele aliate. Dupa multe lupte grele, Serbia a fost in sfarsit libera si s-a reunit cu celelalte natiuni slave din sud (croatii si slovacii), ale caror teritorii au facut parte din Imperiul Austro-Ungar. In timpul ocupatiei germane, un mare numar de oameni din Serbia au murit de foame si de diferite boli.

Profetii – Mitar Tarabih

„Iti voi mai spune inca un lucru parinte: armata invadatoare va intra in Kremna exact in ziua ta de botez, va ramane aici timp de trei ani si va pleca exact in aceasi zi in care a venit – ziua sfantului Luca. Dar tu nu vei vedea sfarsitul razboiului. In ultimul an al acestui macel mondial, vei muri. Aceste doua razboaie, cel cu turcii si cel mare, in care va fi implicata intreaga lume, iti vor lua doi dintre copii – unul inainte si altul dupa moartea ta.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Germanii au intrat in Krema in ziua Sf. Luca si satul a fost eliberat dupa trei ani, exact in aceiasi zi. Zaharije Zaharich a murit in 1918, in ultimul an al primului razboi mondial. In acest razboi si-au pierdut viata doi dintre copii sai – unul inainte si celalalt dupa moartea sa.

Previziuni si evenimente desfasurate pana la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial (1918–1945)

Profetii – Mitar Tarabih
„Asculta-ma, bunul meu parinte: dupa primul mare razboi, Austria va disparea si Serbia va fi la fel de mare ca un adevarat regat. Vom trai impreuna cu fratii nostri de la nord.”

.
Fapte istorice:
• 1918 – Imperiul Austro-Ungar a fost dizolvat. In decembrie 1918, a fost proclamat un nou stat, intitulat oficial Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor. Acest regat a trecut in mod constant prin probleme economice, sociale si politice cauzate in cea mai mare parte de conflictele desfasurate intre diferitele partide politice nationaliste.

„Pentru cativa ani vom trai in pace, armonie si prosperitate. Dar acest lucru nu va dura mult. Oamenii nostri vor fi cuprinsi de o ura veninoasa… Sange va fi varsat… oribil! Nu stiu cand si de ce, dar probabil va fi din cauza acestei uri.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Dominatia guvernului de catre sarbi si numarul mare de partide politice, cat si negarea autonomiei croatilor, slovenilor si a altor grupuri minoritare, a dat nastere unor puternice lupte politice in imperiu. Sub conducerea lui Stjepan Radich, croatii si aliatii lor au luptat sistematic impotriva unui sistem centralizat si impotriva conducerii. Prima faza a acestei lupte s-a incheiat in iunie 1928 cand un deputat din Muntenegru a impuscat mortal doi dintre colegii sai parlamentari. Drept razbunare, croatii s-au retras din parlament si au organizat un regim separatist, cu cartierul general in Zagreb. Razboiul civil parea iminent, dar in ianuarie 1929, regele Alexandru (rege sarb) a suspendat constitutia din 1921, a dizolvat parlamentul si toate partidele politice si a impus un control dictatorial.Regele, sperand sa stabileasca astfel o stare de unitate nationala, a abolit apoi provinciile traditionale si a schimbat numele statului in Regatul Yugoslaviei („Tara slavilor din sud”).

Profetii – Mitar Tarabih

„Apoi, cel ce sta pe tronul regatului nostru este ucis, lasand in urma o vaduva si niste orfani. O ruda a acestui ii va lua locul pe tron, incercand sa
conduca corect si sa aiba grija de copiii varului sau. Dar oamenii nu il iubesc si este acuzat de faptul ca este un conducator nedrept. Armata sa il
detroneaza si il arunca in inchisoare. Viata sa va fi salvata de regele si regina Angliei. Apoi, pe tron se va aseza fiul regelui ucis. Dar va conduce doar cateva zile deoarece soldatii sai il vor lua si il vor duce peste mari din cauza ca regatul nostru este din nou invadat de o armata straina, rea. Intreaga Europa se afla sub stapanirea anti-crucii incovoiate.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Pe data de 9 octombrie 1934, un terorist macedonian aflat in legatura cu grupurile separatiste croate il ucide pe regele Alexander, aflat pe atunci in Franta, intr-o misiune diplomatica. Fiul regelui, inca tanar, va succeda la tronul Yugoslaviei sub numele de Petru al II-lea. Conducerea statului va fi preluata legal de catre un consiliu de regenta tripartit condus de catre printul Pavle Karageorgevich, un var al regelui decedat. Devenind din ce in ce mai nepopular, Pavle a fost inlaturat de catre armata sa si exilat in Anglia. Al doilea razboi mondial a inceput in 1939. Armata germana a invadat Yugoslavia in aprilie 1941, dar tanarul rege Petru, inpreuna cu guvernul, a fugit din fata hoardelor invadatoare naziste.Cea mai mare parte a Europei a cazut sub ocupatia nazista.

Profetii – Mitar Tarabih

„La inceput Rusia nu va lupta in acest razboi, dar, cand va fi atacata de catre armata cea rea, va intra si ea in razboi. Un tar rosu se afla pe tronul Rusiei.”

Profetii – Mitar Tarabih

 

Fapte istorice:

• Cand Germania nazista a inceput cel de al doilea razboi mondial, URSS. (Rusia) a ramas neutra. In 22 iunie 1941, mai mult de trei milioane de soldati germani au invadat URSS.-ul.Sub conducerea lui Iosif Stalin, liderului partidului comunist, URSS.-ul a intrat in razboi.

Profetii – Mitar Tarabih
„Aici isi vor face aparitia oameni cu stele in frunte. Ei vor conduce Uzice si aceasta regiune exact 73 de zile, iar apoi, fugind din fata inamicilor, vor trece peste raul Drina. Acestea sunt perioade de foamete si mare rau… Sarbi se vor lupta si se vor macelari unii pe altii. Inamicul invadator se va uita la ura intunecata a sarbilor si va rade de noi. Un om cu ochi albastri, calare pe un cal alb apare in mijlocul poporului nostru. O stea straluceste pe fruntea sa. Armata cea rea il va cauta prin toata tara, prin paduri, peste rauri si peste mare, dar degeaba. Acest om va aduna o puternica armata si va elibera Belgradul de sub ocupatia straina. El va izgoni inamicul din tara noastra si regatul nostru va fi mai mare ca niciodata. Rusia va face o alianta cu alte mari regate de peste mari si impreuna vor distruge anti-crucea incovoiata si vor elibera toate popoarele inrobite din Europa.

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• In Yugoslavia, partidul comunist condus de catre Josip Broz Tito – omul cu ochi albastri calare pe un cal alb – a inceput miscarea de rezistenta impotriva germanilor si a italienilor, cat si impotriva nationalistilor extremisti sarbi si croati care erau in razboi unii impotriva celorlalti. Simbolul partidului comunist condus de Tito era o cruce rosie, purtata pe palarie.

• Primul teritoriu eliberat de Tito si armata sa a fost regiunea din jurul orasului Uzice. Acestia au reusit sa ramana aici exact 73 de zile, dupa care au fost nevoiti sa fuga peste raul Drina, in Bosnia. In toata Yugoslavia se duceau lupte de gherila.
• In mai 1945, Germania a fost infranta de catre alianta formata din URSS., S.U.A., Marea Britanie si Franta si pana la sfarsitul anului,

.

Profetii – Mitar Tarabih

Yugoslavia a fost unita. Tito a intrat in Belgrad pe un cal alb si si-a stabilit resedinta la Palatul Regal. Atunci s-a format Yugoslavia comunista, care a dobandit noi teritorii statul vecin Italia.

Profetii si evenimente ce au urmat celui de al doilea razboi mondial (din 1946 pana in prezent)
[Nota editorului: spre deosebire de relatarile de mai inainte, preotul Zacharich vorbeste acum in jurnalul sau direct despre conversatiile cu Mitar
Tarabich.]

Profetii – Mitar Tarabih

„Mitar mi-a spus ca omul cu ochi albastri si cu stea in frunte va strica relatiile indelungate de dragoste cu rusii, fratii nostri crestini ortodocsi. El nu le va fi recunoscator pentru faptul ca el sade pe tronul nostru doar pentru ca ei l-au pus acolo. Aceste rani se vor vindeca repede si vom fi din nou prieteni cu poporul rus, dar niciodata nu vom mai fi sinceri, ci doar de suprafata, prefacandu-ne de dragul altora ca nu intelegem cum ne inselam si ne mintim unii pe altii.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• In 1948, Tito a refuzat sa accepte ordine de la conducatorul URSS.-ului Iosif Stalin – omul care l-a format politic la inceputurile anilor ‘20 si la trimis inapoi in Yugoslavia pentru a organiza un partid comunist. URSS.-ul l-a denuntat pe Tito, acuzandu-l ca a deviat mult de la politica comunista. Tito a eliminat si executat membrii ai partidului sau care s-au opus deciziei sale. Relatiile cordiale cu URSS-ul au fost reluate in anul 1953, dupa moarte lui Stalin. Relatiile Yugoslaviei cu tarile capitaliste democrate au provocat neincrederi in relatia cu URSS-ul.

Profetii – Mitar Tarabih

„Dupa Marele Razboi, pacea va domni din nou asupra intregului pamant. Multe state noi vor apare… negre, albe, rosi si galbene. Se formeaza un tribunal international care nu permite tarilor sa se lupte una cu cealalta. Acest tribunal va fi deasupra tuturor regilor. Acolo unde se declanseaza un razboi, tribunalul va incerca sa judece cinstit, incercand sa transforme ura si macelul in iubire si pace. Cei norocosi ce vor trai sa vada aceste lucruri vor fi mai mult decat fericiti.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• In decembrie 1945, au fost fondate Natiunile Unite. Articolul 33-38 din statutul Natiunilor Unite autorizeaza Consiliul de Securitate sa sprijine natiunile aflate in conflict sa isi rezolve neintelegerile prin intermediul unor mijloace pasnice, incluzand aici negocierile, ancheta, medierea, impacarea, arbitrarea si aplanarea judiciara.• Intre anii 1946 si 1970, o multime de tari din Asia, Africa, Orientul Mijlociu si America de Sud si-au obtinut independenta.

Profetii – Mitar Tarabih

„Dupa un timp, anumiti regi mari, cat si unii mici, vor incepe sa simuleze respect fata de tribunal, in timp ce vor face ceea ce doresc… Multe razboaie mici vor incepe datorita acestora… Mii si mii de oameni vor muri, dar nu vor mai fi razboaie mari.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Razboiul Coreean (1950–1953), razboiul din Vietnam (1959–1975), razboiul din Afganistan (1979–1988), scandalul contra Nicaraguei si contra Iranului (1979–1989), etc.

Profetii – Mitar Tarabih

„Vor fi cateva razboaie in jurul regatului lui Israel, dar mai devreme sau mai tarziu pacea va ajunge si in acesta zona. In aceste razboaie fratele se va lupta impotriva fratelui, dar apoi vor face pace si se vor saruta intre ei, insa ura lor va ramane… Toate aceste mici razboaie sunt declansate de catre marile regate datorita rautatii acestora; cei care se lupta si se macelaresc intre ei fac acest lucru datorita prostiei lor oarbe.”

Profetii – Mitar Tarabih

.

Fapte istorice:
• In 1947 in Estul Mijlociu a fost fondat statul Israel. In 1967, un razboi – cunoscut ca razboiul de sase zile – a izbucnit intre Israel si statele arabe
vecine. In 1975 a izbucnit un razboi civil in Liban, fiind implicati aici iranieni, sirieni, palestinieni si israelieni.
• Au mai existat si alte razboaie cum ar fi cel dintre Irak si Iran (1980-1988) si cel dintre Irak si Kuweit (1991), etc.

Profetii – Mitar Tarabih

„In tara noastra, pacea si prosperitatea vor dura mult timp. Multe generatii se vor naste si vor muri in pace, afland despre razboi doar din carti, din povesti si din diferite aparitii stranii.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• In 1965 si 1966, reformele economice din Yugoslavia au dus la ceea ce s-a numit o revolutie economica. Productia totala a industriei a crescut in 1957 cu 70% mai mult decat cea din 1953, iar in anul 1966 era de doua ori mai mare decat cea din 1957. Preturile au fost stabilizate, economiile erau din ce in ce mai constante si productivitatea muncii a crescut cu aproape 70%.• Televiziunea si radioul s-au bucurat de un mare avant in anii 1950 si 1960.

Profetii – Mitar Tarabih

„Regatul nostru va fi puternic, iubit si respectat de toata lumea. Oamenii vor manca numai paine alba si grau intreg doar atunci cand vor dori. Toata lumea va calatori peste tot cu carute fara boi. Oamenii vor calatori pe cer, privind in jos, inspre pamantul nostru, ca si cum s-ar fi catarat pe muntele Tara.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• A existat o perioada de prosperitate economica, dublata de introducerea masinilor, autobuzelor, vagoanelor si transportului aerian. (Yugoslavia si-a creat propria companie de transport aerian).

Profetii – Mitar Tarabih
„Serbia va prospera cel mai mult in perioada in care va fi guvernata de catre omul cu ochi albastri calare pe un cal alb, cel ce va veni in Serbia aducand un fel de religie noua. El se va urca pe tronul tarii noastre si va fi puternic si sanatos, traind o viata lunga, de aproape o suta de ani. Ii va place foarte mult sa vaneze si odata, in timp ce va fi la vanatoare va cadea intamplator de pe calul sau alb si astfel isi va pierde piciorul. Va muri datorita acestei rani si nu din cauza varstei sale inaintate.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Guvernarea lui Tito a adus in Yugoslavia comunismul si o stare de prosperitate economica. Tito a trait 87 de ani (1892-1980). Nu a avut un accident de vanatoare, dar ii placea mult sa calareasca si sa vaneze. Cauza reala a mortii sale a fost diabetul, ce a dus la amputarea piciorului sau.

Profetii – Mitar Tarabih

„Dupa el, tara nostra va fi guvernata de un fel de comisie, dar nu va mai fi niciodata asa cum a fost. Desi oamenii din regatul nostru vor uita de mizerie si de foame si vor trai in mare belsug, fratele va incepe sa urasca si sa gandeasca cu rautate la fratele sau.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Dupa moartea lui Tito, Yugoslavia a fost condusa de o „presedentie colectiva” pana in anul 1991. In anii ’80, au existat mari tensiuni in provincia Kosovo, care a devenit autonoma in anul 1968, dupa proteste dezlantuite impotriva conduceri sarbe. Cautand mai multa independenta si cerand o republica separata, majoritatea populatiei de origine albaneza a intrat in conflict cu populatia sarba si cu populatia din Muntenegru.

Profetii – Mitar Tarabih

„In interiorul granitelor noastre si in afara lor un nou popor va aparea. Acesta va creste ca iarba dupa potop. Va fi un popor bun si cinstit si va raspunde la ura noastra cu intelepciune. Vor avea grija unii de altii ca fratii. Iar noi, datorita nebuniei noastre, vom gandi ca stim totul, ca putem face orice si ii vom boteza cu o noua credinta de-a noastra, dar toate acestea vor fi in zadar deoarece acest nou popor va crede doar in el insusi si in nimeni altcineva. Multe necazuri vor veni din aceasta directie, deoarece aceasta noua natiune va fi curajoasa.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Dupa ce Parlamentul Croatiei si al Sloveniei a emis declaratiile de independenta din 25 iunie 1991, guvernul federal yugoslav a ordonat armatei ce era majoritar sarba sa ii inabuse pe separationisti. In Slovenia s-a declansat un razboi care a durat 10 zile, soldat cu infrangerea sarbilor. Razboiul din Croatia a durat sapte luni, sfarsindu-se in ianuarie 1992. Aceste secesiuni si declaratia de independenta a Republicii Yugoslave a Macedoniei din septembrie 1991 a marcat de fapt sfarsitul existentei Yugoslaviei. Declaratia de independenta a Bosniei si Hertegovinei din luna martie 1992 si luptele care au decurs de aici au marcat izbucnirea razboiului dintre Bosnia, Croatia si Hertegovina.

Profetii – Mitar Tarabih

„Multe veri va dura acest necaz si nimeni nu va fi capabil sa il stopeze, deoarece acea natiune va creste ca iarba. Cel ce se va naste la multe veri dupa tine va fi cinstit si inteligent; va fi in relatii de pace cu acestia. Noi vom trai in pace – ei acolo, noi aici si acolo.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Razboiul dintre Bosnia, Croatia si Hertegovina a durat cinci ani (1991-1995). Unul dintre aspectele semnificative ale acestui conflict a fost implicarea internationala, atat politica cat si militara (prin intermediul NATO). Comunitatea internationala a luat o serie de masuri, incluzand aici initiative de pace si planuri de pace. „Ei acolo, noi aici si acolo”: dupa razboi, populatia de etnie croata a trait doar in Croatia in timp ce populatia de etnie sarba a trait atat in Serbia, cat si in Croatia.

Profetii – Mitar Tarabih

.
„Vezi tu, parinte, atunci cand lumea incepe sa traiasca in abundenta si pace dupa cel de-al doilea mare razboi, toate acestea vor fi doar o iluzie amara, deoarece multi vor uita de Dumnezeu si vor venera doar propria lor inteligenta umana… Si stii tu, nasule, ce este inteligenta umana comparata cu vointa si cunoasterea lui Dumnezeu? Nici macar o singura picatura in ocean.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Odata cu dezvoltarea cunoasterii stintifice si a explicarii stintifice logice a fenomenelor considerate anterior ca fiind supranaturale, ateismul a devenit o orientare filozofica mai naturala si mai putin dispretuita.

Profetii – Mitar Tarabih

„Oamenii vor construi o cutie si in interiorul ei va fi un fel de dispozitiv cu imagini, dar nu vor fi capabili sa comunice cu mine cand voi fi mort, desi prin intermediul acestor imagini vor fi asa de aproape de aceasta alta lume, la fel cum sunt de apropiate firele de par de pe capul oamenilor. Cu ajutorul acestui dispozitiv cu imagini, omul va fi capabil sa vada tot ce se petrece in intreaga lume.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Inventia televiziunii si a computerului.
• Influenta exercitata de internet si de programele de televiziune CNN, Al-Jazeera, Fox News, CCTV, etc.
• Cautand pe internet cu Google cuvintele „fantoma” si „detector” am ajuns la acest rezultat:

Profetii – Mitar Tarabih

„Detectoare EMF. Detectoarele EMF au fost construite cu scopul de a detecta emisiile electromagnetice ale cuptoarelor cu microunde si ale liniilor electrice de inalta tensiune. Detectoarele EMF alerteaza investigatorii de prezenta fantomelor prin intermediul masurarii distorsiunilor electromagnetice cuprinse intre doi si sapte miligauss. Modelele care sunt cel mai des recomandate de catre cercetatorii in domeniul paranormalului sunt: detectorul de tri-camp EMF si detectorul de tri-camp natural EM.”

„Oamenii vor face gauri in pamant si vor extrage aur, care le va da lumina, viteza si putere, iar Pamantul va varsa lacrimi de tristete, deoarece va fi mult mai mult aur si lumina la suprafata lui decat in interiorul lui. Pamantul va suferi datorita acestor rani deschise. In loc sa lucreze in interior, oamenii vor sapa pretutindeni, in locuri bune si in locuri rele, dar adevarata putere va fi in jurul lor, nefiind capabila sa la spuna: Veniti, luati-ma; nu vedeti ca sunt aici, pretutindeni in jurul vostru?” Doar dupa multe veri oamenii isi vor reaminti de aceasta putere reala si atunci vor realiza ce prosteste a fost sa sape toate acele gauri.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Petrolul, cunoscut si ca „aurul negru”, furnizeaza energie pentru automobile, generatoare electrice, avioane, etc. Prospectiunile de descoperire a noi zacaminte petroliere sunt o actiune economica riscanta, dar in anii ’80 tehnicile de explorare au fost perfectionate, desi inca mai exista riscul de a descoperi zacaminte de petrol neviabile din punct de vedere economic. Expertii in domeniu estimeaza ca, pana in anul 2050, vor fi epuizate rezervele mondiale de petrol.

Profetii – Mitar Tarabih

„Aceasta putere va fi de asemenea prezenta in oameni, dar va dura mult timp pana ce oamenii o vor descoperi si o vor utiliza. Oamenii vor trai foarte mult timp fara a fi capabili sa se cunoasca pe ei insisi. Vor fi multi oameni invatati care vor gandi ca stiu totul si ca pot face orice. Ei vor fi de fapt marele obstacol in calea acestei realizari (cunoasterea de sine), dar, odata ce oamenii vor dobandi aceasta cunoastere, vor intelege cat de mult s-au inselat atunci cand au ascultat de invatatii lor. Cand acest lucru se va petrece, oamenilor le va parea rau ca nu au descoperit mai inainte aceasta cunoastere atat de simpla. Oamenii vor face multe lucruri stupide, gandind ca ei stiu totul si pot face orice, desi in realitate nu stiu nimic.

Profetii – Mitar Tarabih

In Orient vor apare oameni intelepti, iar intelepciunea acestora va traversa toate marile si frontierele, dar mult timp oamenii nu vor crede in aceasta intelepciune. Dimpotriva, ei vor declara ca fiind minciuna tot acest adevar. Sufletul lor nu va fi posedat de diavol, ci de ceva mult mai rau. Ei vor crede ca iluzia lor este adevarul absolut, desi nu va fi nici un adevar in capetele lor.Aici, acasa, va fi la fel ca pretutindeni in intreaga lume. Oamenii vor incepe sa urasca aerul curat si toata aceasta frumusete si prospetime divina si se vor ascunde in rancezeala. Nimeni nu ii va forta sa faca acest lucru, ci vor face acest lucru din vointa lor libera.

.

Profetii – Mitar Tarabih

Aici, in Kremna, multe ogoare vor deveni pajisti si multe case vor fi abandonate, dar, apoi, cei care au plecat se vor intoarce pentru a se vindeca respirand aer curat. In Serbia nu va fi posibil sa distingi femeile de barbati. Toti se vor imbraca la fel. Aceasta nenorocire va veni la noi de peste hotare, dar va ramane la noi cel mai mult. Un mire isi va lua o mireasa, dar nimeni nu va sti cine este mirele si cine mireasa. Oamenii vor fi pierduti si din ce in ce mai fara sens pe zi ce trece. Oamenii se vor naste fara sa stie cine a fost bunicul si strabunicul lor. Oamenii vor crede ca stiu totul, dar de fapt nu vor sti absolut nimic.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Asa cum se intampla pretutindeni in lume, oamenii parasesc zonele rurale pentru a cauta un serviciu in marile orase. In ziua de astazi mult mai multe femei au parul tuns scurt si poarta pantaloni decat in vremea lui Tarabich. Copii nascuti in afara casatoriei au devenit un lucru obisnuit.

Profetii – Mitar Tarabih

„Sarbii se vor separa unii de ceilalti si vor spune: „Eu nu sunt sarb, eu nu sunt sarb”… Paganii vor patrunde in aceasta natiune si se vor culca cu mamele, sotiile si surorile sarbilor. Acestea vor naste asemenea copii, incat acestia vor fi cei mai slabi urmasi aparuti printre sarbi inca de la inceputul lumii. Doar slabanogi se vor naste si nimeni nu va fi suficient de puternic pentru a da nastere unui erou adevarat.”
Fapte istorice:
• Dupa despartirea Yugoslaviei in Serbia, Croatia, Bosnia, si Kosovo, fortele ONU de mentinere a pacii au stationat in statele balcanice.

Profetii – Mitar Tarabih

Majoritatea dintre acestia erau barbati, astfel ca a existat posibilitatea ca acestia sa intretina relatii sexuale cu femeile din Serbia. Sau acest lucru se poate referi la violurile sistematice si raspandite ce au avut loc in timpul razboiului din Balcani.• Sarbii considera aceste forte de mentinere a pacii drepte invadatori ce s-au aliat in Kosovo cu musulmanii croati, bosnieci si albanezi.

Profetii – Mitar Tarabih

„La un moment dat, vom disparea de pe acest pamant al nostru. Vom merge spre nord, dar, apoi, realizand stupiditatea actiunii nostre, ne vom intoarce. Atunci ne vom destepta si vom izgoni paganii, in numele Domnului, pentru a nu ii mai vedea niciodata.”

Profetii – Mitar Tarabih

Fapte istorice:
• Pana la terminarea razboiului din Balcani, in 1995, economia Serbiei, a Croatiei si a Bosniei erau ruinate si somajul era larg raspandit. Populatia sarba, croata si bosniaca a trebuit sa plece in Germania, Danemarca, Belgia, etc., in nord, pentru a gasi de lucru. In Kosovo, sarbii au devenit refugiati.
• In iunie 2004, existau 200.000 refugiati sarbi din Kosovo – acolo au ramas doar 80.000 de sarbi. In martie 2004, KFOR avea stationati 19.000 de soldati, dintr-un total de 50.000; in iunie 2004, SFOR avea stationati in Bosnia 7.000 de soldati dintr-un total de 60.000.
• In iunie 2004, au aparut stiri din Kosovo conform carora etnicii de origine albaneza ii izgoneau pe etnicii sarbi din Kosovo, utilizand bande dezlantuite ce distrugeau bisericile si casele apartinand sarbilor, in timp ce trupele KFOR asistau neputincioase.

 

ebola Profetii-Mitar-Tarabich

 

Profetii – Mitar Tarabih

„Intreaga lume va fi amenintata de o boala necunoscuta si nimeni nu va fi capabil sa gaseasca o tratament; toti vor spune „stiu, stiu, deoarece sunt invatat si destept”, dar nimeni nu va sti de fapt nimic. Oamenii vor cauta si vor cauta, dar nu vor fi capabili sa gaseasca tratamentul corect, care, cu ajutorul lui Dumnezeu, va exista pretutindeni in jurul lor si in interiorul lor. Oamenii vor calatori spre alte lumi pentru a descoperi acolo deserturi fara viata, totusi Dumnezeu ii va ierta; ei vor crede ca stiu mai multe decat Dumnezeu insusi. Acolo nu vor gasi nimic cu exceptia pacii eterne a lui Dumnezeu si vor simti cu inima si cu sufletul lor toata frumusetea si puterea lui Dumnezeu.

