martisor122 1

Istoria si Traditia Martisorului

1 Martie
-Simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi, vechiul se reînnoieste, iar tradițiile, obiceiurile si datinile vechi de mii de ani sunt readuse in centrul atentiei.

Prima luna a calendarului roman si a treia a celui iulian si gregorian , este dedicata lui Mars zeul razboiului. Denumirile zonale ale lunii—Mart; Martisor; Martiu—pastreaza radacina lingvistica a cuvintului originar sau exprima trezirea la viata a naturii inconjuratoare si incoltirea semintei semanate.

La vechii traci, aceleaşi atribute le avea zeul Marsyas-Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul său fiind legat de glia maternă şi de vegetaţie. Lui îi erau consacrate sărbătorile primăverii, ale florilor şi fecundităţii naturii.

Prima zi a lunii aduce in atentie simbolul atat de cunoscut al Martisorului.
Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa atât la români cât şi la bulgari (sub numele de Marteniţa) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii şi slavizării la ultimii, deşi legendele populare îi dau alte origini.

In mitologia modernă a bulgarilor mărţişorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva.

Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărţişorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb şi roşu erau purtate la gât.

Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie, şi era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primilor cocori şi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţişorul şi-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caş. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

In mod traditional, Martisorul se prinde in piept sau la mana inainte de rasaritul soarelui, in zorii zilei. Purtat la incheietura mainii sau in piept, snurul din firicele de mătase în alb si rosu capata semnificatii aparte. Albul semnifica masculinitatea, ratiunea si sobrul, iar rosul simbolizeaza feminitatea, senzualitatea, iubirea, bucuria de a trai.

Totodata,martie ne readuce in atentie numele Dochiei,nume de care se leaga o multitudine de legende.

DOCHIA Dupa nume, este un personaj crestin, Sfanta Eudochia samariteana care s-a nascut in cetatea Iliopolei din Liban si a trait in vremea imparatului Traian. A fost un personaj real, o femeie frumoasa si bogata care si-a trait tineretea in desfrau. Spre batranete se pocaieste, este botezata de episcopul Theodot, isi imparte averea agonisita la saraci, se retrage la o manastire undea facut numeroase minuni. Biserica o sanctifica, o trece printre sfinti, Sfanta sau Mucenica Eudochia, si ii rezerva in calendar ziua de 1 martie. Intrucat slujitorii cultului crestin i-au suprapus ziua de celebrare peste Anul Nou agrar, cand moare si renaste simbolic divinitatea adorata, oamenii i-au adoptat numele dar iI-au pus in spate trasaturile divinitatii uzurpate ajunsa la virsta senectutii si a mortii. DOCHIA BABA 2
Astfel, Dochia, personaj crestin marunt, cu merite indoielnice pentru calitatea ei de sfanta, devine, in spatiul carpato danubiano pontic, o divinitate agrara, bine evidentiat de sensul grecesc al numelui ei, Binevoitoarea. Legendele Dochiei ne introduc in lumea satului romanesc. Nelipsite tensiuni dintre soacra si nora, atat de bine reprezentate de cantecul epic, sunt ingenios valorificate pentru redarea metaforica a opozitiei dintre Anul Vechi care moare si Anul Nou care naste, dintre iarna si vara, frig si caldura, sterilitate si fertilitate. Baba Dochia, personificare a Anului Vechi, vrea sa-si oile la pasunea montana in plina iarna, sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie. Ca sa se convinga ca a venit vara, isi trimite nora, deci sotia lui Dragobete, in padure sa-i aduca fragi copti. Nevasta, ajutata de Dumnezeu, travestit in mos, gaseste fragi copti pe care ii aduce soacrei intr-o ulcica.
In alte variante Dochia care nurorii sale sa mearga la rau, in luna februarie sa spele lana neagra, a oilor pana o va face alba si lana alba pana o va face negra. Vazand fragii copti, Dochia crede ca a venit vara si incepe pregatirea turmei de oi, in alte variante de capre, pentru a urca la munte. Nu ia in seama sfaturile celorlalti ciobani, nu se sperie de razbunare zeului Mare caruia ii atribuie cuvinte jignitore. Isi pune totusi noua cojoace in spate, in variantele moldovenesti si bucovinene douasprezece, si porneste urcusul insotita uneori de fiul sau, Dragobete. Dar, cum incepe urcusul, porneste o ploaie mocaneasca care nu a stat noua zile si noua nopti. Ingreunindu-i-se cojoacele in spate, le dezbraca rand pe rand, cate unul pe zi, pana ramane in ie sau camasa.

In alte legende Dochia isi dezbraca cojoacele nu din cauza ploii, ci a unei calduri toride. Dupa unele legende, in drum spre pasune ar fi tors din furca tinuta in brau firul Martisorului. In ziua a noua sau a douasprezecea, reductie simbolica a lungimii anului de 12 luni, Dochia moare inpreuna cu turma din cauza unui ger napraznic. Trupurile lor, transformate in stana de piatra, substanta primordiala a vietii pe Tera, sunt identificte de localnici in mai multe tinuturi carpatice: Ceahlau, Vama Buzaului, Caraiman, Izvorul Raului Doamnei, Semenic si altele. DOCHIA – stanca

Conform unor legende, Marte suparat ca i s-a nescotit puterea, imprumuta cateva zile friguroase de la fratele sau mai mic, Februarie, pentru a o rapune pe Dochia, inghetind-o de vie. Dar, moartea Babei Dochia la 9 martie, Macinicii, in ziua echinoctiului de primavara (stil vechi), inseamna renasterea ei, a pruncului Dochia. Peste trei luni, la solstitiu de vara, cand lanurile de grau sunt in parg, devine zeita fecioara, numita Sanziana in Transilvania, Banat, Oltenia, Bucovina si Dragaica in Muntenia, Dobrogea, Moldova, peste alte trei, la echinoctiul de toamna, zeita muma, Maica Precesta, si, in sfarsit, spre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara zeita baba.

De-a lungul veacului ei divin de 365 de zile, natura, mediul inconjurator naste, intinereste, se maturizeaza, imbatraneste si moare. Divinitatile feminine ale Panteonului romanesc se grupeaza, in raport de metamorfozele Marii Zeite neolitice, uzurpata de Dochia, in trei generatii de zeite feciore( Florile, Sanzienele, Dragaicele, Lazaritele, Ielele etc.), intre echinoctiul de primavara si soltitiul de vara, zeite mame (Maica Precesta, Maica Domnului, Muma Padurii, Muma Caloianului, Muma Dracului etc.), dupa soltitiul de vara si zeite batrane(Sf. Vineri, Sf. Varvara, Dochia), in preajma soltitiului de iarna si a echinoctului de primavara.

Martisorul e funia zilelor, saptamanilor si lunilor anului adunate intr-un snur bicolor, simbolizand iarna si vara, facuta cadou la 1 martie, Ziua Dochiei si stravechi inceput de An Agrar.

Martrisorul, generalizat astazi la sate si orase este confectionat din doua fire colorate alb si rosu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta agatat in piept una sau mai multe zile.

La sfarsitul secolului al XIX-lea martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui.

Martisorul, de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana, uneori prins in piept sau la gat. El era scos, in raport de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (Macinici, Florii, Paste, Arminden) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi (maces, porumbar, trandafir, paducel, visin,zarzar, cires etc.) si agatat pe ramurile inflorite.

Se credea ca purtatorii Martisorului nu vor fi parliti de Soare in timpul verii, ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi. Dupa unele informati Martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba sau albastra, si facut cadou in ziua din luna martie, perioada a echinoctiului de primavara, cand aparea pe cer Luna Noua.

Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29 februarie.

Sarbatorile cu ajun si calculul timpului in raport cu o anumita faza a Lunii sunt caracteristice calendarelor lunare care au precedat, atat la daci cat si la romani, actualele calendare solar-lunare.

Obiceiul Martisorului este o secventa dintr-un scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara, la moartea si nasterea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul Martisorului, de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.

Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic.

Intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, zeita materna, lunara si echinoctiala, se poate afirma cu certitudine autohtonia si vechimea multimilenara a obiceiului. De la romani si aromani obiceiul Martisorului a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei. Obiceiul a fost atestat in toate teritoriile locuite de romani si aromani. In unele zone etnofolclorice (Transilvania, Banat, Maramures, centrul Munteniei, vestul Olteniei, sudul Dobrogei) luna echinoctiului de primavara si a Anului Nou Agrar se numeste Martisor.

Exista insa si alte legende sau mituri,care nu sunt legate de Dochia.Iata una dintre ele:

Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă, a fost răpită de un zmeu, motiv pentru care întreaga lume a căzut în mâhnire. Un tânăr curajos a învins creatura şi a eliberat lumina. Rănit în lupta cu zmeul, tânărul şi-a pierdut viaţa pentru Soare.
În locul unde a căzut au răsărit ghiocei, iar de atunci lumea îi cinsteşte memoria dăruind şnurul din două culori: albă, precum ghiocelul şi roşie, simbolizând sacrificiul tânărului.

Folcloristul Simion Florea Marian spunea: „Mărţişorul nu se poartă ca o jucărie sau ca o podoabă, el se poartă ca un lucru sfânt. Cine voieşte ca Mărţişorul să aibă efectul dorit, acela trebuie să-l poarte cu demnitate”. În trecut, fetele chiar trebuiau să nu se lase seduse de flăcăi cât timp purtau Mărţişorul.”
„Banul alb este simbolul Soarelui primăverii, pe care toate popoarele lumii şi-l închipuie alb, cu cai albi, cu haine albe, cu arme albe, pentru că albul este biruitor. Mărţişorul se leagă ori înainte de răsărirea Soarelui sau mai bine deopotrivă cu aceasta, şi scopul lui este să aduci o jertfă Soarelui, purtându-i cu tine chipul, cam cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Christos în sân. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor şi-ţi dă ce-i stă în putinţă”, sublinia George Coşbuc în studiile sale. https://www.evolutiespirituala.ro/istoria-si-traditia-martisorului/?feed_id=62687&_unique_id=6494a1c03e897

craciun iisus 1

SĂRBĂTOAREA DE IARNĂ – NASTEREA LUI IISUS

 

          În ce anotimp S-a născut Cristos? Saturnalia – cadouri, pomi de Crăciun şi alte obiceiuri. Ziua lui Ioan Botezătorul. Ziua Înălţării la cer a Mariei. Ziua întâmpinării Domnului. Cum au fost adoptate, rebotezate şi creştinizate unele zile păgâne.

nasterea_lui_isus

          CRĂCIUNUL – 25 DECEMBRIE – este ziua desemnată în calendarele noastre ca ziua naşterii lui Cristos. Dar este aceasta cu adevărat ziua în care S-a născut El? Au obiceiurile de astăzi din acest anotimp o origine creştină? Sau Crăciunul este un alt exemplu de amestec între păgânism şi creştinism?

O privire aruncată asupra cuvântului „Christmas” („Crăciun” în engleză) indică faptul că este un amestec. Deşi include Numele lui Cristos („Christ”), menţionează şi „liturghia” („Mass”). Dacă luăm în considerare toate ceremoniile perfecţionate, rugăciunile pentru cei morţi, ritualurile transsubstanţierii şi complicatele ritualuri ale liturghiei romano-catolice, poate oare cineva să facă cu adevărat legătura între acestea şi Isus din Evanghelii? Dacă privim chestiunea din această perspectivă, cuvântul „Christ-mass” este o contradicţie în sine.

Cât priveşte adevărata dată a naşterii lui Cristos, ziua de 25 decembrie trebuie pusă sub semnul întrebării. Când S-a născut Isus, „în acelaşi ţinut erau nişte păstori care stăteau pe câmp, păzindu-şi turma în timpul nopţii” (Lc.2:8). Păstorii din Palestina nu stăteau pe câmp în miezul iernii! Adam Clarke a scris: „Deoarece aceşti păstori încă nu-şi duseseră acasă turmele, se poate presupune că luna octombrie încă nu începuse şi că, prin urmare, Domnul nostru nu S-a născut în 25 decembrie, când turmele nu mai stăteau afară pe câmp. Tocmai din acest motiv ar trebui să se renunţe la decembrie ca lună de naştere a lui Isus”.

Cu toate că Biblia nu ne spune în mod expres data naşterii lui Isus, sunt indicii că a fost probabil în toamna acelui an. Ştim că Isus a fost crucificat primăvara, în timpul Paştelui (Io.18:39). Socotind că lucrarea Sa a ţinut trei ani şi jumătate, lucrul acesta ar plasa începutul lucrării Sale toamna. Pe atunci, El avea cam treizeci de ani (Lc.3:23), vârsta recunoscuta pentru ca un bărbat să poată deveni oficial preot sub Vechiul Testament (cf. Num.4:3). Dacă El a împlinit treizeci de ani toamna, atunci naşterea Lui a avut loc toamna, în urmă cu treizeci de ani.

Pe vremea naşterii lui Isus, Iosif şi Maria plecaseră la Betleem să se înscrie. Nu există nici un document care să indice că înscrierea s-a făcut în miezul iernii. Un timp mai logic al anului ar fi fost toamna, la sfârşitul secerişului. Dacă aşa au stat lucrurile, la Ierusalim ar fi avut loc sărbătoarea corturilor, fapt care ar explica de ce s-a dus Maria împreună cu Iosif (cf. Lc.2:41). Aceasta ar explica şi de ce nici chiar la Betleem „nu era cameră în han” (Lc.2:7). Potrivit lui Josefus, Ierusalimul era în mod normal un oraş de 120.000 locuitori, dar în timpul sărbătorilor, câteodată se adunau până la două milioane de evrei. Mulţimi atât de mari nu numai că umpleau Ierusalimul, dar şi localităţile din jur, inclusiv Betleemul, care se află la numai opt kilometri spre sud. Dacă Maria şi Iosif făceau călătoria atât ca să participe la această sărbătoare, cât şi ca să se înscrie, aceasta ar plasa naşterea lui Isus toamna.

Nu este esenţial să ştim data exactă în care S-a născut Cristos – principalul fapt fiind, desigur, acela că S-a născut! Luând parte la Cina Domnului, primii creştini au comemorat moartea lui Cristos (l. Cor.11:26), dar nu avem nici o mărturie a vreunei datini speciale legată de naşterea Sa. The Catholic Encyclopedia spune: „Crăciunul nu s-a numărat printre cele mai timpurii sărbători ale Bisericii. Irineu şi Tertulian îl omit din lista lor de sărbători”.

Mai târziu, când bisericile din diferite locuri au început să sărbătorească naşterea lui Cristos, au fost mari diferenţe de opinii în ce priveşte data corectă. Biserica romano-catolică n-a început să sărbătorească ziua de 25 decembrie decât în ultima parte a secolului 4. Totuşi, în secolul 5, după cum subliniază The Encyclopedia Americana, s-a dat ordin ca naşterea lui Cristos să fie pentru totdeauna sărbătorită în această dată, chiar dacă ea era ziua vechii sărbători romane a naşterii lui Sol, unul din numele zeului-soare”.

sol_invictus mitra

Frazer spune: „Cea mai mare sectă religioasă păgână care a stimulat celebrarea zilei de 25 decembrie ca sărbătoare în întreaga lume romană şi greacă a fost închinarea păgână adusă soarelui – mitraismul. Această sărbătoare de iarnă a fost numită, Naşterea’ –Naşterea soarelui‘”. Oare această sărbătoare păgână a fost responsabilă pentru alegerea de către biserica romano-catolică a zilei de 25 decembrie? Vom lăsa să răspundă The Catholic Encyclopedia. „Binecunoscuta sărbătoare în cinstea soarelui, Natalis Invicti (Naşterea Neînvinsului Soare) serbată în 25 decembrie, poartă în esenţă responsabilitatea pentru data sărbătorii noastre din luna decembrie”! Mitraismul isi are originile in Zoroastranism, al carui zeu solar era Ahura Mazda.

Pe măsură ce obiceiurile păgâne referitoare la închinarea adusă soarelui erau „creştinizate”, este de înţeles că urma să rezulte confuzie. Unii credeau că Isus era Sol, zeul-soare! „Tertulian trebuia să declare că Sol nu era Dumnezeul creştinilor; Augustin a denunţat identificarea eretică a lui Cristos cu Sol. Papa Leo I a mustrat aspru dăinuirea închinării adusă soarelui, deoarece nişte creştini, stând chiar în pragul bazilicii apostolilor, i-au întors acestuia spatele pentru a se închina soarelui care răsărea”.

Sărbătorile de iarnă erau foarte populare în antichitate. „În Roma şi în Grecia păgână, pe vremea barbarilor teutoni, în vremurile străvechi ale civilizaţiei egiptene antice, în stadiul de început al dezvoltării popoarelor din est şi vest, din nord şi sud, perioada solstiţiului de iarnă a fost totdeauna o perioadă de bucurie şi sărbătoare”. Pentru că acest anotimp era atât de iubit, biserica romano-catolică l-a adoptat ca timp al naşterii lui Cristos.

Câteva din obiceiurile de Crăciun din zilele de azi au fost influenţate de Saturnalia romană. „Este cunoscut de toţi”, spune un scriitor, „că mare parte din lucrurile pe care le asociem cu sezonul Crăciunului – sărbători, oferirea de cadouri şi sentimentul general de bunăstare – nu este altceva decât moştenirea lăsată de sărbătoarea romană de iarnă a Saturnaliei. rămăşiţe din păgânism”.

Tertulian a menţionat că practica schimbului de cadouri a fost o parte a Saturnaliei. Nu-i nimic rău, desigur, în a oferi cadouri. Israeliţii îşi ofereau cadouri unul altuia în timpul sărbătorilor – chiar şi în sărbătorile ţinute doar ca un simplu obicei (Est.9:22). Iisus a primit cadouri de la Magi..care erau Zoroastrieni.

    Pomul de Crăciun, aşa cum îl ştim noi, datează doar de câteva secole, deşi ideile privitoare la pomii sacri sunt foarte vechi. O veche legendă babiloniană spune despre un pom permanent verde, care a crescut dintr-un trunchi de copac mort. Vechiul trunchi îl simboliza pe Nimrod cel mort, noul pom permanent verde simboliza faptul că Nimrod a revenit la viaţă în persoana lui Tamuz!

duizi pomul vietii

 

Printre druizi, sacru era stejarul, printre egipteni era palmierul, la Roma era bradul, împodobit cu boabe roşii în timpul Saturnaliei! Se credea că zeul scandinav, Odin, dă daruri deosebite în timpul sărbătorilor de Crăciun celor care se apropiau de bradul lui sacru.” În cel puţin zece referinţe biblice, pomul verde este asociat cu doctrinele altor religii (l. Re.14:23, etc.). Deoarece toţi pomii sunt verzi cel puţin o parte a anului, menţiunea specială de „verde” se referă probabil la pomii permanent verzi.

In multe din scrierile apocrife Iisus le vorbeste apropiatilor sai despre cei 3 pomi ai vietii, aflati pe trepte diferite de evolutie spirituala si Ceruri. El chiar face o prezentare destul de detaliata a acestor Ceruri si a diferitelor functii ale spiritelor ce pazesc acesti pomi vesnic verzi.

„Împodobirea bradului”, de Ludwig Richter (1803).

Luând în considerare toate aceste lucruri, este interesant să comparăm o afirmaţie făcută de Ieremia cu obiceiul de astăzi al împodobirii unui pom în perioada Crăciunului. „Obiceiurile oamenilor sunt deşarte: căci unul taie un copac în pădure, lucrarea mâinilor unui meşter cu toporul. Ei îl acoperă cu argint şi cu aur, îl înţepenesc cu cuie şi ciocane ca să nu se mişte. Ei stau drept ca palmierul, dar nu vorbesc” (Ier.19:3,4).

Oamenii din vremea lui Ieremia, după cum arată contextul, făceau de fapt un idol dintr-un pom, cuvântul „meşter” fiind nu doar un simplu tăietor de lemne, ci unul care dăltuia idoli (Is.40:19,20; Os.8:4-6). Cuvântul „topor” se referă aici concret la o unealtă de sculptură. Citând acest pasaj din Ieremia, nu vrem să tragem concluzia că cei care pun astăzi pomi de Crăciun în casele sau bisericile lor se închină acestor pomi. Totuşi, asemenea obiceiuri ne furnizează exemple vii ale modului în care s-au făcut amestecurile.

  Se recunoaşte în general că ziua de 25 decembrie nu a fost data reală la care S-a născut Isus şi că multe din obiceiurile de Crăciun din ziua de azi derivă din origini precreştine.

În secolul 6, misionarii catolici au fost trimişi în partea de nord a Europei să-i adune pe păgâni în ţarcul roman. Au descoperit că data de 24 iunie era o zi foarte iubită printre aceşti oameni. Ei au încercat să „creştinizeze” această zi, dar cum? La acea dată, ziua de 25 decembrie fusese adoptată ca zi de naştere a lui Cristos. Deoarece ziua de 24 iunie era cu aproximativ şase luni înaintea zilei de 25 decembrie, de ce să nu numească această zi ziua de naştere a lui Ioan Botezătorul! Ioan s-a născut, reamintim, cu şase luni înaintea lui Isus (Lc.l:26,36). Astfel, ziua de 24 iunie este cunoscută în calendarul papal ca ziua Sf. Ioan!

druizi

  În Britania, înaintea pătrunderii creştinismului, ziua de 24 iunie era serbată de druizi cu vâlvătăi de focuri. Herodot, Wilkinson, Layard şi alţi istorici vorbesc despre aceste focuri ceremoniale în diferite ţări. Când ziua de 24 iunie a devenit ziua Sf. Ioan, au fost adoptate şi focurile sacre şi au devenit „focurile Sf. Ioan”! Acestea sunt menţionate ca atare în The Catholic Encyclopedia. „Am văzut oameni care fugeau şi săreau prin focurile Sf. Ioan în Irlanda”, spune un scriitor din secolul trecut, „. mândri că trec prin foc nepârliţi. crezând că sunt binecuvântaţi într-un mod deosebit prin această ceremonie”. Se pare că astfel de ritualuri îl onorează mai curând pe Moloh decât pe Ioan Botezătorul!

Ziua de 24 iunie era considerată ca fiind consacrată zeului-peşte antic Oannes, un nume după care era cunoscut Nimrod. Într-un articol despre Nimrod, Fausset spune: „Oannes, zeul-peşte, care a civilizat Babilonul, s-a ridicat din marea Roşie.” În limbajul latin din biserica romano-catolică, Ioan era numit JOANNES. Observaţi cât de asemănător este acesta cu OANNES! Asemenea similarităţi au ajutat la promovarea cu mai mare uşurinţă a amestecului păgânismului cu creştinismul.

O zi, care în vremurile păgâne era considerată ca fiind consacrată lui Isis sau Dianei (Artemis/Cybele din Ephesus), 15 august, a fost pur şi simplu redenumită ca ziua „Adormirii Maicii Domnului” şi până în vremea noastră este foarte respectată.”