Profetii – Mitar Tarabih

.
Oamenii vor ajunge pana la Luna si la stele. Ei vor cauta viata, dar nu vor gasi viata asemanatoare cu a noastra. Aceasta va fi acolo, dar ei nu vor fi capabili sa o inteleaga si sa vada ca este viata. Pe cel care merge acolo, Dumnezeu sa il ierte, necrezand in Dumnezeu asa cum se cuvine unei persoane onorabile si decente; cand va veni inapoi va spune: Oh, voi oameni care rostiti numele lui Dumnezeu cu indoiala, mergeti acolo unde am fost eu si atunci veti vedea ce este mintea si puterea lui Dumnezeu.Cu cat oamenii vor sti mai multe cu atat mai putin se vor iubi si avea grija unul de celalalt. Ura va fi atat de mare intre ei incat le va pasa mai mult de diferitele lor dispozitive decat de propriile rude. Oamenii vor avea mai multa incredere in aceste dispozitive decat in cei mai apropiati vecini…Printre oamenii unei natiuni indepartate din nord va apare un om mic care ii va invata pe oameni despre dragoste si compasiune, dar vor fi multi ipocriti in jurul lui, astfel ca va avea multe probleme. Nici macar unul dintre acesti ipocriti nu va dori sa stie ce este gratia umana autentica, dar cartile pline de intelepciune ale acestui om vor ramane si toate vorbele sale se vor pastra, astfel ca oamenii vor vedea apoi cat s-au autoamagit.Cei care vor citi si scrie diferite carti cu numere vor gandi ca ei stiu cel mai mult. Acesti oameni invatati isi vor lasa vietile conduse de catre calculele lor si vor trai si actiona exact cum le spun aceste numere. Printre acesti oameni invatati vor exista oameni buni si oameni rai. Cei rai vor face fapte rele. Vor otravi apa si aerul si vor raspandi molime deasupra marilor, raurilor si pamantului, astfel incat oamenii vor incepe sa moara brusc de diferite boli. Cei buni si intelepti vor vedea ca tot acest efort si munca grea nu valoreaza nimic si ca duce doar la distrugerea lumii si in loc sa caute intelepciunea in numere, vor incepe sa o caute in meditatie.”

Profetii – Mitar Tarabih

Previziuni si evenimente din timpul celui de-al treilea razboi mondial

Profetii – Mitar Tarabih
„Cand vor incepe sa mediteze mai mult vor fi mai aproape de intelepciunea lui Dumnezeu, dar va fi prea tarziu, deoarece cei rai vor devasta deja intregul Pamant si oamenii vor incepe sa moara in numar mare. Apoi oamenii vor fugi din orase la tara si vor cauta muntii celor trei cruci, si acolo, inauntru, vor fi capabili sa respire si sa bea apa. Cei care vor scapa se vor salva pe ei insisi si pe familiile lor, dar nu pentru mult timp, caci o mare foamete va apare. Va exista o multime de mancare in orase si in sate, dar ea va fi otravita. Multi vor manca datorita foamei si vor muri imediat. Cei care vor posti pana la sfarsit vor supravietui, deoarece Sfantul Duh ii va salva si ei vor fi aproape de Dumnezeu. Cel mai mare si mai manios va lupta impotriva celui mai puternic si mai furios! Cand va incepe acest oribil razboi, va fi vai si amar de armata care zboara pe cer; mai bine va fi de cei care lupta pe pamant si in apa.Cei care vor purta acest razboi vor avea oameni de stiinta care vor inventa diferite si neobisnuite ghiulele. Cand acestea vor exploda, in loc sa ucida, vor azvarli o vraja asupra tuturor acelor vieti – oameni, ostiri si vite. Aceasta vraja ii va face sa doarma si vor dormi in loc sa lupte, iar dupa aceasta isi vor reveni in simtiri.Noi nu vom lupta in acest razboi, dar altii vor da batali deasupra capetelor noastre. Oameni in flacari vor cadea din cer deasupra Pozegai [oras din Serbia].

Profetii – Mitar Tarabih
La sfarsitul acestui razboi, doar o singura tara, inconjurata de mari mari, la fel de mare ca si Europa noastra [Australia?], va trai in pace, fara nici o problema… Deasupra acesteia nici macar o singura ghiulea nu va exploda! Cei care vor fugi si se vor ascunde in muntii celor trei cruci vor gasi adapost si vor fi salvati, pentru a trai dupa acea in abundenta, fericire si iubire, deoarece dupa aceea nu vor mai fi razboaie…”

Profetii – Mitar Tarabih

Nota editorului:
Neo, autorul acestui articol, considera ca drepturile de autor pentru acest articol ar trebui sa le apartina lui Mitar Tarabich, Zaharije Zaharich si persoanei care a tradus aceste profetii din limba sarba in limba engleza. Cititorii pot sa consulte un articol mai vechi: The Prophetic Visions of Mitar Tarabich („Viziunile profetice ale lui Mitar Tarabich”), care a fost publicat in NEXUS, vol. 3, nr. 3.

 

www.nexusmagazine.ro https://www.evolutiespirituala.ro/profetii-mitar-tarabih/?feed_id=94503&_unique_id=657179e12e627

229141 274100099371174 134156807 n

SPIRITELE ÎNTRUPATE ALE NATURII

Fragment Carte  „Tărâmurile Îngerilor Pământeni” de Doreen Virtue

.

Acesta este unul dintre grupurile cele mai uşor de recunoscut dintre toate categoriile.
Asemeni îngerilor întrupaţi, Spiritele întrupate ale Naturii arată fizic aşa cum le spune numele – ca şi cum ar fi zâne, elfi, ştime, gnomi, animale reîncarnate şi unicorni. În afară de îngerii păzitori pe care îi avem, acest grup are zânele ca spirite protectoare.
Foarte des, membri acestui grup au părul roşcat (chiar dacă este roşu aprins, castaniu sau blond roşcat), şi o moştenire genetică sau înfăţişare celtică, cum ar fi un ten rumen sau pistruiat.

Înger sau Spirit al Naturii
Poate că te-ai regăsit tu însuţi in capitolul anterior, dedicat îngerilor întrupaţi. Şi totuşi te identifici puternic cu descrierea Spiritelor Naturii. În cazul în care nu ştii sigur dacă eşti înger întrupat sau Spirit al Naturii, aici se află cinci întrebări pe care ţi le poţi pune, pentru a te ajuta să
faci distincţia între cele două categorii:

1. Ce cred despre reguli? Dacă eşti înger întrupat, de obicei te supui regulilor şi devii furios pe cei care le încalcă. Însă dacă eşti un Spirit Întrupat ai Naturii, atunci nu poţi suporta regulile şi crezi că oamenii care se supun lor sunt nişte blegi.

2. Există zburdălnicie şi maliţie în ochii mei? Spiritele Naturii sunt fiinţe iubitoare de amuzament, deseori farsori şi sunt mereu în căutarea râsului. Îngerii Întrupaţi au tendinţa de a fi serioşi şi politicoşi. Dacă te întrebi ce eşti înger sau Spirit, întreabă-ţi un prieten apropiat dacă ai ochi care anunţa necazuri. Aceasta este o caracteristică unică a Spiritelor Naturii. (Dacă oscilezi între a fi „obraznic” şi „drăguţ”, atunci poate că eşti un Înger al Mării, care este un amestec hibrid între un înger şi un Spirit al Naturii, discutat în Capitolul 6.)

Când te uiţi în ochii unui Spirit Întrupat al Naturii, vezi sclipiri de maliţiei sau de şăgălnicie.

3. Ce fel de aripi am? Îngerii au aripi din pene, în timp ce multe Spirite ale Naturii au aripi de fluture sau de dragon. Aripile sunt eterice, nu fizice. Pentru a determina tipul de aripi pe care îl ai, fie consulţi un clarvăzător fie mergi în interiorul tău şi simţi singur. Concentrează-te asupra
umerilor tăi şi simte sau vezi (cu ochii minţii) dacă aripile sunt mari, cu pene, asemeni unei lebede – sau, mai degrabă, ca ale unul fluture zumzăitor şi frumos, sau ca ale unui dragon.

De asemenea, observă-ţi tipul de trup. De obicei, Spiritele Întrupate ale Naturii, au trupuri zvelte, metabolism rapid şi sistem nervos sensibil, în timp ce Îngerii Întrupaţi au trupuri voluptoase, metabolism încet şi personalităţi blânde. Excepţiile sunt Oamenii Mării, care sunt hibrizi voluptoşi ai Îngerilor şi Spiritelor Naturii, despre care discutăm în Capitolul 6.

4. Care este relaţia mea cu dependenţă de anumite vicii? Cei mai mulţi Îngeri Întrupaţi sunt codependenţi, în timp ce Spiritele sunt dependenţii. Spiritele adoră să petreacă; Îngerii adoră să salveze! Excepţia o constituie faptul că mulţi Îngeri Întrupaţi sunt dependenţi de mâncare.

5. Care este natura mea? Spiritele au tendinţa să aibă personalităţi arzătoare, pasionale, în timp ce Îngerii Încarnaţi sunt răbdători şi calmi (sau cel puţin aşa le par celorlalţi).

Alte caracteristici care fac diferenţa
Uneori, Spiritele Întrupate ale Naturii sunt nesigure dacă nu cumva vin de pe tărâmul Înţelepţilor.

Aceasta se întâmplă deoarece ele au o istorie a unor relaţii vechi cu magicienii, vrăjitoarele şi farmazoanele. Deci, Înţelepţii se simt foarte familiari cu Spiritele Întrupate ale Naturii. La urma urmei, Spiritele au fost prezente când vrăjitoarele au fost arse, aşa că ei s-ar putea să simtă o suferinţă rămasă din acele vremuri, chiar dacă nu ei au fost cei ucişi. E pasibil ca ei să mai aibă amintiri din acele arderi pe rug, care să se amestece cu propriile amintiri. Diferenţa esenţială este că Spiritele sunt mult mai jucăuşe decât Înţelepţii, care au tendinţa să fie extrem de serioşi, ba chiar sobri sau severi.

De fapt, Spiritele Întrupate ale Naturii intră uneori în necazuri, din cauza simţului lor excentric al umorului. Glumele lor pot fi uneori inoportune, ofensatoare, de prost gust, sau doar extrem de nepotrivite. Dar una dintre misiunile Spiritelor Întrupate ale Naturii este să lumineze
lumea, să o facă să zâmbească şi să râdă – chiar pe seama lor proprie.

În regatul eteric al Spiritelor Naturii, zânele, elfii şi alţii ţin petreceri nocturne, pline de dans, cântec, povestit şi voie bună. Ei cunosc valoarea spirituală a zburdălniciei şi bucuriei! Nu e deloc surprinzător că şi perechile lor umane ştiu să se distreze. Spiritele Întrupate ale Naturii deseori devin animatori profesionişti, inclusiv comedieni, actori, dansatori si muzicieni: Nişte exemple ar fi actorii Carol Burnett: Ellen DeGeneres, Eddie Murphy, Robin Williams şi Red Skelton;

Problemele relaţionale ale Spiritelor Întrupate ale Naturii
Spiritele erau obosite de asaltul uman asupra naturii, animalelor şi mediului. Şi fiindcă nu ar fi putut progresa prea mult ca fiinţe spirituale micuţe, au ales să la înfăţişări umane, pentru a avea mai multă putere în procesul de curăţare a aerului Pământului, a apei şi a solului; precum şi pentru ajutorarea animalelor.

Ca să fim sinceri, Spiritele Naturii preferă compania animalelor şi a plantelor, mai degrabă decât pe cea a oamenilor. Ele simt o furie firească îndreptată către rasa umană, pentru distrugerea planetei. Se spune că Spiritele Naturii sunt nişte poznaşi răutăcioşi, dar ele sunt răutăcioase doar cu oamenii care nu respectă mediul. Pe de altă parte, adoră să-i ajute pe oamenii care reciclează materialele, folosesc produse de curăţenie ecologice, se poartă frumos cu animalele şi o respectă pe Mama Natură. Unele pozne ale Spiritelor Naturii sunt pasiv-agresive, provenind din lipsa lor de respect pentru modul în care oamenii fac risipă.

În relaţii, partenerii romantici sunt atraşi de Spiritele întrupate ale Naturii datorită abilităţilor lor de comedieni, muzicale sau artistice. Dar după începerea relaţiei Spiritele întrupate ale Naturii pot fi acuzate de a fi ..ştrengari”, ..imaturi”, ..neimplicaţi”, sau ,.încăpăţânaţi”. Ei arată aceleaşi trăsături ale personalităţii ca şi micii elfi, zânele, gnomii şi cei asemenea lor. În tărâmul Spiritelor Naturii aceste fiinţe sunt deseori cochete şi promiscue. Spiritele întrupate ale Naturii pot manifesta aceste caracteristici şi în cadrul relaţiilor.

Spiritele Naturii îşi îndreaptă mai puţin atenţia către oameni, decât o fac îngerii întrupaţi. Le place să se întovărăşească doar pentru a petrece, şi apoi vor să fie lăsaţi în pace. Spiritele Naturii sunt de asemenea înclinate spre abuzul de substanţe şi dependentă. Deci, în esenţă, în timp ce
îngerii întrupaţi se căsătoresc cu dependenţi, Spiritele întrupate ale Naturii sunt ei înşişi dependenţii. Multe Spirite Întrupate ale Naturii se găsesc în profesii care oferă ajutor şi în care sunt implicaţi oamenii – dar, de obicei, pentru că au o „chemare” să facă asta. Asemeni Hobbitului
Frodo, din cartea si filmul Stăpânul Inelelor, Spiritele întrupate ale Naturii sunt eroi şovăitori, care ajută oamenii pentru că trebuie şi nu neapărat pentru că vor să o facă.

Ele au nevoie de mult spaţiu şi singurătate, mai ales în mijlocul naturii. Spiritele pot fi timide şi foarte retrase, chiar dacă sunt extrovertite, în cadrul reuniunilor sociale. Ele par a fi foarte deschişi în ceea ce priveşte viaţa lor particulară, însă există o rezervă care îi reţine din a-şi dezvălui cele mai adânci secrete, în afară de cazul că au o încredere absolută într-o persoană – şi aceasta se întâmplă foarte rar. Ei aplică politica „tăiaţi-i capul”1, în privinţa oamenilor din vieţile lor. Cu alte cuvinte, când Spiritele Întrupate ale Naturii au terminat o relaţie, chiar au terminat-o. Spiritele întrupate ale Naturii au învăţat cum să-i anunţe pe oameni atunci când nu vor să fie deranjaţi. Evie vorbeşte în numele multor Spirite, când spune: „Necunoscuţii obişnuiau să vină să-mi povestească despre necazurile lor, dar m-am închis de-a lungul anilor, deoarece devenise
neplăcut să preiau problemele altora.”

Spiritele întrupate ale Naturii sunt măscărici atunci când se simt bine, mai ales când sunt înconjuraţi de alte Spirite ale Naturii, iubitoare de distracţie. În familiile disfuncţionale, ei pot juca rolul „mascotei”, ajutând familia să se înveselească şi să se simtă mai bine. Cu toate acestea, Spiritele întrupate ale Naturii sunt sensibile la dezaprobări; şi pot deveni introvertite, timide sau chiar retrase, când nu se simt „sigure” din punct de vedere social. Ei se îndreaptă adeseori către droguri sau alcool pentru a se simţi confortabil, atunci când se întâlnesc cu mai mulţi oameni.

Comparativ cu ceilalţi îngeri Pământeşti, Spiritele întrupate ale Naturii reprezintă un grup puternic, cu foarte puţine probleme de sănătate, – poate pentru că Spiritele sunt mai dispuse să-şi petreacă timpul în natură, făcând excursii şi exerciţii în aer liber şi stând la soare. Sau poate că optimismul îi face să minimizeze sau să nege preocupările legate de sănătate. Singurul model notabil de îmbolnăvire, prezentat de către Spiritele întrupate ale Naturii în timpul observaţiei era o frecvenţă ridicată a depresiilor – iar unele Spirite au avut un probleme cu astmul, în copilărie.

Aceasta corespunde cu rapoartele conform cărora zânele sunt sensibile la chimicalele din aer si trebuie să evite pesticidele în grădini şi in mâncare. Spiritele întrupate ale Naturii pot suferi şi de claustrofobie, dacă petrec prea mult timp în spaţii închise, deoarece au nevoie de doze mari de aer proaspăt.

Diferitele categorii de Spirite ale Naturii
După cum am menţionat mai devreme, Spiritele întrupate ale Naturii arată exact ca şi corespondenţii lor din lumea spirituală. Sunt o versiune mai mare a zânelor, ştimelor, spiriduşilor şi aşa mai departe. Aici veţi vedea câteva exemple de Spirite ale Naturii:

– Zânele: Jenny are o înălţime de un metru şi jumătate, cu un trup zvelt, o faţă drăguţă, ochi mari şi păr lung ondulat, care îi cade pe umeri. Totul în ea strigă „Zână!”, şi Jenny arată de parcă ar fi un model pentru tablouri şi sculpturi cu zâne. Este dulce, cuminte şi timidă – exact ca o zână. De fapt, Jenny este atât de conectată la tărâmul zânelor, încât oferă consultaţii profesionale despre îngeri şi zâne, deseori utilizând cartea mea Vindecarea cu Cărţile de Profeţii ale Zânelor. Îşi sfătuieşte clienţii să petreacă mai mult timp în natură, pentru a-şi reîncărca energia – şi adaugă:

„Aminteşte-ţi să chemi mereu îngerii şi zânele, pentru a te ajuta în orice aspect al vieţii şi al misiunii tale. De asemenea, ia totul mai uşor – nu fii prea serios! Cere zânelor să te ajute pentru a adăuga vrajă şi magie în viaţa de zi cu zi – şi în viaţa ta, în general”.

– Ştimele, elfii şi spiriduşii casei: Evie este cântăreaţă şi compozitoare profesionistă, cu un nas coroiat şi cu păr negru scurt. Ea a declarat: „Oamenii spun că arăt ca un spiriduş. Poreclele mele din tinereţe erau „Tinkerbell”2, „Twinkletoes”3 şi «Puştoaica». În mod constant, există oameni care vin la mine după ce termin de cântat şi-mi spun că ei cred că sunt un spiriduş, aşa că am început să cred că aşa este.”

– Inorogii, Brian (nu este numele lui real) are fălci şi obraji proeminenţi, ochi mari şi o faţă cioplită ca a unui cal arab. Ca o reminiscenţă a coarnei unui inorog, Brian preferă să aibă părul lung şi se îmbracă în cămăşi lungi vaporoase, nebăgate în pantaloni. Dacă te uiţi cu atenţie la el poţi vedea sau simţi un corn frumos de inorog care îi apare din frunte. În profeţiile făcute prin channeling, clarvăzătorii i-au spus lui Brian că ghizii lui spirituali sunt inorogii. Acest lucru nu l-a surprins, deoarece a simţit dintotdeauna o afinitate cu acest animal remarcabil. De fapt, Brian are multe obiecte care înfăţişează inorogi. Personalitatea lui este cea a unui vânător – caută oportunităţi şi relaţii bazate pe spiritualitate şi, în mod magic, îşi materializează noi uşi care se deschid pentru el. El ştie că este un Inorog Întrupat – mesajul i-a fost transmis de propriile călăuze şi îngeri, cu mult timp în urmă.

– Animalele întrupate: Barbara se consideră a fi „reîncarnarea unei pisici”. Ea spune: „Simt prietenie pentru pisici şi plante, iar părul meu are o culoare argintie, sexy, încă de când aveam 20 de ani. Sunt înconjurată de o mulţime de pisici şi comunic minunat cu felinele şi cu plantele. Nu-mi plac oamenii în mod deosebit, dar îi sprijin dacă este nevoie, atâta timp cât nu-mi încalcă liniştea şi timpul personal. Dintotdeauna am fost o pisică. Venerez pisica şi cred că, dacă energia Universului ar avea vreo formă, ar fi ca o pisică minunată. Asemenea unei pisici sunt capabilă să spun dacă o persoană va face ceva rău poate că nu pot să spun exact ce anume, dar simt de la prima întâlnire, dacă persoana respectivă are intenţii onorabile sau nu. Vreau să le spun tuturor că trebuie să ne respectăm unii pe alţii, animalele şi mai ales pe Mama Natură … mediul înconjurător.”

– Cristalele Întrupate” Să nu facem confuzie cu „Copiii de cristal” care sunt tineri extrem de sensibili şi cu capacităţi paranormale. Cristalele întrupate sunt suflete care, înainte, au sălăşluit în energia cristalelor, stâncilor si în alte elemente ale Pământului. Cristalele întrupate se simt extrem de conectate cu Mama Natură, cu pietrele şi cristalele. Adoră să călătorească şi să-şi petreacă timpul în aer liber, şi sunt foarte protectori cu mediul rocilor şi cu solul.

https://www.evolutiespirituala.ro/spiritele-intrupate-ale-naturii/?feed_id=94458&_unique_id=6570d12050d6f

angel 4

Existenţa lumilor invizibile

Existenţa lumilor invizibile

 

În timpurile îndepărtate, marii iniţiaţi comunicau discipolilor Adevărul.

Azi, marile Lumini ale lumii spirituale comunică celor chemaţi Adevărul. Astfel aflăm că în natura înconjurătoare există o diversitate de materii eterice, de diferite grade, a căror fineţe este atât de mare, încât simţurile fizice nu sunt în stare să ni le reveleze. Aceste materii sunt animate deunde vibratorii , diferite de cele care animă materia vizibilă, tangibilă, în sânul lor existând o infinitate de vieţuitoare, de aceeaşi compoziţie cu mediul unde trăiesc.

Aceste afirmaţii, ca şi multe altele, sunt primite azi de lumea savantă cu neîncredere, ba chiar cu ironie, invocând întrebarea: „De ce nu se poate proba existenţa acestor materii şi forţe, de ce nu pot fi văzute, auzite şi pipăite de toţi oamenii?”

Răspunsul la această întrebare este următorul: Lumile hiperfizice, cu materiile şi forţele lor, nu pot fi văzute şi simţite, nu se poate lua cunoştinţă de existenţa lor, pentru că oamenii nu dispun deocamdată decât de organele de simţ necesare perceperii lumii fizice.

Este adevărat că omul are în fiinţa sa – pe lîngă organele de simţ fizice – şi organe de simţ impresionabile de prezenţa materiilor invizibile şi a entităţilor spirituale vieţuitoare în mediile hiperfizice, dar aceste simţuri dorm, stau latente în fiinţa noastră. Numai când aceste simţuri superioare vor fi puse în activitate, când vor fi chemate la viaţă, omul va deveni un medium între Cer şi pământ. Din acel moment el va auzi, simţi şi vedea materii şi fiinţe animate de alte forţe decât cele fizice.

Cu alte cuvinte, lumea hiperfizică este pentru om la fel cum este lumea culorilor pentru omul născut orb. El va auzi sunetele, va simţi cald sau rece, va pipăi lucrurile moi sau tari din lumea fizică, dar nu va avea nici o idee despre ceea ce înseamnă roşu, albastru sau verde. Mintea sa nu are posibilitatea să definească peisajele, perspectivele şi culorile, deoarece nu a avut niciodată un organ capabil de a primi vibraţiile luminii, care, sosind pe scoarţa cerebrală, se transformă în noţiuni de culori şi forme. In mintea orbului din naştere, lumea vizibilă de către un om sănătos nu provoacă nici o noţiune corespunzătoare; însă cu toate că nu o vede, ea există.

Faptul că cea mai mare parte din omenire nu vede fiinţele, materiile din lumile hiperfizice, nu este im argument că ele nu există. Dacă printr-o„minune” sau operaţie, orbul din naştere ar dobândi vederea, la început n-ar pricepe nimic, ar rămâne uluit, dar treptat, făcându-şi educaţia vizuală a imaginilor sosite pe cortex, ajunge să ia pe deplin cunoştinţă şi de acest domeniu necunoscut lui până atunci.

La fel s-ar întâmpla cu oricare dintre oamenii care dobândesc vederea spirituală. Dacă graţie unor evenimente neprevăzute, unei educaţii sau practici speciale, omul ajunge să-şi dezvolte simţurile superioare ale lumilor suprafizice, ar vedea forme şi ar auzi sunete neinteligibile la început, dar încetul cu încetul, obişnuindu-se cu ele, le va înţelege şi distinge unele de altele.

Pentru cunoaşterea acestei lumi invizibile se cer ani de zile de observaţii şi o continuă educaţie. Se petrece acelaşi fenomen ca în lumea fizică. Toţi oamenii au ochi; cei sănătoşi văd lucrurile şi fiinţele, dar oare toţi cunosc natura, funcţia şi rostul lor în angrenajul universului? Sunt necesari ani de studii pentru a le cunoaşte, deosebi şi afla rostul în decorul vast al naturii.

Unii oameni afirmă: „Deoarece noi, deocamdată, nu simţim, auzim sau vedem aceste lumi invizibile, înseamnă că nu a sosit timpul să le cunoaştem. Când va veni vremea, se vor dezvolta treptat şi simţurile superfizice din noi şi atunci le vom cunoaşte. La ce bun să ne batem capul cu ele de pe acum? Să terminăm cu deplina cunoaştere a lumii fizice, şi apoi omenirea va trece şi la cunoaşterea lumilor necunoscute”.

Argumentul este puternic în aparenţă, însă greşit în fond, şi iată de ce. Să presupunem că suntem chemaţi neapărat într-o ţară îndepărtată, unde va trebui să trăim mulţi ani. Ei bine, se cade să cunoaştem din vreme condiţiile în care vom trăi acolo, mediul şi influenţa lui asupra noastră. Bineînţeles că ajungând acolo, ne vom adapta, vrând-nevrând, acelui mediu, dar oare nu este mai bine să cunoaştem din vreme noile condiţii şi să ne pregătim pentru ele? Evident că da.

Aşa fiind, nu numai că nu este de prisos, dar chiar se impune să cunoaştem lumile invizibile, deoarece cunoscându-le din timp vom şti cum să ne comportăm atunci când dezbrăcând haina carnală, trupul, vom pătrunde în aceste lumi, unde ne vom desfăşura existenţa în forme noi de viaţă. Pregătiţi ca atare vom fi scutiţi să rătăcim ani şi ani în neştiinţă şi să pierdem astfel o vreme îndelungată până să ne obişnuim iarăşi cu „noua” noastră patrie spirituală, veche din veşnicia veacurilor fără număr.
În afara acestui motiv esenţial, se cade să luăm cunoştinţă de aceste lumi şi pentru faptul că ceea ce vedem pe pământ nu este decât efectul unor cauze aflate în lumea invizibilă. Aşa de exemplu: un om simplu constată cum telefonul transmite voci de la un loc la altul, vede cum tramvaiul circulă pe străzi, vede efectul, dar cauza care le pune în funcţiune – electricitatea – nu o vede, nu o cunoaşte. Acelaşi raport există şi între lumea fizică şi cea hiperfizică . Noi nu vom ajunge să cunoaştem pe deplin lumea fizică, lumea efectelor, până nu vom avea cunoştinţe despre lumea invizibilă, hiperfizică – domeniul cauzelor tuturor fenomenelor, lucrurilor şi fiinţelor vizibile pe pământ.

Ori de câte ori o problemă este complexă prin natura ei, se cade să se vină cu exemple cât mai numeroase. Iată un arhitect decis să proiecteze o casă . Acest om nu va îngrămădi material peste material, fără nici o ordine, fără necesitate şi în cantităţi de prisos. Mai întâi se foloseşte de gândirea şi imaginaţia sa,îşi croieşte în minte o formă de casă, cu o anumită distribuţie, cu un anumit aspect şi dimensiuni. După aceea aşterne pe hârtie ceea ce croise mental, şi încetul cu încetul, urmărindu-şi imaginaţia, face pe hârtie un plan. După acest plan, începe construcţia – realizarea fizică a unei concepţii. Cu alte cuvinte, întâi a fost o creaţie mentală, ideală, apoi a urmat realizarea ei într-o imagine, într- o formă aşternută pe hârtie, într-un proiect, şi în fine – realizarea ei în lumea fizică, cu material fizic. Ideea aparţine Lumii divine; imaginea, planul, aparţine lumii astrale; iar construcţia fizică aparţine lumii fizice.

Casa, opera fizică este trecătoare, pieritoare. Un foc, un cutremur o poate rade de pe suprafaţa pământului. Proiectul aşternut pe hârtie se poate distruge şi el, dar arhitectul are în minte imaginea casei, care nu se va distruge niciodată . Omul fizic, personalitatea creatoare va pieri şi ea, dar imaginea, creaţia sa mentală, va dura în vecii vecilor în lumea invizibilă, unde s-a imprimat ca pe o placă fotografică.

într-adevăr, universul este plin de o sumă de materii extraeterate, numite fluide. Aceste fluide au, printre alte însuşiri, calitatea de a fixa pe ele imaginile, ideile emise de oameni, îngeri, supraîngeri şi alte entităţi spirituale. Cu alte cuvinte, în spaţiile infinite se găsesc arhivele naturii, unde se imprimă toate gândurile, evenimentele şi sentimentele omenirii, fie întrupate, fie destrupate.

Tot ce există pe pământ – aer, apă, munţi şi câmpii, flora şi fauna, totul are influenţă asupra omului. Dar în afară de influenţele lumii vizibile, asupra fiecăruia din noi se exercită influenţe şi mai mari, şi mai puternice – influenţele lumilor invizibile. Noi suntem, la un moment dat, rezultatul influenţei mediului vizibil şi invizibil asupra noastră, şi al muncii depuse de spirit – stăpânul trupului – potrivit evoluţiei sale.

Să nu credem că ştim tot ce ne înconjoară. Chiar în lumea fizică – tangibilă, vizibilă şi cercetată cu simţurile noastre – se petrec o mulţime de fenomene de care rămânem neştiutori, pentru că simţurile noastre mărginite nu ni le fac cunoscute. De exemplu, se află înaintea noastră o statuie. Undele luminoase căzute pe această formă se reflectă şi vin la ochii noştri, de unde sunt transmise la centrul văzului aflat pe cortex, de aici la suflet, şi prin intermediul sufletului conştiinţa noastră, spiritul, traduce aceste vibraţii în culoare şi formă .

Dar oare cunoaştem noi totul despre această lumină? Nu, şi iată de ce. Se ştie că lumina ce scaldă cu vibraţiile ei suprafaţa pământului, vine de la soare. Dacă facem să treacă printr-o prismă o rază de lumină, vom vedea că ea se descompune în mai multe fâşii colorate, care întâlnind un ecran, ne dau spectrul solar, compus din şapte culori: roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet. Noi atât vedem cu ochii. Cu toate acestea, adevărul este că fâşia de lumină mai dă naştere, trecând prin prismă, şi altor culori, unele înaintea roşului – infraroşu, şi altele dincolo de violet – ultraviolet. Într-adevăr, dacă punem o lentilă în dreptul spaţiului gol dinaintea roşului şi aşezăm în focarul acestei lentile o bucată de fosfor, vom vedea că fosforul se aprinde, deoarece razele obscure, invizibile ochiului nostru, trecând prin lentilă, s-au concentrat, s-au manifestat sub formă de căldură, aprinzând fosforul. Prin urmare, înaintea roşului există unde vibratorii producătoare de căldură.

Dacă punem la finele spectrului un paravan şi alături de el o placă unsă cu o soluţie de cianură de potasiu, vom vedea cum această placă se va lumina sub acţiunea razelor ultraviolete.
Aşadar, există în razele soarelui culori infraroşii şi ultraviolete, invizibile ochilor noştri, dar sesizabile prin efectele lor.
După cum ochiul nostru nu vede decât între anumite limite, urechea noastră nu aude decât sunetele produse în aer cu o frecvenţă între 32-36.000 de vibraţii pe secundă. Or în natura fizică înconjurătoare se produc vibraţii de o frecvenţă mai înaltă de 36.000 Hz şi mai joase de 32 Hz; dar urechea noastră nu le percepe, nu le aude, ca şi cum n-ar exista.

De aici tragem concluzia că suntem scăldaţi din toate părţile de vibraţii – unele transmise prin aer, altele transmise prin eter – de care însă nu avem cunoştinţă, pentru că nu deţinem organe potrivite recepţionării lor.

Aşa de exemplu electricitatea – ale cărei unde se transmit prin eter – are de la 1.046.000 până la 35.000 milioane vibraţii pe secundă. Fluidul electric ce se scurge pe firele electrice nu este văzut de ochiul nostru, pentru că vibraţiile sale au o frecvenţă foarte mare. Dar imediat ce curentul electric întâmpină o rezistenţă în drumul său – un filament de bec electric – numărul vibraţiilor prin eter scade între 350 milioane şi 760 milioane de vibraţii pe secundă, filamentul devine luminos şi ochiul nostru vede lumina.

Până în prezent se cunosc 63 categorii de vibraţii, din care fac parte undele hertziene, undele nancy, undele x, y etc. Din acestea, noi nu percepem decât opt categorii, prin urmare avem cunoştinţă de prea puţin.

Să presupunem că nervul optic n-ar dispune de sensibilitatea dobândită până în prezent; desigur n-am avea nici o cunoştinţă de lumina soarelui, atmosfera din jurul nostru fiind întunecată. Să presupunem acum că nervul ochiului ar fi impresionabil de undele electrice; în acest caz noi am vedea totul în jurul nostru, graţie luminii emise de electronii care ne înconjoară din toate părţile. Astfel n-ar mai fi pentru noi, nici noapte, nici zi, ci o lumină continuă, atâta vreme cât electronii vor fi mânaţi mereu în vârtejul infinit de rapid al mişcării lor de rotaţie şi revoluţie.

Având în vedere acest principiu, înţelegem facultatea văzului şi auzului spiritual a unor persoane numite clarvăzătoare sau lucide.

Cu toţii primim vibraţii din lumea hiperfizică, dar rămânem nesimţitori la acţiunea lor, deoarece conştiinţa noastră nu răspunde la influenţa lor, nu sesizează sosirea lor. Clarvăzătorii, lucizii, primind aceste vibraţii, le înţeleg, conştiinţa lor ia act de prezenţa lor, şi ei văd fenomene, fiinţe, materii şi forţe la a căror descriere rămânem pe gânduri.

Evident că şi între lucizi există diferite grade: unii văd binişor, alţii bine şi alţii foarte bine, la fel ca în cazul văzului fizic comun. Pentru aceşti oameni, vederea în lumea invizibilă este un act involuntar – privesc şi văd. Ei pot vedea şi cu ochii deschişi şi cu ochii închişi, ceea ce denotă o independenţă între vederea fizică şi cea spirituală . Ei văd cartea pe care o au în mână, dar în jurul ei, prin ea şi dincolo de ea văd lumea invizibilă.

În această lume, luminoasă prin ea însăşi, prin care circulă valuri de materii subtile, se vede o mişcare deosebit de rapidă în toate direcţiile. Prin urmare lumea invizibilă este şi ea materială, animată de numeroase forţe, desfăşurate conform unor anumite legi. Aceste materii sunt de diferite densităţi, formate fiecare din particule eterice de anumite dimensiuni şi constituţii, materii dispuse unele deasupra altora, conform fineţii lor, dar în acelaşi timp pătrunzându-se rând pe rând, cele mai fine pe cele mai grosolane, sau cu particule mai mari.
În peregrinarea lui pe calea evoluţiei, timp de mii şi milioane de ani, omul abia a ajuns să-şi dezvolte inteligenţa. Graţie acestei inteligenţe, el face azi descoperiri din ce în ce mai numeroase şi mai uimitoare. După scurgerea a mii şi mii de ani şi veacuri, omul va deveni mai bun şi mai înţelept, iubind tot ceea ce-l înconjoară. În fine, când evoluţia omenească va fi spre sfârşit, pe lângă o înaltă inteligenţă şi o bunătate îngerească , omul va dobândi puteri deosebite, forţe divine. Atunci se va termina evoluţia omenirii pe această planetă. Masa umanităţii înaintată astfel, ridicată până la termenul final al existenţei sale terestre, va trece pe un alt corp ceresc, pentru a -şi continua diurnul evolutiv infinit, iar cei înapoiaţi, întârziaţii, vor fi trecuţi prin întrupări, pe un alt glob, de aceeaşi natură cu Pământul, ca să-şi continue drumul neterminat.

Constatăm că evoluţia omului necesită multe secole, şi totuşi fiecare dintre noi poate grăbi sau scurta durata acestei evoluţii. Aceasta presupune o metodă specială, o hotărâre nestrămutată, sacrificii mari, adică viaţa sfinţilor, a marilor mistici sau a yoghinilor. Prin alimentaţie şi meditaţie, prin retragerea departe de vâltoarea lumii, prin sfinţenia, iubirea şi jertfa manifestată pentru tot ce a creat Tatăl şi prin rugăciunile lor nesfârşite, aceşti oameni ajung să-şi activeze spiritul, dezvoltă forţele latente ascunse în adâncul lor, se iluminează şi dobândesc puteri divine şi cunoştinţe ignorate de omenire. Din rândul acestor oameni ieşeau savanţii de altădată, întemeietorii unei ştiinţe vaste, din care s-a oferit omenirii numai atât cât putea pricepe şi avea nevoie pentru avansarea ei.

Bietul savant de azi se străduieşte să ştie ce este eterul, cum este constituit atomul. Se zbate în ipoteze asupra vieţii, a constituţiei lui, dar nu va cunoaşte tainele vieţii decât în ziua în care îşi va ilumina fiinţa printr-o viaţă morală, corectă, conformă legilor divine – de blândeţe şi iubire pentru tot ce există în jurul său. Numai atunci spiritul său va lucra puternic prin cuirasa, prin învelişul său trupesc, şi va vedea cu ochii spiritului atomul mare cât roata plugului, îi va vedea constituţia, va înţelege viaţa şi evoluţia ei. Numai atunci când trupul său, când sistemul său cerebral va ajunge să vibreze ca şi atomul, savantul modern va ajunge să cunoască mai mult. Atunci nu va mai exista pentru el nici un mister privitor la atom. Va cunoaşte rând pe rând toate materiile invizibile, toate foiţele ce lucrează asupra lor şi toate cauzele fenomenelor petrecute în natură.

Reducând totul la materia fizică şi la legile ce o stăpânesc, savantul de azi nu poate, tocmai datorită acestui materialism feroce, să se înalţe în sfere mai înalte, să cunoască materii, legi, forţe şi fiinţe mai subtile, decât cele cunoscute în jurul său din copilărie.

In antichitate, cei dotaţi cu inteligenţă, cei pregătiţi de natură, se puneau sub conducerea unui mare preot, sfânt în conduita lui şi versat în cunoştinţe oculte şi ale naturii. Acesta, timp de 20-30 de ani, îi povăţuia pe discipoli, le descria şi arăta experimental tot ceea ce se referă Ia om şi natură. In tot acest timp discipolii, erau ţinuţi în locuri retrase, în plină natură, feriţi de influenţele lumii, de gândurile ei josnice, de pornirile ei pătimaşe, de influenţele ei magnetice. Somnul, alimentaţia, băile şi exerciţiile fizice, antrenamentele mentale şi rugăciunile, toate erau reprezentate şi executate cu scrupulozitate. An de an, se dezvolta în ei vederea în lumea invizibilă şi auzul în lumea tăcerii, a celor fără glas.

Când discipolul dobândea aceste două instrumente de cercetare a naturii, dincolo de materia tangibilă şi analizabilă, marele guru, iniţiat sau preot, începea să-i descrie lumea fizică şi lumea hiperfizică. Ii făcea cunoscută matematica, biologia, chimia şi aşa, rând pe rând, tot ce înconjoară pe om, natura întreagă. Odată intrat în stăpânirea lor, trecea la studiul foiţelor şi materiilor superfizice, a materiilor eteriforme, a fiinţelor invizibile ochilor fizici. Când – după ani de zile – îşi însuşea întreg acest domeniu, trecea la cunoaşterea originii şi a creaţiei universurilor, a vieţii şi a tuturor fiinţelor.

După aceea îşi încheia cariera de discipol cu aflarea celor mai înalte cunoştinţe îngăduite unui muritor – noţiuni referitoare la Creatorul lumilor şi atributele Sale.

Din ziua când a reuşit să-şi înfrâneze simţurile şi dorinţele, să-şi ordoneze gândurile, să respingă influenţele semenilor săi, el ieşea în lume, păşea în mijlocul omenirii, devenea la rândul său o mare lumină spirituală.

De acum înainte, cunoscător a ceea ce există pe pământ şi în Ceruri, el poate să -şi lase trupul pe pat, la umbra unui copac, într-un loc retras, iar împreună cu o parte din sufletul său să iasă şi să se îndepărteze de trup, să se ridice în spaţiu, ca un nor nevăzut, şi acolo să vadă, să cerceteze, să audă şi să primească sfaturile marilor Lumini spirituale, înaltele entităţi spirituale diriguitoare ale evoluţiei lucrurilor şi fiinţelor de pe planeta noastră.

În această fază, iniţiatul posedă puteri deosebite; poate face ceea ce omul numeşte „minuni”. El se ridică în aer, merge pe suprafaţa apei, stă în mijlocul flăcărilor, se face invizibil, vindecă boli şi face o serie nesfârşită de fapte, pentru că ştie să mânuiască toate materiile, cunoaşte secretul legilor ce le guvernează, realizând — asemenea unui mic creator — orice doreşte. Vai lui dacă o va face din vanitate sau împotriva semenilor săi!

Un asemenea om era privit – cum ar fi privit şi azi – ca un supraom, respectat de toţi. De la aceşti iniţiaţi au rămas până în zilele de azi ceea ce se mai cunoaşte, ca tradiţie, despre lumea superfizică.

fragment DIN TAINELE VIEŢII ŞI ALE UNIVERSULUI”

prof. SCARLAT DEMETRESCU

https://www.evolutiespirituala.ro/existenta-lumilor-invizibile/?feed_id=94413&_unique_id=65707cc1a4b46

psieye

Agresiunea psihica – ATACUL PSI

 

 

Atacul psihic, forme si manifestare

Tot Universul este tesut din particule energetice. Sursa principala de energie pentru noi este Soarele, care timp de miliarde de ani a acumulat energia cosmica si acum ne-o reflecta noua. Particulele energetice, strabatand tot Universul, se descompun in diferite particule mai mici. Ajungand pana la Pamant, ele energizeaza tot ce se afla in drumul lor. Aceasta energie a participat la formarea atmosferei, naturii si vietii pe Pamant. Tot ea ne mentine viata si echilibrul ecologic.

Orice corp si obiect are propriul camp energetic. Campul acesta contine mii de parametrii. Pe unii ii cunoastem deja din fizica, altii inca nu sunt descoperiti. Fizicienii din toata lumea cerceteaza campul energetic uman cu metodele cele mai moderne. Campul energetic sau aura noastra se poate fotografia, masura si poate fi vazuta in infrarosu. Pentru a avea o anumita imagine a valorilor pe care campul energetic le are, vom face apel la etaloanele de masuri cunoscute, neexistand inca un sistem specializat de masuratori

Corpul uman este inconjurat de particule energetice, numite leptoni. La omul obisnuit, volumul leptonilor este intre 3, 5-4 mc de aer, la cei cu capacitati asa-zise paranormale sunt 4, 5-5, 5 mc. Volumul acestora se masoara cu ansa. Campul energetic contine, de asemenea, specrul de lumina cu o anumita frecventa. La omul obisnuit frecventa consta in 70% unde milimetrice, 15% centimetrice si 15% decimetrice, cel cu capacitati paranormale are cca. 85-95% unde milimetrice, 8-3% centimetrice si 7-2% decimetrice.

Vectorii sunt intens aplicati si de organizatii oculte, existand si aparate specializate cu foarte bune performante (de exemplu tepafonul de care vorbesc Adolf Hemberger, cat si Franz Bardon in „Frabato Magicianul”), dar si de secte, de subunitati din armatele marilor puteri sau de servicii „selecte”, cu aparate mai putin performante.

Se regasesc sub diverse denumiri : vectori, sfere, sfere de energie, bile (sau bilute), spatii, forme-gand, idei-forma, egregori (emisiile psihicului colectiv necesita insa un suport energetic serios pentru a deveni vector; ori aroganta, de exemplu, nu poate genera un astfel de suport). Franz Bardon le numea elementali.

Agresiunea psihica – ATACUL PSI
 
Poate sa nu fie chiar o confuzie, mai ales ca Bardon atribuie vectorilor sai puteri si calitati de entitati dotate cu inteligenta si suflet, creaturi zamislite de catre spiritul uman. Iar acceptul general pentru elementali este acela de forte semi-inteligente din natura.
 
Meritul lui Franz Bardon, pe langa acela de a scoate aceasta tema din cartile destinate unor cercuri ultra restranse, consta in faptul ca a pus la dispozitia celor dornici de cunoastere o analiza serioasa la care a adaugat fantastica sa experienta. Cartea sa „Initiere in Hermetism sau Calea adevaratului Adept” este un document riguros stiintific si un drum deschis pentru toti cei ce cauta, dar nu doresc sa intre in contact secte, loji ori alti „proprietari ai Cunoasterii”.

Puterea energiei corpului depinde si de polaritate. Corpul energetic retine particule pozitive, negative si neutre si multe altele, carora noi inca nu le cunoastem denumirea. Cu cat volumul leptonic, procentul undelor milimetrice si polaritatea pozitiva este mai mare, cu atat puterea de vindecare a bioterapeutului este mai mare.

Toate particulele se gasesc in permanenta miscare. Dupa legile fizicii stim ca ele vibreaza, se atrag, se resping, se transforma in diferite tipuri de energie. Psihoparticulele sunt responsabile pentru planul psihoemotional. Toate particulele penetreaza corpul energetic si fizic.

 
Cel mai repede patrund particulele informationale aducindu-ne informatia despre tot ce ne inconjoara aici si in departare. Totodata ele duc informatia despre om in Univers, patrund in corpul nostru alte particule. Corpul nostru fizic capteaza toate particulele prin supafata pielii, prin puncte bioactive, care sunt cunoscute in acupunctura, prin crestet, prin maini, prin piciore, prin respiratie si alimentatie.

Creierul, ca o antena mare, concentreaza toata informatia si cu ajutorul unor mecanisme si a sistemului endocrin transforma leptonii in bioparticule de marime 10e-9 si le repartizeaza tuturor sistemelor, organelor, celulelor corpului fizic prin anumite canale si centre energetice mentinand functia normala a organismului.

Agresiunea psihica – ATACUL PSI
 
Pana cand structura parametrilor corpului energetic este echilibrata si corpul fizic este sanatos. In cazul dezechilibrului scade functia unor sisteme, organe, celule. Apar diferite afectiuni.

Toate particulele energetice vibreaza, transmit informatia de la una la alta. Asa cum toate campurile umane se intrepatrund si se intersecteaza, informatia se transmite de la un corp energetic la altul, dar creierul prelucrand informatia formeaza imagini despre tot ce ne inconjoara in natura si ce reprezentam noi ca fiinte umane.

Intotdeauna campul energetic lasa o urma pe tot ce am atins candva, cui i-am strans mana, pe cine am alintat sau l-am lovit, pe toate obiectele care ne-au fost dragi, ne mentine legatura intre noi si cei ce ne sunt apropiati. Fiecare fotografie este o urma energetica. Fiecare casa sau apartament au impregnat toata informatia despre cei ce au locuit sau locuiesc in casa, dar si despre bucuria sau necazurile, certurile acelora care au trait aici. De aceea, mutarea in casa noua, se impune refacerea zugraveala sau sfestanie casei.

Deseori se simte ca unele obiecte sau lucruri fac bine, bucura, altele aduc ghinion. Unii oameni atrag, altii resping, etc. Toate lucrurile acestea se petrec la nivel energetic, adica al subconstientului.

Se stie ca unii oameni au un instinct foarte dezvoltat si presimt unele lucruri dinainte. Asta inseamna ca subconstientul lor este puternic si daca il asculta se vor descurca mai bine in viata. Informatia se transmite de la om la om, de la om la obiecte si invers. Asa stau lucrurile pe planeta noastra si in tot Universul.

Agresiunea psihica – ATACUL PSI

Energiile cosmice influenteaza tot ce se gaseste in Univers si pe Terra. Toate campurile fiintelor vii si ale naturii se influienteaza reciproc. Pentru pastrarea armoniei campului bioenergetic ajutorul vine de la psihoparticulele care se transforma prin epifiza si echilibreaza planul psihoemotional. Cand functia epifizei este scazuta si campul energetic este dezechilibrat, apar diferite afectiuni ale sistemului nervos central si vegetativ.

Epilepsia si alte boli ale sistemului nervos sunt provocate de un dezechilibru energetic foarte profund. Exista rezolvate foarte multe cazuri de epilepsie si comportament neadecvat, prin echilibrarea campului energetic.

Puterea psihoenergiei depinde de gandirea omului. In ultimii 50 de ani s-a uitat de puterea gandirii care poate fi pozitiva, adica constructiva, sau negativa, adica distructiva. Fiecare gand, pune in miscare particule din biocampul. Le concentreaza, le tine in camp sau le trimite in afara lui. De aceea este foarte important ce gandim. Fiecare gand inca neformat, nepronuntat, deja a si ajuns la destinatie. Fiecare gand formeaza in campul eteric o forma energetica (forma-gand) de sine statatoare.

Gandurile de aceeasi polaritate si frecventa (fie pozitiva, fie negativa) se aduna, se maresc in volum.

Gandurile pozitive de pace, dragoste, bucurie, calmeaza, echilibreaza fizic si psihic, ajuta sa se comunice mai bine, sa se reuseasca in rezolvarea problemelor, sa fie vazut viitorul cu optimism, chiar si avand unele greutati in viata. Ajuta la a mentine structura campului energetic, primita prin nastere, intr-un echilibru armonios, la pastrarea sanatatii corpului fizic si la trecerea mai usoara prin toate incercarile vietii. Gandurile pozitive vibreaza la un nivel inalt si ridica in plan spiritual. Ajuta la realizarea ca om si in toate celelalte planuri: fizic, psihic, material si psiho-emotional.

Gandurile negative de invidie, gelozie, ura, manie, barfele, blestemele, farmecele, toate nemultumirile au vibratii de frecventa joasa. Acest camp concentreaza mai multa energie negativa din mediul inconjurator si si iradiaza toate particulele negative, incarcand negativ pe toti si tot ce il inconjoara. Ori de cate ori ne dorim un lucru foarte mult, noi il construim pe plan mental. Orice gand distrugator, adica negativ, incepe sa existe la acel nivel de vibratii joase.

Agresiunea psihica – ATACUL PSI

Toti suntem legati prin campuri energetice si gandurile noastre. Aceasta explica faptul ca agresiunile psihice deseori sunt facute incinstient. Oamenii inca nu si-au dat seama de puterea gandirii. Ei nu stiu, dar creeaza ceva ce are o viata proprie in natura. Ceva ce nu se distruge, ramane aici langa noi si influenteaza toate planurile vietii noastre.

 
Nu e bine sa emitem ganduri negative, caci ele se vor intoarce intr-un fel sau altul de unde au plecat si mult amplificate in puterea lor negativa, fiindca in calatoria sa gandul vostru negativ a mai captat si alte ganduri negative de vibratie joasa.

Stim proverbul . Cu cat se strange mai multa energie negativa in campul energetic, cu atat mai mult se va crea dezechilibru si energetic si fizic si psihic si spiritual.

Formele-gand, plutind prin spatiu, influenteaza alte fiinte vii, le poate afecta sau ingreuna starea celor ce ne inconjoara acasa, la serviciu, in mijloacele de transport si oriunde ne aflam noi.

 

CUM SE PETRECE ATACUL PSIHIC?

Constient din partea unor oameni si din rautate, inconstient din partea altora. Poate fi direct sau indirect. Poate fi ziua sau noaptea, cand omul este mai deschis energetic si nu se poate proteja constient.Poate fi provocat de una sau mai multe persoane, poate fi intentionat sau nu, organizat sau nu. Trimis de rude, vecini, dusmanii vostri sau de oameni straini (vrajitori). Poate fi indreptat asupra unei persoane, a unei colectivitati sau a unei comunitati.
 

CUM SE SIMTE ATACUL PSIHIC?

Atacul psihic provoaca dezechilibru pe toate planurile, acutizeaza afectiunile cronice, pot sa apara afectiuni noi, schimba comportamentul, duce la discomfort total. Daca omul nu iese repede de sub atacul energetic, starea lui se agraveaza mai profund, chiar poate duce la dezvoltarea tumorilor si la moarte.
 

Agresiunea psihica

In vremurile de astazi nu mai este elegant sa lovesti cu pumnul sau cu bata pentru a-ti satisface interesele. In schimb, a luat o amploare greu de controlat asa-numita agresiune psihica. Aceasta izvoraste din adancul sentimentelor de ura, invidie, razbunare sau, pur si simplu, din setea de a provoca raul cuiva, fara riscul ca agresorul sa fie descoperit si pedepsit.

Din punct de vedere spiritual, raul este o energie intunecata, care, provenind din anumite surse, are posibilitatea de a se raspandi rapid in atmosfera psihica, infestand-o. Dupa cum aerul este indispensabil plamanilor, atmosfera psiho-mentala hraneste mintea cu idei, emotii, intentii. Poluarea gandurilor, a sentimentelor, este un fenomen la fel de real si grav ca si poluarea aerului.

Agresiunea psihica – ATACUL PSI

Agresorul psihic preia din spatiu o mare cantitate de energie malefica, pe care o dirijeaza asupra victimei. Acest flux energetic otravitor invadeaza organismul fiintei agresate, tulburandu-i functiile vitale, psihice, mentale.

La baza atacurilor psihice pot sta motive diverse, unele de-a dreptul naive, altele ingrijorator de grave.

 
Printre acestea se afla: lipsa de loialitate intre concurenti; setea de parvenire prin distrugerea celor competenti; dorinta de a iesi in evidenta cu orice pret complexul culpabilitatii, persistand ca o obsesie periculoasa in mintea celui ce ataca; rautatea specific femeiasca, manifestata atunci cand apar rivale atragatoare; lupta barbatilor pentru a li se recunoaste inteligenta si farmecul viril;
 
tendinta de eliminare a adversarilor politici; razbunarea unor conducatori pe supusii recalcitranti; practica anihilarii celor considerati dusmani, pe fronturile vizibile si invizibile ale vesnicelor razboaie; lupta dintre diversele doctrine politice, filozofice, religioase, etnice; neobosita concurenta intre agentii secreti; setea de castiguri banesti a specialistilor in magie neagra; boala psihica, cu dorinte ucigase, unde as pune pe primul plan paranoia.
 

Magia neagra versus MAGIA INALTA

Agresiunea psihica prin magie neagra (vrajitoria) se aplica in mod direct sau indirect asupra oamenilor, folosindu-se ca arma principala emisia telepatica distructiva.Trebuie facuta aici o distrinctie intre Vrajitorie si Magie.