 

O altă zi adoptată din păgânism, probabil pentru a o onora pe Maria, se numeşte „Intrarea Maicii Domnului în biserică” sau „Purificarea Binecuvântatei Fecioare” şi este serbată în 2 februarie. În legea mozaică, după naşterea unui copil de parte bărbătească, mama era considerată necurată timp de patruzeci de zile (Lev.12). „Şi când s-au împlinit zilele purificării ei după Legea lui Moise”, Iosif şi Maria L-au înfăţişat pe Copilaşul Isus în templu şi au adus jertfa prescrisă (Lc.2:22-24). Adoptând ziua de 25 decembrie ca zi de naştere a lui Isus, data de 2 februarie părea să se potrivească bine cu purificarea Mariei. Dar ce a avut aceasta de a face cu folosirea lumânărilor în această zi? În Roma păgână, această sărbătoare era ţinută prin ducerea unor torţe şi lumânări în onoarea lui Februa, după care este numită luna noastră februarie! Grecii ţineau sărbătoarea în onoarea zeiţei Demeter (lat. Ceres), mama Persephonei (lat. Proserpina), care îşi căuta fiica prin lumea subterană împreună cu participanţii la sărbătoare care purtau lumânări.” Putem vedea astfel cum adoptarea zilei de 2 februarie pentru a onora purificarea Mariei a fost influenţată de obiceiuri păgâne ce implicau lumânări, chiar până la a o numi „Candlemas” (în engleză, „candle” înseamnă lumânare – n.tr.). În această zi sunt binecuvântate toate lumânările care urmează să fie folosite în timpul anului în ritualurile catolice.

zeita demetra demeter

 

The Catholic Encyclopedia spune: „Nu e nevoie să trecem sub tăcere faptul că lumânările, ca şi tămâia şi apa sfinţită, au fost folosite în mod obişnuit în închinarea păgână şi în ritualurile făcute în interesul celor morţi”.

 

Autor: Ralph Woodrow https://www.evolutiespirituala.ro/sarbatoarea-de-iarna-nasterea-lui-iisus/?feed_id=62636&_unique_id=649469485d9df

claudia procula pontiu pilat iisus 2

Claudia Procula – sotia lui Pilat – Marturii istorice despre Iisus

 

Există numeroase scrieri nebiblice aparținând unor istorici, oameni politici și laici care confirmă existența lui Jesus Christus (numele latin al lui Isus Hristos).

Seria Pro Jesus a mărturiilor istorice despre existența, caracterul și influența lui Isus Hristos începe cu scrisoarea antică a soției lui Ponțiu Pilat, Claudia Procula, adresată prietenei ei, Fulvia Romelia. Conform datelor disponibile, originalul acestei scrisori se află în bibliotecile Vaticanului de unde, pe la 1643, a fost copiată și trimisă episcopului Dionisie al Constantinopolului.

 

„Claudia Procula,

Ție Fulvia Romelia,

Salutare!

O, tu a mea credincioasă tovarăşă, mă întrebi şi mă rogi a-ţi descrie evenimentele care s-au petrecut după ziua despărţirii noastre. Ştirile unora din ele au ajuns şi până la tine, însă taina în care sunt învăluite trezeşte în tine neliniştea şi voința de a şti starea mea. Dând atenţie apelului tău mă voi strădui să refac inelele lanţului de amintiri împrăştiate ale vieţii mele şi, dacă vei întâlni astfel de împrejurări, care ar uimi mintea ta, atunci adu-ţi aminte că Puterile Creatoare sunt nepătrunse şi înconjurate de întuneric pentru priceperea noastră neputincioasă şi muritoare, şi că este cu neputinţă pentru fiinţele muritoare de a schimba soarta vieţii lor.

Eu nu o să-ţi amintesc primele zile ale vieţuirii mele, care au zburat aşa repede în pace, în Narbona, sub paza şi grija părinţilor mei şi sub ocrotirea divină a prezenţei lor …

Tu ştii că odată cu sosirea celei de-a şaisprezecea primăveri a fecioriei mele, m-am unit prin legătură conjugală cu romanul Ponţiu, nepot al unei renumite familii, care ocupa pe atunci, în Italia, un post de guvernator… Imediat după ieşirea noastră din templu a trebuit să merg cu Ponţiu în provincia care i-a fost încredinţată.

Am plecat fără bucurie, dar nici cu o deplină îndoială, după soţul meu care, după anii săi, putea fi socotit ca tatăl meu. Eu v-am regretat mult… fiindcă locuinţa liniştită a părinţilor mei, fericitul cer al Narbonei, frumoasele monumente, gingaşele dumbrăvi ale patriei mele au rămas ceva sublim în sufletul meu. Eu vă salut, copleşită de dor, cu ochii plini de lacrimi!…

Primii ani ai vieţii mele conjugale au trecut liniştiţi. Cerul mi-a dăruit un fiu. El mi-a fost mai drag decât lumina zilei, am împărţit cu el ceasurile mele de îndeletniciri, de tristeţe, de bucurie.

Fiul meu era de numai cinci ani când Ponţiu, după mila Împăratului, a fost numit Procurator peste Iudeea. Atunci noi am plecat cu oamenii noştri reangajaţi ca servitori, pe un drum foarte greu de descris… Cu timpul, m-am îndrăgostit de acea provincie bogată şi fructiferă pe care soţul meu trebuia să o cârmuiască în numele Romei, stăpâna popoarelor. În Ierusalim de multe ori am fost înconjurată de aplauze şi cinste, dar totuşi am trăit în deplină singurătate şi izolată, din cauza mândriei şi dispreţului cu care evreii ne întâmpinau pe noi, “străinii” şi “păgânii” – după cum ei ne numeau pe noi. Ei susţineau că noi spurcăm cu prezenţa noastră pământul sfânt, pe care Dumnezeul lor l-a făgăduit strămoşilor lor. Eu mi-am petrecut deseori timpul plimbându-mă cu copilaşul meu prin pădurile mele liniştite, unde mistreţul se hrănea cu ramurile măslinilor, unde palmieri cu frunzele lor delicate, mai frumoase ca cele din Delosa, se ridicau deasupra portocalilor sălbatici care înfloreau, ori printre narvii fructiferi. Acolo, sub acea umbră răcoroasă, am cusut învelitori pentru altarele zeilor, sau citeam versurile lui Virgiliu care sunt foarte plăcute auzului şi tot atât de răcoritoare inimii.

Soţul meu, numai puţine momente îşi putea rezerva pentru mine. El era întunecat şi trist, pentru că oricât de tare era mâna lui, ea era totuşi prea slabă pentru a ţine în frâu acest popor care a fost mult timp independent şi pornit din fire către răscoală. Deşi am observat că sunt despărţiţi în mii de secte furtunoase, totuşi ei se unesc într-un singur punct: ura turbată contra romanilor.

Numai o singură familie din înalta clasă din Ierusalim îmi arătă o prietenie relativă. Aceasta era familia şefului sinagogii, iar eu am găsit o mare plăcere în vizitarea soţiei lui, Salomeea, un exemplu de bunătate şi blândeţe, şi îndeosebi în faptul că am făcut cunoştinţă cu fiica ei, ce avea vârsta de doisprezece ani, Semida cea iubită şi preafrumoasă, ca zarea Saronului care înfrumuseţează părul ei…

Câteodată ele îmi vorbeau despre Dumnezeul părinţilor lor şi îmi citeau pasaje din sfintele lor cărţi. Şi ce să-ţi spun, Fulvia, îmi amintesc despre cunoscutele cântări de laudă compuse de Solomon pentru Dumnezeul lui Iacob – acel singur Dumnezeu, veşnic şi nepătruns de obiceiurile şi proverbele cărora noi le dăm ascultare la altarele noastre numindu-le dumnezeieşti, Atotputernicul şi Milostivul, care uneşte în Sine bunătatea, curăţia şi mărirea. Amintindu-mi de glasul Semidei care răsuna ca sunetul de harfă când cânta sfântul imn Binefăcătorului şi Marelui Împărat al lui Israel, la rândul meu încercam să-l cânt la instrumentul meu, aşa de des folosit pe atunci. În singurătatea mea, lângă leagănul băiatului meu, mă aruncam în genunchi, Îl chemam de multe ori, chiar împotriva voinţei mele, rugam pe acel Dumnezeu, pentru smerenia şi liniştea inimii mele, îi supuneam soarta şi judecata mea mâinii Lui tari de fier, ca o roabă unui domnitor, şi să vezi minune! Eu totdeauna mă ridicam ajutată şi mângâiată.

După un timp oarecare, Semida se îmbolnăvi. Într-o dimineaţă, când m-am deşteptat, mi s-a spus că ea a murit în braţele mamei sale şi fără prea mare suferinţă. Cuprinsă de întristare, auzind această ştire, eu l-am luat pe copilaşul meu pentru a merge la ele, ca să o plâng împreună cu plângătoarele şi cu maica ei, Salomeea. Sosind în strada unde era casa lor, servitorii mei doar cu mare greutate au putut face drum prin mulţime, pentru mine şi însoţitoarele mele, pentru că plângâtoarele şi cântăreţele, împreună cu o imensă mulţime de oameni, se îngrămădiseră în jurul casei…

Deodată, am văzut că mulţimea se retrage, făcând loc de trecere unui grup de oameni ce veneau şi la care mulţimea privea cu mare interes şi respect. În primul om, eu am recunoscut pe tatăl Semidei; dar în loc a-l vedea întristat, după cum mă aşteptam să-l văd, pe strălucitoarea lui faţă am văzut semnele unei ferme convingeri şi nădejdi, ce nu putea fi înţeleasă de mine. Cu el mai mergeau trei inşi, îmbrăcaţi cu haine aspre şi cam sărăcăcioase, ce dădeau impresia că sunt nişte oameni simpli şi neştiutori. Dar după ei mergea Unul îmbrăcat, un bărbat în anii de plină frăgezie a tinereţii Lui.

Eu mi-am ridicat ochii ca să-L privesc, dar a trebuit imediat să-mi retrag privirea de la El spre pământ, ca dinaintea Soarelui strălucitor. Mi se părea că fruntea Lui era luminată, iar în jurul capului se forma o strălucire care părea ca o coroană, iar părul Lui se lăsa pe umeri, potrivit cu obiceiul locuitorilor din Nazaret.

Îmi este imposibil a-ţi explica ce am simţit eu când L-am privit! Aceasta a fost cea mai puternică emoţie pe care am simţit-o vreodată, pentru că în fiecare trăsătură se descoperea o nepătrunsă frumuseţe, dar totodată El insufla şi o teamă tainică prin privirea ochilor Săi, ce păreau că ne prefac în ţărână. Eu plecai după El fără să ştiu unde merge.

Uşa se deschise şi eu am putut vedea pe Semida, care zăcea în pat înconjurată de sfeşnice şi miresme! Era încă frumoasă, în acea linişte cerească ce se cobora peste ea, dar fruntea îi era palidă, precum culoarea crinilor ce erau îngrămădiţi la picioarele ei. Degetul morţii lăsase urme în jurul ochilor ei, peste buzele ei uscate. Salomeea stătea lângă ea, amuţită şi aproape lipsită de orice simţire. Mi s-a părut că ea nici nu mă vedea.

Iar tatăl Semidei s-a aruncat la picioarele Aceluia, necunoscut de mine, care se apropie de aşternutul celei moarte, şi după ce i-a arătat-o, a strigat: “Domnul meu, fiica mea este în mâinile morţii: dar dacă voieşti, ea va învia!”

Am tremurat când am auzit aceste cuvinte. Inima mea a încetat să mai bată din cauza măreţiei Aceluia pe care eu nu-L cunoşteam. El a prins mâinile Semidei, aţintindu-şi puternica-i privire la ea şi i-a zis: “Fetiţo, scoală-te!”

Semida s-a ridicat de pe patul ei, ca şi cum ar fi fost ajutată de o mână nevăzută. Ochii i se deschiseră, elanul cel fin al vieţii înflori iarăşi pe buzele ei, apoi şi-a întins mâinile şi a strigat: “Mamă!”. La acest strigăt se trezi Salomeea. Mama şi fiica ei, tremurând, s-au îmbrăţişat una pe alta. Iar Iair a îngenunchiat în faţa Aceluia căruia îi zicea Domn, sărutându-i ciucurii de la poala veşmântului, zicând: “Ce trebuie să fac pentru a avea viaţă veşnică?”. “Să iubeşti pe Dumnezeu şi pe oameni”, a spus El şi S-a făcut nevăzut, ca o fantomă în umbra luminii. Eu eram în genunchi, fără să-mi dau seama. După ce m-am sculat, ca într-o deşteptare din somn, am plecat acasă lăsând fericita familie în culmea bucuriei – o bucurie pe care nici o pană nu o poate descrie.

În timpul când luam masa de seară, i-am istorisit lui Ponţiu tot ce-am văzut şi auzit. El plecă capul şi zise: “Tu ai văzut pe Iisus Nazarineanul, care e obiectul de ură şi de dispreţ al fariseilor şi al saducheilor, al partidului lui Irod şi al leviţilor îngâmfaţi din Templu. Această ură creşte zi de zi, tot mai mult şi unicul lor gând este ca să-i ia viaţa, dar cuvintele Nazarineanului sunt ale unui înţelept şi minunile Lui, sunt ale adevăratului Dumnezeu”.

“Dar pentru ce-L urăsc ei aşa de mult?” zisei eu. “Pentru că El mustră obiceiurile şi făţărnicia lor. Eu L-am auzit odată zicând fariseilor: “Morminte văruite! Pui de năpârci otrăvitoare! Voi puneţi fraţilor voştri sarcini grele pe umeri, pe care nu voiţi să le atingeţi nici cu degetul mic al vostru! Voi plătiţi zeciuiala din chimen, dar foarte puţin vă interesaţi de împlinirea legii, de credinţă, dreptate şi milă!” Înţelesul acestor cuvinte este adânc şi adevărat… El a supărat pe aceşti oameni îngâmfaţi şi mândri şi atmosfera e foarte nefavorabilă pentru viitorul Nazarineanului”.

“Dar tu o să-L aperi, nu-i aşa?” am strigat eu, plină de indignare.

“Puterea mea este foarte slabă în faţa acestui popor răsculător şi stricat; de altfel, aş suferi şi eu foarte mult, sufleteşte, dacă ar trebui să vărs sângele acestui înţelept”. După aceste cuvinte, Ponţiu se sculă şi intră în altă cameră, adânc îngândurat. Eu am rămas într-o durere şi întristare de nedescris…

Ziua Paştelor se apropia. La această mare sărbătoare, atât de importantă pentru evrei, se îngrămădea în Ierusalim o mare mulţime de oameni, din toate părţile Iudeii, pentru a aduce, în Templu, jertfa divină legată de solemnitatea sărbătorilor care aveau loc. Joi, înainte de această sărbătoare, Ponţiu mi-a spus întristat că viitorul Nazarineanului e foarte neliniştitor. Asupra capului Lui s-a făcut deja o conjuraţie şi se poate ca încă în aceasta seară El să fie predat în mâinile Arhiereilor. Eu mă cutremurai la auzirea acestor cuvinte şi îl întrebai: “Tu o să-L aperi, nu-i aşa?”. “Voi putea face eu aceasta?” răspunse Ponţiu, cu o privire întunecată. “Soarta pe care Platon o prezicea pentru unii neprihăniţi, mi se pare că o să-L lovească pe Iisus. El va fi persecutat, dispreţuit şi predat spre a fi osândit la moarte crudă”.

Veni timpul pentru culcare şi pe dată ce aşezai capul pe pernă, nişte puteri tainice parcă au pus stăpânire pe mintea mea.

Eu L-am văzut pe Iisus, aşa după cum Salomeea îl descria pe Dumnezeul ei. Faţa Lui strălucea ca un soare de atâta mărire. El zbura undeva deasupra aripilor heruvimilor şi din fiinţa Sa izvorau flăcările ce împlineau voinţa Lui. Mi se părea că El era oricând gata de a judeca popoarele adunate în faţa Sa, doar prin întinderea dreptei Sale puternice. El a despărţit pe drepţi de nedrepţi. Cei dintâi se urcau către El plini de mărirea tinereţii veşnice şi mărirea Dumnezeiască; dar cei din urmă au fost aruncaţi în lacul focului, un foc pe lângă care Ereba şi Plegetona sunt nimic. Atunci judecătorul divin, arătând mulţimii rănile ce-I împestriţau corpul Său, a zis cu un glas de tunet puternic:”Daţi-Mi înapoi sângele pe care Eu l-am vărsat pentru voi!”. Atunci aceşti nenorociţi rugau munţii şi peşterile pământului ca să-i înghită, acoperindu-i. În zadar s-au simţit ei fără suferinţe, în zadar s-au simţit nemuritori şi nesupuşi disperării cât timp au fost pe pământ! Ei pieriră! O! Ce fel de vis, sau mai bine i s-ar zice prevestire!

Îndată ce zorile începură să se ivească şi să lumineze auriu turnurile templului, eu m-am sculat cu inima apăsată de groază de cele văzute, m-am aşezat la fereastră pentru a lua aer proaspăt. Mi se părea însă că din centrul oraşului se aude, din ce în ce mai tare, un şuier zgomotos; strigătele, ţipetele, blestemele, care erau mai înspăimântătoare decăt valurile înfuriate ale oceanului, ajungeau la urechile mele. Eu am continuat să ascult; inima mea bătea înspăimântată, iar fruntea mi se umplu de sudoare rece.

Nu peste mult timp am auzit acel zgomot apropiindu-se, tot mai mult, până ce treptele care conduceau la Palatul Justiţiei s-au cutremurat sub greutatea gloatei ce venise într-un număr foarte mare.

Adânc îngrijorată de cele ce vor urma, pe neaşteptate, mi-am luat pe fiul meu în braţe, acoperindu-l cu o învelitoare subţire şi am alergat la soţul meu… Ajungând la uşa din interior, care conduce la sala de judecată şi auzind acel zgomot mare de glasuri, n-am mai îndrăznit să intru înăuntru, ci am rămas să privesc prin perdeaua de purpură.

Ce privelişte, Fulvio! Ponţiu stătea pe tronul său, făcut din oase de elefant, în toată mărirea cu care Roma înconjură pe reprezentanţii săi; şi, deşi în aparenţă fără teamă, cum voia el să apară, arătând prin expresia feţei lui că nu se teme, totuşi, eu mărturisesc că am putut pricepe grozăvia chinului său.

În faţa lui, cu mâinile legate, cu hainele rupte de maltratările suferite, cu fruntea plină de sânge stătea Iisus Nazarineanul, liniştit şi neclintit. În trăsăturile feţei Lui nu se putea vedea nici mândrie, nici frică. El era liniştit ca un nevinovat, supus ca un miel; blândeţea Lui m-a umplut de frică şi groază, pentru că în urechile mele încă mai răsunau cuvintele din vis: “Daţi-mi sângele ce am vărsat pentru voi!”

În jurul Lui, plină de furie şi turbată, stătea mulţimea, care Îl adusese la judecată; la această gloată se mai adăuga şi o mare mulţime de gardieni şi servitori, de leviţi şi de farisei, cu privirile încruntate şi mânioase. Aceştia din urmă se puteau deosebi după tăbliţele de pergament, însemnate cu diferite texte din Lege pe care le aveau legate pe frunţi. Toate aceste feţe fierbeau de egoism şi erau pline de ură; pot spune că mi se părea că pe faţa lor strălucesc flăcările infernului şi că spiritele lui Nemera amestecă glasurile lor cu strigăte sălbatice, întocmai ca acelea ale fiarelor turbate. În cele din urmă, după ce se făcu un semn din partea lui Ponţiu, se lăsă tăcere.

– “Ce vreţi voi de la mine?” – întrebă el.

– “Noi vrem moartea acestui om, Iisus Nazarineanul” – răspunse unul din preoţi, în numele întregului popor. “Irod Îl trimite la tine, pentru ca tu să-i pronunţi osânda”.

– “Cu ce Îl învinuiţi voi? În ce constă gravitatea vinei Lui?”

După aceste întrebări a început din nou să se audă ecoul ţipetelor lor.

– “El a prezis distrugerea Templului; El se intitulează Rege al Iudeilor, Hristos, Fiul lui Dumnezeu; El a supărat pe preoţii seminţiei lui Aaron”, strigau leviţii.

– “Să fie răstignit!” ţipa mulţimea înfuriată. Acest strigăt îşi păstrează şi acum ecoul în urechile mele, iar chipul jertfei Sale neprihănite se perindă adeseori prin faţa ochilor mei.

Atunci Pilat, întorcându-se către Iisus, i se adresă cu cuvintele lor prefăcute:

– “Aşadar, Tu eşti Împăratul Iudeilor?”

– “Tu zici aceasta”, răspunse Iisus.

– “Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu?” Îl întrebă iarăşi Pilat.

Dar Iisus nu i-a răspuns nici un cuvânt. Țipetele se reînnoiră atunci şi mai accentuat ca înainte şi acum, întocmai ca urletele unui tigru flămând, ei începură să strige:

– “Daţi-ni-L nouă, ca să moară pe cruce!”

Ponţiu îi făcu din nou să tacă, zicându-le:

– “Eu nu găsesc nici o vină acestui om şi am să-L eliberez”.

– “Dă-ni-L nouă! Răstigneşte-L!” se repetă strigătul mulţimii. Eu n-am putut asculta mai departe; am chemat un rob al meu şi l-am trimis la soţul meu, să-l cheme pentru a vorbi puţin cu el.

Ponţiu părăsi sala judecăţii fără întârziere şi veni la mine. Eu m-am aruncat la picioarele lui zicând:

– “Pentru tot ce ţi-e mai drag şi mai scump, pentru copilul acesta, arvuna aceasta sfântă a unirii noastre, să nu te faci părtaş la vărsarea sângelui Acestui Neprihănit, care este asemenea lui Dumnezeu celui nemuritor! Eu L-am văzut într-un vis în astă noapte, înconjurat de mărire dumnezeiască. El judeca omenirea, care tremura în faţa Lui şi printre nefericiţii aceia, care au fost aruncaţi în flăcările gheenei, eu am recunoscut faţa acestora, care cer moartea Lui… Păzeşte-te a nu ridica preaputernica ta mână împotriva Lui! O! Crede-mă, că numai o singură picătură a acestui sânge, va cauza în veşnicie osândirea ta!”

– “Tot ce se petrece acum mă înfricoşează şi pe mine, îmi răspunse Ponţiu, dar ce pot face eu? Scutul gărzii romane e alcătuit dintr-un număr foarte redus de soldaţi şi ca atare, o asemenea apărare este neînsemnată, faţă de acest popor înţesat de demoni. Nenorocirea ne ameninţă şi asemenea judecată e întocmai ca a eumendiţilor, de unde aşteaptă nu dreptate, ci răzbunare. Linişteşte-te, Claudio! Mergi cu copilul în grădină; ochii tăi nu sunt creaţi pentru a privi această scenă dureroasă”.

După aceste cuvinte, el a ieşit şi m-a lăsat singură, iar eu m-am prăbuşit într-o adâncă descurajare şi jale. Iisus era încă ţinta tuturor batjocurilor şi al maltratărilor din partea mulţimii şi a soldaţilor brutali; patimile lor se aprindeau şi mai mult, din cauza răbdării Lui nemărginite.

Ponţiu se întoarse îngrozit la tronul său. Când gloatele văzură aceasta, ţipetele: “La moarte, la moarte”, răsunau mai asurzitor decât înainte.

După o veche tradiţie, guvernatorul elibera totdeauna de Paşte câte unul din condamnaţii la moarte, ca un semn al binefacerii romane, acesta fiind şi graţiat. În această faptă dumnezeiască, el se adresa întotdeauna poporului. Văzând în acest obicei un mijloc de a-L elibera pe Iisus, Ponţiu întrebă poporul cu glas tare:

– “Pe cine să vă eliberez de sărbători, pe Baraba sau pe Iisus, numit Hristos?”

“Eliberează pe Baraba”, strigă mulţimea. Baraba era un tâlhar şi criminal cunoscut bine prin împrejurimi din cauza cruzimilor săvâşite de el. Ponţiu întrebă din nou: “Dar ce să fac acestui Iisus Nazarineanul?”

– “Să fie răstignit!” strigară ei.

– “Dar ce rău v-a făcut El?”

Cu şi mai multă furie ei strigară:

– “Să fie răstignit!”