Vrajitorul este un individ care lucreaza cu energii de vibratie joasa, uneori lucreaza chiar cu entitati malefice, in scopul de a ataca, distruge, in general in scopuri malefice…vrajitoarele / vrajitorii sustin ca fac si bine…dar „binele” facut de un vrajitor prin energii joase este ori eficient doar pe termen scurt, ori malefic sub o poleiala de lumina…iar cel ce aeleaza la asemenea persoane, mai devreme sau mai tarziu vor constata ca au probleme mari, de natura spirituala sau materiala…totul pentru a determina respectivii nefericiti sa apeleze iar si iar la vrajitor…este un pact cu diavolul in fapt. Satana stie sa pacaleasca omul, nu-i asa?

Agresiunea psihica – ATACUL PSI

Pe de alta parte, Magicianul, iar aici ne referim la Magia Inalta, lucreaza cu Lumina, cu energii de vibratie inalta, cu entitati benefice, este ajutat in lucrarile sale de Ingeri, Arhangheli, Maestrii Spirituali Inaltati.Un Mag nu va va ataca niciodata pe nimeni, ei apara acest Pamant de Raul manifestat in toate formele lui extreme, sunt adusi la intrupare iar si iar ca aparatori ai Luminii…spun asta chiar daca se vor scandaliza cateva fete bisericesti…

 
Biserica are un rol similar, dar din pacate Biserica nu este in zilele noastre ceea ce ar fi trebuit sa fie, dupa voia lui Dumnezeu UNUL. Asta nu inseamna ca trebuie sa asimilam Biserica cu Preotii ei…exista si preoti insemnati, cu har, doar ca trebuie sa ii cauti atent, pentru ca atata timp cat se „produc” preoti pe banda rulanta….si puterea Bisericii se dilueaza.Nu este suficient sa fi hirotonisit pentru a fi Preot.Dar asta este un alt subiect…pentru altadata.In concluzie…Magia Inalta si Magii ei sunt, impreuna cu alte categorii de spirite, Lucratori in Lumina si aparatori ai acesteia.
 

Atacul PSI

Atacul psihic direct are loc atunci cand victima se afla in fata agresorului. Acesta actioneaza pur mental sau combinand influenta mentala cu manipularea unor obiecte si vietati, cum ar fi: lumanari colorate in negru, brun, cenusiu, verde murdar, rosu sangeriu spre brun, galben-bej inchis etc; animale vii sau moarte (soareci, sobolani, pisici, caini, broaste, soparle etc); crucifixe din lemn sau os, vopsite in culori inchise; scoici necuratate, cu interiorul putred; pasari (gaini, bufnite, pescarusi s.a. , in functie de zona geografica); obiecte de tortura pentru fiintele sortite sacrificarii (foarfeci, cutite, clesti folositi la scoaterea ochilor si a maruntaielor, nuiele pentru lovirea victimelor, topoare mici etc).

Prin sacrificarea vietatilor nevinovate se aduc ofrande unor entitati inferioare (slab dezvoltate informational), supranumite duhurile Iadului (demonii). Acestea, satisfacute prin cruzimea sacrificarii unor fiinte inocente si slab protejate, devin intelegatoare si oarecum docile, executand cererile vrajitorilor de a provoca suferinte oamenilor-tinta. Victima poate fi adusa in casa agresorului sau agresorul, in casa victimei, care, de obicei, se afla in stare de inconstienta (beata, drogata sau hipnotizata).

Agresiunea psihica – ATACUL PSI

Atacul psihic indirect se executa in absenta victimei, care, de obicei, nu are cunostinta despre ceea ce i se intampla. In majoritatea cazurilor, ea nu afla niciodata ca, intr-o anumita perioada a vietii sale, s-a aflat sub incidenta unor emisii energetice agresive si distructive. Metodele practice sunt aproape aceleasi ca la atacul direct. Lor li se adauga asa-zisele descantece ale departarii, care se deosebesc mult de cele folosite in fata victimei. Acestea din urma sunt ceva mai blande, pentru ca nu cumva persoana agresata sa moara in timpul ritualului, fapt ce le-ar aduce grave complicatii celor aflati de fata.

Rezultatele aplicarii acestor practici de influentare a biocampurilor umane sunt imprevizibile. Nici vrajitorul insusi nu poate garanta efectul optim al actiunilor sale. De la un caz la altul, acesta are o intensitate maxima, medie sau aproape nula. De multe ori, agresorului ii scapa actiunea de sub control, facand, in mod inutil, multe victime, fara a-si putea atinge scopul propus.

Majoritatea oamenilor rezista agresiunilor psihice, mai ales daca ele sunt programate pe termen relativ scurt (o luna, 3 luni, 6 luni). Atacurile programate pe termen lung ( ani de zile sau toata viata) si cele repetate la anumite intervale de timp (calculate dupa norme stiute numai de catre practicieni) pot avea consecinte deosebit de grave.

Oricare dintre aceste doua tipuri de agresiuni psihice ar fi folosit, daca agresorul are talentul Satanei, victima va suferi enorm din punct de vedere fizic si psihic.

 
 

Vrajitoria – Otravita portie de libertate

Raul de pe lumea aceasta nu se datoreaza doar prostiei si slabiciunilor omenesti. El este efectul energiilor vehiculate de entitatile malefice invizibile. Acestea ii indeamna pe oameni sa produca mult rau in ei insisi, dar si in jurul lor. Unele persoane sunt foarte receptive la intentiile negative care li se sugereaza pe nevazute si le pun in practica fara sa regrete. O problema arzatoare a demonilor este cum sa le domine vietile celor ce slujesc Binele si asculta vocile curate ale ingerilor lui Dumnezeu. Aici joaca un rol important vrajitoria.
 
Chiar si cei care nu cred in vraji pot sa le cada victime. Bravada si ignoranta in fata acestui fenomen pot alimenta sugestia primita pe cale telepatica – parte componenta a agresiunii prin vrajitorie – ca individul sa suporte pasiv fluxurile malefice napustite asupra sa. Daca omul nu crede in puterea farmecelor, nici nu intentioneaza sa lupte impotriva lor. Daca s-a intamplat ca a devenit victima acestora, ar putea avea necazuri mari.
 
Urmarile acestor practici necurate pot fi : moartea, mutilarea, accidentele, distrugerea psihica, ruinarea sanatatii trupului, pierderea de persoane dragi sau a unor bunuri materiale, ruperea relatiilor interumane s.a.
 
Agresiunea psihica – ATACUL PSI
 
Nu exista alta cale de a lupta cu fortele demonice decat prin Puterea lui Dumnezeu! Salvarea sta in forta si tenacitatea victimelor de a invoca personal ajutorul Dumnezeului cel Prea Puternic. Nu este suficient sa ai un suflet minunat si sa faci fapte bune, mai trebuie sa ai si mintea treaza, gata de lupta cu rautatea Necuratului.
 
Daca, spre norocul tau, constientizezi momentele in care esti supus unui asalt hipnotic malefic, fereste-te sa iei decizii importante pentru viata ta, odihneste-te si evita actiunile periculoase. Roaga-te la Bunul Dumnezeu sa-ti dea puterea de a rabda si a scapa cu bine din raul care incearca sa te copleseasca sau cauta ajutor specializat.
 

Infernul din familie

 
Persoanele atacate prin magie neagra prezinta simptome specifice : depresii, dureri de cap (mai ales in zona cervicala), stari de lesin, senzatii de intunecare a mintii si… nelipsita obsesie a mortii. Cand se intervine prin vraji pentru indepartarea sotului de sotie, unul dintre cei doi nu-l mai suporta pe celalalt in preajma sa ; are momente cand il vede cu un chip respingator, adeseori simtind nevoia sa o ia la fuga sau sa il omoare. Manifestarile pot fi reciproce.
 
Raul se intinde nestingherit in societatea noastra. Divorturile abunda, ca si violenta – intr-un cuvant, nefericirea. Pe cine sa dam vina ? Pe saracie, ignoranta, lipsa de civilizatie, lipsa de credinta in Dumnezeu sau pe infinita varietate a destinelor omenesti?
 
Agresiunea psihica – ATACUL PSI
 
 
https://www.evolutiespirituala.ro/agresiunea-psihica-atacul-psi/?feed_id=94368&_unique_id=657028611a165
voinich

Enigmele Manuscrisului Voynich

Enigmele manuscrisului Voynich

O descoperire uimitoare 

Istoria nu duce lipsa de manuscrise misterioase a caror explicatie stiintifica sa se lase inca asteptata dupa secole de cercetari ; vezi harta amiralului turc Piri Reis, redactata in 1513 si care prezinta in detaliu atat coastele celor doua continente americane cat si parti ale Antarcticii neacoperita de gheata (adica asa cum era acum cel putin sase milioane de ani) ; sau Carta Marina, harta preotului suedez Olaus Magnus care prezenta in 1539 curentii marini scandinavi, descoperiti de oamenii de stiinta de abia in secolul XX. Si totusi, enigmele manuscrisului Voynich par a fi, de departe, cel mai greu de descifrat.

Documentul, care acum se afla in biblioteca Universitatii Yale din Statele Unite, a inceput sa faca valva inca de la descoperirea sau, mai bine spus, redescoperirea sa, in 1912 de catre anticarul polonez Wilfried Michael Voynich. Acesta il va gasi „intr-un vechi castel din Europa”, mai precis la colegiul iezuit Mondragone di Frascati, aflat la sud de Roma, unde se pare ca manuscrisul fusese dat uitarii de cateva secole. Specializat in analiza si evaluarea documentelor vechi, Voynich va remarca imediat caracterele misterioase si imaginile cel putin bizare, ce ilustrau cele 246 de pagini ingalbenite de vreme.

Nu mai putin curios era si documentul aflat intre paginile sale, mai precis o scrisoare datata „Praga 19 august 1666”, scrisa de un anume Joannes Marcus Marci, si adresata lui Athanasius Kircher, ilustru ganditor si lingvist al vremii, unul dintre primii cercetatori care incercase, printre altele, descifrarea hieroglifelor egiptene. Marci sustinea ca documentul ar fi apartinut regelui Rudolf al II-lea de Habsburg (1552–1612), care il achizionase in schimbul unei sume imense, 600 de ducati (aproximativ 60.000 de euro la ora actuala), in speranta ca ar contine dezlegarea misterului care privea tranformarea plumbului sau a oricarui alt metal in aur. Scrisoarea mai mentioneaza si ca manuscrisul ar fi putut fi opera lui Roger Bacon, renumitul filozof si alchimist englez din secolul al XIII-lea, unul dintre putinele personaje din Europa acelor vremuri care ar fi avut cunostintele necesare crearii unei asemenea opere de arta.

Mai mult, Joannes Marcus Marci  noteaza ca ar fi renuntat de buna voie la document dupa ce isi dedicase zadarnic intreaga viata descifrarii scrierii misterioase.

Mentiuni istorice 

Scrisoarea lui Joannes Marci pare a fi in afara oricarei banuieli de frauda, atata vreme cat insemnarile de la curtea regelui Rudolf al II-lea amintesc de achizionarea unui document cu presupuse insemnari de alchimie, de la un misterios vanzator ambulant ce reusise sa castige increderea monarhului. Insusi Rudolf al II-lea anuntase in mai multe randuri descoperirea unei metode de a umple vistieria cu aur si angajase un numeros grup de invatati, al caror unic scop era decriptarea scrierii necunoscute. Activitatile lor aveau sa ramana insa fara nici un rezultat, iar dupa ce manuscrisul ajunge la Kircher, trece in grija Ordinului Iezuitilor, prin persoana lui Pierre Jean Beckx, mai marele ordinului, pentru ca, intr-un final sa fie uitat in arhivele colegiului din Frascati.

Enigmele manuscrisului 

Nimeni nu a reusit sa dezlege, in cei peste 500 de ani care se presupune ca ar fi trecut de la redactarea manuscrisului Voynich, macar unul dintre misterele care inconjoara neobisnuitul document: origini, autor, scriere, imagini sau limba in care a fost redactat. Si asta dupa ce, numai in secolul XX, o veritabila armata de paleografi, inclusiv specialistii americani ce descifrasera codul german „Enigma”, a esuat lamentabil.

Initial, decriptarea sa parea o sarcina usoara pentru lingvistii contemporani, atata vreme cat textul era format din cuvinte ce se repetau si pareau sa urmeze o linie inteligibila, asemeni tuturor limbilor cunoscute. Entuziasnul acestora avea, insa, sa paleasca la scurt timp, atunci cand vor descoperi ca alfabetul necunoscut parea sa semene cu majoritatea limbilor de circulatie internationala din sec. XVI –XVII, si totusi sa nu aibă corespondent cu nici una dintre ele. Paleografii au reusit sa identifice caractere latine (a, o, c, n, m), unite in cuvinte cu cifre arabe (2, 4, 8 sau 9), semne din alfabetul englez (q, y). dar si litere ce aduc cu veche scriere runica sau simboluri medievale alchimice. Curios este faptul ca manuscrisul pare scris de doua persoane diferite, care folosesc sisteme distincte de redactare, specialistii impartind textul in doua categorii de scriere: Voynich A si Voynich B, fara nicio alta evolutie, insa, in descifrarea acestora.

Iar ca misterul sa fie complet, nici unul dintre cuvinte nu are mai putin de trei litere sau mai mult de zece, fapt neintalnit in nicio limba cunoscuta, iar semnele de punctuatie lipsesc cu desavarsire, motiv ce i-a determinat pe paleografi sa creada ca este vorba de un document cifrat, un fel de cod medieval accesibil numai initiatilor.

Daca scrierea reprezinta o necunoscuta, imaginile, care ar fi trebuit sa ofere mai multe informatii si care se gasesc aproape pe fiecare pagina, sunt de-a dreptul bizare: plante necunoscute pe pamant, figuri feminine, majoritatea nud, ce par a se scalda in bazine de forma unor organe interne umane, legate intre ele prin ciudate conexiuni tubulare, semne zodiacale complicate si reprezentari ale unor posibile constelatii sau grupuri stelare necunoscute.

Originile documentului si posibilii sai autori 

Desi s-a vehiculat des numele calugarului franciscan, Roger Bacon, ca autor al manuscrisului Voynich, identificarea a doua plante „americane” printre desenele misterioase: floarea soarelui si piperul „chayenne”; face imposibila datarea sa mai devreme de 1492, anul in care Cristofor Columb debarca in America Centrala, acolo de unde avea sa aduca in Europa cele doua plante.

Mult mai aproape de profilul autorului, care nu putea fi decat una dintre mintile luminate ale epocii, pare a fi John Dee, magicianul, astrologul si alchimistul aflat in slujba reginei Elisabeta I a Angliei (1533 –1603). Insa, desi isi nota cu meticulozitate activitatile, inclusiv calatoria la Praga in perioada in care regele Rudolf al II-lea cumpara documentul Voynich, Dee omite orice referire la bizarul manuscris. Este posibil, cred unii specialisti, ca nevoia sa permanenta de fonduri sa il fi impins spre redactarea inscrisului asupra caruia sa fi lansat zvonul ca este scris de insusi Bacon, asta pentru a-i conferi valoare in ideea unei viitoare vanzari.

Desi desenele din manuscris lasa sa se inteleaga ca ar fi vorba de un document realizat cel mai tarziu in secolul al XVI-lea, nu este exclus ca insusi Voynich sa fi pus la cale plasmuirea acestui inscris, aparent medieval. Este cunoscut faptul ca polonezul stabilit la Londra, finanta gruparile antitariste din tara sa natala, iar vanzarea documentului fals ar fi constituit o sursa importanta de venit. Cu toate acestea, nici Wilfried si nici sotia sa nu vor vinde documentul pana in ceasul mortii, aceasta sarcina revenind Annei Nill, amanta si secretara lui Voynich, cea care, in necunostinta de cauza, va incasa numai 25.000 de dolari. Ca un amanunt, manuscrisul este asigurat astazi contra sumei de un milion de dolari.

Teorii asupra intelesului si destinatiei manuscrisului Voynich 

Prima impresie, lasata de imaginile din text, ar fi aceea ca documentul este unul cu scop farmaceutic servind, cel mai probabil, ca manual in medicina timpurie. Nici varianta alchimiei nu este de lepadat atata vreme cat, pentru mult timp, s-a crezut ca informatiile oferite in manuscris duc la transformarea metalelor in aur sau la descoperirea Pietrei Filosofale.

Nici teoriile pseudostiintifice nu au intarziat sa apara, multi pasionati de criptologie fiind convinsi ca manuscrisul Voynich este, nici mai mult nici mai putin, decat un manual cu instructiuni lasat omenirii de catre o rasa extraterestra.

  https://www.evolutiespirituala.ro/enigmele-manuscrisului-voynich/?feed_id=94323&_unique_id=656f7fa03b68a

RADACINI SPIRITUALE STRAVECHI ÎN DACIA (I)

dacia harta

Dan Costian

Tentativa pe care o întreprindem, pentru a descifra unele sensuri profunde ale spiritualitatii în antichitatea atât de putin cunoscuta a locuitorilor acestor tinuturi, se dovedeste deopotriva pasionanta, dar si generatoare de riscuri; ne referim mai cu seama la ispita, care i-a încercat pe multi, de a luneca pe o panta patriotarda. Încercând sa evitam aceasta greseala, punctul nostru de plecare, îl va reprezenta opera a doi autori români, ce constituie o referinta în materie.

Este neîndoios ca atât Mircea Eliade, cât si mai putin celebrul Vasile Lovinescu, au fost niste autentici carturari. În pofida acestui fapt, nici unul din ei nu a avut o cunoastere iluminata, deoarece nu au fost capabili sa ajunga la esenta, în pofida unor intuitii surprinzatoare, dar ramase fara finalitate, ori conducând la piste false.
Desigur, între cei doi autori exista deosebiri marcante. Este suficient sa observam rigoarea lui Eliade, îmbinata cu prudenta caracteristica omului de stiinta, atunci când avanseaza ipoteze, si sa o comparam cu înclinatia vadita catre speculatie a lui Lovinescu, antrenat adeseori, în focul pasionatelor sale cautari, pe terenul primejdios al unor asertiuni insuficient fundamentate. În ceea ce-l priveste pe acesta din urma nu putem fi de acord cu exegetii care îl considerau un initiat („Cuvânt înainte” la Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreana, Cartea Româneasca, Bucuresti 1993, p.9). Si aceasta cu atât mai mult cu cât, din nefericire, împrejurarile l-au plasat pe Lovinescu în sfera de influenta a unui fals maestru, ale carui preocupari theosofice si-au pus amprenta nefasta pe opera discipolului român, ce a vadit deopotriva înclinatii catre ocultism si alchimie. Consecinta a fost alterarea capacitatii acestuia de a discerne între Adevar si falsa cunoastere. Cele aratate pot explica îndeajuns de ce Eliade a ajuns o celebritate mondiala, pe când visatorul Lovinescu a ramas apreciat doar de o clientela îngusta de intelectuali, pe care i-au apropiat afinitati comune.

* * *

CADRUL GEOGRAFIC SI ISTORIC

În anii 1936-1937, o revista pariziana avea sa publice, sub pseudonimul Geticus, studiul La Dacie hyperboreene. Destinul ciudat al lucrarii va face ca ea sa fie republicata (în Italia si apoi în Franta) dupa o jumatate de veac, iar în tara de origine, de data asta sub adevaratul nume al autorului, abia în 1993 (V.L., op.cit.).
Lovinescu a avansat aici ipoteza a ceea ce numea „marea migratie hiperboreana”, întelegând prin aceasta „o coborâre din indistinctia polara primordiala în multiplele manifestari secundare ale ciclului”.

S-a considerat ca, în decursul mileniilor, s-a produs o deplasare a spiritualitatii avansate, de la nord catre sud, de-a lungul unei verticale coborând din zona polara, trecând prin Grecia, pentru a culmina în Egipt, concomitent cu o dezvoltare pe orizontala, ce urmarea paralela nordica de 450 (deci mediana dintre pol si ecuator), având în extrema vestica pe celti, iar la rasarit China si Japonia.

Cercetari arheologice efectuate în anul 1992 în apropierea orasului Aomori din arhipelagul japonez, au scos la iveala morminte, resturile unor coloane de 20 m înaltime si numeroase obiecte de ceramica Jomon, având o vechime de 5500 de ani. Este dovada existentei în Japonia a unei stravechi si dezvoltate civilizatii, ce nu era cu nimic mai prejos decât cea pelasgica sau cea sumeriana (România libera, 4 martie 1995, p.7). Cât despre meridianul de 450 al dezvoltarii spiritualitatii, acesta corespunde, dupa cum se va vedea mai jos, uneia din principalele directii de raspândire a limbilor indo-europene. Teritoriul României, ocupat în vechime de geto-daci, s-ar fi aflat, deci, la rascrucea acestor doua axe ale spiritualitatii. Nu se poate nega faptul ca acest teritoriu prezinta o serie de caractere specifice, care îl singularizeaza de rest. Forma sa, aproximativ rotunda, este în mod natural delimitata (asa cum în vechime era delimitata incinta sacra de spatiul profan), prin cursurile Dunarii la sud, al Tisei la vest si al Nistrului la est. Simbolismul celor trei fluvii poate sugera analogia cu cele trei canale principale ale structurii subtile energetice: Ida, Sushumna si Pingala, asupra carora vom reveni. Ele sunt desemnate în sanskrita prin cuvântul „nadi” ce înseamna „râu” si corespund celor trei fluvii sacre din India: Gange, Saraswati si Yamuna. Inelul acvatic (exterior) format de fluviile Daciei, sugereaza ca în mijlocul lor se afla o insula. De altfel, România e considerata a face parte – în geografia subtila admisa de Sahaja Yoga – din „vidul” planetar, în sanskrita Bhava Sagara sau Oceanul Iluziilor.

Si din punct de vedere al reliefului, ceea ce constituia odinioara centrul spiritual si administrativ al Daciei, adica platoul transilvan, se ridica din intinsul câmpiei, asemenea unei insule, strajuite de cel de-al doilea inel (interior) al muntilor Carpati si al Apusenilor. Urmarind paralela 450 remarcam ca este singura proeminenta ce domina imensa câmpie care se întinde de la Alpi pâna la hotarul apusean al Chinei. În acest cadru, creuzetul adapostit in inima Carpatilor reprezinta singurul tinut definit de natura în mod geografic unitar.

Evolutia istorica avea sa confirme acest caracter special al teritoriului, caci el va ramâne o „insula a latinitatii”, dovedind, de fapt, mentinerea vechilor traditii (lingvistice, limba româna fiind 70% latina, concomitent cu pastrarea caracterelor rasiale dacice, dar si a spiritualitatii, dupa cum vom vedea). Popoarele migratoare nu au reusit sa altereze continuitatea acestei traditii, desi au slavizat popoarele de la sud si sud-vest de Dunare precum si pe cele din partea rasariteana si i-au hunizat pe cei din nord.

De pe pozitii pur speculative, Roxana Cristian si Florin Mihaescu sustin ca pe aceste meleaguri se proiecteaza constelatia Dragonului, care corespunde lantului carpatic, cu capul în platoul Boemiei, corpul (inima) în Carpatii nostri si coada în Balcani, iar Polul ceresc (centrul cercului de precesie) de pe spira principala a corpului Dragonului este proiectat în platoul Transilvaniei unde se afla centrul spiritual (op.cit., p.11).

Vastul teritoriu de pe ambele maluri ale Dunarii cuprins între Carpatii Slovaciei si nordul Greciei, de la bazinul Tisei la Nistru, gurile Bugului si Marea Neagra, era locuit în antichitate de marele popor indo-european al tracilor, ce cuprindea peste o suta de formatii tribale si gentilice si despre care Herodot afirmase ca sunt cel mai numeros popor dupa indieni. Dintre acestea, triburile daco-getice erau cele mai mari si cele mai puternice si se singularizau prin omogenitatea limbii si cultura lor mult mai avansata; numele de geti era folosit cu precadere de greci, în timp ce romanii le spuneau acestora daci. De altfel, Strabon a aratat ca ei formau acelasi popor, „vorbind aceeasi limba”; (Geografia VII, 3.13). Pliniu sustinea ca dacii si tracii sunt acelasi neam.

ISTORIE

Dupa cum amintea Vasile Lovinescu, nenumarate surse antice i-au desemnat pe geto-daci ca fiind un popor hiperborean (op. cit., p.18-20). Le prezentam în ordine cronologica. Eruditul poet grec Pindar (c.518-c.438) afirmase ca Apollo, dupa zidirea Troiei, s-a reîntors în patria sa de pe Istru (Dunare), la hiperboreeni: „x nthon epeigen…es Istron elaLnon” (Olymp VIII, 47).

În secolul al treilea, înainte de era crestina, Apollonius din Rhodos aratase ca hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei (Argonautica II, 5.675).
Vergilius Maro (70-19), vestitul autor al Eneidei scria despre Orfeu: „Singuratec, cutreiera gheturile hiperboreene si Tanais (Donul) acoperit de gheturi, si câmpiile niciodata fara zapada, în jurul muntilor Riphei (Carpati), pâna ce femeile trace, mâniate de dispretul sau îl sfâsiara”: „Solus hyperboreas glacies, Tanaimque nivalem/ Arvaque Riphaei nunquam viduata pruinis/ Lustrabat, raptam etc.” (Georgica IV, 5.517).

În cunoscutul sau stil elegiac, poetul Ovidiu (43 î.e.c. – 18 e.c.) îsi deplângea exilul sub axul boreal, la stânga Marii Negre: „Vita procul patria, peragenda sub axe boreo/ Qua maris Euxini, terra sinistra jacet” (Tristia IV, 41-42) si îi scria prietenului sau Macro la Roma ca îi vorbea în gând de sub axul boreal în tara getilor: „gelido…sub axe, inque getas” (Pontice II, 19. 40-45). La începuturile erei crestine, marele geograf si istoric Strabon (c.63/58 î.e.c.- 21/25 e.c.) consemna: „Primii care au descris diferitele parti ale lumii spun ca hiperboreenii locuiau deasupra Pontului Euxin (Marea Neagra) si a Istrului” (Geografia XI,6.2).

Intr-o frumoasa epigrama, Martial (40-104) îi scria lui Marcellin: „soldat Marcellin, tu pleci acum ca sa iei pe umerii tai cerul hiperborean si astrele Polului getic”: „Miles, hyperboreos modo, Marcelline, triones/ Et getici tuleris sidera pigra poli” (Epigrame IX, 45). În epistole, el numeste triumful lui Domitian asupra dacilor: „hyperboreus triumphus” (Epistulae VIII, 78), comentând: „De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori si-a scaldat calul în zapada getilor; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merita si n-a adus cu sine decât renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor” (Epistulae VIII, 50).

Geograful Ptolemeu, activ între 127 si 141 sau 151, amintea în Geografia (III, 10) de fortareata dacica Piribori-dava de pe Hierasus (Siret), numele indicând, dupa opinia lui Lovinescu, o cetate (dava) hiperboreana.

Clement din Alexandria (mort în jurul anului 215) îi atribuia lui Zalmoxis epitetul de hiperborean (Stromateis IV, 213).

Macrobiu (activ c.400) amintea de „regiunile udate de Don si Dunare…pe care antichitatea le numea hiperboreene”: „Regiones quas praeterfuluunt Tanais et Ister, omnesque super Scythiae locum quorum indigenas vetustas hyperboreos vocavit” (comentariul la Somnium Scipionis II, 7). Dupa cum vom avea ocazia sa constatam, Lovinescu nu ezita sa se lanseze în speculatii, pentru a putea concluziona: „pare bine stabilit ca Dacia a fost sediul Centrului Suprem într-o vreme foarte îndepartata” (p.30).

În ceea ce ne priveste, credem ca sunt posibile alte argumente, care sa sustina o asertiune mai putin ambitioasa si anume, ca geto-dacii au avut personalitati care atinsesera un elevat nivel de cunoastere spirituala. Este tema pe care ne propunem sa o dezvoltam în viitorul articol al serialului nostru.

* * *
Unora dintre cititori li se va parea exagerata tentativa de a apropia traditia perpetuata la locuitorii acestor tinuturi, de cele existente pe alte meleaguri, între care îndepartata Indie. Pentru a le risipi orice rezerve, vom face apel la concluzia marelui istoric al religiilor care a fost Mircea Eliade: „Exegeza materialelor românesti si sud-est europene înlesneste analiza traditiilor religioase populare din India, Asia Centrala, Extremul Orient si Mesoamerica, si este, la rândul ei, validata de rezultatele obtinute în aceste arii culturale exotice” (De la Zalmoxis la Genghis-Han, Ed.stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1980, p.16 – prefata la traducerea româneasca, Chicago University, 25 noiembrie 1978).

Tot în sensul unei mai bune întelegeri ale ipotezelor pe care urmeaza a le avansa, prezentam, în încheierea acestui prim articola, o scurta incursiune în domeniul lingvisticii.

Studiile de specialitate au stabilit existenta, acum opt mii de ani, a unei protolimbi din care a luat nastere familia limbilor indo-europene, vorbite azi de mai bine de jumatate din populatia globului. În procesul de expansiune catre apus, s-a stabilit ca una din directiile de migratie a ocolit pe la nord Marea Caspica si a traversat actualul teritoriu al României, în timp ce alte trei, venind din Asia Mica, strabateau zona dorica (Thomas Gamkrelidze, V,Ivanov, Pour la science nr.151, mai 1990, p.88-95).

În acest context, nu trebuie sa ne surprinda prea mult ca în tara noastra pot fi întâlnite numeroase cuvinte similare (uneori pâna la identitate) cu cele din limba sanskrita. Vom mentiona aici numai unele toponime din cele mai cunoscute, precizând frecventa lor. În paranteza a fost indicat cuvântul sanskrit si semnificatia sa.

Agnita (Agni = foc); 2 Bala (Bala = copil); nu mai putin de 22 Buda din care 3 au fost înglobate sau contopite, cu derivatele: Budele, 3 Budeni, 14 Budesti (Buddha = cel iluminat); 6 Crasna, 2 Cris, 3 Crisan, 5 Criseni, fara a mai vorbi de cele 3 râuri Cris (Krishna = cel negru); Deva (Deva = zeitate); Ganas (Ganas = armata de zeitati inferioare slujindu-l pe Shiva); Gurueni (Guru = maestru); Linga (Linga = organul masculin, simbolul lui Shiva); Mahal (Mahal = palat; Maha = mare); 3 Maia (Maya = iluzie); Manu (Manu = parintele omenirii); Manga, Mangalia (Mangala = auspicios; este totodata numele unei planete si, de asemenea, un alt nume al lui Kartikeya); Moacsa (Moksha = eliberare din ciclul reîncarnarilor); Nadis, Nadisa, Nadisu (Nadis = râuri; canale energetice ale corpului subtil); Parva (Parva = carte; Parvati = munteanca); Pria (Priya = placut, bun, drag); 3 Purani (Purana = vechi); 2 Racsa (Raksha = spirit malefic; demon); Rada (nu apare ca toponim, dar este un onomastic raspândit), Radila (Radha, dim.Radhika – consoarta lui Krishna); Ragu (Ragu = unul din numele lui Rama); Rahau (Rahu = cauza eclipselor); 2 Rama, Ramna, Rams, Ramsca, Ramscani (Rama = regele din Ayodhya, eroul epopeei Ramayana) – Lovinescu (p.41-42), furat de entuziasm adauga aici Râmnic, Rima, Rigmani, Roman, Romlia, Rum, Armeneasca, Armenis, Ormeni care au, evident, alte origini; ba chiar sustine ca „Roma, Romania, România sunt vechi nume pelasge” si nu provin de la Roma (fara comentarii). Dar sa reluam firul: Sadau, Sadu (? Sada-Shiva = Dumnezeu cel Atotputernic); Salva (Salwa = tara în vestul Indiei – Rajahstan; este si numele unui rege); 2 Sita, Sitani (Sita = sotia lui Rama); Sandra (Chandra = Luna); Sivita (?dim. de la Shiva = zeitatea suprema) Rosiori de Vede, 3 Vedea (Veda = divina cunoastere, ca scripturi sfinte); Vedanta (Vedanta = scoala de filosofie derivata din Vede); Vrata (Vrata = penitenta). Iar lista e departe de a fi completa…

 
RADACINI SPIRITUALE STRAVECHI ÎN DACIA (II)
koson+coson+cosoni+comori+daci+dacia+dacii+dacica+geto dacii+getii+monede+coins+dacs

O SPIRITUALITATE EVOLUATA, UNANIM RECUNOSCUTA

Antichitatea avea cuvinte de apreciere la adresa geto-dacilor. Scriind despre geti, Herodot, supranumit „parintele Istoriei”, arata: „ei sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci” (Istorii IV, 93). Într-un decret dat de cetatea greceasca Dionysopolis, Burebista era numit „cel dintâi si cel mai mare dintre regii Traciei”. Dar, dupa cum vom putea constata din cele ce urmeaza, elogiile se refereau si la spiritualitatea lor avansata.

Mircea Eliade arata: „Grecii recunoscusera destul de devreme originalitatea si forta religiozitatii trace. Diverse traditii localizau în Tracia sau în Frigia originea miscarii dionysiace si o mare parte a mitologiei despre Orfeu (Istoria credintelor religioase, Ed. Siintifica si enciclopedica, Bucuresti 1986, vol.II, p.168).
Marija Gimbutas, cunoscut etnograf si istoric contemporan, consemneaza: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europa, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.e.n…A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche civilizatie europeana precede cu câteva milenii pe cea sumeriana…A fost o perioada de reala armonie, în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii… Trebuie ca de acum încolo sa recunoastem importanta spiritualitatii Vechii Europe ca o parte a istoriei noastre” (Civilizatie si cultura, Ed.Meridiane, Bucuresti 1989).

ZALMOXIS

Mircea Eliade constatase cu amaraciune: „Creatiile religioase ale tracilor si geto-dacilor par sa fi împartasit deopotriva un destin nefericit… Cu exceptia câtorva informatii pretioase, comunicate de Herodot a propos de scenariul mitico-ritual al lui Zalmoxis, informatiile privind religiile traca si traco-geta sunt putin numeroase si aproximative”. Marele istoric dezvaluie unul din motive: „Ca si celtii, sacerdotii si ascetii traci si geto-daci nu se încredintau scrierii” (Istoria…, p.168).

Astfel, dupa marturia lui Caius Iulius Caesar (contemporan cu Burebista si Deceneu), acestia „nu permiteau consemnarea în scris a învataturii lor, desi în celelalte treburi, de ordin public si privat, se folosesc, în general, de alfabetul grecesc” (apud O.Drâmba, Istoria culturii si civilizatiei, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1984, vol.I, p.807). O alta explicatie o constituie pierderea stranie a presupusei carti a împaratului Traian despre razboaiele dacice si a cartii lui Criton, medicul acestuia, ca si disparitia altor surse pretioase.

Vom vedea ca informatiile ce ne-au parvenit erau nu numai sarace, dar si confuze, uneori de-a dreptul contradictorii.

În ce-l priveste pe Zalmoxis (Herodot, Platon, Diodor din Sicilia, Apuleius, Iordanes, Porphirios, etc.) ori Zamolxis (Strabon, Lukian din Samosata, Diogenes Laertios, Herodian, Suidas, Origenes), el a fost considerat de diferiti autori: personaj istoric îndeplinind rolul de filosof (Iordanes), sacerdot (Strabon), legislator (Diodor), reformator religios, cultural si politic (Herodot, Diodor, Iordanes, Origenes), medic (Platon) sau erou civilizator (Herodot, Strabon), poate mesianic, profet (Strabon), rege (Platon, Iordanes), semizeu ori daimon (Herodot), zeu suprem sau chiar unic.
Dupa informatiile primite de Herodot de la grecii din Hellespont si Marea Neagra, „acest Zalmoxis, fiind om (ca toti oamenii), ar fi trait în robie la Samos, ca sclav al lui Pythagoras”, lucru de care marele istoric se îndoia: „Socot ca acest Zalmoxis a trait cu multa vreme mai înaintea lui Pythagoras. Fie ca Zalmoxis n-a fost decât un om, fie c-o fi fost într-adevar vreun zeu de prin partile Getiei, îl las cu bine” (Istorii IV, 95-96; trad.Adelina Piatkovski si Felicia Vant-Stef). Istoricul arata ca getii „numesc aceeasi fiinta divina (daimon) Gebeleizis” (IV, 94).

Eliade respinge identificarea celor doua zeitati ( Istoria…, p.172), iar Kernbach presupune o contopire a lor, într-un lent proces de sincretism (Dictionar de mitologie generala, Ed.Albatros, Bucuresti 1995, p.387). Mnaseas din Patara, elev al lui Eratosthene, îl considera identic lui Kronos, iar Diodor îl plasa alaturi de mari reformatori religiosi ca Zarathustra si Moise (apud Drâmba, p.801). Eliade face precizarea: „Kronos era stapân în Insulele Fericitilor unde sunt admisi numai oamenii piosi” (De la Zalmoxis…, p.58). Kronos fusese identificat de romani cu batrânul Saturn, considerându-se ca în timpul vârstei de aur (aurea aetas), sub domnia pacii si a fericirii obstesti, acesta va trai la suprafata pamântului. Saturnus Rex era Pater Deorum, Tatal zeilor.

De la Homer (Iliada XIII, 301 sq.) la Vergiliu (Eneida III, 357), traditia considera Tracia ca fiind patria lui Ares, zeul razboiului (Marte la romani), ce ar putea reprezenta astfel, principala zeitate. Eliade emite ipoteza ca la origine, Ares fusese un zeu al cerului, devenit zeu al furtunii si al razboiului, sugerând implicit posibila identificare cu Zalmoxis (Istoria…, p.169; De la Zalmoxis…, p.64-65). Dupa Hadrian Dacicoviciu „se presupune ca însusi numele Ares ar fi de origine traco-dacica” (apud Drâmba, p.802). Herodot (Istorii V, 7) aratase ca alaturi de Ares, tracii îi adorau pe Artemis si Dionysos, acesta din urma fiind fiul divin al zeului Cerului si al zeitei Pamântului (vezi mai jos „Cultul Marii Zeite”). Dionysos era pus în relatie directa cu Zalmoxis (Eliade, Istoria…, p.175). „A.B.Cook conchide ca Zalmoxis era apelativul trac al lui Zeus nou-nascut” (apud De la Zalmoxis…, p.59, nota 70).

În epoca urmatoare cuceririi romane, pantheonului autohton i s-au adaugat, pe lânga divinitati romane, si unele rasaritene. Kernbach (p.391) a aratat ca „abundenta de zei orientali absorbiti a raspuns, fara îndoiala, unei nevoi de religie a misterelor, ceea ce sistemul religios roman nu putea oferi; religia zalmoxiana oferise aceasta ispita, asa cum intelectualii din Roma imperiala se interesau îndeaproape de cultul zeitei hellenice Demeter si, implicit, de Misterele Eleusine” (v.mai jos).

O serie de autori sustin ipoteza unui monoteism daco-get (Vasile Pârvan, Jean Coman, R.Pettazzoni, E.Rohde) în baza afirmatiei lui Herodot: „ei nu cred ca exista vreun alt zeu decât al lor” (Istorii IV, 94; trad. Legrand). În alta varianta de traducere (Adelina Piatkovski si Felicia Vant-Stef): „ei nu recunosc vreun alt zeu decât al lor”.

În fine, Strabon aratase ca „zeul suprem dacic este fara nume, fara calificare” (apud V.Lovinescu, Dacia…, p.35). Monoteismul, asociat acestei conceptii, furnizeaza dovada unui nivel spiritual deosebit de elevat (exemplul lui Yahweh în Vechiului Testament). Lovinescu vedea în asta reflectarea unei Traditii Primordiale, facând analogia cu Brahma Nirguna; el considera ca Zalmoxis nu era decât numele reprezentantului acestui Zeu nemarginit (ibid., p.36).

Din dialogul ce a avut loc între Socrate si un medic trac al lui Zalmoxis (Platon, Charmides, 157 d-e; v. mai jos), s-a apreciat ca întâlnirea celor doi ar fi avut loc la Potideia (colonie corintiana din Tracia) între anii 432-429, deci în perioada razboiului peloponeziac. Alte repere situeaza cultul lui Zalmoxis în intervalul 514-339. Numele zeului începe a fi citat în sec.al V-lea. În alta ipoteza (Stelian Stoica), radacinile cultului acestuia ar data din sec.IX-VII (apud Kernbach, p.686-687).

CULTUL MARII ZEITE (MAMA DIVINA)

401076 238116149606912 191752544243273 513854 1789293583 n

Cultul pentru Marea Zeita sau Mama Divina era nelipsit din religia popoarelor antice si daco-getii nu faceau exceptie. Prin asa-numita interpretatio graeca, sursele ce mentioneaza zeitatile feminine le-au atribuit numele similare grecesti. Eliade le indica pe cele importante, în primul rând pe „Artemis…zeitate chtoniana analoga zeitelor trace Bendis sau Kotyto (Kotys)” (Herodot, IV, 33).

Putem identifica, de asemenea, o treime sacra alcatuita din zeul cerului (furtunii), Terra Mater (Mama Pamânt) si fiul lor, Dyonisos (cu numele trac de Sabos ori Sabazios) (Istoria…, p.169). A.Bodor (Dacia, N.S. VII, 1963, p.211-239) presupune cultul cuplului Liber-Libera a fi de origine dacica (De la Zalmoxis…, p.80, nota 134).
Bendis, ocrotitoarea femeilor, personifica Luna si corespundea nu numai lui Demeter, dar si Dianei romane (Diana sancta, potentissima). A.Fol si I.Marazov arata ca Bendis era „cea mai raspândita personificare traca a Mamei Zeilor”. Imaginea ei apare în mai multe reprezentari plastice (O.Drâmba, p.803). În schimb, dupa Paul Mac Kendrick, „dacii nu si-au conceput antropomorf zeitele” (Pietrele dacilor vorbesc, Bucuresti 1978, p.152). Cu toate acestea, corespondenta purtata de regii daci cu împaratii romani atesta ca dacii iubeau în general simbolurile (apud Kernbach, p.389).

În perioada daco-romana, li se adauga Minerva, Iuno, Ceres, Proserpina, Libera, Kybele, Isis, chiar si varianta locala a Dianei Mellifica, acestea fiind manifestari ale Zeitei, ale Mamei Divine (Kernbach, p.390-391).

Legenda lui Hermip (transmisa de Diogenes Laertios VIII, 41, Tertullian, De anima 28 si scoliastul Electrei, v.62), despre Pythagoras, al carui nume este indisolubil legat de al lui Zalmoxis, l-a facut pe Eliade sa evoce o rationalizare a Marii Mame. La Metapont, oras în care se credea ca a murit Pythagoras, casa sa a fost transformata într-un sanctuar al Demetrei (De la Zalmoxis, p.41-42).

Diodor din Sicilia consemnase: „Zalmoxis pretindea ca si lui îi daduse legile Hestia” (Biblioteca istorica I, XCIV.2). Rezulta de aici ca Zalmoxis ar fi fost doar legiuitorul aflat în relatie cu divinitatea protectoare feminina (Kernbach, p.685), punând în evidenta preeminenta Zeitei.

Suidas a mentionat ca numele de Zamolxis apartinea unei zeite !!! (apud Kernbach, p.685). Mircea Eliade arata ca „dupa Suidas, Hera ar fi varianta greaca a lui Zalmoxis” (De la Zalmoxis…, p.57; subl.ns.). Desi faptul poate parea surprinzator, nu trebuie sa pierdem din vedere ca multi exegeti considerau numele Zamolxis provenit de la cel al unei zeite: Mama Pamânt, reprezentata fie de Semele („zeita Pamântului”, mama lui Dionysos), fie de zeita chtoniana traca de prim rang Zemelo, derivând de la cuvântul slav „zemle” – „pamânt”. Eliade, referindu-se la parerea lui I.I. Russu (Anuarul Institutului de Studii Clasice, V, Cluj, 1947, p.93), consemna: „Pentru savantul tracolog, valoarea semantica a temei zamol- este „pamânt” si „puterea pamântului”” (De la Zalmoxis…, p.60). Ori, este bine cunoscut nu numai ca Pamântul este Zeitatea feminina prin excelenta, dar la fel este si Puterea (Shakti, în sanskrita), dupa cum se observa si din exemplul Diana sancta potentissima, mentionata mai sus). De altfel, chiar functiile lui Zalmoxis îndreptateau interpretarea amintita: „izvorul vietii, zeul vegetatiei, al reînvierii naturii, atributele lui erau legate de cresterea vitelor si de rodul ogoarelor” (O.Drâmba, p.803). Iar Russu (loc cit.) nu ezita sa-l asocieze „sânului matern în care se reîntorc oamenii” (apud De la Zalmoxis…, p.60). Dupa cum a aratat Eliade, cultul Zeitei „a supravietuit dupa romanizarea Daciei si numele de Diana se gaseste în vocabula româneasca zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (=San(cta) Diana), figura centrala a folclorului românesc” (ibid., p.79).

Lovinescu semnaleaza un caz analog: „Exista, de asemenea, si o divinitate colectiva dacica, numita Dacia felix asimilata cu Gaia. Aceasta asimilare a divinitatii colective locale cu marele Principiu feminin era cu totul obisnuita în antichitate. În legendele românesti, Dacia e numita Dochia, Deciana, Baba Gaia” (Dacia…, p.34).

DECENEU

 

deceneu+(1)

 

Dekaineos (gr.) sau Decaeneus (lat.) uneori ortografiat Dicineus, a fost cel mai celebru sacerdot daco-get, zeificat ulterior, care a trait în vremea lui Burebista.
Burebista l-a asociat la domnie, acordându-i „o putere aproape regala” (Iordanes, Getica XI, 67). Dupa moartea celui dintâi, Deceneu succede ca rege. Prin urmare, marele preot era fie asociat al puterii regale, fie un posibil succesor al regelui, fie „rege si preot” în acelasi timp, cum se intitula unul din predecesorii lui Decebal (O.Drâmba, p.792-793). Eliade se refera la marele preot Comosicus (De la Zalmoxis…, p.57).

Deceneu a îndeplinit rolul unui erou civilizator. Dupa Strabon, el dobândise cunostinte în Egipt (Geografia VII, 3.11), lucru confirmat si de Iordanes care sustinea ca el i-a initiat pe geto-daci nu numai în filosofie, etica, logica, dar si în fizica si astronomie (Getica XI, 69-70). Platon elogiase, la rândul sau, cunostintele filosofice, astronomice si medicale ale lui Zalmoxis si ale sacerdotilor daci.

„Dupa Iordanes (XI, 67-68) Dicineus devine colaboratorul regelui Boruista când Sylla domnea peste romani, adica în jurul anului 80 î.e.n. si aceasta indicatie pare corecta” (De la Zalmoxis…, p.76). Eliade apreciaza ca „învatatura enciclopedica a lui Deceneu” indica „înflorirea culturala a dacilor în urma unificarii realizate de Burebista si apogeul ei în timpul domniei lui Decebal” (p.77).

„Pe barbatii cei mai de seama si mai întelepti pe care i-a învatat teologia, i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si sanctuare” (Getica XI, 71). În centrul religios de la Sarmizegetusa si împrejurimi, la Gradistea Muncelului, s-au gasit pâna acum resturile a zece sanctuare (O.Drâmba, p.806).

Dar, cum vom vedea, Deceneu a fost, mai presus de orice, un autentic initiat.

O INITIERE AUTENTICA

547785 312330622189232 1900775156 n

Istoricii, si mai ales arheologii admit ca „incontestabil ca religia geto-dacilor ajunsese la un nivel de spiritualizare mai înalt decât toate celelalte religii înrudite ale popoarelor învecinate” (Radu Florescu, în comentariile de editor al Geticii, p.539).

Anticii remarcasera asemanarea dintre cultul initiatic existent la daco-geti si cultele Misteriilor grecesti: cele de la Eleusis, cele dionisiace, etc. „Privita sub raportul practicilor de cult, religia daco-getilor era o religie initiatica si misterica” (O.Drâmba, p.802). În consemnarile lui Herodot, Mircea Eliade „ghiceste caracterul misteric al cultului” (Istoria…, p.174), explicând acest fapt prin aceea ca „discretia sa r propos de Mistere este bine cunoscuta”(loc.cit.).

Contrar parerii ca Zalmoxis fusese initiat de pitagoreici, situatia se prezenta invers, caci grecul Hermippus Callimachius arata textual ca Pythagoras era „thrakôn dôxas mimoumenos” („discipol al întelepciunii trace”), cu atât mai mult cu cât Herodot admisese anterioritatea lui Zalmoxis fata de marele matematician si filosof (Dacia…, p. 36).

Dupa cum scria Herodot, getii „se cred nemuritori” (Istorii IV, 83). Eliade arata însa ca „verbul „áthanatizein” (cf.V, 4) nu înseamna a se crede nemuritor”, ci „a se face nemuritor”. Aceasta „imortalizare” se dobândeste prin intermediul unei initieri” (Istoria…, p.174). Mai departe se mentioneaza ca dintre elementele cele mai caracteristice ale cultului „”imortalizarea” sufletului si învatatura privind existenta beatifica…îl apropie pe Zalmoxis de Mistere” si ca „în acest sens, poate fi comparat cu Dionysos al misterelor dionysiace” (ibid., p.175 si nota 90).

„Aceasta post-existenta fericita nu era deloc generala, ci se obtinea prin intermediul unei initieri…Hellanikos, care era mai vârstnic decât Herodot, dar care urmeaza povestirea sa, descriind ritul lui Zalmoxis îl numeste pe buna dreptate „teletai” subliniindu-i caracterul initiatic” (De la Zalmoxis …, p.47). „În Charmides, dialog scris probabil cu vreo treizeci de ani dupa Herodot, Socrate vorbeste de un medic trac pe care-l întâlnise, „unul din acei doctori ai regelui trac Zalmoxis despre care se zice ca stapânesc mestesugul de a te face nemuritor” (136 d)” (ibid., p.46). Pe buna dreptate sublinia Eliade ca, la fel cu initiatii Misterelor eleusine sau orficii, pentru geti,”numai „sufletul”, principiul spiritual, îl întâlneste pe Zalmoxis” (ibid., p.49).

Pornind de la analogia cu Kronos-Saturn unii exegeti au interpretat numele lui Zalmoxis prin Zeul-Mos (N.Densusianu, R.Vulcanescu, apud Kernbach, p.685; Dacia…, p.36). Dupa opinia noastra, sufixul este analog cu sanskritul Moksha, având semnificatia de nemurire prin eliberarea din ciclul nesfârsit al reîncarnarilor. Zalmoxis este deci Zeul Mokshei, zeul care confera nemurirea.

„Hippolit (Philosophumena II, 25) comunica o legenda conform careia Zalmoxis ar fi propagat o doctrina pythagoreica printre celti… Anumiti autori moderni au apropiat druidismul de confreriile trace si geto-dace. Mai ales importanta marelui preot, credinta în nemurire si stiinta sacra, de tip initiatic, ale druizilor evoca paralelisme cu dacii. De altfel trebuie luate în considerare anumite influente celtice, pentru ca celtii au locuit câtva timp în regiunile occidentale ale Daciei” (De la Zamolxis…, p.75-76).

În cele ce urmeaza vom arata ca la geto-daci se regaseau elemente certe dovedind o initiere autentica cum ar fi asceza si experienta extatica. Cât despre simbolismul energiei spirituale Kundalini, care atesta neîndoielnic atingerea unui nivel elevat al spiritualitatii, el va fi prezentat într-un capitol aparte.

„Strabon (Geografia VII, 3.3) reproduce, dupa Posidonius, ca misienii se abtineau sa manânce carne, multumindu-se cu miere, lapte, brânza, si ca din aceasta cauza ei se numesc „cei ce se tem de Zeu” (theosebeis)…Strabon adauga ca, la traci, exista solitari mistici cunoscuti sub numele de ktistai care traiesc fara femei, se consacra zeilor si vietuiesc „eliberati de orice teama”” (loc. cit.) (apud Eliade, Istoria…, p.171 si nota 79; vezi si De la Zalmoxis…, p.56-57,74). Strabon mai arata ca în vremea lui Deceneu „practica pitagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zalmoxis”. „La daci, dupa o informatie a lui Flavius Josephus (Antichitati iudaice XVIII, 2), acesti asceti si contemplativi se numeau pleistoi, cuvânt pe care Scaliger l-a propus sa fie citit polistai” (De la Zalmoxis…, p.71,74).
Circumambulatia în jurul locurilor sacre sau dansul circular se întâlnesc în multe manifestari spirituale. Sunetele puternice erau folosite pentru a alunga demonii. Dupa cum preciza Eliade, cultul lui Sabos (Sabazios), echivalentul trac al lui Dionysos, includea, pe fondul unor „zgomote de lovire în cazane de bronz, chimvale, fluiere”, dansul circular, aprig, însotit de strigate de bucurie (Istoria…, p.169-170).