Ponţiu plecă capul descurajat. Îndrăzneala gloatei creştea mereu şi lui i se părea că este ameninţată autoritatea sa şi autoritatea romană pe care el o apăra aşa de mult. În Ierusalim el nu avea altă apărare decât escorta lui, fiindcă numai puţini dintre militarii localnici depuseseră jurământul semnului nostru de vultur. Tulburarea creştea cu fiecare minut ce trecea. Niciodată n-am putut vedea o furtună atât de zgomotoasă ce agita mulţimea, niciodată încăierările în forum nu au avut atâta influenţă chinuitoare asupra auzului meu. Nicăieri eu nu mai puteam găsi linişte. Liniştea deplină se găsea numai pe fruntea victimei.

Maltratările, batjocurile, dispreţul general şi chiar moartea chinuitoare, nimic dintre acestea nu puteau întuneca acea privire cerească şi luminată. Acei ochi care dăduseră viaţă fiicei lui Iair priveau la chinuitorii Săi cu un reflex nedescris de pace şi iubire. El suferea, fără îndoială, dar suferea cu bucurie şi spiritul Lui, mi se părea mie, se înălţa către tronul cel nevăzut, ca o flacără curată ce se oferea pentru arderea de tot a păcatelor lumii.

Judecătoria era plină de mulţime care dădea aspectul unui râu înfuriat, ale cărui ape se îngrămădeau începând de la muntele Sion, unde era ridicat templul şi până în faţa Pretoriului şi în fiecare minut se adăugau glasuri noi acestui cor al infernului. Bărbatul meu, obosit şi ameninţat, a fost silit să cedeze în cele din urmă.

O! Fatal ceas al pierzării!!!…

Ponţiu se ridică. Pe faţa lui se citea îndoiala şi groaza morţii. Îşi spălă mâinile în mod simbolic, în ligheanul plin cu apă, zicând:

– “Eu să ştiţi că mă consider nevinovat de sângele acestui drept ce urmează a fi vărsat”.

– “Să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” zbiera nefericitul şi nebunul de popor, care se îngrămădea în jurul lui Iisus. Călăii, ca turbaţi, Îl răpuseră. Eu am urmărit cu ochii mei Jertfa, care era condusă la înjunghiere…

Deodată, ochii mi se întunecară ca din cauza unor bătăi accelerate de inimă: mi se părea că viaţa mea a atins marginile ei. Eu am fost luată de mâinile femeilor mele servitoare şi condusă la o fereastră care dădea în curtea tribunalului. Eu m-am aplecat şi am văzut urmele de sânge vărsat. “Aici au bătut cu biciul pe Nazarinean!” îmi spunea una din roabele mele. “Acolo L-au încoronat cu spini” spunea o altă roabă. “Soldaţii L-au batjocorit, zicându-I Regele Iudeilor, lovindu-L peste faţă”. “Acuma El îşi dă sufletul!” răspunse a treia roabă.

Fiecare cuvânt din acestea străpungea inima mea întocmai ca un cuţit. Amănuntele acestei grozave fărădelegi înmulţeau întristările mele şi suferinţele ce le simţeam atunci în pieptul meu. Am simţit, îţi spun, că s-au întâmplat evenimente cu totul supranaturale în acea nenorocită zi. Mi se părea că cerul se asemăna cu jalea inimii mele. Nori mari, negri şi înfricoşători, de diferite forme, pluteau asupra pământului şi din atingerea norilor se descărcau fulgere, care aduceau ecoul tunetelor…

Astfel, oraşul plin de zgomot se linişti ca pus pe gânduri, în tăcere, ca şi când moartea ar fi întins peste el aripile ei negre. O groază de nedescris îmi răpi privirea spre un punct. Când mi-am strâns la piept copilaşul meu, eu aşteptam ceva, fără ca să ştiu ce; pe la ceasul al nouălea al zilei, întunericul se îngroşă şi avu loc un puternic cutremur de pământ, care zgudui totul. Putea să creadă omul că a venit pustiirea lumii şi că stihiile se prefăcuseră în haosul primitiv. Eu mă lăsai pe pământ, iar în acel timp una din femeile mele, născută evreică, intră în camera mea; palidă, disperată şi cu ochii speriaţi, striga:

– “A venit ziua de apoi! Dumnezeu anunţă aceasta prin minuni. Catapeteasma care desparte Sfânta de Sfânta Sfintelor s-a despicat în două de sus până jos. Vai este pentru sfântul locaş! Se spune că multe morminte s-au deschis şi mulţi au văzut pe cei drepţi înviaţi, care fuseseră dispăruţi demult din Ierusalim: profeţi şi preoţi din timpul lui Zaharia, care a fost ucis în templu, şi până la Ieremia, care a prezis căderea Sionului. Morţii ne prevestesc mânia lui Dumnezeu. Pedeapsa Celui Atotputernic se răspândeşte ca o flacără”.

Când auzeam aceste cuvinte, mi se părea că îmi pierd raţiunea! M-am ridicat şi abia îmi târâiam picioarele; am ieşit la scări, unde l-am întâlnit pe sutaşul care luase parte la maltratarea lui Iisus. El era un viteaz încărunţit şi prea oţelit în luptele cu germanii şi alte popoare. Niciodată nu a bătut în piept o inimă aşa de îndrăzneaţă ca a acestuia. Dar în această clipă el era indispus şi istovit de chinuri, căindu-se. Eu am vrut să-l întreb mai amănunţit despre cele întâmplate, însă el trecu pe lângă mine repetând în urmă: “Acela pe care noi L-am omorât a fost cu adevărat Fiul lui Dumnezeu!”

Eu intrai în marea sală. Acolo stătea Ponţiu care îşi acoperea faţa cu mâinile. Când şi-a ridicat capul, la intrarea mea, mi-a zis disperat: “Ah! Pentru ce nu te-am ascultat, Claudio! Inima mea întunecată nu va mai gusta niciodată liniştea. Pentru ce nu am putut apăra pe acest înţelept cu viaţa mea?!”.

Eu nu mai avui îndrăzneala de a-i mai răspunde. Nu puteam găsi nici cuvinte spre a-l întări sau înviora şi de a-l abate de la acea nefericire, care ne pecetluia în veci pierzania. Tăcerea noastră de mormânt era întreruptă numai prin ecourile tunetelor, care răsunau prin toate coridoarele palatului.

Fără a ţine seama de furtună, un om bătrân s-a prezentat în faţa locuinţei noastre. El a fost condus în faţa noastră şi, cu lacrimi în ochi, se aruncă la picioarele bărbatului meu, zicând: “Mă numesc Iosif din Arimateea şi am venit să te rog a-mi permite ca să iau de pe cruce corpul lui Iisus şi să-L înmormântez în mormântul meu”. “Du-te şi ia-L!” răspunse Ponţiu, fără a ridica ochii să-l privească. Bătrânul ieşi; am văzut că se uni cu un grup de femei, îmbrăcate în haine lungi, cu care se acopereau, şi-l aşteptau la poartă.

Astfel s-a terminat acea zi fatală! Iisus a fost înmormântat într-un mormânt, într-o peşteră săpată în piatră, iar la uşa peşterii s-au pus santinele de pază.

Dar acum află, Fulvio!

A treia zi, plin de strălucire, mărire şi triumfător, El se arătă deasupra acestui oraş. El a înviat. Împlinind prezicerile ce s-au făcut cu privire la El şi triumfând prin biruinţa asupra morţii, El S-a arătat ucenicilor şi prietenilor Săi şi mai pe urmă El a apărut la o mare mulţime de oameni din popor. În felul acesta mărturiseau despre El ucenicii Lui – confirmându-şi mărturia cu sângele lor şi ducând vestea despre Domnul lor Iisus, atât în faţa tronurilor, cât şi în faţa mai marilor şi judecătorilor. Dar, ca o dovadă şi mai autentică cu privire la acestea, învăţătura Lui a fost încredinţată câtorva pescari. Această învăţătură se răspândeşte în întreg imperiul.Aceşti neştiutori au devenit pe dată oameni cu renume şi vestiţi, cu cuvintele lor dulci, spuse în toate limbile şi pline de putere. Noua credinţă creşte ca o sămânţă de muştar, căci ea este o adevărată rădăcină roditoare, căreia urmează să i se supună orice rădăcină.

De la această dată, soţului meu a început să-i meargă din ce în ce mai rău. Învinuit fiind pentru procedura sa de către Senat şi de către Tiberiu însuşi, care era stăpânit de ură contra iudeilor, şi bănuit fiind chiar de acei a căror patimă şi dorinţă o împlinise, viaţa lui se transformă în chinuri şi otravă. Salomeea şi Semida mă priveau cu frică; ele vedeau în mine soţia prigonitorului şi o cursă pentru Domnul lor, pentru că ele deveniseră urmaşele Sale, ale Aceluia care dăruise mamei pe fiica ei, iar fiicei pe mama sa. Eu am văzut în locul blândeţii şi bunătăţii lor o neîncredere, care le făcea să le tremure faţa când le priveam şi îndată am încetat a le mai vizita.

În acest timp al singurătăţii mele m-am dedicat cercetării neîntrerupte a unor învăţături morale ale lui Iisus, ce îmi fuseseră predate de Salomeea şi păstrate cu sfinţenie de mine.

O, scumpă prietenă! Cât de neînsemnată şi deşartă este înţelepciunea mai marilor noştri, în comparaţie cu învăţătura aceea, pe care numai singur Dumnezeu a inspirat-o şi a împrăştiat-o pe Pământ! O! Cât de adânci sunt aceste cuvinte înţelepte! Ce pace şi bunătate inspiră ele! Unica mea mângâiere constă în a le citi şi reciti mereu.

După trecerea câtorva luni, Ponţiu a fost obligat să demisioneze din postul care-i oferea atâta autoritate. Noi a trebuit să ne întoarcem în Europa, peregrinând din oraş în oraş. El purta cu sine în toată împărăţia greutatea umilirii şi întristării sale şi a chinurilor descurajării lui sufleteşti. Eu am mers împreună cu el, dar cum era vieţuirea mea cu el? Prietenia familială a vieţii conjugale nu mai este între noi; el vede în persoana mea martorul viu al amintirii despre crima lui; eu, de asemenea, văd în el chipul şi crucea plină de sângele Aceluia pe care el – nefericitul şi nelegiuitul judecător – L-a osândit. Nu mai am îndrăzneala să-mi ridic ochii ca să-l privesc în faţă. Sunetul cuvintelor lui, acel glas car e a pronunţat osânda, îmi străpunge şi răneşte inima. Iar când, după luarea mesei, îşi spală mâinile, mi se pare că nu le înmoaie în apă curată, ci în acel sânge cald, ale cărui urme nu se mai pot şterge.

Într-un timp, eu am vrut să-i vorbesc de pocăinţă şi de expierea păcatului, dar îţi spun că niciodată nu voi uita privirea lui sălbatică şi cuvintele lui pline de furie şi fără nădejde.

Nu peste mult timp, copilul meu muri în braţele mele, dar eu nu l-am plâns. Fericitul! El a murit ca fericit, scăpând de blestemul care ne urmăreşte, el a descărcat din spatele lui uriaşa povară a numelui tatălui său. Nefericirea ne urmărea întruna, din cauză că în toate părţile existau creştini; chiar aici, în această sălbatică patrie, unde noi ne rugăm a ni se acorda ocrotirea, lângă valurile mării şi stâncile ciudate, chiar şi aici pot auzi cu câtă indignare se pronunţă numele bărbatului meu! Cei care erau trimişi să predice învăţăturile Lui Iisus au scris între îndrumările lor şi cuvintele: “El a fost răstignit din ordinul lui Ponţiu Pilat”. Grozav blestem, care în toate veacurile va fi repetat.

Iartă Fulvio! Şi te rog să plângi şi tu, care mă doreşti. Să-ţi ajute dreptul judecător Dumnezeu şi să-ţi dea, cât mai repede, toată fericirea pe care noi o dorim una alteia.

Scuză-mă!

Claudia”

Cine a fost Claudia Procula?

Claudia Procula a fost cea de-a doua soție a lui Ponțiu Pilat, guvernatorul roman al Iudeii între anii 26-36. Aceasta a fost nepoata împăratului Augustus Cezar și fiica nelegitimă a celei a treia soții a lui Tiberius, numită Julia (care a murit nu după mult timp de la nașterea Claudiei). Tiberius a înfiat-o însă pe Claudia iar căsătoria ei cu Ponțiu Pilat se spune că a fost aranjată de Sejanus, prietenul și confidentul lui Tiberius.

Dacă în mod normal soțiile guvernatorilor nu obișnuiau să își însoțească soții în diversele teritorii ale Imperiului Roman (preferând confortul și siguranța Romei), Claudia Procula se remarcă drept o soție care are o relație aparte cu Ponțiu Pilat și acceptă pericolelele provinciilor romane îndepărtate.

Claudia Procula a fost menționată fără nume în Evanghelia după Matei în contextul judecării lui Isus Hristos: „Pe când sta Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina lui.”” (Matei 27:19).

De asemenea, în arhiva Vaticanului există scrieri istorice aparținând lui Pilat în care acesta a menționat că în timpul judecării lui Isus Hristos i-a atenționat pe acuzatorii lui Isus: „”Știți că soția mea vă simpatizează în ceea ce privește iudaismul”. „Da, știm Pilat”. „Ei bine, soția mea a trimis să mi se spună: să nu faci nimic acestui om drept în această noapte”” (Ravasi G., „Il canto del gallo arrostito e la conversione di Ponzio Pilato”, L’Osservatore Romano).

Unii cercetători ai istoriei afirmă că în Iudeea, Claudia Procula avea o cameristă feniciană care credea în evanghelia împărăţiei propovăduită de Isus Hristos iar aceasta îi transmisese Claudiei tot ceea ce știa și credea. Spre deosebire de Pilat, care s-ar fi sinucis, Origene –  unul dintre cei mai reprezentativi teologi creștini din secolul al III-lea -, a sugerat în lucrarea „Omiliile după Matei” că soția sa, Claudia Procula, a murit ca și creștină. Acest aspect este confirmat și de Sinaxarul grecesc unde scrie: „Procula s-a făcut uceniță (…) și a primit sfântul botez”.

Scrisoarea de mai sus, scrisă în original în latină, se presupune că a fost scrisă într-un mic oraș galic din zona montană (zona Rennes-les-Bains din sudul Franței, în apropiere de locul natal al Claudiei, actualul Narbonne), la câțiva ani după ce Pilat plecase din Ierusalim.  Claudia Procula a scris în total trei scrisori către Fulvia. Manuscrisul scrisorii de față a fost găsită înițial într-o veche mănăstire din Bruges (Belgia) iar apoi transferată în arhivele Vaticanului. În arhivele ultimului țar al Rusiei s-a găsit de asemenea o copie a traducerii acestei scrisori, probabil aceasta fiind procurată de la Constntinopul unde ajunsese de altfel prima copie a scrisorii ei în jurul anului 1643.

În 1865, jurnalul catolic Novice din Slovenia a publicat scrisoarea lui Claudia Procula în limba slovenă. Însă adevărata popularizare a scrisorii s-a făcut atunci când Pictorial Review Magazine a publicat traducerea în limba engleză a scrisorii Claudiei Procula în aprilie 1929.

În prezent, în unele comunități catolice mai vechi din Europa, citirea acestei scrisori precede spălarea picioarelor săracilor în Joia Mare, înainte de Paștele care comemorează moartea și învierea lui Isus Hristos.

Surse Pro Jesus:
Forcucci J. (compil.), Relics of Repentance: The letters of Pontius Pilate and Claudia Procula, Issana Press, p. 1-21, 1996
Ravasi di G., „Il canto del gallo arrostito e la conversione di Ponzio Pilato”, L’Osservatore Romano, 24 aprilie 2009
***, „Documente istorice şi mărturii despre Domnul nostru Iisus Hristos”, Apărătoul.md, 3 mai 2013
***, „Sfanta Procla, sotia lui Pontiu Pilat”, Creștin Ortodox, 3 august 2012
***, „The Relationship between Rome and Judea prior to Jesus’ public life”, Historian.net, 19 august 2014

  https://www.evolutiespirituala.ro/claudia-procula-sotia-lui-pilat-marturii-istorice-despre-iisus/?feed_id=62585&_unique_id=649431063aaf0

Activare / Initiere Atlantean Crystal 

atlantean+crystal

Acest sistem nu este un sistem de vindecare propriu-zis, deşi poate fi folosit si în acest sens pentru sine, sau pentru alte persoane, in cadrul sedintelor de terapie.

 

Activarea Atlantean Crystal (Cristalul din Atlantida)  este mai mult un acordaj menit sa aduca crestere spirituală şi personală, care vă va ajuta in călătoria dvs spirituală, pentru ascensiunea finală.

 

Scopul acestei activari este de a aduce catre noi cunoasterea şi energia, care a fost şi sunt stocate în principalul cristal Atlanteean, care a fost păstrat în Marele Templu de vindecare Poseidon din Atlantida.

 

Acest cristal nu seamana cu nimic ce ati mai vazut pe Pamant si el deţine toate informaţiile antice pe care Atlantii le-au utilizat.

 

Acestea includ cunostinte despre levitaţie, telepatie, manifestarea prin intenţie şi, cea mai importanta informatie pe care o detine, cheia pentru ascensiunea Pământului.

 

Acest cristal exista inca, pe fundul Oceanului Atlantic chiar în mijlocul a ceea ce este cunoscut sub numele de Triunghiul Bermudelor sau Triunghiul Diavolului cum i se mai spune.

 

Mai există 4 alte cristale mai mici din Atlantida, care sunt situate în Egipt, sub marele Sfinx, Insula Pastelui, Stonehenge, si Machu Picchu.

 

Toate cristalele, inclusiv Cristalul din Atlantida au spirite / devas asa cum noi avem ghizi spirituali şi îngeri care sunt acolo pentru noi, singura diferenţă este că spiritele devas ale cristalelor au fost utilizati de către o civilizaţie (Atlantii) pentru a misca aceste energii în jurul Pamantului , vindecand pământul şi locuitorii ei (oamenii) şi pentru a ridica vibratiile de pe Pământ.

Cristalele nu sunt forta vitala a Pamantului, dar lucrează pentru a ridica vibraţia oamenilor si a Pământului.

 

Toate cristalele si liniile de forta ale Pamantului sunt conectate la Marele Cristal din Atlantida.

 

Atlantida nu a fost distrusa. Ei bine, nu de tot. Dovezile arată că acest continent pierdut a existat şi oamenii de stiinta au descoperit ramasite ale unor structuri de piatra gigantice si statui pe fundul oceanului Atlantic, care se crede că au provenit din Atlantida.

 

Oamenii care au ramas in Atlantida au devenit fiinţe foarte avansate, care au trăit în pace.

 

Datorita starii lor de constiinta foarte avansata, ei au ascensionat si traiesc acum in dimensiuni mai inalte.

 

Atlantida încă mai există, dar la un nivel vibrational mai inalt decât noi.

 

Initierea Cristalului din Atantida va activa firele pierdute ale ADN-ului în noi şi un Cristal Eteric atlanteean va fi permanent fixat deasupra Chakrei Coroana a dvs. pentru a fi in permanenta conectati la energiile Atlantidei si ale Marelui Cristal din Atlantida.

 
După activare recomandam să activati cristalul cel puţin o dată pe zi în timpul meditaţiei pentru a obţine o comunicare, o legatura permanenta cu el şi pentru a invata din secretele antice ale Atlantidei. Acest lucru ar putea fi orice, de la o experienţă de viaţă trecuta in Atlantida sau in alte timpuri, la accesarea de catre dvs a unor cunoştinţe si informatii noi.

 

  https://www.evolutiespirituala.ro/activare-initiere-atlantean-crystal/?feed_id=62534&_unique_id=6493f88f546c5

AGVG8QX

RITURI DE TRECERE & CHANNELING

 

angelbeauty

 

Pentru cei ce aveti persoane dragi care au trecut in alte dimensiuni ale existentei si pe care doriti sa ii ajutati acolo unde sunt sau carora doriti sa le transmiteti mesaje, puteti face asta prin intermediul Riturilor de Trecere si Channeling (Comunicare) pe care noi le vom face pentru si in numele dumneavoastra.

Riturile de trecere ajuta Spiritul destrupat sa se intoarca in Cerul de unde provine usurand trecerea acestuia. Procesul trecerii este format din 3 etape: perioada de tranzitie, in care Spiritul fiinteaza inca in aceasta dimensiune si pentru aceasta isi consuma resursele energetice proprii si a celor de la care poate trage energie, alegerea constienta a Spiritului, de a parasi aceasta dimensiune a manifestarii si a se intoarce la origini – Monada sa de Spirite si a treia etapa, tranzitia propriu-zisa, trecerea dintre lumi. Aceasta este asa-zisa judecata a mortilor. Ceea ce se petrece in fapt, este downloadarea informatiilor culese si experimentate de Spiritul destrupat, pe parcursul intruparii respective, in corpul info-energetic al Monadei si decelarea informatiilor. Acest proces poate dura destul de mult si poate fi alterat de legaturile pe care Spiritul le pastreaza inca, cu lumea din care tocmai s-a extras. La final, toate informatiile se vor scrie in akasha Spiritului respectiv si vor ramane imprimate in Monada si se va putea decide ulterior, in functie de media sa de vibratie in Spirit, de vechime, experienta, tipologie, raza primordiala, etc, ce va face mai departe, daca si cand se va mai intrupa, etc. 

Riturile de trecere ajuta Spiritul in procesul separarii si downloadarii informatiilor si experientelor de viata, deoarece elibereaza energiile blocate si traumele, dizolva eventualele legaturi malefice (popular, vraji)trimise catre Spiritul intrupat, in timpul vietii, programe pe suflet, stringuri sau scheme, ce afecteaza procesul de tranzitie si pot afecta capacitatea Spiritului de a downloada si de a se elibera de aceasta lume, de aceasta intrupare, in mod optim. 

NOTA:  trebuie ca persoanele decedate sa fi  plecat dintre noi cu mai mult de 40 zile inainte de executarea ritualului.



RITURI DE TRECERE

Riturile de trecere sunt diferite tipuri de ceremonii existente în orice societate, care marchează trecerea unui individ dintr-o stare socială sau religioasă în alta. Termenul a fost creat de antropologul francez Arnold van Gennep (1873-1957), în 1909.

Majoritatea acestor rituri se află în strânsă legătură cu stadiile biologice ale vieţii – naşterea, maturitatea, reproducerea şi moartea. Alte rituri sărbătoresc schimbări culturale, cum ar fi iniţierea într-o anumită societate.

În vremurile străvechi, oamenii trăiau în strânsă comuniune cu natura, într-o lume
magică şi îşi desfăşurau viaţa după ritualuri şi tradiţii care dădeau sens şi
înţeles oricărui gest. Mircea Eliade spune că „Ritualurile de trecere marchează ciclurile vieţii unei persoane, trecerea de la o etapă la alta, de la un rol sau poziţie socială la alta, integrând experienţele umane şi culturale cu scop biologic: naşterea, reproducerea şi moartea. Aceste ceremonii stabilesc diferenţele esenţiale, observate în toate grupurile, dintre tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, morţi şi vii.” Mai mult decât atât, accesul la o altă etapă existenţială nu-ţi era permis decât în acest mod, iar aceste ritualuri erau respectate şi valorizate de către toţi membrii societăţii respective.

Ritualurile de trecere indică individului că ceea ce trăieşte are un sens. Ele îl repun în legătură cu misterele vieţii şi morţii şi îi aduc aminte fără încetare că dimensiunea sacrului face parte din viaţa şi îl ajută pe om în aceste etape care sunt de fapt crize de evoluţie necesare şi benefice care îi afectează pe toţi în momentele cheie ale vieţii.

In vremurile moderne, tehnologia şi industrializarea au dăruit multe lucruri utile societăţii, însă în acelaşi timp a îndepărtat omul de natură, acesta pierzându-şi astfel conexiunea cu spiritul şi cu trupul lui, fiind în dizarmonie cu el însuşi şi cu tot ce-l înconjoară. Lumea în care trăim creează din ce în ce mai mult stres, tensiune şi boală.