„Ca toti tracii, getii cunosteau si ei extazul” arata Mircea Eliade (De la Zalmoxis…, p.56). „Experientele extatice întareau convingerea ca sufletul nu e numai autonom, ci si susceptibil de o unio mystica cu divinitatea…Credintele arhaice, într-o supravietuire vaga si aproximativa a sufletului, au fost treptat modificate, ducând, în cele din urma, la ideea de metempsihoza, sau la diverse conceptii despre nemurirea sufletului. Probabil ca experientele extatice care au croit drum unor astfel de conceptii nu erau întotdeauna de tip „dionysiac”, adica orgiastic. Extazul putea fi provocat si … prin rugaciune” (Istoria…, p.170-171). Dupa Eliade, experienta extatica era corelata, la triburile trace, cu „credinta în nemurire si certitudinea beatitudinii sufletului decorporalizat”. În cadrul manifestarilor extatice el mentiona „oracolul lui „Dionysos”; templul se afla pe un munte înalt si profetesa prezicea viitorul în „extaz”, ca si Pythia de la Delfi” (loc cit.). Strabon (Geografia VII, 67) îl citeaza pe Zalmoxis alaturi de Amphiaraos, Trophonius, Orfeu si Musaios, care erau renumiti prin experientele lor extatice. Iar Pythagoras, cu care era comparat Zalmoxis, fusese pus în legatura cu Aristeas, Abaris, Epimenide, Phormion, Empedocle. „Legendele lui Pythagoras fac aluzie la raporturile sale cu zeii si spiritele”. Aristeas, eroul unei calatorii (mentionate anterior) în tara hiperboreilor, la nordul Marii Negre, trecuse de la moarte la înviere. Epimenide „postise si deprinsese extazele prelungite”, devenind „stapân al unei „întelepciuni entuziaste”, adica al unei anumite tehnici extatice”. Phormion „a fost vindecat de o rana în urma unei calatorii extatice într-o regiune ciudata, apartinând unei „geografii mitice””; ca si „Leonymos ajunge în „Insula Alba” – mai târziu localizata în Marea Neagra” (apud M.Eliade, De la Zalmoxis…, p.49-50, 52-54). Semnificatia „Insulei Albe” (Leuke) identificata cu Insula Serpilor din dreptul gurilor Dunarii, va face obiectul unei analize ulterioare. Polyaenus (Stratagemata VII, 22) îl mentioneaza pe Kosingas, rege al triburilor trace Kebrenoi si Sykaiboai, care era în acelasi timp mare preot al Herei (v.mai sus „Cultul Marii Zeite”). Când supusii sai deveneau recalcitranti, Kosingas îi ameninta ca se urca la cer pe o scara de lemn, pentru a se plânge de purtarea lor. Simbolismul scarii este atestat si în alte religii ale Orientului Apropiat antic si ale Mediteranei (M.Eliade, Le chamanisme, p.378 sq.). Eliade adauga: „Ceea ce este sigur, e ca în episodul foarte rationalizat de Polyaenus, se descifreaza un vechi rit trac de ascensiune extatica la Cer” (De la Zalmoxis…, p.57). Toate cele aratate l-au facut pe marele istoric al religiilor sa conchida: „Este ceva adevarat în cliseele atât de populare în Grecia dupa Herodot, care-l plasau pe Zalmoxis alaturi de Pythagoras, Orfeu, Musaios si mai târziu de Zoroastru, de „înteleptii egipteni” sau de druizi. Toate aceste personaje erau cunoscute ca având experiente extatice si capabile sa reveleze mistere privind sufletul omenesc si supravietuirea lui” (ibid., p.58).

Eliade a combatut – cu argumente asupra carora nu are rost sa insistam – teoria ca Zalmoxis ar fi fost un zeu al mortii, precizând: „Zeii si zeitele mortii domnesc peste o multime de morti, în timp ce divinitatile Misterelor admit pe lânga ele numai initiati. Pe deasupra este vorba de doua geografii escatologice diferite: tarâmurile stralucitoare care îi asteapta pe initiatii în Mistere nu se confunda cu Infernurile subterane în care se aduna mortii” (op.cit., p.61).

Nu putem încheia acest capitol fara a mentiona împrejurarea ce-l desemneaza pe Deceneu a fi fost unul din marii initiati ai antichitatii.

„Boirebistas…si l-a luat ca ajutor pe Dekaineos, un barbat vrajitor, care umblase multa vreme prin Egipt, învatând acolo multe semne profetice, datorita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. Ba înca, de la un timp, era socotit si zeu, asa cum am aratat când am vorbit despre Zamolxis. Ca o dovada de ascultarea ce i-o dadeau, este si faptul ca ei s-au lasat înduplecati sa-si stârpeasca viile si sa traiasca fara vin” (Strabon, Geografia VII, 3.11).

Desi savantii i-au ignorat profunda semnificatie, faptul în sine este extraordinar si credem ca importanta sa nu poate fi îndeajuns apreciata. Caci interdictia data de Deceneu echivaleaza cu o revolutie în conceptia religioasa, dovedind ca marele preot era un adevarat iluminat, o autentica personalitate, care atinsese un nivel spiritual exceptional. Gândirea lui Lovinescu se dovedeste înca odata falsa si sterila (Interpretarea…, p.134, nota de subsol si p.135). Mai întâi, vitei de vie îi atribuie, în mod eronat, trasaturi pozitive: „Vita de vie reprezinta în acest context o expresie materializata a originii si a caracterului de vesnicie a vietii spiritului uman, cu atât mai mult ca unul din simbolurile energiilor „esenta” este vinul” (!). Apoi, îsi pune retoric „întrebarea ce semnificatie a avut smulgerea vitei de vie de Burebista si Deceneu?”, ramasa fara raspuns.

Sa ne reamintim ca în Biblie, oprelistea de a consuma vin era o porunca divina. Astfel, Dumnezeu le-a cerut preotilor (Aaron si fiii sai), sub amenintarea pedepsei cu moartea: „Tu si fiii tai împreuna cu tine, sa nu beti vin, nici bautura ametitoare” (Levitic 10.9). „Nici un preot nu va bea vin” (Ezechiel 44.21). Cei care i se consacrau, „facând juruinta de nazireat, ca sa se închine Domnului, sa se fereasca de vin si de bautura ametitoare”, ba chiar si de must, struguri proaspeti ori uscati (Numeri 6.2-3; vezi si Amos 2.12). Îngerul Domnului i-a spus mamei care-l purta în pântece pe Samson, destinat nazireatului (închinarii): „sa nu bei nici vin, nici bautura tare” (Judecatori 13.4, 14). Tema se regaseste în Proverbe 23.29-31; Isaia 5.11, 22; 28.7; Osea 4.11. În Noul Testament arhanghelul Gavril îi vesteste lui Zaharia ca Ioan „nu va bea vin, nici bautura ametitoare (sichera)”) (Luca 1.15; vezi si 7.33).

Incompatibilitatea consumului de bauturi cu spiritualitatea nu fusese denuntata doar de Dumnezeul biblic. Krishna interzisese locuitorilor din Dwaraka sa bea vin. Încalcând porunca, foarte multi si-au gasit aici moartea, între care si fiul sau, Pradyumna. În Grecia antica, negativitatea bacchantelor s-a manifestat împotriva divinitatii, atunci când l-au sfârtecat pe Orfeu, aruncându-i capul taiat în Hebros.
Comparând cu cele poruncite de Yahweh numai slujitorilor sai, cât de extraordinar ne apare acum faptul ca Deceneu a impus interdictia de a bea vin unui popor întreg ! Si asta, dupa ce, timp de secole, consumul de vin constituise un obicei general!
  

RADACINI SPIRITUALE STRAVECHI ÎN DACIA (III)
 
1

Dan Costian

SUPRAVIETUIREA TRADITIEI SPIRITUALE

Unii istorici au afirmat ca reforma lui Deceneu ar fi însemnat modificarea sau chiar disparitia cultului pentru Zalmoxis. Eliade ofera o alta ipoteza: „Toate aspectele religiei lui Zalmoxis – escatologie, initiere, pythagoreism, ascetism, eruditie de tip misteric (astrologie, terapeutica, theurgie etc.) – încurajau apropierea de crestinism1). Cea mai buna si cea mai simpla explicatie a disparitiei lui Zalmoxis si a cultului sau ar trebui cautata în crestinarea precoce a Daciei (dinainte de anul 270 e.n.). Din nefericire cunoastem destul de putin fazele cele mai vechi ale crestinismului în Dacia; nu stim, în consecinta, daca anumite aspecte ale religiei lui Zalmoxis au supravietuit sub o forma noua, în perioada primelor secole crestine. Dar ar fi zadarnic sa cautam eventualele urme ale lui Zalmoxis în folclorul românesc” (ibid., p.80-81; subl.ns.).Ultima fraza a lui Eliade poate parea surprinzatoare; el arata în continuare: „Destinul lui Zalmoxis este desigur paradoxal. Disparut la daco-romani, a supravietuit departe de patria sa, în traditiile gotilor si, prin urmare, în eruditia istoriografica, foarte mitologizata, a Occidentului. El a supravietuit tocmai pentru ca simboliza într-un anumit fel geniul geto-dacilor” (loc cit.;subl.ns.).

Credem ca exista suficiente marturii ale supravietuirii autohtone a traditiei spirituale – de o mare profunzime – a stramosilor nostri. Am vazut ca Eliade citase cazul mentinerii zeitei Diana sub forma Sânzienei. În alt loc el arata: „Paradoxul Daciei, si în general al întregii Peninsule Balcanice, este ca ea constituie în acelasi timp o „raspântie”, în care se întretaie influente diverse, si o zona conservatoare, cum o dovedesc elementele de cultura arhaica, care au supravietuit aici pâna la începutul secolului XlX” (De la Zalmoxis…, p.162; subl.ns.).

Fara a fi de acord cu multe din interpretarile, uneori exagerate, ale lui Vasile Lovinescu, nu e lipsit de interes sa procedam la audiatur et altera pars. În opinia acestuia, Dacia „a fost centrul suprem al unei traditii mult mai puternice si mai pure decât traditia celtica. Ocupatia romana a durat numai de la 110 la 275 dupa Christos, în total 165 ani. Si mai putin de o treime din Dacia a fost ocupata: Transilvania si Oltenia actuala. În tot restul tarii, dacismul a subzistat fara sa fie tulburat… De altfel, crestinismul nici n-a avut timpul sa se implanteze. Numai catre sec. VIII si IX câtiva misionari au îndraznit sa patrunda dincolo de frontiere si în câmpii. Apoi, ortodoxia n-a avut niciodata gustul prozelitismului. Centrele spirituale ale dacilor se gaseau în masivele centrale ale muntilor, cei mai salbatici si cei mai de nepatruns din Europa…O imensa padure a acoperit Dacia si viata pastorala s-a generalizat din nou, mai ales în muntii centrali inaccesibili…În jur, barbarii goti, ostrogoti, vandali, gepizi, slavi, cumani, pecenegi, unguri, mongoli au facut vid…Traditia dacica a continuat sa subziste netulburata, în afara timpului, în afara istoriei care se facea în jurul ei. Astfel, când în sec. XIII si XIV au fost întemeiate principatele Moldovei, Valahiei si Transilvaniei, a caror reunire avea sa formeze România moderna, Dacia era neatinsa de istorie… Când în 1829, tratatul de la Adrianopole a permis comertul exterior în Tarile române, noua zecimi din teritoriu era acoperit de paduri.

Asadar, întemeierea celor trei principate românesti semnifica o readaptare a traditiei dacice. La crestinism ? That is the question…Se va vedea de ce credem ca se poate raspunde: nu.

Am vazut ca crestinismul n-a patruns decât foarte târziu în Dacia. Toata spiritualitatea crestina româneasca provine din afara, din Bizant, de la Muntele Athos, din Bulgaria. Liturghia s-a oficiat totdeauna într-o limba straina, în slavona mai întâi, apoi în greaca. Numai catre secolul XIX limba româna a înlocuit limba greaca si n-a fost ceva traditional”. Se zice ca Lovinescu si-a fi schimbat mai apoi parerea (Dacia…, p.51-53). Lasam cititorul sa aprecieze singur valoarea argumentelor de mai sus.

RADACINI SPIRITUALE STRAVECHI ÎN DACIA (IV)

Kundalini34

Dan Costian

CORPUL ENERGETIC. TREZIREA LUI KUNDALINI

În lumea antica, preotii-terapeuti ai geto-dacilor se bucurau de un renume deosebit. „Dio, una din sursele lui Iordanes, afirma ca getii erau aproape tot atât de civilizati si „savanti” ca grecii” (De la Zalmoxis…, p.77).

Vom vedea ca acesti initiati abordau o medicina integralista (holistica) asemenea yoghinilor, motiv care ne determina sa avansam ipoteza ca nu le era straina nici structura energetica a corpului subtil, atât de familiara tuturor variantelor de Yoga.
Socrate vorbeste cu admiratie despre medicii „regelui trac Zalmoxis”, a caror doctrina si practica erau superioare celor ale medicilor greci (Platon, Charmides, 156 d).

Eliade arata ca „reputatia medicilor geto-daci era reala si ca ea s-a mentinut timp de secole. Dar Platon comunica câteva detalii de mare valoare: importanta acordata „sufletului” de catre Zalmoxis care este în acelasi timp zeu, rege si terapeut; relatia functionala între sanatatea conservata printr-o „metoda totala”, în care sufletul joaca rolul decisiv, si obtinerea nemuririi… Pe scurt, Zalmoxis este zeul-terapeut care se preocupa înainte de toate de sufletul uman si de destinul sau. Intr-adevar, exista o anumita traditie despre Zalmoxis iatros (cf.Tomaschek, Die alten Thraker II, I, pp.64 sq.), si, cum remarca Pârvan (Getica, p.145), nu este o întâmplare daca Dioscoride, doctor grec din sec. I e.n., s-a straduit sa adune si sa înregistreze un mare numar de nume daco-gete de plante medicinale (cf.Tomaschek, op.cit., pp.22 sq.)” (De la Zalmoxis… , p.69).

Dar sa-i dam mai bine cuvântul lui Socrate, pentru a ne furniza o mostra din învatatura lui Zalmoxis: „Dupa cum nu se cuvine sa încercam a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie sa încercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul; cauza pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc întregul pe care ar trebui sa-l îngrijeasca, iar daca acestui întreg nu-i merge bine, nu poate sa-i mearga bine nici partii” (Platon, Charmides, 157 d-e).
În cele ce urmeaza vom cauta sa aducem argumente în sprijinul ipotezei ca stramosii nostri posedau cunostinte despre elementele structurale ale corpului energetic: canale (nadi) si centre (chakre). Pentru amanunte privind corpul energetic, trimitem cititorii la serialul pe aceasta tema publicat în revista YOGA SPONTANA.

Vasile Lovinescu avansase ipoteza unei analogii între geografia hiperboreana si cea a Deltei Dunarii. El sustinuse existenta unei similitudini între Marea Neagra si Ocean (Strabon o numea „nou ocean”, Geografia I, 2.10), Istrul fiind „keras okeanoio” – golful oceanului (Apollonius din Rhodos, Argonautica IV, 182), iar bratul central al deltei numindu-se Boreostromion. Insulei Albe, unde se afla templul lui Apollo amintit de Hecateu din Abdera (citat de Diodor din Sicilia, II, 47), el i-a gasit corespondentul în Insula Serpilor, numita în vechime Leuke (Alba) unde s-ar afla ruinele unui templu apollonian, si care era înconjurata de denumiri geografice asemanatoare: Olbiopolis, insula Apollonia, Cetatea Alba lânga Nistru, Bolgrad (orasul alb). Insula hiperboreana Thule era în marea Cronium, careia el i-a stabilit o corespondenta cu Marea Neagra saturniana. Tot Hecateu afirmase ca din Insula Alba a hiperboreenilor se vedea Luna. Pornind de la aceasta, Lovinescu a aratat ca Insula Serpilor e în fata orasului Sulina (numit înca de localnici Selina, si consemnat astfel în De administratione imperii de Constantin Porphirogenetul si în Periplul Catalan din 1375). În numele lagunei Letea el o vedea pe Leto (in dialect pelasg Lete), mama lui Apollo (si a Selenei), cea nascuta „în fata tinutului celtilor, în partile oceanului [unde] este o insula numita Leuky” (Hecateu). În Tulcea (dar si în Tuzla) sustinea ca se regaseste numele insulei Thule. La rândul lor, R.Cristian si F.Mihaescu vor vedea în Marea Neagra corespondenta Marii Baltice (deoarece ambele sunt mari interioare) si în Crimeea (Chersones tauric) corespondenta Danemarcei (Chersones cimbric) (Dacia…, p.23-25).

Credem ca aceste speculatii nu fac decât sa ne îndeparteze de la Adevar.
Vom remarca, mai întâi, ca mari civilizatii din vechime au fost legate de zona deltelor unor fluvii cum sunt Nilul, Gangele etc.

Delta Dunarii este formata din trei brate (canale), asemenea celor trei canale energetice din corpul subtil uman (reflectare a structurii Fiintei Cosmice, Virata): Ida, Sushumna si Pingala. Canalul Ida este canalul lunar, al energiei feminine, deci ar putea fi pus în relatie cu Luna sau Selena (Sulina), în timp ce Pingala, canalul solar, va corespunde fratelui acesteia, Apollo (zeul Soarelui). Simbolul sacru al sarpelui (insula cu acelasi nume) indica energia serpentiforma Kundalini, încolacita în ea însasi de trei ori si jumatate (ca si sarpele-zeu Glikon gasit nu departe de Delta, la Tomis-Constanta, cu tot atâtea încolaciri si al carui par de femeie o sugereaza pe Kundalini). Sediul lui Kundalini este osul sacru, în care, în stare inactiva, aceasta se afla încapsulata si complet izolata de rest, asemenea unei insule.

Atribuit altui brat, numele sfântului Gheorghe este indisolubil legat de doua simboluri revelatoare. Primul este sarpele (dragonul, balaurul), deci Kundalini. În al doilea, lancea, nu este greu sa ghicim canalul Sushumna (coloana vertebrala) care se înalta drept (ca o lance) între serpuitoarele canale laterale ale sistemului nervos simpatic. Tema va fi dezvoltata mai jos, în cadrul alegoriei sarpelui.

Trezirea lui Kundalini este însotita de instaurarea beatitudinii. Or, alte denumiri date Insulei Serpilor erau Helixea (Felicia), care are aceasta semnificatie, si „nesos makaron” (Insula Preafericitilor). Este vorba, desigur, de cei care aveau activata energia Kundalini.

Desi citeaza elemente ale unor cunoscute basme, Lovinescu nu poate sesiza adânca lor semnificatie. Vom încerca sa suplinim aceasta lacuna în cele ce urmeaza.
În serialul despre „Ciclurile cosmice” a fost analizata semnificatia celor trei metale: arama, argint si aur, ce revin obsesiv în basmele noastre, aratând ca ele pot fi puse în legatura si cu energia celor trei canale. Astfel, arama (cel mai dur metal din cele trei) corespunde canalului drept, masculin, Pingala; argintul, moale, indica Ida nadi, canalul lunar, feminin; iar aurul, cel mai nobil dintre ele, trimite la Sushumna, canalul perfectiunii, al echilibrului desavârsit. El este Calea Regala a lui Kundalini, ce duce în Împaratia Cerurilor (Sahasrara). Nu întâmplator, rezultatul final al diferitelor transformari (atingerea starii de Yoga) este aurul (realizarea suprema, a Sinelui): palatele se prefac într-un mar de aur, parul devine de aur etc. Marul de aur e aruncat în capul alesului (Sahasrara). În basmul Fata Împaratului Rosu, Fat-Frumos va sari cu calul sau (Kalki, zeitatea Sahasrarei, al carui vehicul e calul) si va lua coroana de aur pusa în vârful unei sulite (Sushumna, coloana vertebrala). Fidel unor surse autentice, Lovinescu vede în cal energia Kundalini, în turnul ce avea în vârf fata de împarat (aici Adi Shakti, zeitatea pereche a Sahasrarei) – simbolul coloanei vertebrale si în coroana de aur – Sahasrara. El atentioneaza asupra primejdiei trezirii violente (termenul corect ar fi „trezirea neautorizata”) a energiei Kundalini (Dacia…, p.71).

Basmele pun în evidenta caracterul secret al acestor cunostinte initiatice: coliba este urâta pe dinafara (corpul fizic) si de aur pe dinauntru (corpul subtil activat de Kundalini); parul de aur este disimulat sub o basica etc.

Calea catre Dumnezeu presupune o lupta (interioara, în mod evident). Eroul (Sinele nostru) trebuie sa învinga multe dificultati (prin asceza, tapasia, în Yoga clasica). El se va lupta cu fortele raului: zmei, animale monstruoase, personaje malefice (asa cum în marile epopei hinduse lupta era purtata împotriva demonilor). Lovinescu remarca: „Batalia simbolizeaza acel haos indispensabil si prealabil coborârii Razei ceresti care-l va organiza dându-i vibratia initiala necesara” (Dacia…, p.70). Intr-adevar, Kundalini se manifesta ca energie vibratorie. În metodele traditionale, trezirea ei este rasplata luptei interioare a yoghinului. Efectul sau asupra sistemului energetic interior este trecerea de la o stare de dezechilibru (haos) la echilibrul perfect organizat, în armonie cu divinitatea.

Când se refera la stradaniile sau la metamorfozele eroului (simbolizând evolutia sa spirituala catre realizarea Sinelui, concomitent cu o transformare profunda), cifrele 3 si 7 dezvaluie activarea etapizata a celor trei canale, respectiv a celor sapte centre energetice clasice (sau noua, la un nivel superior al cunoasterii – v. mai jos).

Merele de aur sunt vegheate trei nopti, eroul va lupta cu zmeii trei zile si trei nopti, va repeta unele încercari de trei ori, va înfrânge trei zmei, va trece trei poduri, va strabate trei paduri, sau va traversa o apa, un munte si o padure. Metamorfozele presupun schimbarea a trei costume (de arama, argint, aur), se produc dupa ce se plesneste din bici de trei ori, dupa ce faptura înghite trei guri de jaratic, se scutura de trei ori, se da de trei ori peste cap etc. Relatând transformarea calului (!), Lovinescu arata ca astfel „eroul ia în mod virtual în posesiune cele trei lumi… Eroul a descoperit adevaratul Agent, el a eliberat pe Shakti, captiva unei materii vulgare si de dispretuit. Lovita la cap, formidabila putere a Sarpelui se trezeste si zboara pâna la Nori, pâna la Luna, pâna la Soare… Fiecare lovitura de frâu sau învârtire de Cheie deschide Poarta strâmta a uneia din cele trei lumi” (Dacia…, p.80).

În opinia noastra, eliberarea celor trei printese simbolizeaza admirabil eliberarea (activarea) puterilor celor trei canale – Maha-Lakshmi, Maha-Saraswati, Maha-Kali, corespunzând celor trei guna, respectiv Sattva, Rajo si Tamo.

Lovinescu vedea în cele trei fete ale Împaratului Verde din basmul Harap-Alb, trei shakti (puteri), „trei aspecte ale „Regelui Lumii””, cele trei Iele din traditia româna, Margalina, Rosalina, Savatina, sau Sânziene. Obsedat de Ianus, în dezacord cu Eliade, el o asimileaza pe Sânziana cu Sfânta Ioana, aspect feminin al lui Ianus, ca Iana (?) (Dacia…, p.76).

Canalele laterale au semnificatii antagonice. Astfel:

– canalul stâng (feminin) Ida reprezinta Luna, recele, trecutul, noaptea, întunericul, pasivitatea (inertia), umiditatea, moliciunea, semnul minus, simbolul Yin etc.;

– canalul drept (masculin) Pingala e caracterizat de Soare, caldura, viitor, zi, lumina, actiune, uscaciune, duritate, semnul plus, simbolul Yang etc.

În memoria basmelor le regasim sub forma contrariilor: „tara în care împaratea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamântului; si craiia istuilalt la alta margine” (latura dreapta si cea stânga a corpului subtil). Împaratul Verde, corespunde canalului Ida: verdele e o culoare rece, împaratul avea trei fete. Craiul Rosu trimite la canalul Pingala: rosul e o culoare calda, craiul avea trei feciori. Dar Lovinescu vede aici simboluri alchimice: plumb, mercur, sulf… (Dacia…, p.78).br În reprezentarile artistice, Adam si Eva se tin de-a dreapta si de-a stânga Arborelui Vietii, simbolizând astfel canalele laterale Pingala (masculin) si Ida (feminin).

Contrariile apar si în numele eroului Harap-Alb (negru si alb). E curios cum Lovinescu nu a sesizat semnificatia, de vreme ce consimte ca „Harap-Alb este Negru-Alb, Yin-Yang” (ibid., p.73); „Harap-Alb este numele românesc al Yin-Yang, echilibrare perfecta de antinomii” (Interpretarea…, p.26). În pofida acestui fapt, el se lanseaza în speculatii care-l conduc la concluzii false, potrivit carora eroul basmului ar fi când Mistretul Alb (Omul Universal al erei Mistretului, p.74-76), când Ganesha-Ianus (p.79), când Suveran Pontif si Rege al Lumii (p.83), când Perseu (p.86) ori Parashurama (p.87) sau chiar Rama (p.98).

Alte numere (totdeauna pare) ar putea sugera ramificatiile plexurilor ce corespund chakrelor – numarul lor de petale: patru piloni ce sprijina Pamântul (Muladhara), sase sau douasprezece aripi ale calului nazdravan (Swadisthan, respectiv Anahath), vârsta de saisprezece ani când eroul porneste sa caute Tinerete fara Batrânete si Viata fara de Moarte (Vishuddhi), doi pesti ce sprijina Pamântul (Agya, nivelul superior de manifestare al Fiului Divin Ganesha-Pamântul, adica Iisus, simbolizat de Peste). Cât despre Sahasrara al carei nume înseamna „lotusul cu o mie de petale”, numarul sau simbolizeaza transcendenta.

Dintre animalele benefice care îl sprijina pe erou, unele sunt cunoscute ca vehicule ale zeitatilor ce guverneaza centrele energetice: câinele (Adi Dattatreya-Vidul), leul (Durga-Anahath), pajura (Krishna-Vishuddhi), calul (Kalki-Sahasrara) etc.
Deosebit de semnificativ ni se pare faptul ca eroul îi va imobiliza pe Murgila, Miazanoapte si Zorila, adica va suspenda Timpul. Metafora, care îi scapa lui Lovinescu, este trezirea lui Kundalini, pe canalul central, al prezentului, ceea ce îi permite yoghinului sa traiasca exclusiv în prezent, de fapt, sa fie Kalatit (dincolo de Timp), sa supuna Timpul.

Lovinescu reda textul unor colinde (Dacia…, p.26-30) din care reproducem:

„La Mânastirea cu noua altare/ Mi-ard noua lumânare
… Si din Padure mare
S-a taiat un Copac mare/ Si s-a facut o Mânastire Alba Mare
Cu noua altare/ Si noua Tronuri de Aur
Cu slove de Aur./ În Altarul Mare
E Sânta Maria Mare./ În Altarul Mic
E Sânta Maria Mica./ În Altarul din Mijloc
Maica Domnului sedea…”

Ne exprimam surprinderea ca scriitorul, care nu era strain de hinduism si yoga, nu a putut remarca aici simbolismul evident: Copacul este Arborele Vietii (sistemul energetic subtil). Cele trei Marii sunt energiile celor trei canale, reprezentate de entitati feminine: Maha-Saraswati, Maha-Lakshmi si Maha-Kali (v. mai sus).

Mânastirea Alba Mare este Sahasrara (lotusul alb cu o mie de petale); cele noua Altare (noua lumânari, noua Tronuri de Aur) sunt chakrele (în mod obisnuit considerate în numar de sapte; doar marii initiati au cunostinta si de cele doua superioare: Bindu si Artabindu, ce transcend limitele corpului uman), tot atâtea etape energetice ale evolutiei lui Kundalini. În povestirea Harap-Alb, pentru a ajunge la curtea împaratului (Sahasrara), eroul si Spânul trec noua mari, noua tari si noua ape mari. Lovinescu ignora sensul atât de evident afirmând: „acestea ni se par a corespunde la cele 9 constelatii circumpolare” (Dacia…, p.83, nota 11).
Lovinescu trimite la o descriere luata din Edda: „Cunosc noua lumi, noua domenii acoperite de arborele lumii, acest arbore cu întelepciune întemeiat care se împlânta în sânul pamântului” (Interpretarea…, p.104-105).

Cele sapte chakre sunt indicate în Povestea gainusii de aur pe care Dumnezeu o transforma, dimpreuna cu puii într-un roi de stele: Closca cu Pui, Pleiadele (7 stele). Lovinescu recunoaste în aceste simboluri cosmice, manifestarea unor entitati divine: „Legatura lui cu divinitatea se putea face prin intermediari cosmici („closca cu pui”) prin care putea primi putere în rezolvarea tuturor problemelor” (ibid.102-103,105). Cele sapte chakre pot fi regasite si în basmul despre eroul care taie balaurul cel urias în sapte bucati (v. alegoria sarpelui).