Este ceea ce William Reich numea „plagă emoţională” care adesea îndeamnă la acte
de violenţă socială, pe scală mai mică sau mai mare. Aceasta a afectat individualitatea
şi colectivitatea prin împiedicarea dezvoltării omului ca fiinţă, creând imaturitate şi o lipsă de conexiune cu natura. E ceea ce se numeşte moarte de dragul distrugerii ca opus al morţii care, conform ritualurilor de trecere, dă naştere la o altă viaţă.

„Ciclul morţii şi regenerării reflectă tranziţiile constante ale vieţii noastre şi dacă este recunoscut şi dovedit conştient poate deschide cuiva orizontul posibilităţilor, oferindu-i o hartă utilă evoluţiei vieţii sale. ” afirmă Christina Grof.

channeling

CHANNELING

Originea comunicării astrale se pierde în negura timpurilor căci dintotdeauna omul a fost interesat de fenomenele supranaturale încercând să comunice pe diferite căi cu zeii, atotştiutorii Lumii Astrale.

Channelingul este activitatea prin care un iniţiat al Luminii deschide un canal securizat de energii şi lumină, de pe coordonatele locaţiei sale, direct cu anumiţi interlocutori din Astralul Superior, prin care comunică cu aceştia în problemele esenţiale ale misiunii sale, ştiinţelor oculte, divinaţiilor, medicinei astrale, karmei, soartei, destinului etc.

Canalul de lumină şi energii astrale este o cale de legătură cu Lumea Spirituală. Prin acest canal se poate accesa Înalta Lume Spirituală, Supraconştiinţa Cosmică, care mai este cunoscută şi sub numele de Dumnezeu, Mintea Universală.

Channeling-ul este o formă naturală de comunicare între oameni şi fiinţele angelice, spiritele naturii, entităţile non-fizice sau chiar şi animale sau animalele de companie. Un channeler este foarte similar cu un translator sau cu un interpret. El îşi acordă permisiunea de a simţi comunicarea de la altă fiinţă. Channeler-ul, apoi, ataşează cuvinte omeneşti comunicării pentru ca aceasta să fie de înţeles pentru el însuşi sau pentru alţi oameni.

Un channeler poate alege pe cine sau cu ce vrea să comunice prin channel. Atât timp cât cealaltă parte are un interes în a comunica, legătura este realizată şi channel-ul poate începe. De exemplu, mulţi oameni fac channel cu Arhanghelul Mihael. Dacă acesta este de acord să comunice cu channeler-ul, fluxul informaţional non-verbal începe.

Channeler-ul primeşte informaţia la un nivel intuitiv sau de simţire şi, apoi, mintea lui converteşte informaţia brută în cuvinte. Contrar credinţelor populare, entităţile nu folosesc, în general, limbajul omenesc deoarece este considerat incomod şi neîndemânatic. Esenţa mai bogată a mesajului lor este comunicată printr-o serie elegantă de simţiri senzoriale.

O altă înţelegere incorectă populară este că un channeler trebuie să intre într-o stare profundă de transă sau să-şi predea corpul şi/sau mintea entităţii. Dar, channeling-ul este foarte similar cu orice altă formă de comunicare, fie că este verbală, limbajul corpului, miros sau artă. Toate acestea comincă un mesaj şi mesajul este supus înţelegerii receptorului. Majoritatea celor mai cunoscuţi channeler-i de astăzi, cum ar fi Lee Carroll (Kryon), Steve Rother (the Group) şi Ronna Herman (Archangel Michael) sunt channeler-i conştienţi. Ei sunt conştienţi de sine şi de activitatea care are loc în sală. Ei şi concentrează simţurile şi atenţia asupra entităţii cu care comunică şi, apoi, interpretează mesajul. Channel-urile contemporane, în general, nu-şi părăsesc corpurile sau nu-şi predau mintea pe parcursul procesului de comunicare.  Geoffrey Hoppe

  https://www.evolutiespirituala.ro/rituri-de-trecere-channeling/?feed_id=62483&_unique_id=6493c04b0b915

angel 31 1

IERARHIILE CERESTI

Fiecare stare planetară are o misiune specială. Care este cea a Pământului? Ea constă în a da posibilitate celui pe care îl numim acum om să-şi realizeze existenţa ca fiinţă omenească. Totul este organizat pe Pământ în aşa fel, încât omul să poată deveni un Eu, ceea ce nu era posibil în stările anterioare de existenţă la care a participat. Căci omul nu a devenit o fiinţă omenească în sensul actual al cuvântului decât pe Pământ. Fiecare dintre stările planetare precedente a avut o misiune analoagă. Pe alte plante, alte fiinţe au devenit „oameni”, fiinţe care se află acum la un nivel de evoluţie superior omului.
Poate vă amintiţi că în lucrarea Creştinismul ca realizare mistică1 se spune că un înţelept egiptean i-a dezvăluit grecului Solon un adevăr uimitor, adică faptul că odinioară Zeii au fost fiinţe omeneşti. Cunoaşterea acestui lucru făcea parte dintre adevărurile pe care le învăţau în vechime cei care se iniţiau în Mistere: zeii care se află acum în înălţimi spirituale, se spunea, n-au fost întotdeauna zei. Ei au evoluat. Odinioară ei au fost „oameni”, adică au trecut prin stadiul omenesc.
angel+(12)
Din aceasta decurge în mod evident un adevăr din care cei care se iniţiau în Mistere trăgeau o concluzie îndrăzneaţă: că la rândul lor oamenii vor deveni odată zei. Datorită acestei concluzii adevărul însuşi era considerat ca primejdios, căci trebuie adăugat aici că omul nu poate deveni zeu decât dacă a atins maturitatea necesară. Dacă îşi închipuie, la un moment dat, că l-a găsit pe Dumnezeu în sine însuşi înainte de a atinge maturitatea dorită, nu va deveni Dumnezeu, ci va înnebuni. Deci în faţa omului se deschid două căi: să înainteze cu răbdare spre ceea ce Dionisie Areopagitul numeşte „deificare” sau să-şi închipuie înainte de vreme că aceasta s-a înfăptuit deja. Prima cale duce cu adevărat la îndumnezeire, cealaltă la nebunie.
Expresiile folosite în Antichitate duc adesea la neînţelegeri, pentru că în vremea noastră nu mai ştim să facem distincţie între diferitele trepte pe care se află entităţile divine. Atunci când vorbea despre zei, iniţiatul egiptean nu avea în vedere numai un grup de fiinţe divine, Divinitatea, ci o întreagă serie ierarhică de entităţi divine. Dionisie Areopagitul, ca şi înţelepţii Orientului, ştia să facă distincţia cuvenită între aceste entităţi. Nu contează că unul vorbeşte despre Îngeri iar ceilalţi despre Dhyan-Chohàni, căci cei care recunosc cu adevărat unitatea înţelepciunii universale ştiu că aceste nume diferite exprimă acelaşi lucru.
angel+(33)
Fiinţele nevăzute care se găsesc chiar deasupra omului, care au atins un grad de evoluţie mai înalt decât al său, sunt numite în esoterismul creştin Îngeri, Angeloi sau Mesageri, căci ei sunt trimişii lumilor spirituale. Cei care sunt cu o treaptă mai sus, adică cu două trepte mai sus de om, sunt numiţi Arhangheli, Archangeloi sau Spirite ale focului. Urmează fiinţele care, atunci când au evoluat în mod normal, se află cu o treaptă deasupra Arhanghelilor – acestea sunt Spiritele personalităţii, Forţele primordiale, Archaii sau Arheii. Aceste trei grupe de fiinţe care se află imediat deasupra omului au trecut toate prin „stadiul omenesc”. Toate au fost „oameni”. Dacă privim lucrurile la scara timpului cosmic, acest stadiu omenesc nu este prea îndepărtat în trecutul celor care acum sunt Îngeri, căci ei erau „oameni” pe vechea Lună. Arhanghelii au trecut prin acest stadiu pe vechiul Soare, iar Principatele sau Spiritele personalităţii pe vechiul Saturn. Aceste entităţi s-au ridicat gradat deasupra omenirii; ele sc află mai presus de ea în seria Ierarhiilor.
Privind din punct de vedere spiritual ansamblul regnurilor din Univers, vom avea deci regnurile: mineral, vegetal, animal, uman, care sunt vizibile pe Pământ, apoi, în lumea nevăzută, regnul Îngerilor, cel al Arhanghelilor sau Spirite ale focului şi cel al Principatelor sau Spirite ale personalităţii. Iar în vreme ce în ceea ce priveşte viaţa lor interioară, natura lor, aceste spirite treceau astfel din starea de oameni în cea divină – sau mai degrabă în cea de mesageri ai Zeilor, căci aceasta sunt –, în timp ce aceste fiinţe se înălţau în existenţa lor spirituală, planetele pe care şi pentru care trăiau se transformau la rândul lor. Vechiul Saturn, pe care Arheii au fost „oameni”, avea cu totul alt aspect decât pământul nostru.
Rudolf Steiner – Ierarhiile spirituale
angelbeauty

IERARHIILE ANGELICE:

St. Ambrose
(in Apologia Prophet David, 5)

Gregory the Great
(in Homilia)

John of Damascus
(De Fide Orthodoxa)

Moses Maimonides
(in Mishne Torah)

The Zohar
(Exodus 43a)

Pseudo-Dionysius
(in Celestial Hierarchy
and Summa Theologica)

Dante’s Divine Comedy

Maseket Azilut

Berith Menucha

St. Jerome

Isidore of Seville
(in Etymologiarum)

Isidore of Seville
(in De Ordine Creaturarum)

Constitutions of the Apostles
(in Clementine Liturgy of the Mass)

Francis Barrett

The Magus

Sursa ierarhii: www.hafapea.com

https://www.evolutiespirituala.ro/ierarhiile-ceresti/?feed_id=62432&_unique_id=6493880d76bb3

isis 5 1

Isis Blue Moon GR I

2

Odata cu initierea in acest sistem, deveniti parte a Ordinului Spiritual al lui Isis, doar prin iniţierea d-voastra în energia lui Isis.
După toate probabilităţile, ati fost deja sau nu veti fi niciodată atras/a de primirea acestei iniţieri. De fapt, acest Ordin este un mod elegant de a spune că eşti parte din Familia Isis, la nivel spiritual. Alte denumiri ale Ordinului lui Isis au mai fost, de-a lungul timpului: Ordinul Antic al lui Isis, Ordinul Sacru al lui Isis sau Ordinul Templului lui Isis.
Şuvoiul de energie a lui Isis are multe aspecte şi frecvenţe energetice. Isis Blue Moon le include pe toate. Cu cât lucrezi mai mult cu Isis şi cu vindecarea “Blue Moon”, cu atât mai mult vei observa aceste aspecte particulare.
Grade de Initiere: 
 
Grad I –  Practicant
 
Grad II – Master Teacher

MAI MULTE DETALII DESPRE SISTEM AICI: http://www.evolutiespirituala.ro/?p=230

agancientegypt33

[vfb id=17] https://www.evolutiespirituala.ro/initiere-la-distanta-isis-blue-moon-gr-i-gratuit/?feed_id=62381&_unique_id=64934f8e57c8c

Thoth 1

ISTORIA PAMANTULUI

THOTH  

Thoth este un personaj istoric care s-a inaltat in urma cu 52.000 de ani. Timp de 16.000 de ani el a fost regele Atlantidei. Numele lui era Chiquetet Arlich Vomalites. El a ramas pe Pamant in acelasi corp pana la data de 4 mai, 1991. El ar fi putut sa paraseasca Pamantul mai devreme, multi alti nemuritori au facut-o, dar el s-a aflat intr-un mic grup care a decis sa ramana. Cunoscand fara nici o indoiala faptul ca toate lucrurile sunt interconectate si ca exista un spirit unic care se afla in tot, Thoth a preferat sa ramana aici ca invatator.
El a parasit Pamantul pentru 2.000 de ani si a calatorit pe diverse planete. Ajungea pe o planeta si locuia acolo pentru aproximativ 100 de ani, observand si invatand cum actioneaza locuitorii. In cele din urma s-a intors pe Pamant. A facut un legamant sa ramana aici, pe Pamant, pana cand noi, pamantenii, vom atinge un anumit nivel de constiinta. Noi am ajuns la acest nivel astfel ca Thoth a parasit planeta la data de 4 mai, 1991.
Evident, ceea ce s-a intamplat inainte, in timpul si dupa Razboiul din Golf a reprezentat un punct culminant cu o anumita semnificatie. Lumina pe aceasta planeta este acum mai puternica decat intunericul pentru prima oara in ultimii 16.000 ani. Chiar daca noi nu o vedem inca, balanta puterii s-a schimbat si legile se plaseaza pe noi standarde. Acum cand negativitatea opune rezistenta luminii, care reprezinta chiar natura sa, in loc de a suprima lumina, aceasta ii da putere si noi devenim mai puternici. Asa ca tineti-va!
Cea mai faimoasa actiune pe care a savarsit-o Thoth a fost introducerea scrisului pe planeta. El a fost denumit „scribul” in Egipt, mai ales ca el a fost cel care a scris toata istoria veche. Din aceasta cauza Drunvalo a fost trimis la el. Cele mai multe dintre informatiile lui Drunvalo despre noi si istoria noastra vin de la Thoth. Informatiile care vin de la Thoth au o acuratete de 100%.
Drunvalo l-a intalnit prima oara pe Thoth in 1972. El studia alchimia – care are in vedere transformarea mercurului sau plumbului in aur – nu in scop de a face bani ci pentru a observa reactiile chimice. Toate reactiile chimice reprezinta paralele in viata omului. Prin intelegerea chimiei, a modului in care atomii se combina pentru a forma molecule, si cum se recombina aceste molecule, poti vedea in detaliu modul in care au loc operatiunile de la un nivel mai larg. Adevarata alchimie consta in intelegerea primara a modului in care nivelul nostru de constiinta se uneste cu constiinta Christica.
Drunvalo a studiat acest sistem cu un maestru. Intr-o zi au efectuat o meditatie cu ochii deschisi. Dupa o ora, invatatorul lui Drunvalo a disparut din camera. In circa 2-3 minute un corp complet diferit a luat forma in fata lui Drunvalo. Aceasta persoana era scunda (aproximativ 1,55 metri inaltime) si arata ca un om in varsta de 70 de ani. Infatisarea sa amintea de acea a unui egiptean din vechime si purta o imbracaminte simpla. Drunvalo isi aminteste mai ales de ochii sai, care erau ca ai unui copil, foarte blanzi si in care nu se intrevedea deloc un spirit critic.
El i-a spus lui Drunvalo ca lipsesc trei atomi in Univers si vrea ca acesta (Drunvalo) sa-i gaseasca. Drunvalo a avut o experienta, pe care nu o va descrie si prin care a inteles ce insemna aceasta afirmatie. Thoth s-a aplecat in fata lui, i-a multumit si a disparut. Cateva minute mai tarziu invatatorul alchimist a reaparut. Nu stia ce s-a intamplat; de fapt, el a crezut ca a fost acolo tot timpul.
Drunvalo nu a stiut ca persoana care a aparut in fata lui a fost Thoth si nu l-a vazut pe acesta pana la data de 1 noiembrie, 1984. Atunci ei au inceput sa comunice regulat pe parcursul a mai multe luni.
Thoth2002KreweFavor
Dar sa ne intoarcem la istorisirea noastra. Toth impreuna cu Ra si Araaragot, care au fost de altfel fostii regi ai Atlantidei, au adus cu ei planul pentru constiinta Christica si au ajuns in Egipt (care atunci era cunoscut sub numele de Khem) deoarece flacara care continea oul constiintei noastre colective avea un punct axial care aparea acolo. Intr-o zi, matricea asociata cu acel punct va fi perceput sub forma constiintei christice. Ei au creat o gaura chiar pe lungimea axei, care extinde pe intregul Pamant influenta oului constiintei noastre. Axa iese prin Egipt si in Moreea, o mica insula de langa Tahiti, in cealalta parte a Pamantului. Thoth spune ca acolo se afla un vortex sau o spirala, la ambele capete ale axei si daca s-ar proiecta o umbra a ei pe pamant ar arata ca o spirala logaritmica. Apoi ei au construit trei piramide pe acea spirala.
Scopul primar al piramidelor a fost de a muta constiinta noastra de la primul nivel, prin cel de mijloc (unde suntem noi acum) pana la cel de-al treilea nivel al constiintei Christice. Ele reprezentau un instrument pentru initiere planetara, construit in mod special pentru a ridica cei 44 + 2 cromozomi ai omului in constiinta Christica si a o stabiliza. Scrisul nu era necesar inainte de acest fapt deoarece amintirea era totala si instantanee. Cel de-al doilea nivel de constiinta, care reprezinta nivelul dizarmonios pe care ne situam noi acum, intervine datorita faptului ca existenta, viata nu a creat o alta modalitate prin care sa se treaca de la primul la cel de al treilea nivel. Nivelul doi reprezinta o ruptura prin care o fiinta doreste sa treaca foarte repede, cat mai rapid cu putinta, deoarece, daca o civilizatie ramane prea mult timp la acest nivel, planeta care o gazduieste trece printr-un mare risc de distrugere.
Potrivit lui Thoth, piramidele au fost construite cu mintea si cu inima, manifestate din memoria celui de al patrulea nivel dimensional. Ele au fost construite intr-o perioada de trei zile, de sus in jos; acestea sunt trei zile cvadridimensionale. Perioada de timp corespunzator in cea de-a treia dimensiune este mult mai mare, probabil de cativa ani. Ei au creat o legatura intre constiinta modelului nostru evolutionar si spirala logaritamica. In adanc, sub piramide ei au asezat un mic oras – templu in care se afla 10.000 de oameni si care se mai afla inca acolo.
Fiecare forma de viata de pe planeta are o matrice conectata la aceasta axa. Chiar daca sunt specii care exista doar intr-un loc de pe Pamant, matricea lor se extinde in jurul intregii planete.
Cea mai inteligenta, avansata si veche forma de viata de pe aceasta planeta o reprezinta balenele. Apoi sunt delfinii, apoi oamenii. Noi credem ca noi suntem cei mai avansati, dar balenele si delfini sunt cu mult inaintea noastra. Noi credem ca suntem cei mai avansati pentru ca putem creea lucruri exterioare. Acesta este un impact al rebeliunii luciferiene care a venit de pe Marte. Cele mai avansate forme de viata nu creeaza in exterior. Ei creeaza tot ce au nevoie in interior.
Balenele sunt pe aceasta planeta, vi si constiente, de 500 de milioane de ani. Ele pastreaza memoria planetei. Filmul Star Trek IV a vorbit depsre asta. Fara balene noi nu am mai avea memorie, am fi pierduti.
Delfinii sunt aici de cel putin 35 de milioane de ani. Ei chiar au iesit din apa si au pasit pe pamant pentru un timp, apoi au decis sa ramana in apa. Inotatoarele delfinilor au maini in interiorul lor, maini omenesti. Aceste creaturi se aseamana foarte mult oamenilor. Sunt mamifere, nu pesti, si ambele parti ale creierului lor functioneaza in proportie de 100%. Cand dorm, ei nu se mai folosesc de o jumatate din creierul lor. La noi doar jumatate din creierul nostru functioneaza in stare de veghe, cealalta jumatate ramane inchisa. Din aceasta jumatate doar 5-10% sunt folosite. Astfel ca din perspectiva delfinilor, noi nu suntem numai adormiti ci si inconstienti.
Atunci cand noi masacram fara minte balenele sau delfinii pentru carnea lor, avem de pierdut. Ei se incarneaza automat in corpurile lor simultane de pe Sirius. Ei sunt colegii nostrii si au o simpatie pentru conditia noastra. Sunt trei matrici pentru constiinta umana din jurul planetei. Prima este 42 + 2 (nr. de cromozomi); a doua care ne reprezinta pe noi este 44 + 2 si odata cu data de 4 februarie, 1989 s-a creat o noua matrice care este matricea constiintei Christice de 46 + 2. Fara aceasta matrice, nici o planeta nu poate intra in constiinta Christica.
Pentru aceasta au facut pregatiri Thoth, Ra si Araagot. Ei s-au folosit de geomantie pentru a crea in mod sintetic matricea constiiintei Christice, care ne va furniza vehiculul necesar pentru a intra pe frecventa urmatorului nivel de constiinta mai inalt decat cel prezent.
Astfel acest trio a creat o gaura aliniata cu axul invizibil al oului constiintei. Apoi ei au creat cele trei piramide, ceea ce a constituit un proiect maret de geomantie. Ulterior au stabilit 83.000 de locuri sacre pe toata suprafata planetei. Acestea au fost create cu totul pe cel de-al patrulea nivel dimensional, asa ca nu va inscrieti la nici o agentie de turism care efectueaza excursii de tip New-Age in diferite locuri. Apoi, de-a lungul unei perioade de 13.000 ani au adunat oameni din fiecare rasa si orientare spirituala pentru a construi biserica (templul) care era necesara a se inalta aici precum si piramida, in scopul de a initia un model operational pentru fiecare din aceste locuri. Oamenii de stiinta ar putea sa descopere faptul ca toate locurile sacre de pe planeta sunt asezate in spirale logaritmice sau de tip Fibonacci, conectate matematic la locatia din Egipt. Aceasta zona din Egipt, care nu a fost descoperita decat recent, este acum denumita crucea solara. Asociatia pentru Cercetare si Iluminare din Virginia considera ca acesta este unul dintre cele mai importante locuri din Egipt.
In plus fata de ceea ce au realizat in Egipt, acesti maestri au lasat umanitatii un nivel secund de constiinta, cel pe care ne aflam noi acum, care reprezinta un pas secundar catre cel de-al treilea nivel al constiintei Christice. Ei au accelerat acest proces prin introducerea scrisului, care ne-a determinat sa iesim din sfera timpului visarii sau al unitatii memoriei

Complexul din Egipt pe care l-am descris a fost construit cu 200 de ani inainte de revarsaresi de schimbarea polilor. Acesta a fost POTOPUL, cel in care Noe a plecat cu arca si a supravietuit. Chiar inainte de schimbarea polilor si de potop, Thoth s-a indreptat catre Sfinx. Sfinxul marcheaza cel mai vechi obiect de pe planeta, care, actualmente, reprezinta o nava spatiala. Thoth prezinta aceste lucruri mult mai detaliat intr-un document antic numit Tablitele de Smarald.

Potrivit lui Thoth, acesta nava spatiala este menita sa ne protejeze. El spune ca de fiecare daca cand se apropie o schimbare de poli noi devenim extrem de vulnerabili datorita faptului ca trecem printr-o perioada de trei zile si jumatate in care campul magnetic al planetei se prabuseste. In acest timp apare mereu partea intunecata care incearca sa domine. Aceast lucru s-a intamplat mereu pe parcursul istoriei noastre de 5 1/2 miliane de ani, dar de fiecare data o persoana foarte pura a gasit nava si a ridicat-o in aer si orice gandeste si simte aceasta persoana se intampla. Acesta actiune previne preluarea controlului de catre partea intunecata.
Noi ne apropiem din nou de momentul unei schimbari de poli, iar nava spatiala a fost deja plasata la locul corespunzator. In 1989, o femeie din Peru a intrat in constiinta Christica si a sustinut urmatoarele:cenusiii sufera de o mladie fatala, care se gaseste doar pe Pamant. Si in mod remarcabil, lucrurile au urmat imediat un asemenea curs. Odata cu sfarsitul anului 1992, toti cenusiii au disparut. Singura lor scapare a fost de a fugi de aici; ei nu mai pot trai pe Pamant.
Si acum sa ne intoarcem la nava. Nu vreau sa ma intelegeti gresit. Grosimea acestei nave este doar de 3-4 atomi si este plata deasupra si dedesupt. Are o lungime cam cat doua blocuri de locuinte si este rotunda. A fost realizata pentru a se atasa si pentru a reliza o digresiune in propia voastra merkaba. De obicei, se afla pe o frecventa superiaora Pamantului (cu o subunitate de frecventa dimensionala). Se afla in subsol, la o mila departare de suprafata planetei.
Dupa ce martienii au esuat cu experimentul din Atlantida, au fost aproximativ 4.000 ani in care viata pe Pamant s-a apropiat din ce in ce mai mult de haos. Cu aproximativ in urma cu 12.500 de ani, Pamantul s-a plasat in timpul corespunzator procesiunii echinoctiilor, gata sa sufere o noua schimbare de poli. Thoth a ridicat nava, s-a intors in insula Undal din Atlantida si a luat cu el aproximativ 16.000 de maestrii inaltati. Undal a fost ultima parte din Atlantida care s-a scufundat. Thoth si mestrii inaltati au calatorit apoi inapoi la Marea Piramida, in timp ce campul magnetic al planetei se prabusea. Acest colaps al campului magnetic a durat 3 zile si jumatate. El a luat memoria planetei noastre cu el. Memoria noastra colectiva este dependenta in mod direct de campul magnetic al Pamantului, asa ca daca acesta se prabuseste, noi nu avem nici o idee despre locul in care ne aflam. Este ca o intoarcere in salbaticie. Dar daca stapanesti merkaba, poti creea propiul tau camp magnetic din campurile contra-rotative de lumina si poti sa-ti pastrezi memoria.
Maestrii au aterizat pe varful Marii Piramide, care a fost construita intr-un asemenea fel ca prezenta o platforma perfecta de aterizare pentru nave spatiale. Acolo ei au format un merkaba din care s-a extins un camp de energie contra-rotitor la o distanta de 1,6 mile in spatiu. Maestrii au controlat axa, clatinarea acesteia si orbita planetei pe parcursul celor trei zile si jumatate. De fapt, ei au schimbat orbita; aceasta avea o periodicitate de 360 de zile, iar acum are o peeeriodicitate de 365 1/4 zile.
Maestrii au stat in aceasta nava in perioada cand campul magnetic s-a prabusit, iar la sfarsitul acestor zile au gasit o lume cu totul noua. Atlantida nu mai era. Portiuni din ceea ce reprezinta acum SUA s-au ridicat deasupra apei, iar planeta se situa pe un nivel dimensional diferit, cu mult mai jos. Din aceassta cauza arheologii nu pot gasi nici o dovada. Ei cauta pe o frecventa de vibratie gresita.
Maestrii au intrat in Marea Piramida printr-un tunel circular care duce catre orasul subteran. Ra a luat cu el o treime din maestri; Tat, fiul lui Thoth se afla printre ei. Oamenii din acest oras subteran au format fratietatea Tat si acolo se afla o mare comunitate de fiinte nemuritoare care traiesc si in ziua de astazi.
Apoi nava a zburat catre lacul Titicaca si catre Insulele soarelui. Acolo Thoth a lasat o alta treime din maestrii care au infiintat imperul Inca. Apoi nava s-a indreptat catre Himalaya unde a debarcat Araagat. Restul maestrilor inaltati s-a intors la Sfinx, au ridicat nava pe un nivel superior de vibratie, astfel incat aceasta sa poata trece prin Pamant si apoi s-au plasat in subteran, lao distanta de o mila de suprafata pamantului intr-o camera circulara, unde nava a ramas pana in anul 1989.
Aceste trei locuri – orasul subteran, Insulele Soarelui ai Himalaya, au fost alese din motive specifice care aveau de a face cu stiinta geomantiei, asa cum a fost ea clarificata de catre maestrii pentru crearea unei matrice pentru o constiinta Christica sintetica; aspectul Mayas-Incas a devenit contrapartea feminina a matricei iar Aspectul himalayan a devenit punctul neutru al matricei (retelei).
Sursa: fragment din cartea lui Bob Frissel „Nothing in This Book Is True, But It’s Exactly How Things Are” (Nimic din aceasta carte nu este adevarat, dar asa stau lucrurile). Domnul Frissell a preluat urmatoarele informatii din seminarul „Floarea Vietii”, care a fost sustinut de Drunvalo Melchizedek.

https://www.evolutiespirituala.ro/istoria-pamantului-thoth/?feed_id=62330&_unique_id=649317139b08f

Bratarile Dacice e1425824874904

BRATARILE DACILOR-FOLOSITE LA MANIPULAREA PSIHICA A MASELOR

dosar bratari dacice copy 300x212 Bratarile radionice ale dacilor

Conform unor specialisti militari in psihotronica si razboi radioelectronic, ele alcatuiau un dispozitiv radionic, folosit de sacerdoti atat pentru influentarea starii de sanatate, cat si pentru manipularea psihica a maselor.

WER6HGWFER

„7”, numarul magic
Folosind un aparat de detectie a metalelor marca “Spectrum Wait”, „braconierii” din Deva au reusit ceea ce arheologii n-au reusit niciodata, descoperirea unor gropi sacre care demonstreaza inca o data cunostintele extraordinare ale castei preotilor daci. Cercetatorul Florin Medelet a fost primul care, cercetand 25 de bratari spiralate de argint, descoperite in imprejurimile Sarmisegetusei, a remarcat ca acestea depaseau sensul strict de podoabe, incadrandu-le in „domeniul ritualico-magic”. Bratarile studiate erau terminate la ambele extremitati cu capete de sarpe, urmate de 7 palmete infatisand „pomul vietii”. La fel cum sunt si bratarile de aur recent descoperite. „7” este si modulul numeric folosit la construirea sanctuarului mare, care are 30 de formatiuni a cate 7 stalpi.

lespezi bratari copy

Comoara de sub lespezi
Conform declaratiei data la politie de catre sapatori, in zona culmii “Caprareata” – punct arheologic al sitului „Sarmizegetusa Regia” – „la distanta de 5 metri de o stanca aflata pe panta muntelui, s-a descoperit o lespede de piatra sub care se afla o groapa triunghiulara, cu dimensiunile de 50x50x60 cm, avand peretii placati cu lespezi de piatra. In interiorul acesteia, dupa evacuarea pamantului, s-au descoperit zece bratari spiralice  din aur masiv asezate perechi, cate doua, respectiv cate o bratara mai mica introdusa intr-una mai mare; trei perechi de cate doua bratari erau asezate vertical, iar alte doua perechi de cate doua bratari erau asezate orizontal, la nivel inferior, separate de primele printr-un strat de pamant”.

.
Misterele cultului solar
Ulterior, in zona bazinelor de apa de pe paraul Godeanu, la poalele culmii Caprareata, alti sapatori neautorizati au mai localizat o groapa sacra, amenajata cu lespezi de piatra, deteriorata, in care au descoperit doua bratari de tipul celor descrise mai sus. In ziua urmatoare, tot pe o panta a culmii Caprareata, acestia au descoperit o a treia groapa triunghiulara de cult, in care au declarat ca au gasit alte trei bratari din aur. Toate cantarind peste un kilogram. Cele trei gropi de cult erau amplasate intr-un triunghi imaginar cu varful in jos, doua pe panta culmii, iar a treia la poale, la est de incinta sacra unde se oficiau misterele cultului solar. Conform cercetatorului  Gheorghe Serbana, denumirea culmii burdusita cu bratarile masive nu vine de la capra, ci de la Cap (de) Ra, zeul soarelui, al carui cult era celebrat la Sarmisegetusa si care nu este exclusiv zeu egiptean. In afara de casta preotilor, in misterele cultelor Soarelui erau initiati si razboinicii si capii familiilor aristocratice, sarpele fiind emblema religioasa, lupul al castelor de luptatori, iar ursul al familiilor aristocratice. De sarbatorile solstitiale, la aceste mistere participa si poporul.

.
Sistem energetic de mare putere
Observand schita „inginereasca” a gropii de cult, un triunghi isoscel format din lespezi de piatra ce contineau cinci „bobine” din aur despartite printr-un strat de pamant, cativa specialisti in razboi radioelectronic de la Academia Militara, au recunoscut imediat o „cutie de rezonanta”. Dar cand au aflat ca este vorba despre mult controversatele bratari dacice, au cerut mai mult timp si detalii tehnice: numar de spire, grosime, inaltime etc. Acum, in urma recuperarii catorva bratari, col.dr. Emil Strainu, specialist in psihotronica si razboi radioelectronic, si-a facut o parere preliminara: pe Caprareata se afla un sistem de dispozitive radionice de mare putere.

.
Dirijarea energiei radionice
Conform col. dr. Emil Strainu, „cele trei dispozitive puteau focaliza, concentra si dirija energiile subtile”, unele bratari actionand ca bobine Tesla, captatoare de energie radionica. „Bratarile, amplasate intr-o cutie de rezonanta, jucau rolul de circuite oscilante si transformatoare de frecventa, putand induce maselor stari benefice sau negative, in functie de ceea ce doreau sacerdotii care actionau dispozitivele, prin fluxuri radionice emise de la distanta”, subliniaza col.dr. Strainu. De exemplu, se putea induce luptatorilor stari de manie si curaj nebunesc. Asa si vorbesc anticii despre razboinicii daci, actionand pe campul de lupta fara teama, asemenea lupilor. Mircea Eliade, care a studiat indelung mitologia populara romaneasca, vorbeste si despre puterea miraculoasa a razboinicilor de se transforma ritual in lupi. Eliade era de parere ca razboinicii se constituisera intr-o intr-o confrerie de luptãtori, la intrunirile carora se oficiau ritualuri sacre, luptatorii fiind posedati de spiritele lupilor, ceea ce avea sa fie denumit ulterior „furor heroicus”. Nenumarate triburi cu nume de lupi sunt atestate si in regiuni mai indepartate, in Spania (Loukentioi si Lucenses), in Galicia celtiberica, in Irlanda si Anglia. Cam pe unde au ajuns luptatorii-lupi, avand ca steag de lupta sarpele cu cap de lup.

.
Spirala, sarpele totemic
Printre totemurile dacilor, trebuie mentionat si sarpele, in forma lui naturala sau in cea fantastica, de balaur. Sarpele in forma naturala, ca animal consacrat Soarelui si care reprezenta energia inmagazinata, spiralata, a fost folosit ca simbol din cele mai vechi timpuri, pe ceramica sacra, apoi de catre casta razboinica, pe scuturi si coifuri. Sarpele fantastic, incoronat, cum avea sa fie folosit si de faraonii egipteni, a fost considerat de arheologi, un animal simbolic al localnicilor din Carpati inca din perioada culturii Hallstatt. Figurarea iconografica a Cavalerului trac mosteneste in reprezentarea arborelui sacru incolocit de un sarpe caracteristica totemica antica din epoca predacica.

.
Tratamentele radionice
Energia radionica manevrata de preotii daci prin aceste sisteme spiralate putea fi folosita si in scopuri terapeutice. Preotii daci erau recunoscuti ca cei mai buni lecuitori ai lumii antice. Pentru specialistii in terapii radionice din ziua de azi, „podoabele” dacice, bratari spiralate sau sub forma de spirala stransa ca o rozeta sunt tot atatea instrumente radionice cu efect curativ. In practica, obiectivul radionicii este ide a intari sistemul imunitar al omului si de a creste capacitatile organismului de autovindecare , ajutand la inlaturarea influentelor factorilor toxici, influentelor la nivel emotional si psihologic. Totodata, creste potentialul energetic al pacientului, in sensul dobandirii unei stari de bine, nu numai la nivel fizic, ci si emotional, mintal si spiritual. Adica, exact cum se spunea despre vindecatorii daci, acestia lecuiau si trupul si sufletul, altminteri vindecarea nu ar fi fost completa. Radionica sustine ca fiecare persoana dispune de o forta vitala sau camp energetic, care, atunci cand este tulburat, produce manifestari si simptome de boala in corpul fizic. Tratamentele radionice incearca sa alinieze, sa regleze campul energetic personal, actiune cunoscuta ca „normalizare”. Radionica a fost promovata in timpurile noastre de dr.Albert Abrams (1863-1924) si s-a dezvoltat  datorita unor practicieni renumiti precum dr.Ruth Drown (USA), Sir George de la Warr, David Tansley si Malcom Rae (Anglia).

images

.

„Ratiile” bratarilor dacice
Una dintre afirmatiile fundamentale ale lui Abrams este ca tot ceea ce exista intr-o forma sau alta are o „semnatura vibrationala unica”. Aceste semnaturi sunt reprezentate in radionica printr-o serie de coduri numerice, asa numitele „rate” radionice. Dr. Albert Abrams considera ca dispozitivele metalice in forma de spirale dublu- concentrice influenteaza  sistemul nervos central. Purtate  ca bratari, pot avea un efect calmant, echilibrand sistemul nervos, inducand o stare de armonie. Cele de aur lucreaza cu cea mai purã si nobilã energie, cea a Soarelui, caruia ii si este consacrat aurul. Inca de pe vremea masagetilor (mileniul II i.C.) se purtau bijuterii spiralate din aur, la maini si la picioare, acestea avand efect benefic asupra organismului. Masagetii, inchinatori exclusiv la Soare, purtau bentite de aur, cu motive serpentiforme si spiralate, cand plecau la razboi. Ca preotii geto-daci cunosteau efectele „bobinelor” ca generatoare de energie vitalã o demonstreaza sofisticatul sistem de pe culmea Caprareata, din incinta sacra de la Sarmizegetusa. Nu se stie cu ce „ratie” radionica lucrau, dar se presupune ca intregul sistem concentra in interior energie radionica din mediul inconjurator, ca apoi sã o emane pentru a insufla razboinicilor „furor heroicus”  sau sa o reverse asupra multimii pentru a o face sa simta energia cosmica.

 

https://www.evolutiespirituala.ro/bratarile-dacilor-folosite-la-manipularea-psihica-a-maselor/?feed_id=62279&_unique_id=6492de90d18d7

angelofhope 1

SOCIETATEA SECRETA THULE, AGARTHA SI HITLER


1+%25282%2529
„Ultima Thule” a fost capitala primului continent colonizat de arieni. Acesta se numea „Hyperboreea” şi era mai vechi decât Lemuria şi Atlantida (continente înghiţite de apele oceanului, unde au existat cândva mari civilizaţii). În Scandinavia se găseşte o legendă referitoare la „Ultima Thule”, această ţară minunată din Marele Nord unde soarele nu apune niciodată şi unde trăiau strămoşii rasei ariene.
Continentul „Hyperboreea” era situat în marea Nordului şi a fost înghiţit în timpul unei epoci glaciare. Se presupune că locuitorii săi au venit din sistemul solar numit Aldebaran care este astrul principal din constelaţia Taurului: ei măsurau aproximativ patru metri, aveau pielea albă şi erau blonzi cu ochi albaştri. Nu cunoşteau războaiele şi erau vegetarieni (Hitler de asemenea). După pretinsele texte din Thule, hyperboreenii erau foarte avansaţi în tehnologia lor şi s-ar fi servit de „Vril-ya”, maşini zburătoare cărora le zicem astăzi OZN-uri. Graţie exsistenţei a două câmpuri magnetice rotite invers, aceste discuri zburătoare erau capabile de levitaţie, ar fi atins viteze enorme şi făceau manevre surprinzătoare în timpul zborului, performanţe pe care le observăm astăzi la OZN-uri.
Ei au utilizat forţa Vril ca potenţial energetic, adică drept carburant (Vril=eter, sau prana, chi, forţă cosmică, orgon… Dar acest cuvânt derivă de asemenea din „vri-IL” akkadian ceea ce înseamnă „asemănător cu cea mai mare divinitate” sau „egal cu Dumnezeu”). Ei sustrăgeau deci energia (care nu costa nimic) din câmpul magnetic terestru, cum o fac convertizoarele cu tachioni ale comandantului Hans Coler sau otorul din „spaţiu quantic” dezvoltat de Oliver Crane.
Atunci când continentul Hyperboreea a început să se scufunde, locuitorii săi au săpat tunele gigantice în scoarţa terestră cu maşini mari şi s-au stabilit sub regiunea Himalaya. Acest regat subteran se numeşte „Agartha” sau „Agarthi”, şi capitala sa se numeşte „Shamballah”.
Perşii numeau acest regat subteran „Ariana” sau „Arianne”, ţara deorigine a arienilor.
Suveranul acestui regat era „Rigden Iyapo”, regele lumii, iar reprezentantul său pe Terra ar fi dalai-lama. Haushofer era neliniştit că acest regat subteran de sub Himalaya era locul de origine al rasei ariene. El susţinea că avea proba obţinută în timpul numeroaselor sale călătorii în Tibet şi în India.
Semnul distinctiv al lui Thule era zvastika cu braţele îndreptate spre stânga.
swastika+anthakaranna
NOTA BLOGGERULUI: Zvastika cu bratele spre stanga este un simbol stravechi, semnul originar gasit desenat inclusiv prin pesteri, datat la 12.000 de ani vechime dar este cu mult mai vechi,simbol de protectie si evolutie spirituala, de orientare pozitiva.Hitler l-a inversat, desenandu-l cu bratele rotite spre dreapta, inversandu-i si polaritatea si utilizandu-i forta pentru a cuceri si a supune mase de oameni, popare, prin involutie.In acelasi fel este utilizata pentagrama inversata de catre |Satanisti, cu 2 colturi sus.
 
swastika+hitler
 
Conform spuselor lama tibetanilor şi lui dalai-lama în persoană, oamenii numiţi agarthieni există şi astăzi. Regatul subteran, care este pomenit în toate scrierile orientale, s-ar fi răspândit de-a lungul mileniilor sub toată suprafaţa Terrei cu centre imense sub Sahara, sub munţii Matto Grosso şi sub muntele Santa Catarina în Brazilia, sub Yucatan în Mexic, sub muntele Shasta în California, în Anglia, în Egipt şi în Cehia şi Slovacia.
Hitler spera să găsească intrările regatului subteran al Agarthei şi de a intra în contact cu urmaşii „oamenilor-zei” arieni din Aldebaran-Hyperboreea. În legendele şi tradiţiile acestui regat subteran, se spune, între altele, că va fi pe planeta noastră un război mondial devastator (al treilea) care se va sfârşi datorită cutremurelor de pământ şi altor catastrofe naturale inclusiv inversarea polilor care vor antena moartea a 2/3 din omenire. După acest „ultim” război, diferitele rase din interiorul Terrei se vor reuni din nou cu supravieţuitorii de pe suprafaţa planetei şi vor introduce „Vârsta de Aur” milenară (era Vărsătorului).
Hitler dorea să creeze o „Agarhta” sau „Ariana” pe suprafaţa Terrei cu rasa stăpânilor arieni şi acest loc trebuia să fie Germania. În timpul celui de-al treilea Reich, au avut loc două mari expediţii SS în Himalaya pentru a găsi intrările în regatul subteran. Alte expediţii au avut loc în Anzi, în munţii Matto Grosso şi Santa Catarina în Brazilia, în Cehoslovacia şi în Anglia. Unii au afirmat că oamenii din Thule credeau că independent de sistemul tunelelor şi oraşelor subterane, Terra era găunoasă, cu intrări mari, una la polul Nord şi alta la polul Sud. Se refereau la legile naturii: microcosmosul şi macrocosmosul. Fie că era vorba de o celulă de sânge, de o celulă a corpului sau de un miez şi o cavitate înconjurată de un înveliş, „corona radiată”, viaţa se petrece deci în interior. Oamenii din Thule au concluzionat că Terra trebuia să fie constituită deci după acelaşi principiu. Chiar druzele confirmă asta, căci sunt cavităţi stâncoase care au o viaţă proprie, adică mineralele şi cristalele, se găsesc în interior.
În consecinţă, Terra ar putea fi găunoasă şi ea, ceea ce ar corespunde, de altfel, spuselor lama tibetani şi lui dalai-lama şi ea ar trebui să aibă un miez, un soare central care conferă interiorului său un climat regulat şi o lumină solară permanentă.
LadyDeath
Adevărata viaţă a planetei noastre s-ar petrece în interior de aceasta, rasa stăpânilor ar trăi acolo şi mutanţii la suprafaţă. Acesta ar fi motivul care ar explica de ce nu putem descoperi nicio viaţă pe alte planete ale sistemului nostru solar deoarece locuitorii de acolo locuiesc de asemenea în interior. Intrările pricipalear fi la polul Nord şi la polul Sud, poli traversaţi de lumina soarelui central care creează „aureolele boreale”, pretinsele lumini polare, greu de explicat de oamenii de ştiinţă. Masa solidă ar ocupa mai mult volum în interiorul planetei noastre decât masa apelor. După exploratorul polilor Olaf Jansen şi a altor exploratori, apa din interior ar fi apă dulce, ceea ce ar explica de ce gheaţa Articii şi Antarticii nu este constituită din apă sărată ci din apă dulce. Această teză privind alcătuirea planetei noastre este susţinută de mărturiile exploratorilor polilor Cook, Peary, Amundsen, Nansen, Kane şi de amiralul E. Byrd. Cu toţii am avut aceleaşi experienţe stranii care nu concordă cu teoriile „ştiinţifice” stabilite. Despre ce este vorba?
Toţi au constatat că vântul se încălzea deasupra latitudinii de 76 de grade, că păsările zburau deasupra gheţii în direcţia Nordului şi că animalele, cum ar fi vulpile, se îndreptau în aceeaşi direcţie, că se găsea zăpadă colorată şi gri care, topită dezvăluia polen de flori multicolore care se găseşte la polul Nord? De unde vine praful vulcanic pentru că niciun vulcan nu este semnalat pr hărţile oficiale disponibile? În plus, unii cercetători s-au găsit uneori într-o mare de apă dulce, şi au relatat că au văzut doi sori la un moment dat al călătoriei. Sau, au găsit mamuţi cu părul încă proaspăt al căror stomacuri conţineau, câteodată, iarbă-proaspătă.
agartha

 

Pentru oamenii lui Thule, aceste mituri despre „Terra găunoasă” erau destul de stufoase pentru a fi luate în serios. Dar a avut loc totuşi o expediţie, în timpul celui de-al doilea război mondial, în Antarctica.
Atunci când în 1532 cuceritorii spanioli sub conducerea lui Pizarro au ajuns în America de Sud, indienii îi numeau Vicarochas (stăpânii albi). În legenda lor, este vorba despre o rasă de stăpâni giganţi cu pielea albă care, cu secole înainte au coborât din cer cu „discuri zburătoare”. Ei au domnit mult timp peste o parte a oraşelor indigenilor apoi au dispărut brusc, dar au promis că vor reveni. Indigenii au crezut că noii veniţi, spaniolii, erau acei Vicarochas şi le-au pus la dispoziţie aurul lor. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în Tibet şi în alte regiuni din Himalaya atunci când au sosit primii călători albi. Tibetanii îi priveau uimiţi şi-i întrebau de ce au venit de acolo de jos (de la poalele munţilor) deoarece, de obicei, soseau din ceruri.
 