Faptul ca fiecare chakra este guvernata de un aspect al divinitatii, rezulta din urmatoarele versuri (Dacia…, p.27-28):

„…Noua preoti preutesc
Noua diaconi citesc/ În locas Dumnezeiesc”.
Si mai departe:
„În Dalba Mânastire Mare/ Aho Ler Doamne Ler!
Mânastirea cu Noua Altare/ Si cu Jeturi aurite.
Da în Jeturi cine sade?/ E Ilion,
Lânga el e Maica Precista/ Lânga Maica Precista
Sade Batrânul Craciun/ Lânga Batrânul Craciun
Sade Ion Sânt Ion… /Si Siva Vasilea”.

Avem de-a face, evident, cu numele aspectelor divine care guverneaza chakrele (Altare, Jilturi, toate cu majuscula); între ele apare… Siva!!! Vasilea (Basileus) indica suprematia lui Shiva. Lovinescu nu observa nimic din acestea. El va atribui numelor populare de sfinti, corespondente arbitrare: Sfânta Maica – Latona; Sf. Maria Mare – Gaia; Sf. Maria Mica – Diana, Luna; Ion-Sânt-Ion este Ianus, iar Craciun – Saturn, pe când Siva este „Ops Consiva, divinitate a recoltelor”!!! Zeitate minora, ce nu are nimic dintr-un Basileu al zeilor.

Exista numeroase alte dovezi ca stramosii nostri admiteau stapânirea zeitatilor (încarnarilor, aspectelor divine) asupra chakrelor. Analizând basmul Lostrita (Interpretarea…, p.77,80), Lovinescu consemna: „Nici un om nu se poate mântui prin propriile-i sfortari si necesita sprijinul si interventia unui Soter (mântuitor, intermediar) coborât din ceruri” exemplificând prin „Maria Lipan (Maria sotia Pestelui), nume soteriologic prin excelenta, ceea ce înseamna ca Mântuitorul apare si în ipostaze feminine. În dogma crestina Maria este „corascumparatoarea” genului uman”.

În alta parte (Dacia…, p.38-39) el furnizeaza elemente referitoare la relatia aspectelor divine cu chakrele, dar întelesul real îi scapa, propunând piste false.

„Sus la cheia raiului/ Buna ceata mi-e adunata
Tot de sfinti de aceia sfinti/ Si-mi citeau, prooroceau,
Si-mi citeau de Dumnezeu/ Si pe Dumnezeu nu-l stiu…
Jos la cheia raiului/ În stâlp de piatra mi-e-ncheiat.
D-unde sfintii c-auzea,/ Ei saltara si zburara,
Sus mai sus se ridicara,/ Cu norii s-amestecara.
Jos mai jos ca se lasa/ Pe stâlp de piatra cadea;
Când acolo c-ajungea/ Carti pe brate ca-si lua,
Si citea, proorocea,/ De trei zile si trei nopti.
Stâlp de piatra în patru crapa/ Iata Dumnezeu ca scapa”.
Si mai departe: „Jos la tara duce-m-oi/ Chei în mâna prinde-voi
Mânastiri deschide-voi/ Slujbe sânte face-voi”.

Trecerea lui Kundalini prin chakre este în mod traditional comparata cu deschiderea (descuierea) unor porti. Am vazut ca, în crestinism, Sahasrara are semnificatia de Împaratie a Cerurilor (Rai). Cheia ajungerii în Rai se afla în Kundalini, amplasata (în starea initiala, adormita) „jos”: la baza coloanei vertebrale (în osul sacru); dar dupa ridicarea lui Kundalini în Sahasrara, cheia Raiului ajunge „sus”. Ceata de sfinti reprezinta aspectele divine ale chakrelor, care sunt integrate, toate, în Sahasrara. Ele reflecta calitatile divine, pe care initiatul trebuie sa le descopere, trecând de la ignoranta la cunoasterea divina: „Si-mi citeau de Dumnezeu/ Si pe Dumnezeu nu-l stiu”. Este o conditie indispensabila, ce caracterizeaza „alesii, carora pasiunea de cunoastere le-a prins toti ganglionii, iar sarpele le-a muscat din leagan calcâiul”, minunata metafora cu care Lovinescu îsi încheie volumul Interpretarea esoterica a unor basme si balade populare românesti (p.202). Ganglionii reprezinta, desigur, plexurile nervoase corespunzatoare chakrelor sistemului subtil (v. serialul Corpul nostru energetic).

Stâlpul de piatra este, evident, canalul Sushumna din coloana vertebrala. Kundalini e încuiata la baza acestuia:

„Jos la cheia raiului/ În stâlp piatra mi-e-ncheiat”.
Saltul, zborul sfintilor semnifica ascensiunea. Mai întâi însa e necesar ca aceste entitati ce guverneaza chakrele sa o elibereze pe Kundalini, iar aceasta presupune în prealabil cunoasterea divina (al carei sediu e tot jos, în chakra Swadisthan stânga):
„Jos mai jos ca se lasa/ Pe stâlp de piatra cadea;
Când acolo c-ajungea/ Carti pe brate ca-si lua,
Si citea, proorocea”.
Dupa dobândirea cunoasterii, chakra cu patru petale a Muladharei de la baza coloanei se deschide, eliberând energia dumnezeiasca a lui Kundalini (de fapt Duhul Sfânt, care îi ilumina pe prooroci, de unde si desele referiri la proorocire):
„De trei zile si trei nopti,
Stâlp de piatra în patru crapa/ Iata Dumnezeu ca scapa”.

În fine, „jos la tara duce-m-oi” se refera la elementul Pamânt care e asociat Muladharei, cea mai de jos chakra.

În serialul publicat în revista YOGA SPONTANA s-a aratat ca al noualea Avatar, Iisus Christos, stapâneste Agya chakra, situata în centrul fruntii („al treilea ochi” cum i se spune în India). În basmele cosmologice românesti se poate citi (apud Dacia…, p.49): „Sfântul Soare este Fata lui Christos, Ochiul lui Dumnezeu”. În acest sens, amintim si una din încercarile la care Spânul îl supune pe Fat-Frumos, trimitându-l sa aduca nestemata stralucitoare ca soarele din fruntea cerbului, ce era lepadata la sapte ani odata (aluzie la cele sapte chakre, la cele sapte etape pe care le parcurge Kundalini).

Agya chakra este un pasaj extrem de dificil. Aici se intersecteaza cele trei canale. Ea e situata între baloanele ego-ului si superego-ului. E poarta, trecatoarea cea îngusta ce duce la Împaratia Cerurilor, despre care vorbea Iisus, stapânul Agyei, care se desemna prin aceasta metafora cu semnficatie precisa. Ea e amintita adeseori în tezaurul folcloric al memoriei colective. Harap-Alb e trimis sa aduca Apa Vie si Apa Moarta de unde se bat muntii în capete. Cele doua feluri de apa reprezinta contrariile, energia ce curge prin canalele laterale: canalul stâng, al inertiei (Apa Moarta) si canalul drept, al actiunii (Apa Vie). În încercarea sa eroul e ajutat de o pasare, simbolul Duhului Sfânt, adica al lui Kundalini. Muntii ce se bat în capete sunt extremitatile superioare, proeminente, ale canalelor laterale: ego si superego (v. mai jos, Lostrita).

Lovinescu vorbeste în alta parte de „ultima incinta a Raiului,… unde se gaseste Poarta Strâmta”; „portile strâmte, puntile de trecere, pazite de cei ce au realizat o initiere regala”; „centrul ocupat de contemplativii puri, desavârsitii unei initieri”; „pazitorii sunt entitati mitice” (Interpretarea…, p.18). Dar nu poate face conexiunile necesare.

Tot în basmele cosmologice (apud Dacia…, p.49) se arata: „Pamântul e Sfânta Maica. Pamântul este o insula de argint cu osie de aur. Focul este Împarat, Apa este Împarateasa. Pamântul e înconjurat de ape. Deasupra sunt Ape, dedesubt sunt Ape”. În aceasta descriere sintetica se regasesc cele trei chakre inferioare. Muladhara ocupa extremitatea inferioara (Pamântul). Chakrele superioare ei sunt numite Împarat si Împarateasa: imediat deasupra este Swadisthan chakra simbolizata de Foc (Împaratul); mai sus se afla Nabhi chakra, ce reprezinta Apa (Împarateasa). Insula este Muladhara sacrum în care e încapsulata Kundalini (ca pe o insula). Canalul stâng, Ida nadi (argintul) porneste din Muladhara. Osia de aur e canalul central Sushumna, a carui baza e Muladhara (Pamântul).

În sanskrita, Mula = suport, Adhara = radacina. În fapt, e radacina întregului sistem subtil, adica a Copacului Vietii. Semnul Muladharei e swastika, numita Steaua Polara: „swastika… indica de asemenea pe cât de precis posibil, situarea „polara” a acestui Centru” (Dacia…, p.46); „Swastika clavigera… pecete a Polului (Interpretarea…, p.65). „Steaua Polara este… Stejarul Câmpului” (Dacia…, p.49). În acest centru, pe care îl considera a fi (în basmul Harap-Alb) Gradina Ursului (Gradina Polara), Lovinescu vede locuind aspectul feminin, „aspectul de Shakti”” (ibid., p.84). Într-adevar, dupa cum am vazut, în Muladhara sacrum rezida Kundalini, reflectare la nivel uman a lui Adi Shakti, Zeita Primordiala.

Nabhi chakra se afla în centrul zonei abdominale a Vidului, Oceanul Iluziilor, Nabhi si Vidul au culoarea verde. Nabhi e guvernat de Vishnu si de Shakti a sa, Lakshmi. Vishnu pluteste pe Oceanul primordial, sustinut de sarpele urias Shesha. Din frazele confuze ale lui Lovinescu (Dacia…, p.84), am putea deduce, cu bunavointa, ca în Ostrovul Verde îsi au resedinta Vishnu si Shakti a sa.

În Dacia hiperboreana (p.92), Lovinescu constata relatia ce exista între personajele fabuloase (ce-l vor ajuta pe Harap-Alb sa-si atinga telul) si elemente: Flamânzila (Pamânt), Gerila (Foc), Setila (Apa), Pasari-Lati-Lungila (Aer). Sa-l ajutam sa întregeasca enumerarea cu atributul lipsa al lui Ochila (Lumina). Vedem în aceasta, parcurgerea de catre Kundalini a chakrelor corespunzatoare acestor atribute-elemente: Muladhara, Swadisthan, Nabhi, Anahath,… Agya…, respectiv învingerea dificultatilor pe care acestea le pot ridica în calea energiei subtile. Ultima încercare: fata de împarat se preface în pasare (arhetip spiritual, aici Kundalini) si se ridica în înaltul Cerului (Sahasrara). Prinderea acesteia reprezinta cucerirea telului suprem, deci unio mystica între manifestarea masculina (Atman) si cea feminina (Kundalini). Acestea sunt, la rândul lor, reflectarea principiilor cosmice primordiale: Tatal (Sada-Shiva) si Mama Divina (Adi Shakti).

Simbolismul nuntii cosmice este admirabil descris în balada populara a Mioritei. Aici, moartea reprezinta starea de Samadhi, unirea cu Absolutul. Eliade arata ca „numerosi autori români au recunoscut… aceasta nostalgie a reintegrarii cosmice”, apreciind ca „într-adevar, balada reprezinta, pentru cultura româneasca, în acelasi timp o problema de folclor si de istorie a spiritualitatii populare si un capitol central în istoria ideilor”. El respinge „interpretari fanteziste, ca de exemplu cea a lui Th.D. Sperantia, care vede în Miorita „un mit sau o legenda rituala” „de origine egipteana”, facând parte „din cultul cabirilor””(De la Zalmoxis…, p.227-228). „Diaconu vedea în balada… „un rest de poezie… înfatisând împreunarea sufletului ciobanesc cu imensitatea cosmica”, un strat poetic anterior adaptarii sufletului daco-roman la valorile crestine” (ibid., p.231). Lucian Blaga „descifra în balada semnificatii mai profunde, care nu erau sesizabile decât de la un anumit nivel speculativ”. Concluzia lui Eliade e ca „balada Miorita este ea însasi rezultatul unui proces creator… care, la o anumita epoca, a efectuat transmutatia unui comportament ritual primar într-o capodopera poetica, încarcata de semnificatii noi si purtatoarea unui mesaj mai bogat si mai „elevat”” (ibid., p.233).

Citatele ce urmeaza provin din varianta data de Vasile Alecsandri. De la bun început suntem preveniti ca ne aflam:

„Pe-un picior de plai,/ Pe-o gura de rai”.
Spre deosebire de cei ce au vazut aici doar o metafora poetica, Eliade observa ca „intri în cu totul alta lume” care „nu are nimic de-a face cu riturile funerare… În Miorita universul întreg este transfigurat. Suntem introdusi într-un cosmos liturgic, în care se savârsesc Mistere. Lumea se reveleaza „sacra”… concepte specific crestine nu sunt atestate în Miorita” (p.246). Citim mai încolo:

„Sa le spui curat/ Ca m-am însurat
C-o mândra craiasa/ A lumii mireasa…
Soarele si luna/ Mi-au tinut cununa…
Preoti muntii mari,/ Pasari lautari
Pasarele mii/ Si stele faclii!”

Craiasa este energia feminina Kundalini; a Lumii Mireasa e Adi Shakti, simbolul Fecioarei Divine (Gauri), corespondent cosmic al lui Kundalini. Soarele si luna reprezinta canalele laterale, iar cununa e Sahasrara. Preotii-munti sunt simbolurile geografiei sacre, de fapt, aspectele divine masculine ce guverneaza chakrele, în timp ce pasarile reprezinta puterile lor feminine (Shakti). Stelele sunt corespondentele cosmice ale chakrelor, iar faclia e simbolul energiei spirituale atotpatrunzatoare (Paramchaitanya).

Eliade (ibid., p.247 si nota 49) arata: „Ca o nunta au fost interpretate de misticii si teologii crestini agonia si moartea lui Christos. Este suficient sa amintim un text de Sfântul Augustin în care Christos „ca un nou mire… vine în patul nuptial al crucii, si urcând în el savârseste nunta” (cf. Sf.Augustin, Sermo suppositus, 120, S (In Natali Domini, IV)”. Este, deci, o transcendere a eroului baladei catre nemurire, o învingere a mortii, dobândirea prin Yoga a starii de unire permanenta cu Dumnezeu. Aceasta îi permite, arata Eliade, „sa triumfe asupra propriului destin” (ibid., p.248).

Lovinescu semnaleaza o serie de fragmente ale cunoasterii cosmologice continute în legendarul românesc, dar nu e în stare sa le interpreteze corect (Dacia…, p.49-50). Explicatiile noastre sunt încadrate de acolade :

„Focul Kundalini vine de la Dumnezeu ca reflectare a Sfântului Duh. Dumnezeu sta în el; el e Dumnezeu. Pamântul Muladhara, v. mai sus se sprijina pe patru piloni cele patru petale ale Muladharei si o osie coloana vertebrala; canalul central, Sushumna. Osia se reazema pe un Balaur care se încolaceste în jurul ei Kundalini încolacita în jurul sau, în osul sacru de la baza coloanei vertebrale. Pamântul e vegheat la cele patru colturi de patru Serafimi cele patru calitati sacre ale zeitatii ce guverneaza Muladhara: puritate, inocenta, întelepciune, bucurie. În centru e un Munte pe care sta Dumnezeu muntele sacru, sediul lui Kundalini, cunoscut în geografia sacra. În centru este o fântâna Kundalini ca „apa vie”; v.mai jos. Cerul Sahasrara, Împaratia Cerurilor este sustinut de sapte piloni cele sapte chakre paziti de sapte îngeri cele sapte zeitati ale chakrelor. Cei sapte îngeri vegheaza asupra lungimii, latimii, adâncimii, înaltimii si centrului Cerului calitatile chakrelor se regasesc integrate în Sahasrara/Cerul. Pamântul este înconjurat de Apa Sâmbetei osul sacru, contine apa vie a lui Kundalini. Apa Sâmbetei este matca tuturor apelor aici este originea celor trei canale, ca niste râuri. Acolo e Cetatea lui Dumnezeu osul sacru si Marul rosu rosul e culoarea lui Ganesha, stapânul Muladharei. Apele lumii ies din Marul rosu, se raspândesc în lume si se întorc la Marul rosu Kundalini se ridica pe canalul central si coboara pe cele laterale. Marul rosu este Osia Pamântului. El se gaseste acolo unde e Buricul Pamântului”.
În legatura cu aceste ultime propozitii, Lovinescu citeaza dintr-o „colectie de ghicitori”:

– Unde este Buricul Pamântului?
– În mine însumi; sau:
– Acolo unde sunt eu.

Pe Buricul Pamântului e un Munte Sfânt. Pe Munte e o Mânastire de maici Kundalini e reflectarea Mamei Divine care e Sfântul Duh. Dumnezeu trimite prin ele mesaje în Lume activarea lui Kundalini, înseamna conectarea cu Dumnezeu; toti profetii aveau energia Kundalini/Duhul Sfânt activ în ei, de aceea puteau primi mesajele lui Dumnezeu. Acolo se gasesc Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri, Sfânta Duminica” fiecarei zile a saptamânii îi corespunde o chakra si o divinitate: marti pentru Muladhara, miercuri pentru Swadisthan etc., luni pentru Sahasrara. Lovinescu recunoaste în aceste sfinte „aspecte feminine de arhangheli planetari” (Dacia…, p.67). Dupa opinia noastra ele sunt „puterile” feminine (shakti) ale celor sapte chakre (chakrele având, desigur, si corespondente planetare).
Am vazut ca energia Kundalini este manifestarea la nivel uman a Puterii Divine Primordiale (Adi Shakti), care este Mama Sfânta. Ea se pogoara asupra fatului, la vârsta de doua-trei luni. Trezirea ei e numita de indieni: „a doua nastere”, termen folosit si de Iisus în convorbirea cu Nicodim (Ioan 3.3,5).

„Coborât-a coborât/ Maica Sfânta pe pamânt.
I-a venit vremea sa nasca/ Si umbla din casa-n casa”.

La o lectura simplista vom vedea în aceasta simpla relatare a istoriei biblice despre nasterea lui Iisus, precum si recunoasterea Fecioarei Maria ca Avatar (încarnare divina pogorâta pe pamânt). Dar „casele” pot reprezenta chakrele, pe care le parcurge Mama Sfânta Kundalini, harazind a doua nastere.

Lostrita, descântec de facere usoara cules de prof. Vasile Popa de la liceul „Nicu Gane” din Falticeni (apud Interpretarea …, p.79-83) este în întregime o alegorie a trezirii energiei Kundalini:

„A fost odata/ O lostrita de aur
Chicata/ În apa sarata,
În apa bâhlita,/ De mâluri mâlita.
Apa întunecata,/ De stânci încongiurata”.

Lostrita de aur aflata în apa sarata e simbolul lui Kundalini (feminina ca si lostrita). Sarea reprezinta elementul Pamânt (de mâluri mâlita), deci Muladhara sacrum ce contine initial energia în stare latenta. Apa întunecata, de stânci înconjurata e osul sacru în care e închisa Kundalini.

„Lostrita se chinuia,/ Tot în sus sarea,
Rau se farâma,/ Si nici ca putea
Din balta sa iasa/ La apa aleasa,
Din iaz sa s-arunce/ La apa mai dulce”.

Energia Kundalini doreste sa se ridice pe Sushumna (tot în sus sarea), sa iasa din osul sacru (din balta sa iasa). Balta, iazul, pot avea aici si o alta semnificatie: canalul central este întrerupt pe portiunea abdominala (Vidul, Bhava Sagara adica Oceanul iluziilor; v. mai jos „apele ce mint”). Într-adevar, parasimpaticul prezinta o discontinuitate între nervul vag si plexul solar. Tendinta sa e sa ajunga în Împaratia Cerurilor (Sahasrara) – „apa aleasa”. Performanta nu e posibila decât cu ajutorul Mamei Divine (Adi Shakti) care îi va permite accesul la cele trei canale (trei tei) ale Copacului Vietii, deschizând chakrele (frunza-nfrunzita si floarea-nflorita):

„Dar norocul ei/ Ca pe sub trei tei
Cu frunza-nfrunzita,/ Cu floarea-nflorita
Precista trecea,/ Mari c-o vedea,
Si se-nduiosa/ Si asa graia:
– Lostrita, lostrita,/ Draga copchilita,
Nu te chinui/ Nu te necaji,
Gura n-o casca,/ Sufletul nu-ti da,
Ca eu oi vraji,/ Stâncile-oi urni,
Si tu îi scapa,/ Si te-i bucura.

Cei ce practica Yoga Spontana (Sahaja Yoga) stiu ca, în zilele noastre, activarea lui Kundalini se poate obtine – gratie lui Shri Mataji Nirmala Devi – în rastimpul a câteva minute, fara asceza, fara chinuitoarele posturi (Asana) si fara exercitii de respiratie (Pranayama): „nu te chinui, nu te necaji, gura n-o casca, sufletul nu-ti da”. Câta deosebire fata de Yoga clasica!

Referindu-se la trezirea lui Kundalini prin metoda clasica, Lovinescu consemna pe buna dreptate, despre trezirea lui Kundalini: „Operatia izbândita (este cea mai grea „performanta” din lume) aduce deconditionarea, perfectiunea, starea de zeu, în crestinism de înger” (Interpretarea…, p.189).

Eliberarea energiei Kundalini aduce cu sine starea de bucurie, de beatitudine ce caracterizeaza extazul sfintilor: „si tu îi scapa, si te-i bucura”.

Maicuta se frânge,/ Stâncile le-atinge;
Stâncile surate,/ Stâncile curate,
Se uita mirate/ Si se dau deoparte.
Lostrita ca trece/ Catre apa rece”.
Mama (Maica, în slavona; Mataji, în sanskrita) Preacurata (Precista, în slavona; Nirmala în sanskrita) va urni stâncile.

„Aceste doua stânci „surate” sunt fara îndoiala cele doua stanci sau munti, care se bat cap în cap în basme, în momentul lor de înclestare, pe care o „desface” Maica Domnului, sau stâncile Symplegade, care opresc la Dardanele trecerea navei Argo spre Colchida, unde se afla Lâna de Aur. E puterea Cheilor întrebuintata în toata stralucirea ei de catre Mama cereasca” (Interpretarea…, p.81). Recunoastem, cu usurinta, pe Kundalini (nava Argo) si Sahasrara (Lâna de Aur; v. mai sus simbolismul aurului).

Stâncile sunt ego-ul si superego-ul. Ele devin „curate” numai dupa ce au fost atinse de Mama Divina. În urma acestei purificari aplicate chakrei Agya, ego-ul si superego-ul se dau deoparte lasând sa treaca „lostrita”, deci Kundalini, reflectare în fiinta umana a Mamei Sfinte, dar si simbol al lui Iisus, nascut de aceasta (pestele e simbolul christic al mântuirii), ambele manifestari divine fiind stapâne asupra chakrei Agya.

„Stâncile curate,/ Se uita mirate/ Si se dau deoparte.
Lostrita ca trece/ Catre apa rece,
Lostrita se duce/ Catre apa dulce”.

Lostrita trece catre „apa rece” – evident, briza racoroasa sau apa vie (v. alegoriile respective), deci Kundalini a trecut de Agya si a ajunsa în Sahasrara, unde se manifesta în acest fel. „Ape reci de munte – substitut în lumea noastra a apelor ceresti” (ibid., p.81). Puterea Cheilor (aici si cu sensul de „trecatoare printre munti”, deci Agya) încrucisate (canalele laterale se încruciseaza în Agya, la nivelul chiasmei optica, intersectia nervilor optici), formeaza swastika clavigera, simbol al Fiului Divin.

Descântecul urmeaza astfel:

„Dar cum a scapat/ De lacul sarat,
Cu ape ce mint/ Lostrita de-argint,
Si Maria noastra/ Sa scape, sa nasca,
Pruncul sa s-arate/ Pe maluri curate,
Viu si sanatos/ Ca de la Hristos”.

Pruncul este Atman (Sinele, Spiritul uman), iar malurile curate semnifica Sahasrara, Împaratia Cerurilor, limanul întregii lucrari, destinatia ultima a lostritei-Kundalini. Aici e vorba de :”a doua nastere” (Ioan 3.3,5) alt nume dat Realizarii Sinelui (activarea lui Kundalini, atingerea starii de Yoga).

Finalul, reafirma necesitatea lucrarii divine a Mamei Universale, ca solutie suprema (leac):

„Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Precista”.
Spicuim din concluziile lui Lovinescu la acest „descântec”: „Terminologia e de cea mai înalta calitate initiatica… ne arata transcendenta ezoterismului în care se integreaza descântecul… Descântecul trece de la universal la individual si de la general la particular… Ceea ce arata ca se cunoaste de catre detinatorii traditiei, asa-zise populare, analogia dintre macrocosm si microcosm” (ibid., p.82).

Lovinescu (Dacia…, p.55) descifreaza în legenda mesterului Manole, miracolul trezirii lui Kundalini. Sotia lui Manole, Florica, reprezinta aici pe Shakti, zidita în fundatia edificiului – Muladhara sacrum, nodul vital. Ea trebuie sa permita afirmarea celor sapte centre, pe care Lovinescu le identifica prin cei sase mesteri plus Manole, ca Sahasrara. Scarile simbolizeaza coloana vertebrala (inclusiv ascensiunea lui Kundalini, am adauga noi). Aripile pe care si le fauresc sunt o aluzie la suflul resimtit ca manifestare a lui Kundalini. Fântâna în care se transforma contine, desigur, Apa Vie (v. mai jos).

REPREZENTARI ALEGORICE

În traditia multor popoare, corpul energetic subtil este considerat a fi Arborele Vietii, pe când energia subtila Kundalini este reprezentata alegoric de un sarpe, e asemanata cu un foc, sau e numita apa vie, iar manifestarea sa este perceputa ca un suflu de origine divina (Duhul lui Dumnezeu în Vechiul Testament; Sfântul Duh în Noul Testament; Ruh în Coran; Paramchaitanya, în scrierile sfinte indiene, Pneuma, în limba greaca, Spiritus în latina etc.).
  

ARBORELE VIETII
TreeOfLife4WorldsByDelilah

Pomul, axul vertical, axis mundi, sunt tot atâtea metafore pentru sistemul energetic subtil al lui Kundalini. La fel crucea (simbol al copacului) cu trei dimensiuni (trei canale): are sase vârfuri plus centrul, deci sapte chakre.

Tema Arborelui Vietii nu-i este straina lui Lovinescu (Interpretarea…, p.67,105): „Obiectul central, cu deamanuntul studiat în basmul românesc, este Pomul Vietii… Este Arborele Unitatii.” De unde concluzia: „Ambianta româneasca precrestina era de natura Primordiala”.

„Cei trei copaci ai Paradisului, Pomul Vietii, de o parte si de alta cu Arborele Cunoasterii Binelui si Raului bifurcat, sau cei trei curenti subtili principali leaga lumea noastra de lumea cereasca” (loc. cit.).