Societatea Thule şi Adolf Hitler

 

La sfârşitul lui octombrie 1918, Sebottendorf le-a dat fraţilor din lojă Karl Harrer şi Anton Drexler, drept misiune, de a forma un cerc de lucru. Acesta a devenit, mai târziu, partidul muncitorilor germani, DAP (Deutsche Arbeiterpartei). Revista Societăţii Thule era „Volkischer Beobachler” (Observatorul poporului).
În octombrie 1918, tânărul ocultist şi ezoterist Adolf Hitler (care se numea, de fapt, Adolf Schicklgruber; Hitler era numele de fată al mamei sale) a intrat în DAP, partidul Thule, şi s-a remarcat pentru talentele sale de orator.
Trevor Ravenscroft descrie în „Der Speer des Schicksals” (Sabia destinului) ceea ce i-a povestit un prieten din tinereţea lui Hitler, Waufer Johanes Stein care a devenit, mai târziu, consilier al francmasonului Winston Churchill: Hitler, deja mare adept al misticismului la vârsta de 20 de ani, a încercat să atingă nivele de conştiinţă ridicate cu ajutorul drogurilor. Prin intermediul librarului Pretzsche din Viena, adept al misticismului german şi al doctrinei rasei stăpânilor arieni, Hitler şi-a stabilit bazele viziunii sale viitoare a lumii şi cu ajutorul său, a făcut rost de un drog halucinogen pentru a accede la iluminarea mistică.
Bulwer Lytton+The+coming+race

 

Hitler, deja dependent de droguri din tinereţe, a luat narcotice puternice pe tot parcursul vieţii sale. Conform jurnalului de bord al medicului său personal, Theodor Morell, Hitler a primit timp de şase ani cât a durat războiul injecţii cu diferite calmante, stricină, cocaină, derivate morfinice şi alte droguri.
În acea perioadă, Hitler a aflat despre „Protocoalele înţelepţilor din Sion”, ceea ce l-a făcut să aibă o mare aversiune faţă de evrei. Apoi el s-a angajat în DPA, partidul lui Thule, ca orator electoral şi a învăţat, mai târziu, de a scrie şi citi bine graţie lui Dietrich Eckart, anti-bolşevic şi frate al Societăţii Thule. Acesta l-a introdus pe Hitler în cercurile muncheneze şi berlineze, iar viitorul Fuhrer şi-a însuşit în întregime concepţiile Societăţii Thule. În 1924, atunci când Hitler se afla în puşcărie la Landsberg ca urmare a puciului munchenez, Haushofer petrecea câteva ore pe zi cu el pentru a-i transmite teoriile şi proiectele sale. Între altele, i-a dat cartea lordului Bulwer-Lytton „The coming race” (Rasa care va veni), în care era descrisă o rasă ariană puternic dezvoltată care trăia sub pământ. Vasele în formă de farfurii zburătoare jucau un rol esenţial. Dar Hitler a citit şi cartea lui Ferdinand Ossendowski „Animale, oameni şi zei” care dezvăluia legendele Agarthei şi Shamballei. Şi a fost perfect absorbit de magia regatului subteran şi de doctrina rasei ariene proprie membrilor Societăţii Thule.
wewelsburg+hitler+agartha+thule+illuminati
                                 Wewelsburg Castle, home of the SS cult centre
SS-ul, numit de asemenea „Ordinul negru” nu erau doar un simplu regiment de poliţie ci şi un veritabil ordin religios cu o structură ierarhică. Cine s-ar fi putut gândi că acest brutal partid nazist era un ordin sacru? O asemenea afirmaţie poate să pară ridicolă însă nu este pentru prima oară în istorie când un ordin sacru este responsabil de acte de o atrocitate fără egal. Iezuiţii, dar şi dominicanii care conduceau Inchiziţia în Evul Mediu, sunt unele exemple. „Ordinul negru” era manifestarea concretă a concepţiilor ezotelnice şi oculte ale Societăţii Thule.
În interiorul SS-ului se găsea o altă societate secretă, elita, cercul cel mai intim al SS-ului, SS-iştii „Soarele Negru”. Soarele nostru se afla în jurul soarelui negru, adică un mare Soare central, soarele Primordial care este reprezentat, prin crucea cu braţe isoscele. Această cruce a fost desenată pe avioanele şi pe tancurile celui de-al treilea Reich. Templierii, Crucea-Roşie şi multe alte loje vechi o folosesc încă în aceeaşi optică. Societatea THule şi cei care au devenit, mai târziu, SS-iştii „Soarele Negru” lucrau în strânsă colaborare nu doar cu colonia tibetană din Berlin, ci şi cu un ordin de magie neagră tibetană. Hitler era în contact permanent cu cel puţin un tibetan cu mănuşi verzi care era desemnat ca „paznicul cheii” şi care ştia unde se găsea intrarea în Agartha (Ariana).
La 25 aprilie 1945, ruşii au descoperit cadavrele a şase tibetani dispuse în cerc într-o pivniţă din Berlin, în mijloc găsindu-se cel al omului cu mănuşi verzi. S-a crezut că era vorba despre o sinucidere colectivă. Dar la 2 mai, după intrarea ruşilor în capitala Germaniei, s-au găsit peste 1000 de bărbaţi morţi care erau, fără nicio îndoială, originari din regiunile himalayene şi luptaseră alături de nemţi. Ce făceau oare aceşti tibetani la mii de kilometri de casa lor în uniforme germane?

Ferdinand+Ossendowski+Animale%252C+oameni+%25C5%259Fi+zei

 

Foarte mulţi tineri au fost formaţi de „Soarele negru” în timpul celui de-al treilea Reich, în castelul-fortăreaţă de la Wewelsburg şi trimişi în Tibet pentru a continua acolo de a supravieţui şi a se pregăti să înfrunte marea luptă finală de la sfârşitul secolului 20.
După spusele lui Bardon, Hitler era membru al unei loje „FOGC” (ordin francmasonic al centurii de aur), cunoscut, de fapt, ca cea de-a 99-a lojă. În ceea ce priveşte cele 99 de loje, există 99 răspândite în lume şi fiecare este compusă din 99 de membri. Fiecare lojă este sub dominarea unui demon şi fiecare membru are un „demon” propriu. Demonul acesta îl ajută să aibă bani şi putere însă, în schimb, sufletul persoanei îi va servi demonului, după moartea sa. În plus, în fiecare an, un membru trebuie sacrificat demonului lojei, în locul său fiind admis alt membru. Membrii celor 99 de loje sunt de asemenea conducători sfoarte influenţi în economie şi finanţe şi sunt mai prezenţi astăzi ca niciodată. Lojele FOGC, adică cele 99 de loje, sunt extrem de periculoase, se crede. În comparaţie cu ele, satanismul este aproape inofensiv!
NOTA BLOGGERULUI: Masonii nu numai ca sunt Satanisti, dar au si initiere pe acest Ordin, din acest motiv satanistii „de ocazie” sunt o gluma in comparatie cu Masoneria.De asemeni, masonii sunt in marea lor majoritate Reptilieni, ceea ce le da un alt avantaj, relativ la capacitatile psihice pe care le au.Vestea buna este ca nu sunt deloc de neinvins, avand cateva „puncte slabe” din conceptie si reactionand foarte aproape de comportamentul animalic, in lupta.
 
thule+illuminatti
 
Ce s-a întâmplat cu Hitler? După spusele lui Bardon şi Miguel Serranos (fost ambasador chilian în Austria), Hitler a fugit în America de Sud cu ajutorul celor 99 de loje. Se spune chiar că cadavrul care s-a găsit şi a cărui dantură a fost identificată ca fiind falsă de către dentistul Fuhrer-ului a fost plasat acolo de cele 99 de loje. Un ziar german de mare tiraj a publicat la 5 martie 1979 că s-a găsit avionul particular al lui Hitler în junglă în America de Sud.
Joseph Greiner (autorul cărţii „Das Ende des Hitler Mythos” – Sfârşitul mitului Hitler) a afirmat că A. Hitler a decolat cu avionul său la 30 aprilie 1945 de la aeroportul Tempelhof din Berlin. Alţii spun că ss-a folosit de maşinăriile zburătoare descoperite de „Societatea Vril”, pentru a părăsi Germania.

sursa: necunoscuta

 

https://www.evolutiespirituala.ro/societatea-secreta-thule-agartha-si-hitler/?feed_id=62228&_unique_id=6492a6570a753

karuna ki2
INITIERI KARUNA KI LA DISTANTA GRATUIT
 
8 MARTIE 2013 ORA 20:30 – 21:30
karuna+%25282%2529

Karuna Ki este un sistem Reiki care utilizeaza Energia Compasiunii (karuna=compasiune) prin diverse tehnici, meditaţii şi simboluri. Sistemul are radacini comune cu Sai Baba Reiki, Tera Mai Reiki, Karuna Reiki, foloseşte aceleaşi simboluri, dar sub o alta forma.
Spre deosebire de Karuna Reiki nu este o marca inregistrata, a ramas un sistem deschis.

Se urmareşte identificarea cu Compasiunea, vibraţia acestei stari psihice fiind benefica atat pentru sanatatea fiecaruia, cat şi pentru atingerea pe cele mai bune cai a scopurilor propuse. Este şi motivul pentru care sistemul ofera o legatura deosebita cu zeiţa Qwan Yin, zeiţa milosteniei, a compasiunii. Se poate spune ca la baza tuturor sistemelor Karuna se afla Kathleen Ann Milner.

Kathleen Ann Milner: iniţiata in Reiki I şi II din anul 1983, a devenit maestra Reiki Usui in 1989. Pe parcursul unei meditaţii, o fiinţa spirituala superioara, iniţial considerata a fi Sai Baba, a iniţiat-o pe ea şi pe Marcy Miller in simbolul Zonar. Ulterior, in mai 1991, aceeaşi fiinţa superioara i-a transmis simbolul Harth şi modalitatea de a face iniţierile, ca şi sugestia de a numi Tera Mai Reiki noul sistem. Conform ghidului lui Kathleen, Reiki este numai una dintre razele vindecatoare, aceea a Pamantului, şi i-a prezentat celelalte raze, a Apei (Sophi-El), a Focului (Sakara) şi a Aerului (Angeliclight)

Vincent P. Amador a dezvoltat tehnici de utilizare a energiei Karuna şi a simbolurilor Karuna, ca şi tehnici de meditaţie, pe care le-a grupat in sistemul Karuna Ki, sistemul sau fiind o „cale a compasiunii”, nu „acţiunea compasiunii”, aşa cum se defineşte Karuna Reiki, sistemul lui William Lee Rand (http://www.reiki.org).
Maestrul Amador pune accentul şi in acest sistem, ca şi in predarea şi utilizarea Reiki Usui, pe simplitate şi intuiţie.

Practica cu energia Karuna Ki Reiki măreste gradul nostru de constientizare şi ne conecteaza cu cele mai pure entitati spirituale: lisus Christos, Sfanta Fecioara Maria, Guanyin, Sfanta Germaine şi alti Maestri Evoluati, Ingeri si Arhangheli,etc.

Multi dintre noi ne vom afla pe noi insine mai receptivi la indrumarea spirituala a anumitor energii care sunt in legatura cu sistemul propriu de valori. Karuna ki ne poate invata sa fim mai receptivi la Unitate prin marirea capacitatilor noastre de a primi indrumarea spirituală si prin a ne prezenta altor Mari Maestri Spirituali, necunoscuti nouă pana acum in aceasta viata.

Karnuna Ki Reiki este constituit pe 4 nivele / grade, astfel:

Gradul I Practicant
Gradul II Practicant
Gradul I Maestru
Gradul II Maestru

DETALII  LEGATE DE MODALITATEA DE INITIERE LA DISTANTA, GASITI AICI:

http://www.evolutiespirituala.ro/p/initieri-la-distanta.html

Pentru a va inscrie, va rugam sa trimiteti un e-mail la office@evolutiespirituala.ro cu data nasterii, locul nasterii si poza sau utilizati acest formular : PROGRAMARI

NAMASTE!

Anca & Catalin Bogdan
International Accredited Trainers & Reiki Grand Master Teachers

 

https://www.evolutiespirituala.ro/initieri-karuna-ki-la-distanta-gratuit/?feed_id=62177&_unique_id=64926e153b0a3

8092 347753671960107 1958908481 n

Piramida si Ochiul Atoate-Vazator

“Simbolul piramida si ochiul atot-vazator este de fapt reprezentatia simbolica a glandei pineale sau al treilea ochi. In centrul creierului tau este o mica glanda numita glanda pineala.

Se numeste pineala pentru ca are forma unui con de pin. Acesta este centrul geometric exact al creierului tau ! Aceasta este foarte importanta in culturile antice.”

glanda pineala

Kundalini
Kundalini este puterea divina primordiala din interiorul nostru,care, de obicei, este latenta (nemanifestata). Sediul ei esteosul triunghiular de la baza coloanei vertebrale, numit sacru (Hieron Osteon). Grecii antici, care i-au dat aceastadenumire, i-au atribuit o semnificatie deosebita, deoarece acest os ardea cel mai greu la incinerarea corpului. Deasemenea, egiptenii acordau o mare importanta osului sacru, ca fiind lacasul unei forte supranaturale. in Vest, osul sacru este simbolizat prin semnul Varsatorului si prin Sfantul Graal, recipientul apei vietii. Kundalini (spirala, in sanscrita), apare incolacita precum un sarpe si de aceea i se mai spune Puterea Sarpelui. Ea a fost descrisa amanuntit in Upanisade. Constientizarea energiei Kundalini in fiinta umana era considerata de catre marii intelepti ai antichitatii drept cunoasterea suprema. Aceasta cunoastere subtila era rezervata numai celor care atingeau un inalt grad de puritate si sfintenie.Cel care avea acces la aceasta cunoastere se numea Maestru (guru/invatator spiritual). Acesta, la randul sau, o transmitea in mod direct unui discipol (aspirant la adevarul absolut).

chakra kundalini
Regele Tutankhano are acest sarpe kundalini. kundalini trecand chiar prin capul lui. Acesta este simbolul pe care i l-au oferit, reprezentand activarea completa a glandei pineale,si ca chakrele toate, s-au transformat acum in aceste sfere concentrice, si accesul dinspre taramurile inalte dimensionale trece direct prin capul tau.

 
Cand treci prin aceste meditatii Kundalini, ideea este ca trebuie sa inalti sarpele kundalini. Adevarata inaltare a sarpelui Kundalini il reprezinta coliziunea impreuna a chakrelor in acest set de sfere concentrice. Atunci cand faci asta focalizezi totul intr-un punct din creierul tau. Aceasta reprezinta unirea chakrelor .

Sistemul esoteric al chakrelor
Chakrele sunt de fapt nivele diferite ale sufletului tau, si nivelurile pe care se gaseste functiile tale cerebrale si constiinta ta .( fapt dovedit si de stiinta ca aceste chakre exista ,ele mai sunt numite si centrii energetici sau centrii ai constiintei ).Vechile culturi se pare ca aveau un respect deosebit pentru glanda pineala ( al treilea ochi ), caci o intalnim in nenumarate texte, picturi si monumente. Sumerienii au facut desene oamenilor Anunaki, care aveau in varful coifurilor aceasta forma, de con de brad. Osiris, zeul lumii subterane, din mitologia Egipteana, este prezentat aratand cum energia kundalini se urca spre glanda pineala, punctul de intalnire al tuturor energiilor.

Toiagul reprezinta Sarpele Kundalini, Iar Conul de Pin: Glanda pineala ( al treilea ochi )

Cand toate chakrele se muta in jurul capului, avand in centru glanda pineala, putem avea acces la celalalt taram. ( la alte dimensiuni mai inalte )

Zeul babilonian Thamus tine in mana sa un con.

In Hinduism, zeita distrugerii si daramarii Vechiului pentru a purifica calea Noului. Shiva are parul coafat ca un con, avand incolacit in jurul gatului un sarpe si desenul celui deal 3 lea ochi, in mijlocul fruntii.

shiva
Zeul vinului, Bachus, este reprezentat tinand in mana un sceptru ce are in varf un con. Alcoolul nu a fost denumit intamplator si spirt ( eng.spirit ), ci ca fiind legat de spirit, pentru ca el are capacitatea de a deschide glanda pineala.

Dionisus ( Dinoysos ) portarul lumii de dincolo, are in varful lancii tot un con. in Matei 6.22 Isus spune: “Luminatorul trupului este ochiul (atentie ochiul, adica al 3 lea ochi, nu ochii).Daca va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat.”

Credeti ca toate acestea sunt simple intamplari si cei in cauza
nu stiau ce fac? Daca inca va mai indoiti, iata inca ceva care ar trebui sa va dea foarte serios de gandit! In piata Vaticanului, in zona denumita Curtea Conului, cea mai mare statuie are forma unui con de brad. Langa ea se afla un sarcofag deschis, asemenea celui din Camera Regilor din marea piramida. Se stie ca acesta este simbolul disparitiei mortii si a tranzitiei catre viata spirituala. Si asta nu e totul. Langa acestea se afla un leu asemanator Sfinxului din Egipt, avand la baza inscriptii cuneiforme. Care sa fie oare legatura dintre crestinism si vechii egipteni?

Si neasteptat, iata ca insusi papa are in varful sceptrului sau, bineinteles un con de brad!

papa roma
Desigur este deja prea mult ca toate acestea sa fie simple coincidente. Este clar ca ele reflecta vechi cunostinte, tinute in secret, cu strasnicie de-a lungul mileniilor, departe de cei multi.

Trezirea glandei pineale are efecte extraordinare asupra expandarii constiintei si deschide accesul la toate cunostiintele universale. Aceasta glanda se activeaza dupa ce nu mai este bombardata de fotonii trimisi de ochi, deci in prezenta intunericului. Ea emite apoi melatonina, o substanta care calmeaza sistemul nervos, inainte de culcare.

Starile de somn si visare sunt similare cu cea de meditatie, transa, hipnoza, sau experiente mistice. Dimetriltriptamina(DMT) este o alta substanta pe care glanda pineala o secreta, dand un ultim impuls in vederea deschiderii portii spirituale. Aceasta substanta este aceeasi cu cea folosita in potiunile samanilor, fiind extrasa din plante ca, yopo, sauayahuasca, in scopul de a face experiente de dilatare a timpului, calatorii in timp, calatorii in taramuri paranormale, intalniri cu fiinte spirituale, etc.

In interiorul sau, glanda pineala este umpluta cu apa, care in timp se calcifiaza, datorita dietei gresite, fluorului din pasta de dinti, fluoritei din apa, sau bauturilor carbogazoase. Simbolismul din Biblie, referitor la semnul fiarei, situat pe frunte (punctul negru), reprezinta situatia cand esti prizonier in lumea materiala, fara a avea acces la cea spirituala, adica traiesti in intuneric, cum este cazul majoritatii oamenilor de pe Pamant. Structura interioara a glandei este similara cu a retinei ochilor, de aceea ea a fost denumita al 3 lea ochi, sau ochiul spiritual.

con pin
Ea lucreaza asemenea unui televizor, furnizand imagini si sunete, alimentate de imaginatie. De aceea, atunci cand inchidem ochii inca mai putem vedea imagini, sau avem capacitatea de a vizualiza constient, folosindu-ne ochiul mintii. Desigur, nu tot ce apare in creier este din cauza glandei pineale, doar cand calatoresti in timp, cand ai vise, aceasta facandu-se prin interfata dintre cele doua lumi. in absenta luminii, in jurul glandei pineale se formeaza un scut electromagnetic, care are rolul de a o izola de toate radiatiile exterioare, din spatiu-timp, in scopul de a receptiona informatii din timp-spatiu. inauntrul sau, se formeaza mici molecule de microclusteri, care se transforma in unde, permitand perceptia.

Nu intamplator glanda pineala are cea mai mare concentratie de sange din corp, ci pentru ca are nevoie de multa energie, pentru a se activa. In scopul de a-i usura deschiderea trebuie sa devenim constienti si sa ne acceptam in totalitate, considerandu-ne fiinte divine.

Substante ca LSD sau DMT, au capacitatea de a o deschide fortat si de a-i accelera functionarea, insa cateodata, pot duce la blocarea ei, aparand dereglari. Halucinatiile apar ca urmarea lipsei de somn, cand melatonina este secretata in timp ce esti treaz. Aceasta se intampla in cazul bolnavilor de schizofrenie. Glanda pineala trebuie privita deci ca fiind o poarta hiperdimensionala naturala.

Studiul timpanului urechii, a aratat ca pozitia acestuia este in unghi. Dupa modelul sau a fost realizat un microfon tridimensional, apoi sunetul a fost redat in difuzoare holografice, obtinandu-se un sunet holografic, similar cu o holograma din lumina. Lobii urechii au unghiurile egale cucele ale marii piramide din Egipt, dupa care se poate forma un tetraedru regulat, care atunci cand stam asezati cu fata in sus, are in centrul sau, ce credeti? Glanda pineala.
pineal-gland-eye

Acest secret a fost tinut in secret chiar in fata ochilor nostrii.

Nu-i asa ca natura este mai inteligenta decat cea mai fantastica imaginatie omeneasca? Si ca o consecinta a acestei structuri geometrice, ce se formeaza la nivelul creierului, putem intelege in sfarsit mesajul ascuns, de secole, in simbolul de pe spatele bancnotei de un dolar si anume ochiul din piramida.
Desigur, acuma ne punem intrebarea daca si cum am putea realiza un dispozitiv, bazat pe acest principiu? Sau daca s-a realizat deja? In principiu am avea nevoie de un recipient umplut cu apa pura, un sistem capabil de a realiza scutul electromagnetic si un mecanism pentru a il acorda, apoi masina timpului ar fi pregatita pentru calatorii in lumile din timp-spatiu. Ca metoda de a prelua imaginile ar putea fi folosirea unui gaz ionizat, bazat pe principiul ecranului TV.

Nenumarate surse de informare credibile ne spun ca guvernul American a realizat de mult acest tip de vehicul stelar. Dezvaluiri ascunse s-au facut mai ales prin intermediul filmelor, asa zise stiintifico-fantastice, care in realitate au avut scopul de a pregati constiinta umanitatii, pentru etapa urmatoare a evolutiei sale, in care aceste tehnologii vor fila ordinea zilei. Un exemplu este filmul Contact, in care omenirea, intrand in comunicatie cu o civilizatie din constelatia Vega, primeste planul de fabricare a unei astfel de masini, care este apoi realizata si testata.

12-99f9c28571
Se poate observa cum partile componente sunt, rezervorul si inelele care, prin rotire cu o viteza foarte mare, creeaza scutul electromagnetic.

In epava navei prabusite la Roswell, in 1947, s-a gasit un cub capabil de a se deschide si a arata viitorul. El a fost denumit looking glass, fiind utilizat printre altele, pentru a falsifica alegerile prezidentiale din anii 2000 si 2004, ale lui George Bush.

Biologul american Dan Burish a facut dezvaluiri senzationale despre proiectul Majestic, in care timp de 10 ani a facut studii secrete in microbiologie, in Aria 51, impreuna cu o rasa de extraterestri, venita din viitor, care fiind originara de pe Pamant, a suferit niste dereglari genetice, ca urmarea unor cataclisme ce au avut loc in anul 2012. El a refacut genetic samanta originara, ce a stat la baza vietii pe Pamant si a observat cum se poate crea si modifica ADN-ul cu ajutorul vibratiilor. Filmul The Last Mimzy este o dezvaluire ascunsa a tehnologiei looking glas si a proiectului Majestic 12. Este vorba de doi copii care gasescun cub venit din viitor, cu scopul de a lua o mostra de ADN, in vederea salvarii acelei rase. In finalul filmului cubul creaza o gaura de vierme, necesara calatoriei in timp.

In decembrie 2006, insa, toate aceste tehnologii de citire a viitorului, au fost dezactivate, deoarece se pare ca ele pot influenta negativ transformarile ce vor avea loc in anul 2012 si mai ales este vorba de inversarea axei polilor.

Un lucru foarte interesant aparea atunci cand ajungeau la anul 2012; totul devenea alb si nu erau capabili sa mai vada nimic. Totodata aparea o succesiune de viitoruri paralele, greu de descifrat chiar si pe calculator. Daca observatorul avea ganduri catastrofice, atunci vedea catastrofe sidistrugerea Pamantului. Astfel au inteles ca viitorul nu poate fi prevazut cu adevarat cu nici un fel de dispozitiv, caci el este in continua transformare, in functie de gandurile si emotiile oamenilor.

Exista doar doua emotii fundamentale: Frica Si Iubirea. Este timpul sa alegem Iubirea ( 90% din populatia globului traiesc in frica, teama si stres ).


De aceea vreau sa subliniez, foarte clar, pentru toata lumea, ca tot acest bombardament de profetii catastrofice, incepand cu cele din Biblie si continuand cu cele ale lui Nostradamus, babei Vanga si multe altele, care sunt astazi la moda, nu trebuiesc luate in consideratie!

Fiecare din acesti profeti a vazut doar o probabilitate a viitorului, care a fost influentata de diverse polaritati ale constiintei universale si umane si interpretata de propria minte logica, in functie de gradul sau de intelegere. Cum se vor petrece lucrurile cu adevarat nimeni nu poate spune cu precizie. Viitorul se scrie de catre noi in fiecare moment si depinde de noi daca vom experimenta catastrofe naturale, razboaie, sau vom face o tranzitie calma, linistita spre Noua Lume.

Dintr-o alta epava a unei nave extraterestre, in timpul celui de al doilea razboi mondial, au fost recuperate scaunul de pilotaj si ecranul de proiectie. Rezultatul a fost de-a dreptul uimitor si anume, persoanei asezate in acest scaun, i se amplificau gandurile, transformandu-le in realitate si era capabila de a vedea in timp si spatiu. El functioneaza ca o interfata a constiintei, asemanator cu un amplificator psihic si era folosit in scopul propulsarii navei prin puterea mentala. A fost denumit scaunul Montauk.

Si iarasi prin filme s-a dezvaluit existenta acestei tehnologii superavansate. In filmul Stargate colonelul O’Neal foloseste scaunul strabunilor, in care puterea mentala ii este amplificata, fiind capabil sa indeparteze flota inamica, aruncand asupra ei globuri de foc. In filmul Minority Report, oameni, avand puteri paranormale, asezati in scaune plutitoare, ii transmiteau lui Tom Cruise imaginile pe un ecran gazos. In filmul XMen, se foloseste un astfel de scaun pentru a-i depista pe mutantii disparuti. In Total Recall, Arnold Schwartzeneger utilizeaza si el un scaun miraculos,pentru a calatori pe Marte.

Cercetarile facute in viitor cu acest scaun au gasit ca, dupa 21 decembrie 2012, graficul nu mai are forma sinusoidala, ci devine o linie dreapta. Subiectii simteau in acel punct, un baraj energetic, pe care nu erau capabili sa il treaca, fiind respinsi cu brutalitate. In acelasi timp insa experimentau o expandare brusca a constiintei, pana la nivelul cosmic, in care nu mai exista nici timp nici spatiu, putand fi orice, o galaxie, sau un atom si avand acces la toate cunostiintele universale. Ciudat nu-i asa?

star gate poarta stelara
Tehnologia Portii Stelare, asemanatoare cu cea din filmul Stargate SG1, a fost realizata, dupa modelul celei ramase de la Atlantida, insa ulterior a fost ingropata sub gheata din Antarctica, pentru a nu permite unor entitati negative sa distruga Pamantul.

O alta realizare tehnologica secreta este Jump Room, in care cel ce intra se trezeste instantaneu pe Marte, unde de altfel a fost realizata o baza, pentru evacuare, in caz de cataclisme.

Cercetatorul rus Serghey Smeliakov, a avut ideea de a diviza spirala timpului din calendarul Mayasilor, la numarul de aur(1,618) care, dupa cum am mai spus este prezent peste tot in natura, in cresterea si dezvoltarea organismelor, precum si a galaxiilor. El a vazut ca in punctele de diviziune au avutloc mari transformari istorice in evolutia umanitatii, cum ar fi ridicari sau prabusiri de mari imperii, razboaie, etc. Cu cat ne apropiem de anul 2012 succesiunea acestor puncte critice se accelereaza, fiind unul in 2009, cateva in 2010, apoi vor avea loc la intervale de o luna, o saptamana, iar in ultimul an in fiecare zi!

Evolutia nefiind un proces liniar, ci unul exponential, in ultima etapa va avea loc un salt brusc, care practic ne va propulsa pe o alta treapta de existenta, dezvoltandu-ne toate abilitatile paranormale adormite. Practic, Pamantul va trece printr-o poarta stelara si va intra in timp-spatiu, avand o noua vibratie.



>>>Important De Stiut !<<<

Este demonstrat ca epifiza este legata direct de functiile sexuale, iar abstinenta ( abtinerea de la excese) sexuala o actioneaza destul de puternic – de aici putem trage concluzia ca in spatele acestui secret se afla o conspiratie la nivel global si spun asta penru ca, majoritatea mesajelor subliminale sunt cele cu referire la sex. De fapt putem vedea foarte clar si cu ochiul liber ca traim intr-o societate care promoveaza comportamentul sexual degenerat.
Mesaj subliminal > SEX < Observati cuvantul sex intre spatiile goale ???

Al treilea ochi la reptile !

Argumentul unor cercetatori este ca la fiintele vii cel de-al treilea ochi nu este chiar o raritate. Cel mai des, acesta se gaseste la reptile, in special la serpi si soparle. La aceste animale acesta este reprezentat de un ochi pe ceafa, pentru care exista in craniu chiar un orificiu usor de observat.

Cel de-al treilea ochi al reptilelor este acoperit cu o piele semitransparenta, ceea ce i-a determinat pe cercetatori sa presupuna ca ochiul respectiv lucreaza nu numai in spectrul luminat. Enigma a fost dezlegata mai tarziu: s-a dovedit ca acest organ este foarte sensibil la spectrul milimetric al razelor, chiar si la campul magnetic. Se presupune deasemenea ca al treilea ochi percepe ultrasunetele si infrasunetele. Acest lucru le face pe reptile sa fie niste prevazatori extraordinari ai cataclismelor naturale: cutremure, eruptii vulcanice si chiar furtuni magnetice.

Este clar ce se intimpla cu reptilele, dar ce se poate spune despre oameni?

Observand ca acest organ este foarte sensibil la spectrul milimetric al razelor si la campul magnetic, atunci ne putem da seama de ce traim intr-o societate care ne bobmbardeaza creierul zilnic cu tehnologiii ce emit raze si campuri magnetice – Televizor, Telefon Mobil , Computer, etc.

S-a demonstrat ca aceste aparate emit unde-electromagnetice care afecteaza creierul uman. Concluzia este ca aceste aparate de care suntem dependenti ( atasati ) de zi cu zi, au fost create in asa fel incat sa afecteze glanda pineala ( al treilea ochi ).

Aceste dezvaluiri s-au facut si in numeroase filme. De exemplu: filmul They Live ( in care arata ca lumea este controlata datorita unor unde – electromagnetice fixate pe o anumita frecventa care nu permite creierului uman sa perceapa adevarata realitate ). De asemena, observati ca in film, este aratat ca doar cei care poarta acei ochelari de soare speciali pot vedea adevarata realitate. Ochelarii de soarere prezinta de fapt intunericul, dupa cum am relatat si mai sus, pentru a declansa glanda pineala trebuie sa ne “ferim” de fotoni ( lumina ).

Powder – Totul Este Interconectat – Secret ascuns prin intermediul filmelor de divertisment, pentru a face oamenii sa creada ca toate aceste idei despre forta divina nelimitata a omului, nu sunt altceva decat imaginatia unor producatori de filme.

Flurorul – Substanta toxica introdusa in apa pe care o consumam —> inhibator al Glandei Pineale.

Sunt foarte multe substante toxice ce sunt introduse in mancare, bauturi. Dar cea mai toxica este substanta din apa pe care o consumam zilnic si din pasta de dinti – FLUORUL ( este pusa si foarte bine ,deoarece voi parintii obligati copii sa se spele pe dinti inainte de culcare si ea ramane in trup si actioneaza toata noaptea.)
“Fluorul nu are nici un efect benefic asupra organismului – Ea este data special ca inhibator al Glandei Pineale” Aryana Havah

Secretul Suprem Ascuns In Planul Vizibil

Illuminati-i sau „Iluminatii” reprezinta asa-numita elita planetara, grupul persoanelor care detin suprematia asupra destinului umanitatii. Faptul ca au ales tocmai termenul  „iluminat”, folosit in traditia spirituala pentru fiintele care au avut acces la anumite revelatii divine esentiale, nu este decat o dovada in plus a imensei arogante a Illuminati-lor. Aceasta grupare ultrasecreta are in mana fraiele planetei,iar singurul interes pe care il au in vedere cei care o alcatuiesc este propria lor prosperitate. Ei sunt cei care au pus la cale „Noua Ordine Mondiala” spre care ne indreptam cu pasi din ce in ce mai repezi in ultimii ani.

Informatiile din acest articol sunt preluate (in mare parte) din cartea Anul 2012 Un Sfarsit Sau Un Inceput ? scrisa de Teodor Rosca

Sursa: secretele-lumii.blogspot.ro

https://www.evolutiespirituala.ro/glanda-pineala-al-treilea-ochi/?feed_id=62126&_unique_id=649235d32c53c

stiati ca aurora boreala

Vibratiile Culorilor

ELEMENTELE CULORILOR SUBTILE SI VIBRATIILE ACESTORA

Cu 2000 de ani in urma, Isus spunea: Iubiti-i pe dusmanii vostri. Acest percept i-a intrigat pe foarte multi discipoli, care nu au inteles ratiunea. Cu toate acestea, avem de-a face cu o realitate obiectiva. Din punctul de vedere al vibratiilor subtile, iubirea nu este un sentiment vag, ci o realitate obiectiva si reprezinta cel mai inalt dinamism pe aceasta planeta; se manifesta distinct pe toate planurile, la diferite frecvente de vibratii. Acest dinamism poate fi simtit chiar si in planul efectelor materiale, iar daca suntem suficient de dezvoltati, le putem sesiza si pe plan mental.

 

ASPECTE LEGATE DE FORTELE UNIVERSALE SAU CURENTII SUBTILI COSMICI

Stiinta actuala recunoaste ca globul pamantesc nu este deloc izolat in spatiu. El face parte din cosmos, mai bine zis din macrocosmos, de care se gaseste legat prin curentii cosmici, mai mult sau mai putin subtili, care vehiculeaza forte cunoscute de noi (sau necunoscute, in parte) sub numele de electricitate, lumina, caldura, magnetism, etc.

Astfel, deci, exista si circula in jurul pamantului (si prin pamant) considerabili curenti magnetici, mergand de la nord spre sud si care patrund invizibil toate lucrurile si fiintele. Acesti curenti magnetici sunt, in marea lor majoritate, invizibili. Ei se manifesta intr-o forma suigeneris, materiala sau perceptibila sub forma aurorei boreale sau a luminii.

Alte forte devin perceptibile vederii noastre, in anumite conditii speciale, unele dintre ele chiar in experientele de laborator, realizate cu ajutorul unor tuburi speciale in care s-a creat vid. In cazul lor, particule extrem de fine (de forta) se misca acolo cu o viteza foarte mare, realizand unde de o luminozitate considerabila. Astfel, pot rezulta acele culori catifelate; razele x, radiumul si toate radiatiile luminoase sunt o manifestare, sau altfel spus, o dovada a fortei lor cosmice subtile si curentilor de forta eterica.

Curentii eterului merg de la polul Nord la polul Sud in benzi mari, subtile, de lumina, atat deasupra cat si prin pamint. Aceasta forta unica a spatiului este atrasa apoi in centrul magnetic al pamantului. Ea se manifesta prin straturi, sub forma vibratiilor specifice, diferind unele de altele dupa frecventa, acestea fiind in raport cu diferitele densitati ale substantei unice pe care ele le traverseaza, astfel punandu-le in miscare.

Pamantul este, deci, inconjurat de mai multe straturi de substanta eterica extrem de pura si invizibila vederii obisnuite, desi lumina formeaza straturi inferioare. Atunci cand diferitele regiuni ale acestei substante subtile sunt puse in miscare de catre o forta unica, ele actioneaza sincron, ca mai multe forte.

Straturile inferioare fiind de o densitate diferita, elementele lor componente vibreaza la grade diferite, ceea ce face ca curentii subtili alcatuiti din elemente specifice sa vibreze inegal, neavand numai o miscare uniforma inainte, ci si o vibratie interioara, care produce culori la fel de luminoase, numeroase si variate ca si diferitele grade de vibratii care le caracterizeaza.

La suprafata pamantului, toti curentii subtili ai eterului se gasesc impreuna si se interdetermina, intretaindu-se atat de bine, incat fiinta umana, care este de fapt un univers in miniatura, atrage la sine, prin rezonanta sau punere la unison, extrem de precisa, aceste forte subtile care patrund in structura sa prin partea stanga si antreneaza astfel aura.

Atunci cand ele i-au parcurs corpul, aceste forte ies in general prin partea sa dreapta, dupa ce au magnetizat fiecare aspect al corpului si al
diferitelor structuri subtile, prin intermediul vibratiilor lor. Fiecare aspect al materiei sau substantei manifestate, care vibreaza la grade diferite, trebuie sa produca (in mod necesar) si chiar produce culori subtile diferite.

Culorile celor cinci forte principale sunt, dupa cum stim, percepute de simtul interior spiritual sau de perceptia mentala superioara. Ochiul nostru fizic, care (de exemplu) percepe lumina alba, stim ca are nevoie de o prisma pentru a sesiza diferitele culori din care se compune aceasta lumina alba. Numai astfel ochiul poate sa sesizeze banda spectrului luminii albe. La fel, ochiul nostru interior (sau perceptia mentala superioara) are nevoie de o anumita rafinare specifica pentru a percepe, in mod distinct si direct, diferitele culori subtile ale fortelor cosmice, in mod normal invizibile.

Anumiti subiecti, predispusi (prin evolutia lor anterioara) sau (uneori) antrenati prin procedee yoga (sau tehnici spirituale) au ajuns la o sfera de constiinta care le-a dezvoltat in mod adecvat perceptia spirituala (mentala – superioara) si aceasta le permite sa vada in mod direct curentii cosmici subtili atunci cand acestia vin in contact cu aura fiintei umane.

Dupa descrierile lor (si dupa invataturile traditionale ale anumitor grupari yoghine), s-a condensat astfel intr-o sinteza unica descrierea acestor forte subtile colorate. In trecere, este important sa retinem ca aceste culori subtile nu se confunda niciodata cu culorile percepute de ochiul nostru fizic.

Oricine ajunge sa le sesizeze, realizeaza ca intre aceste culori subtile si culorile fizice propriu-zise deosebirile sunt nete, neputand fi vorba de o confundare. Am vazut ca aceste vibratii sunt (incepand de la cel mai infim grad, care este de asemenea si cel mai elevat): galbenul, albastrul, verdele, portocaliul si rosul. In fiecare dintre acesti principali curenti, exista mai multe feluri de subdiviziuni, fiecare dintre ele avand nuante specifice, care se integreaza in banda subtila a culorilor percepute.

Fiecare dintre aceste subdiviziuni sunt net aparate prin diferenta de amplitudine si prin inaltimea vibratiilor (lor) specifice; in consecinta, au nuante distincte, care le fac sa fie intotdeauna sesizabile si determinate de catre un clarvazator antrenat. In cazul unei structuri, ele prezinta o dominanta, in cadrul acesteia distingandu-se predominanta unui curent.

Aceasta dominanta produce, in plan subtil, la nivelul aurei, nivelul de evolutiei al fiintei analizate. Deci, curentii subtili ai eterului, la suprafata pamantului, perceputi sub forma unor imagini mentale, prezinta aspectul a mai multor benzi de lumina subtila, distinct colorata, rasucindu-se in toate directiile si chiar izbindu-se de aurele fiecarei persoane. A trai sau a exista inseamna, deci, a face sau nu apel constient la acesti curenti subtili; sensul consta in a-i utiliza constient, implicind o accelerare a evolutiei, o avansare mult mai rapida in plan spiritual. In multe cazuri, unele fiinte pot utiliza inconstient anumiti curenti subtili in scopuri inferioare, in general putini fiind de acord ca (in functie de curentii utilizati) noi realizam o optiune si ne orientam existenta constient sau nu.

Este important sa retinem ca, desi exista in spatiu curenti subtili de forte simple, atunci cand ei intra in rezonanta cu fiinta (aura) noastra, fiecare culoare produce un grad corespunzator sau o frecventa identica de vibratii in aura noastra si, in general, in sfera noastra mentala; astfel, se creeaza o dorinta intensa, o stare anume sau un anumit mod de reflectare, care va corespunde in mod identic acelei culori care reprezinta un anumit tip de energie subtila cosmica.

SEMNIFICATIA CULORILOR SUBTILE SAU A FRECVENTEI VIBRATIILOR VALULUI VIETII

Atunci cand subconstientul devine stapan asupra dorintelor inferioare (sau de indata ce valul vietii interioare este net purificat, transmutat in aspectele sale sublime), culoarea vibratiilor sale subtile este albastru(l). Mentalitatea obiectiva (fiind de un grad inferior al vibratiilor) trebuie sa fie elevata (sublimata) pentru a se putea uni in mod armonios cu subiectivul (superiorul). Constientul sau subconstientul formeaza astfel ansamblul individualitatii. Acesta este telul evolutiei noastre permanente, de a ne uni intr-un singur constient (sau in asa zisul supraconstient), cu alte cuvinte, starea de contact cu Sinele Suprem (sau Samadhi).

Daca vibratiile mentalitatii obiective sunt antrenate de vibratiile rosii (subtile) ale naturii animale (care exista in fondul vital al fiecarei fiinte umane), apare separarea permanenta a celor doua mentalitati; are loc asa-zisa moarte spirituala. In aceasta situatie, fiinta continua sa existe ca robot, fiind definitiv separata de aspectul subiectiv sau de natura (sa) superioara, natura in care exista Sinele Suprem, Esenta sau Atma. Acest lucru trebuie sa fie evitat (cu cea mai mare grija).

Exista situatii mentionate in traditia spirituala a planetei, situatie in care Sinele Superior (sau mentalitatea subiectiva) se separa si se reincarneaza in alt vehicol, in alta fiinta, in timp ce vehicolul fizic care a murit continua sa traiasca (sa existe) in mod automat, genul zombi, fiind antrenat numai de mentalitatea obiectiva, altfel spus, de natura inferioara vitala.

Vibratia albastru – verzui – subtil indica, in schimb, spiritul subiectiv care incepe sa domine individualitatea, la aceasta faza vibratiile albastru fiind chiar dezirabile, aceasta fiind baza restabilirii echilibrului spiritual al fiintei, al realizarii armoniei prin elevarea vibratiilor aurei. In concluzie, albastrul subtil este culoarea specifica inaltelor calitati mentale. Influenta sa se exercita, in special, asupra domeniilor legate de
literatura, muzica, aspecte sublime (superioare) ale educatiei, armonia fiintei si echilibrul acesteia. Aceasta forta exista la animal in forma latenta, ne-aparand (aproape) deloc la acesta. Ca operare sau dinamism, ca exercitare efectiva, ca utilizare, ea apartine spiritului subiectiv al fiintei umane.

Orice inspiratie, de orice natura ar fi, este datorata influxului curentului albastru. Chiar in situatiile in care fiinta este inconstienta de energia subtila, asimileaza in aura sa aceasta forta specifica, forta care opereaza ulterior unisonul cu aceasta stare specifica, stare in care va descoperi elementele de care ea are nevoie. Altfel, adevarata sursa a inspiratiei nu ar putea fi (niciodata) explicata sau inteleasa.

Realizand acest mecanism, putem intelege perfect procesul inspirativ. Marea majoritate a artistilor opereaza (in mod inconstient) datorita starii aspiratiei frenetic realizate pe fundalul de concentrare specific, ei fiind pusi in conexiune (rezonanta) cu curentul subtil cosmic albastru, avand astfel acces direct la informatiile si sferele pe care acesta le contine.

Curentul albastru – indigo este caracteristic muzicii superioare. Toti marii compozitori (ramasi celebri la nivel planetar) si-au extras inconstient inspiratia, unii dintre ei, reusind sa sesizeze fenomenul care se numeste muzica sferelor. Curentul literaturii este albastru – deschis, culoarea asemanatoare cu cea a cerului de toamna.

In lumina celor spuse, realizam ca fiecare fiinta umana are posibilitati latente nelimitate, de a invata orice arta sau stiinta facand parte dintre cele controlate de curentul subtil albastru, cu ajutorul energiei specifice; se vor realiza progrese remarcabile, prin cuplarea la curentii cosmici secundari. Singura conditie este perseverenta.

Curentul albastru serveste la restabilirea armoniei spirituale a fiintelor al caror verde subtil incepe sa fie nuantat cu albastru. Vibratia subtila cuprinsa intre verde si albastru indica (intotdeauna) ca spiritul obiectiv incepe sa nu mai controleze (in intregime si exclusiv) corpul, impartind aceasta onoare cu spiritul subiectiv.

CURENTUL VERDE SUBTIL (AL INDIVIDUALIZARII)

Dupa cum reiese din sub-titlu, curentul verde subtil este culoarea subtila a individualizarii. In manifestarile sale cele mai elevate nu exista (nici un fel de) egoism. In schimb, egoismul se afla (in totalitate) in nuantele inferioare. Toate dorintele personale, tot ceea ce vine de la ideile de posesiune personala, sunt perceptibile in astfel de momente. Aici descoperim dorinta de distingere neaparata, aspiratie catre renume, bogatie, toate fiind manifestari ale curentilor verzi cu nuantele corespunzatoare.

Totusi, curentul verde subtil este curentul intelectualizarii pure, rationale, atunci cand intuitia subiectiva nu poate inca sa actioneze anumite cunostinte. Astfel, in asemenea situatie, o persoana poate sa aiba (o) memorie neobisnuita a faptelor, fara ca prin aceasta sa realizeze starea de reala intelepciune a puterii intuitive pe care o confera spiritul elevat.

MANIFESTAREA EGOISMULUI SI ASPECTELE SALE IN VIBRATIILE VERDE INCHIS SUBTIL

Subcurentul amintit este curentul egoismului pur in aspectele sale inferioare. Iarba verde a unei cascade este analog reprezentata culorii curentului in care se afla toate dorintele de posesiune personala si tot ce tine de aspiratia catre renume, distinctii onorifice, pozitii sociale sau politice, succes financiar, etc.

Gandurile pure si rationale se afla in nuanta verde luminos, mult stralucitoare (grad mult mai inalt decit cel prezentat anterior). Pura individualizare, in aspectul sau cel mai rafinat, se manifesta in vibratiile superioare ale curentului verde palid.

In general, verdele este culoarea individualizarii in intregul univers, fiind, de asemenea, dominanta in planul subtil al vibratiilor terestre. Planurile individualitatii verzi vibreaza astfel cu aceasta rezonanta.

Aceasta culoare (particulara) trebuie sa fie atribuita gradului vibratiilor care o particularizeaza si care o fac sa-si merite locul ce-i este consacrat in asa-zisa armonie a sferelor.

Toate celelalte corpuri ceresti care emit vibratie specifica verde sunt corpuri in care constiinta cosmica incepe sa-si faca simtita influenta. Pe pământ, regnul vegetal este particularizat prin frunzele sale verzi, in timp ce omul care are la nivelul aurei dominanta acestei culori, trebuind, prin intermediul ei, sa-si cunoasca nemurirea inainte de a trece la vibratia albastra.

Deci, planetele ale caror vibratii sunt verzi, de la sine trebuie sa fie considerate planete ale individualizarii.