Iata cum ni se dezvaluie simbolismul corpului subtil în Povestea viei: De trei ori câte noua ani a umblat Dumitru în cautarea Arborelui Lumii. „Când a dat sa intre în ograda s-a izbit de Pomul Lumii. Nu se vedea dar îl simtea… A sarit în sus. Cum a sarit, parca într-o clipa i s-au deschis ochii, altii decât cei pe care îi avea. A vazut Pomul Lumii… întors cu vârful în jos, cu radacinile în aer… Si a început sa plânga de bucurie”. Lovinescu comenteaza: „Asadar putem strabate toate zarile, aqrabu min chabliward, cum spune Coranul, „mai aproape decât vena jugulara”… Este semnificativa indicatia ca Axul Lumii trebuie cautat în maracinisul nostru, în partile cele mai parasite, mai încâlcite din fiinta noastra, mai paraginite, cum le arata casa si ograda lui Dumitru. Fiind ascuns, nu devine vizibil decât atunci când îl pipai pentru prima oara, când „luminile s-au deplasat” în tine, cum spun cabalistii, si-l vezi cu vârful în jos si cu radacinile în Tarie, asa cum se oglindeste în lumea noastra” (Interpretarea…, p.120-121). Constient de rostul existentei umane, autorul explica în alt loc (p.95-96): „Tatal ceresc… l-a facut pe om, a carui misiune este sa elibereze scânteia olimpica din centrul sau… Initierea în Mistere avea aceasta ca principala tinta… Operatia este numita în Kabala „Makifim”, deplasare a luminilor, ceea ce era inferior se transmuta în superior… Omul autonom devine un arbore inversat, cu radacinile în cer”.

Cele de mai sus concorda perfect cu conceptele yoghine:

  ¤ corpul subtil, energetic, este reprezentat în Yoga asemenea unui arbore rasturnat, cu coroana în pamânt si cu radacinile în aer;

  ¤ canalul evolutiei spirituale, Sushumna, corespunde sistemului nervos parasimpatic sau autonom;

  ¤ cei de trei ori câte noua ani de cautari semnifica activarea succesiva a celor trei canale si a celor noua chakre;  

  ¤ sistemul subtil este invizibil: nu poate fi evidentiat anatomic (desi ne folosim de repere anatomice pentru a pozitiona aproximativ centrele energetice si canalele); în schimb, manifestarea energiei subtile se simte (v. alegoria suflului divin);  

  ¤ saltul, care determina deschiderea ochilor, reprezinta trecerea la o noua stare (Yoga) prin ascensiunea energiei Kundalini, si presupune dobândirea unei noi constiinte (constiinta vibratorie), dar si schimbarea opticii asupra lumii, modificarea prioritatilor;  

  ¤ deschiderea altor ochi decât cei pe care îi avea, este totodata o aluzie la activarea chakrei Agya („al treilea ochi”, v. mai sus).

Bucuria imensa resimtita este o consecinta cunoscuta a dobândirii starii de Yoga.
  

ALEGORIA SARPELUI
caduceu asclepio

O formula araba spunea: „kâna el-insana hayyatan fi-l qidam”, adica „omul a fost altadata sarpe” (apud Interpretarea …, p.150).

Despre simbolul sarpelui, Ernst Junger (Approches, drogues et ivresses, p.322) facea urmatoarele reflectii: „Când sarpele se înfasoara si de desfasoara în fata ochilor nostri, este mai mult decât o întâlnire episodica. Zarathustra iubea sarpele; îl considera ca cel mai întelept dintre animale. Nu se poate sa se fi gândit la sarpele lumii empirice, animalul pe care-l cunosc si-l descriu anatomistii si biologii. A trebuit sa presimta o alta inteligenta si o alta fiinta decât aceea ce apare în natura. În sarpe traiesc, de fapt, viclenia si întelepciunea mamei Natura, dar nu mai viguros decât în orice alta creatura. Aceasta nu explica spaima si veneratia pe care le suscita în orient si în occident, rangul care-l ridica deasupra capetelor zeilor si regilor si-i repartizeaza un loc la picioarele crucii… Ce lucreaza aici este un principiu diferit si mai puternic, care pâna în timpul nostru a prezervat si conservat puterea sa imediata de surpriza… Nu este puterea originara, ci o putere adusa prin evolutie… În acest, sens sarpele este un stâlp-frontiera” (apud Intrepretarea…, p.143-144). Pasionat de alchimie, Lovinescu (ibid., p.146) compara sarpele cu „mercurul radical, reprezentat printr-un triplu sarpe” (de fapt, cele trei canale).
Mai sus am avut ocazia sa vorbim de relatia dintre Kundalini, Insula Serpilor, sarpele-zeita Glikon. Revenim cu alte exemple din istoria antica a acestor locuri.
Caduceul lui Hermes ce apare pe monedele dacice cu legenda ARMIS sau SARMIS BASIL, simbolizeaza perfect sistemul subtil: o tija verticala (Sushumna, coloana vertebrala), în jurul câreia sunt înfasurati doi serpi (canalele laterale, Ida si Pingala), întretaindu-se în puncte nodale (chakrele, ce au proiectii pe toate cele trei canale). „Armis si Sarmis par sa fie identice cu Hermes. Valerius Flaccus, unul din preotii însarcinati cu pastrarea cartilor sibiline, vorbeste în Argonauticele sale de un rege scit Armes, adorat ca zeu, care devenise celebru prin iscusinta sa de a fura cirezile de boi si turmele de oi ale, vecinilor sai… anecdota similara cu mitul lui Hermes, furând boii lui Phoebus. Capitala Daciei era Sarmisegetuza” (Dacia…, p.46). Credem ca aici se afla cheia enigmei ce-l preocupa pe Eliade (Istoria…, p.171): „Cât despre „Hermes”, care, dupa Herodot, era cinstit exclusiv de catre „regi”, adica de aristocratia militara, el este greu de identificat”. Pista unei divinitati solare, cercetata de savantul român „nu lamureste deloc teologia „regala” mentionata de Herodot”. Iata însa ca monedele amintite mai sus pun în evidenta relatia dintre casta sacerdotala regala (Sarabos tereos) si Hermes-Sarmis: SARMIS BASIL (regele).

Dansatoarele trace se remarcau prin aceea ca „în mâini tineau serpi consacrati lui Sabazios, pumnale sau tirsuri” (Istoria…, p.170). Tirsul, toiag pe care erau încolaciti curpeni de vita de vie, simbol al lui Dionysos-Sabazios, reprezinta o alta alegorie a lui Kundalini, înrudita cu sarpele si caduceul.

Este bine cunoscut faptul ca stindardul dacilor reprezenta un lup cu corp de dragon (Vasile Pârvan, Getica, p.519 sq.). Preluarea stindardului prevazut cu draco în armatele romane ale Imperiului de Jos se datora, foarte probabil, unei influente a dacilor sau partilor (De la Zalmoxis…, p.29).

Folosirea sarpelui-dragon pe stindardul dacilor ar putea dovedi ca, la origini, erau un popor de initiati în secretele energiei Kundalini simbolizata de acesta. Citam în acest sens pe Eliade (De la Zalmoxis…, p.144, nota 24): „Merkelbach arata ca animalul figurând pe stindarde trebuie sa fie pus în relatie cu miturile de origine ale anumitor popoare din antichitate. Altfel zis, urmând stindardul, armata reactualizeaza evenimentul mitic al întemeierii natiunii.”

În reprezentarile artistice, sarpele edenic apare încolacit în jurul trunchiului Arborelui Vietii.

Mitologia crestina ni-l prezinta pe Sfântul Gheorghe, calare pe un cal de foc, înfigând lancea si tintuindu-l de pamânt pe Dragon. Lovinescu comenteaza: „Sfântul Gheorghe si Balaurul, antagonisti în ochii celor ce privesc din afara… sunt în realitate complementari pe verticala” (Interpretarea…, p.87). Si aici este evidenta identitatea balaurului (dragonului), animal fabulos, cu Kundalini. Calul de foc (focul fiind alta alegorie a lui Kundalini, v. acolo) e simbolul lui Kalki, stapânul Sahasrarei (fontanela craniana), locul pe unde energia divina patrunde în foetusul uman (v. mai sus). Lancea desemneaza napustirea lui Kundalini prin coloana vertebrala (lancea) si fixarea acesteia în sacrumul Muladharei (balaurul e tintuit astfel de Pamânt, elementul Muladharei). De altfel, Lovinescu, vorbind de sadirea semintei ca „imitatie a fulguratiei primordiale a Soarelui spiritual creator de lumi” , îl aminteste pe Sf. Gheorghe calare pe cal. Corespondentele cu cele aratate de noi nu lipsesc. Gheorghios (gr.) semnifica „lucrator al pamântului”. „Apollo omorând pe Python, fiul mâlului, prin sadirea unui pom determina un ax vertical pe întinderea Gaiei, facând sa rasara la suprafata un punct pe un plan de existenta, care printr-o amplificare vibratorie va face sa treaca o latenta de la potenta la act” (ibid., p.87). Or, stim ca energia Kundalini e de natura vibratorie. Amplificarea ce transforma latenta în potenta, duce la Realizarea Sinelui, la trezirea constiintei vibratorii.

Privitor la simbolica sarpelui, Lovinescu (Interpretarea…, p.142-170) analizeaza balada populara Mistricean, pe marginea careia face urmatoarele comentarii (observatiile noastre, între acolade ): „Sarpele e fiinta principala din balada româneasca pe care o studiem”. Comparându-l cu „Axis Mundi, verticala care strabate si uneste toate lumile prin centrul lor”; arata ca este calea necesara prin care Dumnezeu se coboara în lumea noastra pogorârea lui Kundalini în fat… Tot pe acelasi drum se înalta la ceruri ascensiunea lui Kundalini prin Sushumna. Dar aceasta coborâre este sacrificiala nu coborârea, ci ascensiunea, caci în Yoga clasica ea presupune asceza, punctul de impact al verticalei cu orizontala… caverna de metamorfoze osul sacru, pentru ca în el Divinul se conditioneaza fara limitari Kundalini”. Alte interpretari ale autorului fiind eronate, le vom trece cu vederea.

Balada debuteaza prin cuvintele:

„Departe, vere, departe,/ Nici departe, nici aproape.
În buricul pamântului,/ În mormântul Domnului,
La casele Leului,/ La curtile zmeului”

În cele de mai sus, Lovinescu vede „Buricul Pamântului… Omphalos, la care ajungi, spun sufitii, la fi-l bari wa la fi-l babri, nici pe uscat, nici pe apa, ci pe cararea subtire, ca un fir de paianjen, care serpuieste între ele”. Credem ca este o aluzie la o cunoastere esoterica, în fapt, cunoasterea despre Kundalini, aflata în osul sacru din noi, deasupra Muladharei (Pamânt) si dedesubtul Nabhi (Apa), pe cararea îngusta a Sushumnei, nici departe, caci este chiar în noi, nici aproape, fiind inaccesibila omului de rând. Amintim ca sufismul reprezinta un curent esoteric islamic. „Mormântul Domnului”; este aici crucea, cu un simbolism dublu: Arborele Vietii, dar si Agya chakra, etapa penultima în ascensiunea lui Kundalini catre destinatia finala Sahasrara. Casele Leului si curtile zmeului sunt, desigur, denumirile altor chakre: sa ne reamintim ca leul e vehicului zeitei Durga, ce stapâneste, în conceptia yoghina, chakra Anahath; cât despre zmeu, ca entitate autohtona, e greu de precizat la ce se refera.

Mai încolo apar unele versuri cu semnificatie aparent bizara:br> „Pui de sarpe suga-mi-te,/ De sub talpa casei noastre” indicând, dupa parerea noastra, prezenta lui Kundalini în stare latenta (pui de sarpe) într-o pozitie bazala: Muladhara „suportul radacinii” (v. mai sus).

Partea din balada ce urmeaza e caracterizata de Lovinescu astfel: „Operatia este yoghina si strâns legata de tehnicile desteptarii lui Kundalini”:

„Sarpele dac-auzea/ El era ca undreaua,/ Cu Mistricean ca crestea.
Savai, Mistricean de un an/ Si sarpele de un an!
Savai, Mistricean de doi ani/ Si sarpele tot de doi ani!
Savai, Mistricean de trei ani/ Si sarpele tot de trei ani!
Si crescura pâna la zece/ Si de zece nu mai trece!”

„Pentru ca e numarul indefinitatii matematice”, comenteaza Lovinescu. Surprinzator, caci în alt loc (p.159) el remarcase: „de altminteri zece este reductibil la sapte în arborele sefirotic”. Intr-adevar, aici este vorba de o „crestere”, adica de ridicarea sarpelui Kundalini, treptat, prin cele sapte chakre. Dupa cum am aratat mai sus, anii reprezinta parcurgerea succesiva a traseului subtil.

„Sarpele-n coada de lungea,/ Si-n capatâna se marea
Iar trupul, mare se facea,/ Aproape cât butea!
Zau, mi te apuca groaza!/ Loc sub talpa nu-mi avea!
De la zece ani pleca,/ De sub talpa esea
Casa trei zile urla!/ El, mare, unde-mi mergea?
În buricul pamântului,/ La mijlocul câmpului,
Pe cel drum cam parasit,/ Cu negara acoperit/ Cu troscot verde învelit
În buricul pamântului/ În inima câmpului.
El aici se-ncolacea/ Pe Mistricean astepta…
C-al lui era daruit/ De când era copil mic”.

Odata iesit de sub talpa (sacrumul Muladharei) sarpele Kundalini rascoleste cele trei canale, de fapt întregul sistem (casa trei zile urla), dar destinatia finala este Sahasrara, numita aici „inima câmpului” (într-adevar, chakra inimii se proiecteaza exact în centrul Sahasrarei). Aici, Mistricean (Sinele, sau Atman) e asteptat de sarpe (Kundalini) având loc o unio mystica a celor doua entitati (atingerea starii de unire = Yoga, în sanskrita). Balada dezvaluie faptul ca realizarea Sinelui (Yoga, trezirea lui Kundalini si unirea cu Sinele) constituie predestinarea oricarei fiinte umane, de la nastere (al lui era daruit de când era copil mic). Drumul cel parasit, napadit de buruieni, este Sushumna care strabate chakrele impure ale fiintei umane nerealizate (v. mai sus Povestea viei).

„Sarpele se-ncolacea/ Dupa Mistricean sa lua/ Sapte hotare-l gonea”
reprezinta, de asemenea, descrierea parcurgerii de catre Kundalini a celor sapte chakre.

Balada descrie cum sarpele
„Pe Mistricean îmbuca/ De la talpi ca mi-l lua”
„adica de jos în sus, în sensul în care parcurge Kundalini desteptata organismul uman” observa, pe buna dreptate, Lovinescu.

Parcurgerea de catre sarpele Kundalini a celor sapte chakre e redata metaforic si în mitul sarpelui urias care pazea „portile de fier” ale Dunarii. Portile sunt, desigur, chakrele, iar Dunarea e fluviul sfânt al energiei Kundalini si, totodata axa acesteia, Sushumna Nadi (în sanskrita „nadi” este râu, fluviu). Sarpele va fi taiat în sapte bucati, câte una în alta localitate (metafora a parcurgerii etapizate a celor sapte centre subtile). Lovinescu face apropierea de trezirea lui Kundalini pe care (nu stim de ce) o considera malefica. Totodata realizeaza existenta geografiei sacre legate de prezenta chakrelor si canalelor planetare, posibil a fi activate prin interventia directa a Marilor Incarnari: „Pamântul e un organism spiritual, subtil si corporal. El are linii de forta, noduri de putere care trebuiau dezlegate, canalizate, sublimate, resorbite (si nu distruse desigur), operatiuni supreme între toate rezervate Zeilor sau reprezentantilor lor” (Dacia…, p.44). „Aceste localizari terestre, desi inaccesibile, nu sunt decât niste oglindiri în lumea noastra ale unor prototipuri ceresti” (Interpretarea…, p.110). Ceea ce este în deplina concordanta cu conceptia hinduista care admite ca Virata, Fiinta Cosmica se reflecta la nivelul microcosmic (Pamânt, fiinta umana). De altfel, Lovinescu amintea în aceeasi lucrare (p.15) de „inima Lumii” si de „corpul Adamului Cosmic”, fiind de acord cu ipoteza ca „era în adevar în antichitate, ceea ce s-ar putea numi o geografie sacra, sacerdotala… Timeu al lui Platon pare sa contina, sub o forma voalata, unele aluzii la stiinta despre care este vorba” (ibid., p.201).
  

ALEGORIA FOCULUI
foc 



În Povestea viei, am vazut ca lotusul Sahasrarei e asemanat cu Ulciorul bucuriei care statea „în mijlocul nestematelor… si din el se raspândeau în toate partile raze” (Intrepretarea…, p.123). Petalele lotusului din acest centru sunt, într-adevar, reprezentate ca niste raze de toate culorile, pornind din Brahmarandra. Descrierea sugereaza „focurile” nestematelor.

Lovinescu (ibid., p.128-130) trimite la o serie de detalii semnificative din cartea lui D.A. Vasiliu (Focul Viu, Studii de folclor, Bucuresti, Ed.Casa Scoalelor 1943) pe care îl considera amintirea Rugului Arzator vazut de Moise pe Muntele Horeb. La fel, mentioneaza raspunsuri date unor culegatori de folclor: „Focul e fata lui Dumnezeu” (Vasiliu, p.109); „Focul tine cerul” (Elena Niculita-Voronca, Datinile si credintele poporului român adunate si asezate în ordine mitologica, vol. I, part. IV-V, p.120), apreciind ca „afirmatie care întrece în splendoare pe celelalte”: „Vazduhul pe care coboara pasarea e foc”. Dincolo de splendoarea pe care o remarca autorul, noi vedem aici identificarea cunoscuta (a doua simboluri ale lui Kundalini: Duhul Sfânt ca pasare si focul) pe care o regasim la descrierea pogorârii Duhului Sfânt ca limbi de foc asupra apostolilor si a Fecioarei Maria, în ziua de Rusalii.

Multe din reprezentarile artistice ale unor zeitati din vechime, le arata purtând coarne, ca simbol al puterii. Aratam ca este vorba de puterea conferita de energia Kundalini. Astfel, pe un sigiliu descoperit la Mohenjo-daro, datând din mileniul al treilea, se observa un personaj asezat în clasica postura yoghina a lotusului; din cap ies trei fascicule de raze: cel central vertical, cele laterale curbate ca niste coarne. Numeroase zeitati din Mesopotamia poarta „coarne”. La fel e prezentat Moise în nemuritoarea sculptura a lui Michelangelo. Este, de fapt, reprezentarea emanatiei unor raze luminoase (manifestari cunoscute ale energiei Kundalini – v. serialul despre Yoga si crestinism). Confirmarea acestei identitati o aflam într-o colinda (Monica Bratulescu, La luncile soarelui, antologie a colindelor laice, Ed. pentru literatura, Bucuresti 1964; apud Interpretarea…, p.182, nota 11) unde putem întâlni versurile:

„Manule, Manule
Nu ma sageta/ Nici nu m-alunga/ Ca eu ti-oi lua
Cele doua coarne/ Cele doua raze”.

ALEGORIA APEI VII

Locul sacru unde locuia Zalmoxis, era muntele (sau pestera) „socotit sfânt si asa îl si numesc. Numele lui este Kogainon, la fel ca al râului care curge pe lânga el” (Strabon, Geografia VII, 3.5).

Desi exista mai multe ipoteze asupra localizarii muntelui Kogaion (I.I. Russu, loc. cit.) se pare ca majoritatea înclina sa-l identifice cu vârful Omu.

Lovinescu a observat si el analogia între numele muntelui (vârfului) si cel al silabei sacre OM a hiduismului, facând legatura si cu Omólois, numele sub care Saturn era adorat de Thessalieni. „Chiar pe vârful Omului (la 2550 m), este un omphalos urias de zece metri înaltime si douazeci latime. Este Geticus Polus, numit de popor „Osia Lumii” si „Buricul Pamântului”. În plus, Muntele Om este traversat de o grota imensa care e una din cele mai mari din lume, în sensul ca nu i s-a dat înca de capat. A fost explorata pe vreo douazeci de kilometri si atât” (Dacia…, p.35).

Lovinescu semnaleaza, în legendele românesti, o populatie misterioasa (Blajini, Rohmani, Rahmani, Rucmani): „Sunt Blajini, sunt Sfinti. Locuiesc la capatul Lumii, aproape de Apa Sâmbetei; toti sunt sihastri; toti sunt preoti; tara lor se numeste Macarele (macáron nesoi, Insulele Preafericitilor). Portile Raiului sunt aproape… la Rohmani se gaseste Apa Vie si Apa Moarta. Poporul sarbatoreste si astazi „Pastele Blajinilor” (Dacia…, p.40). Numele de Rohmani/Rahmani (Lovinescu îl considera provenit de la Rama!) trimite la casta preoteasca a Brahmanilor („toti sunt preoti”). De altminteri, se stie ca sihastrii (isihastii) practicau Yoga (v. serialul „Yoga si crestinism”, din revista YOGA SPONTANA) Raiul este Sahasrara; portile sale alcatuiesc Agya chakra (v.mai sus). La capatul opus (capatul Lumii) se afla Muladhara. Apa Sâmbetei este Kundalini. Dupa cum am vazut mai sus, Apa Vie si Apa Moarta, reprezinta canalele laterale. Acesti initiati dobândisera, prin Yoga, beatitudinea, erau preafericiti.

Legenda relateaza despre un moldovean care i-a slujit unui Rohman timp de sapte ani (necesari deschiderii celor sapte chakre), în schimbul dezvaluirii secretului Apei de Foc (v. mai sus alegoria Focului).

Lovinescu face urmatoarea remarca (Interpretarea…, p.67): „Complementarismul si strânsa solidaritate dintre Arborele Vietii si Apa Vietii constituie una din temele cele mai raspândite în simbologia universala… Influentele ceresti se coboara de-a lungul Polului, al Axului vertical… pentru a se transforma, a se distribui la radacina copacului” (Mula adhara). În Cartea Facerii din Biblie, din Arborele Vietii din centrul Raiului izvorasc fluviile (în sanskrita „nadi”, canalele).

În Povestea viei (Interpretarea…, p.122-123) se descriu etapele realizarii Sinelui, iluminarea treptata a canalelor si chakrelor: „Dupa unsprezece crengi verzi, frunzele au început sa fie de arama stralucitoare… continua sa urce. De data asta frunzele erau de argint… Ajunsese la crengile de aur. Trecu de ele si se afla dintr-odata la crengi cu nestemate. În mijlocul nestematelor, statea Ulciorul Bucuriei… si din el se raspândeau în toate partile raze…Vazu curgând în acelasi timp Izvorul Bucuriei”. Preasfântul îi spuse ca el ar fi putut sa fie „omul care sa fi adus pe pamânt Ulciorul Bucuriei si Izvorul Vietii, ca sa fie dat oamenilor. Altcineva va face lucrul acesta”. Alegoria este evidenta: crengile cu nestemate sunt etapa ultima, Sahasrara. În centrul ei se afla Brahmarandra (Ulciorul Bucuriei), deschiderea prin care se revarsa Kundalini, apa vie, care confera bucuria, beatitudinea (Ananda, în sanskrita).

Dupa ce sunt depasite primele unsprezece crengi (verzi, deci obisnuite), are loc o transcendere, caci încep sa ni se dezvaluie elementele structurii subtile: frunzele de arama, de argint, de aur si de nestemate, culminând cu Ulciorul Bucuriei, în care noi vedem o trimitere clara la Potirul sfânt al Graalului din ciclul arthurian al legendelor Mesei Rotunde. Cele unsprezece crengi pot fi o referire la etapa actuala a ciclului, era Pestilor, cea de-a unsprezecea (a douasprezecea si ultima, fiind era Varsatorului simbolizata de Ulcior).

Lovinescu face o interesanta legatura între numele eroului din basm si cel al Sfântului Dumitru „izvorâtorul de mir”, deci cel ce revarsa „apa vie” a lui Kundalini (noi l-am numi Varsator, simbol al erei celei noi, deci al lui Kalki).

Sahaja Yoghinii stiu din proprie experienta ca dupa ce a primit Realizarea Sinelui, cel initiat poate la rândul sau ajuta la emanciparea altora, trezindu-le energia Kundalini, asa cum se descrie în Povestea gainusii de aur (ibid., p.106–107). Gheorghe „reusise sa realizeze în el însusi o purificare si o armonizare superioara starii lui anterioare”. El trece „de la starea contemplativa la aceea de legatura directa cu dumnezeirea”. Faptul ca Dumnezeu îi daduse dezlegare sa dea samânta din pom (al Vietii, deci sa raspândeasca stiinta secreta), la oameni atât buni cât si rai „ca sa se întinda în toata lumea”, reprezenta „o adevarata investire a lui Gheorghe cu calitatea de „guru”, adica de ajutor pentru purificarea altor spirite încarnate în oameni… Dupa ce si-a lucrat pamântul, adica si-a purificat spiritul (caci acesta este sensul ezoteric de „lucrator al pamântului” – Gheorghios, în greceste), i s-a dat sarcina de „semanator” cu toate implicatiile sale… Samânta din care sa creasca” arborele.
  

ALEGORIA SUFLULUI DIVIN

Din cele mai vechi timpuri, se stia ca trezirea energiei Kundalini se manifesta sub forma unui suflu. Pentru crestini este clasic exemplul zilei de Rusalii când Duhul Sfânt s-a manifestat ca un vânt puternic (Faptele Apostolilor 2.2). Atât Vechiul cât si Noul Testament contin numeroase referiri la acest suflu. De altfel, „duh” înseamna „suflare” fiind un cuvânt de provenienta slavona (spiritus, în latina; pneuma, în greaca). Cei care practica Sahaja Yoga (Yoga Spontana) resimt o briza (adiere) racoroasa iesind din fontanela si din centrul palmelor. Referitor la aceasta forma sub care este perceputa energia spirituala, Strabon consemna: „În scurt timp, Deceneu însusi a fost socotit patruns de suflul divin, la fel cum am spus când am vorbit despre Zalmoxis” (Geografia VII 3.11; trad. Adelina Piatkovski si Felicia Vant-Stef). În balada Miorita, eroul cere sa i se puna la cap trei fluiere, din trei materiale diferite, care simbolizeaza suflul (vântul) ce anima cele trei canale (care se intersecteaza în cap, la nivelul chakrei Agya):

„Iar la cap sa-mi pui
Fluieras de fag,/ Mult zice cu drag;
Fluieras de os,/ Mult zice duios;
Fluieras de soc/ Mult zice cu foc!
Vântul când a bate,/ Prin ele-a razbate”.

Putem considera ca fagul si socul reprezinta canalele laterale: pe cel stâng, latura emotiva (cel ce zice cu drag) si pe cel drept, solar, al actiunii (cel ce zice cu foc). Fluierul de os este, evident, coloana vertebrala, osoasa, al carei gol interior contine maduva.

https://www.evolutiespirituala.ro/radacini-spirituale-zamolxe-si-dacia/?feed_id=94278&_unique_id=656f2b405e049