CURENTUL FINANCIAR (VERDELE DE TOAMNA)

In momentul in care fiinta umana atrage la sine in aura subcurentul verde de toamna, acea fiinta concentreaza aceasta forta specifica in ea. Astfel, daca ea doreste cu putere bani, dorinta poate fi intensificata considerabil daca se va servi de acest curent financiar, pentru ca in aceasta situatie ea se uneste cu marele forte subtile ale naturii, in loc sa actioneze opus in raport cu acestea. Daca o fiinta doreste realizarea in acest domeniu, regulile obisnuite in acest domeniu indica a se face o imagine definitiva, mentala, in curentul verde. Astfel, dorinta se va materializa.

Daca va veti concentra asupra acestei imagini foarte clar realizata de intreaga gandire, aceasta dorinta se va realiza cu mult mai repede decit daca am apela in afara curentului fluidic, caci spiritul individual poate ajunge la plenara dezvoltare si realizare a dorintelor sau a necesitatilor sale, cu ajutorul Spiritului Universal, cu conditia de a nu se abuza de acesta si a nu perturba armonia Totului, facand sa predomine in intreaga aura.

In general, intreaga lume este guvernata de legea dorintelor si a realizarilor mentale – materiale. Utilizind aceasta nuanta a verdelui
subtil, veti fi in stare sa realizati ajutorul financiar de care aveti nevoie in situatiile critice. Este important sa retinem ca, pentru a pune aceasta regula in actiune, anumite conditii sunt absolut necesare, cea mai importanta fiind aceea de a nu ne lasa niciodata influentati de vibratiile subtile rosii. Vom utiliza energia lui verde, dar vom respinge dorintele inferioare ale planului animal si aceasta intr-o maniera permanenta, reusind astfel sa ne dezvoltam aceasta stare sufleteasca speciala care ne permite sa facem intotdeauna ceea ce este bun la momentul oportun. In acest fel, ajutorul financiar realizat ne va permite sa facem cat mai mult bine in jurul nostru.

VINDECAREA CANCERULUI CU AJUTORUL CURENTULUI SUBTIL VERDE

In traditia yoghina se stie de foarte mult timp (aceasta informatie fiind in general tinuta secreta) ca folosirea curentului subtil verde este de mare ajutor in restabilirea echilibrului fizic si psihic prin curentii fluidici ai gandirii. Aceasta forta aduce in fiinta energii specifice binefacatoare care vor reconstitui intreaga structura afectata, cand aceste energii sunt dirijate prin intregul sistem organic, fie prin apel, fie prin proiectie mentala directa, in functie de dorinta celui care utilizeaza aceste energii, acest lucru putandu-se face chiar in afara fiintei noastre, permitandu-ne sa emitem sau sa transmitem, aceasta energie specifica la distanta, facand o alta fiinta umana (in suferinta) sa beneficieze de aceste avantaje.

Aceste vibratii fortifiante si regeneratoare magnetizeaza sui-generis aspectele componente specifice ale fiintei, curatind-o de fluidele demagnetizate, consumate, formand altele in locul lor. Astfel, prin aportul aceste energii, la nivel fizic se realizeaza o regenerare si redinamizare a nervilor care sunt fortificati si individualizati datorita acestei vibratii sau acestei culori specifice care are importanta considerabila in eliminarea bolilor nervoase.

Verdele subtil re-intareste, de asemenea, nervul optic, in cazurile de slabiciune ale vederii sau, in general, in toate afectiunile oculare. In aceasta discutie este demn de retinut ca asa-zisele raze X cunoscute de stiinta si utilizate actualmente pe scara larga fac parte din curentul verde. Ele sunt insa partiale, nu cuprind toate aspectele specifice ale verdelui (sau nuanta specifica cu toate nuantele sale componente) ce produce vindecarea in cazul in care se foloseste subtil. Ele pot fi facute vizibile (pentru ochi) cu ajutorul unui instrument special.

Ele sunt de un ajutor considerabil pentru vindecarea cancerului, dar nu ajung sa vindece total aceasta boala cumplita, pentru ca nu distrug decat microbii ranii si nu pe cei care circula in sange si care se pot fixa din nou in alta parte. In cazul in care curentul subtil este dirijat, in intregime, de-a lungul intregii fiinte (afectind intregul organism, prin proiectii mentale sistematice), acesti germeni sunt distrusi complet si astfel maladia poate fi vindecata.

In cazurile de tratament asa-zis psihic, cand numai sugestia simpla a fost folosita, s-a constatat ca avea epoci regulate de reaparitie, cu toate ca pacientul (care se supunea tratamentului prin influenta sugestiva) se credea complet vindecat. In asemenea cazuri, numai efectul este eliminat, cauza continuand sa subziste; germenii creeaza din nou focare, care, progresiv, continua sa actioneze, creand, la acelasi nivel, boala, fie in acelasi loc, fie in alta parte.

Succesul vindecarii magnetice poate fi net in cazurile in care razele X esueaza, daca se foloseste curentul verde subtil (sistematic) cu care intreaga aura este preponderent incarcata, astfel germenii fiind distrusi. In spitalele yoghine din India se recurge la folosirea curentului subtil verde pentru vindecarea cu succes a cazurilor de cancer. Aceasta explica de ce, in aceste clinici, se pot obtine vindecari totale ale acestei teribile maladii.

In concluzie, culoarea verde subtil tine de curentul individualizarii. Ea exprima egoismul, in formele sale inferioare si superioare, reprezentand intelectualitatea fara intuitie. In aceasta grupa, foarte multi indivizi au cunostinte imense si memorie uimitoare. Cu toate acestea, spiritul lor subiectiv nu a fost suficient dezvoltat. Ei vibreaza predominant in curentul verde, chiar cand sunt eruditi, dar, cu toate acestea, nu au o cunoastere adevarata sau, altfel spus, nu realizeaza (nici macar in parte) starea de intelepciune.

In aspectele sale inferioare, egoismul vibreaza in subcurentul secundar verde – nuanta de sticla. Aviditatea de a dobandi bunuri materiale sau onoruri este oarecum culoarea ierbii, putin mai intunecata decat verdele sticlei.

Intelectualitatea fara intuitie este verde mai deschis, simtul de individualizare este de nuanta verde pastel.

Sufletele animalelor au nuanta verde in momentul nasterii. In continuare va capata rosu inchis, corpul devenind suficient de puternic pentru a exprima dorinta de reproducere.

In general, yoghinii se servesc de culoarea verde subtil atunci cand doresc, pentru ei sau pentru altii, bogatii, onoruri sau alte lucruri materiale, cu conditia ne-abuzarii.

In acest caz, yoghinul se concentreaza intens asupra curentului verde (nuanta corespunzatoare), pana in momentul cand intreaga sa fiinta vibreaza, in planul auric, la frecventa specifica. El este convins, in totalitate, ca atunci incorporeaza sau asimileaza in aura sa acest curent.

In continuare el realizeaza reprezentarea mentala (cat mai clara) a lucrului dorit sau a fenomenului realizabil si se concentreaza asupra creatiei sale, fara a se ingriji de curentul in care aceasta evolueaza. Constiinta Universala va da lucrului (fenomenului) creat mental si reprezentat in acest curent existenta obiectiva (in planul manifestarii).

Mai devreme sau mai tarziu (direct proportional cu intensitatea efortului) se va obtine acel lucru sau fenomen. In acest mod, yoghinii avansati (considerind interventia lor necesara, in anumite directii) obtin rezultate rapide, uimitoare, ne-pierzand timpul, stiind foarte bine ce vor si cum sa obtina acel lucru.

Ei nu au incertitudini sau indecizii asupra eforturilor respective.

Verdele  poate fi folosit cu succes pentru a regenera si intari nervii. El aduce corpului fizic in cauza materiale fluidice noi. Este curentul care convine cel mai mult persoanelor cu tulburari de vedere, re-vitalizind nervii optici prin vibratiile fortifiante. Verdele este antidotul altruismului exagerat si prost inteles, lucru care impinge (de multe ori) fiinta umana la ruinare mentala, psihica si chiar financiara, acordand un ajutor ne-cerut.

In toate ashramurile din India, in cazul celor care sunt la inceputul antrenamentelor, se insista asupra acestui punct de vedere, pentru a putea obtine rezultate. Se cere a nu se abuza in a da unei fiinte umane mai mult decat este necesar, in caz contrar incarcandu-se ei insisi cu greutatile celorlalti sau, altfel spus, preluarea karmei impiedicand obtinerea experientei in cazul celor pusi in aceste conditii pe Pamant; transgresand aceasta interdictie, actiunea nu va fi pozitiva, din contra, va deveni un obstacol in calea evolutiei lor.

Acest lucru poate fi constat prin consecinte, greutati, dezechilibre, afectiuni. Toate acestea, survenind oarecum repede dupa ajutorul acordat, denota clar ca yoghinul a depasit masura. Se stie ca Supremul nu da (niciodata) fiintei umane sarcini mai mult decit suportabile. Constatind ca suntem supraincarcati cu greutati, tulburari, boli, trebuie sa analizam cu atentie … oare nu gresim din acest punct de vedere?

 

CURENTUL SUBTIL PORTOCALIU AL FORTEI COSMICE (FORTA SECRETA A VIETII UNIVERSALE)

Curentul subtil portocaliu este considerat in traditia yoghina drept forta vietii. Acesta este suflul vietii recunoscut in Biblie, prana sau mana…

Vibratiile sale se gasesc in intregul Univers. Toate lucrurile si fiintele sunt impregnate, la nivelul lor specific, de aceasta mare forta secreta a vietii. Respiratia fiintei umane (si cea a animalelor) patrunde in organism prin (nu neaparat) intermediul plamanilor, avand partial legatura cu oxigenul vehiculat de acesta. Aceasta forta este cea care creeaza, construieste si da nastere formelor.

Activitatile chimice, atractiile si repulsiile instinctive, asocierea atomilor, gruparea acestora prin jocurile vibratiilor lor respective, sunt produse de aceasta forta secreta a vietii sau de curentul portocaliu. Aceasta forta constructiva (totodata, distructiva) mentine corpul fizic in buna stare sau, din contra, cauzeaza dezagregarea atomilor sai sau a unor elemente componente. Intr-un cuvant, ea este esenta vitala a formelor fizice.

Absorbtia fortei subtile portocalii, prin respiratie, are influenta extrem de favorabila asupra persoanei sanatoase, ea fiind capabila sa primeasca, sa resimta si sa stocheze aceasta forta, lucru care se prezinta cu totul altfel in cazul unei persoane bolnave. O persoana bine dezvoltata si armonioasa va folosi din plin si cu profit aceasta forta, spre deosebire de o fiinta umana a carei stare de dezvoltare fizica nu se afla in cele mai bune conditii.

Curentul subtil portocaliu este cel mai util cresterii si dezvoltarii rapide a fortelor fizice, pentru tot ce este viu. Copiii care nu sunt prea bine dezvoltati si nu au inca vibratiile subtile verzi prea bine cristalizate in aura, pot fi rapid vindecati prin respiratie abundenta si constanta de aer proaspat, pur, in care ei vor absorbi in mod gradat, chiar inconstient, forta vietii portocalii.

In concluzie, curentul subtil portocaliu este curentul forta, secretul vietii care anima plantele, animalele si fiinta umana. Orice creatura care respira, absoarbe aceste forte secrete odata cu aerul care o vehiculeaza, acele creaturi care nu au plamani impregnindu-se cu aceasta forta asa cum buretii se imbiba cu apa. Animalul bolnav cauta instinctiv Lumina – Soarelui, aspira la acest curent portocaliu care se afla in cantitate mare in energia solara. Astfel, foarte multe animale bolnave pot fi vindecate rapid prin simpla expunere la soare. Yoghinul utilizeaza acest curent subtil vital pentru a ingriji sau vindeca afectiunile animale, pentru a dinamiza cresterea copiilor si pentru a introduce un impuls vital la fiintele umane a caror dezvoltare este intarziata si care nu au atins inca, in evolutia lor, acea faza in care vibratia se face prin asimilarea energiilor subtile verzi.

Portocaliul subtil poate fi folosit de asemenea pentru a grabi uneori extraordinar de mult cresterea plantelor sau pentru a grabi, dinamiza, cresterea unei fiinte (copil), mai ales in cazuri de malformatii, aportul culorii portocalii fiind imens. Anumiti yoghini avansati, care s-au familiarizat foarte mult cu portocaliul subtil, au puterea de a face sa incolteasca si sa creasca plante in doar citeva minute, prin condensare si focalizare interna (ambele, foarte mari) la nivelul aurei plantei, a acestei forte subtile portocalii. Acest fenomen a fost de nenumarate ori posibil si s-a constatat ca intr-adevar exista fiinte umane care au asemenea putere.

La nivelul conceptiei populare, despre foarte multe fiinte care iubesc plantele se spune ca… au mina buna. In asemenea caz, este evident ca fiinta are exces de portocaliu subtil in aura, acesta dinamizind cresterea plantelor sau accelerand procesul de incoltire in cazul in care fiinta respectiva seamana sau ingrijeste plante.

 

MARELE CURENT SUBTIL ROSU (AL EMOTIILOR INFERIOARE SAU AL INSTINCTULUI)

Curentul subtil rosu este acela care vibreaza cel mai lent dintre toti curentii subtili mentionati deja. Exista totusi un alt curent ale carui vibratii sunt si mai lente, influenta acestuia fiind foarte scazuta asupra dezvoltarii noastre.

Este bine sa stim ca ranile, catastrofele, exploziile, incendiile, sunt, in general, cauzate de vibratii subtile rosii (de anumite nuante) acestea fiind adesea aduse de gandurile pervertite ale fiintei umane. Vibratiile specific ale marelui curent subtil rosu nu sunt atrase in mod constient de fiinta umana, aceasta atractie incetand, fara indoiala, de indata ce fiinta umana va deveni stapana pe emotiile sale inferioare si instinct.

Vibratiile subtile rosii sunt profund dezagreabile si au natura inferioara, impiedicand foarte mult atingerea dorintelor elevate, blocand realizarea imaginilor mentale ale unui ideal elevat care este pe cale sa se formeze in fiinta noastra psihica. Prin forta sa repulsiva accentuata, curentul subtil rosu indeparteaza idealurile (in mod constant) de noi.

Aceasta energie, odata intrata in obisnuinta, face ca fiintei sa-i fie greu sa elimine acele elemente sau stari care conduc intotdeauna la cumularea energiilor specifice ale lui rosu subtil in aura sa. In acest fel, aura unei astfel de persoane va fi invadata (in mod constant) de culoarea subtila rosie. Astfel, mai devreme sau mai tarziu, o asemenea persoana va inceta sa mai obtina succes in orice actiune intreprinsa si va intampina
nenumarate obstacole si dificultati in viata. In general, acest curent subtil rosu demagnetizeaza celulele corpului uman si cauzeaza dezagregarea lor.

El nu curge niciodata ritmic, astfel vibratiile sale avand efecte nelimitate asupra intregii structuri. Spre deosebire de vibratiile superioare a caror curgere este ritmica si constanta, vibratiile subtile rosii, prin componenta lor specifica, asigura invadarea fiintei de catre microbi si faciliteaza patrunderea in organism a elementelor toxice, nocive, care conduc in mod gradat la slabirea celulelor.

Putem spune ca astfel se produce majoritatea bolilor cu care fiinta umana se confrunta. Daca aceasta forta distructiva, demagnetizanta, este extraordinar de puternica, dezagregarea produsa poate fi fulgeratoare sau imediata si aceasta poate duce la cazuri de apoplexie, la moartea instantanee, la atacuri de cord.

ROSU BRUN SAU MARO – SUBCURENT SUBTIL AL LUI ROSU

Vibratiile sale sunt puse in miscare si atrase de noi in aura atunci cand frica predomina mentalitatea noastra. Daca acest curent subtil invadeaza intr-o anumita proportie aura si dureaza un anumit interval de timp, noi atragem in propria fiinta chiar pericolul de care ne temem. Din aceasta cauza, poporul spune: .

In lumina acestor cunostinte putem realiza profunzimea intelepciunii populare si putem sesiza clar mecanismul de operare in aceasta directie.

De altfel, o persoana avand in mod constant vibratia acestei culori in aura, nu poate avea succes in nici o actiune pe care o intreprinde, caci toate veleitatile sale pasagere de a se sustrage de la esec si de a obtine reusita sunt in mod continuu subordonate si paralizate de aceste vibratii contrare. Culoarea rosu subtil inchis este culoarea satisfacerii simturilor, culoarea unei satisfactii abjecte, net inferioare.

Rosu deschis este culoarea persoanelor colerice. Aceasta nuanta, care poate fi remarcata in aura, indica intotdeauna avem de-a face cu fiinte care se infurie extrem de repede. In lumina acestor date apare clar ca este absolut necesar sa ne stapanim mania, pentru a nu intra in rezonanta cu curentii inferiori rosii, din contra, sa cautam, in anumite momente critice, sa facem apel la curentii specifici care eleveaza vibratiile fiintei umane si incarca aura cu energie sferica calmanta si sublima.

Prin urmare, curentii subtili rosii nu permit niciodata acelora care se supun influentei lor sa obtina nici sanatate, nici sa aiba sansa, nici sa
atinga fericirea. Din aceasta cauza, mai ales pentru fiinte, este necesar sa se dezvolte acea stare a sufletului care este numita vointa, care
permite totdeauna, chiar inconstient, sa atragem la noi curentii favorabili, cu vibratiile lor specifice, in functie de actiunea pe care o
intreprindem, aceasta asigurandu-ne automat succesul.

In concluzie, curentul rosu subtil este cel inferior dintre cei patru curenti pe care i-am studiat pina acum. El este cel a carui frecventa de vibratie este cel mai putin elevata. El semnifica emotia inferioara de orice tip. La fiinta umana el indica totdeauna preponderenta naturii animale in aura.

Cand o fiinta umana se lasa prada furiei sau miniei, aura sa devine rosie; culoarea devine predominanta daca fiinta se lasa mereu cuprinsa de astfel de sentimente. Acest fenomen se produce datorita vibratiei la unison cu marele curent subtil rosu. Conexiunea intre cele doua fiind imediata, aura devine bun conductor al acestei forte si astfel omul este umplut de aceste vibratii in mod inconstient.

Cu cat controlul de sine lipseste, cu atat individul va prezenta simptoame si manifestari similare animalului salbatic. Intr-o asemenea situatie, el se gaseste in raport de rezonanta mentala (stare de telepatie inconstienta) cu ceilalti indivizi care, in acelasi moment, se lasa prada aceleiasi emotii. El poate sa primeasca telepatic informatii energetice modulate pe aceasta vibratie specifica, altfel spus, ganduri rele, comitind fulgerator actiuni la care niciodata nu s-a gandit.

In imensa majoritate a cazurilor criminale, crimele sunt comise in astfel de momente; revenind la starea normala, persoana considera ca a activat nebuneste. Situatii in care, scapata de sub control si lasata prada influentei, s-a trezit pur si simplu subjugata, transformata in instrument cu care opereaza aceste forte.

In plan subtil, rosu(l) este o vibratie net inferioara, manifestind efecte dezolante pentru corpul fizic; in plan auric, smulge, pur si simplu, instantaneu, toate realizarile pozitive (superioare) facute anterior. In plus, atrage toate acestea si, atat timp cat nu va regasi echilibrul mental (iesind complet din acest curent) nu i se poate intimpla decat ceva nefericit. O alta vorba populara spune ca  … (n.r.: in paralel, )

Acesta este elementul esential care merita sa fie retinut: mania si furia fac sa dispara magnetizarile atomilor componenti ai corpului (viu). Se stie ca atomii au o parte pozitiva si una negativa, partea pozitiva a unui atom fiind legata de partea negativa a altuia.

Daca corpul este demagnetizat, depolarizat, aceasta coeziune este perturbata si, in unele cazuri, distrusa. Marile forte naturale circula regulat in atomi cand acestia sunt polarizati normal. Patruns in corp, curentul rosu demagnetizeaza atomii si pregateste astfel, implicit, trecerea microbilor si asimilarea elementelor dezechilibrante, perturbatoare, in final facand posibila instalarea bolii.

Adesea, congestia cerebrala sau paralizia sunt rezultatul actiunii nefaste a curentului rosu, acesta fiind cauza deceselor instantanee datorate afectiunilor cardiace.

Curenti derivati din rosu:
– rosu inchis / indica forme de dorinte sexuale;
– rosu stacojiu / indica furie sau manie;
– rosu brun / indica simptoame ale fricii.

Unii yoghini avansati se servesc de acesti curenti subtili pentru a regenera functii sexuale specifice, aceasta numai in scop de reproducere, de procreere. In schimb, magia neagra utilizeaza (din plin) aceasta forta subtila (prin intermediul careia sunt atrase diferite boli, tulburari, flagele) doar in directii distructive.

 

SINTEZA CELOR SPUSE MAI INAINTE ASUPRA CELOR CINCI CURENTI SUBTILI

Un stravechi proverb spune: Prin urmare, gandurile de aceeasi natura au tendinta sa se grupeze. Exista, deci, grupari de forte, adevarate conglomerate si la fel pot exista grupe de mentalitati (EGREGORI). In general, persoanele care au idei si aspiratii comune, se atrag, in mod natural, vibratiile lor aflandu-se pe frecventa asemanatoare. Chiar legile fizicii pun in evidenta acest fapt.

Apasand o clapa a pianului putem auzi perfect ca, simultan, vibreaza fie un geam, fie o lustra, tonica acelui obiect de sticla fiind identica cu cea a notei produse. Exista, deci, in natura, vibratii simpatice si de aceea, uneori, este dificil a si cine este adevaratul inventator al unui anumit lucru. De exemplu, Cine a fost inventatorul telefonului?!, Bell sau Cray?… Atat Bell, Cray cat si Edison s-au scufundat in acelasi curent de ganduri si au dezvoltat, in mod simultan, ganduri oarecum asemanatoare.

Exista, deci, o mare magnetica, un ocean (adevarat) de energie in care noi traim, in aceasta existand curentii gandurilor carora noi putem voluntar sau inconstienta sa ne atasam pentru a obtine rezultate bine definite.

Incercati acum, pe baza datelor prezentate, sa va reprezentati macar cateva clipe aceasta constiinta magnetica gigantica, din care, noi, dumneavoastra si ceilalti, facem parte, aceasta din urma, fiind apta sa primeasca si sa transmita ganduri.

Curentii gandurilor acestei mări magnetice sunt la fel de bine definiti ca si aceia ai unui ocean. Acesti curenti ai gandului sunt net separati de frecventele lor specifice de vibratie si noua personal – chiar daca nu stim nimic despre ei – nu ne este absolut necesar a-i cunoaste direct, caci orice om atrage dintr-un anumit curent, in functie de dominanta frecventei aurice, ideile care, intotdeauna, vibreaza in armonie cu el insusi. Aceasta atrage, total, dupa sine, ceea ce numim nivel dupa care taxam ceilalti oameni.

Daca, de exemplu, atat dumneavoastra cat si noi avem, in acelasi timp, ganduri de aceeasi natura, suntem (constient sau nu) atasati la acelasi curent si primim idei asemanatoare. De cele mai multe ori, oamenii utilizeaza curentii gandirii in mod inconstient, in foarte rare cazuri avand semi-constiinta si in extrem de rare cazuri plenara constiinta.

…Un individ doreste sa obtina un anumit obiect si se decide sa-l dobandeasca… El nu stie nimic despre folosirea stiintifica a spiritului, dar dorinta sa intensa si hotararea sa precisa pun automat anumite legi naturale in actiune si daca el persista, va obtine (direct proportional cu intensitatea dorintei sale), mai devreme sau mai tarziu, ceea ce doreste. De cele mai multe ori, timpul folosit pentru a se ajunge la reusita va fi lung, caci el nu stie sa dirijeze (in linie dreapta) fortele pe care le-a declansat (la moment dat).

O alta fiinta umana care cunoaste bine puterea spiritului, va cere Constiintei Universale sa-i dea acel obiect. Repetand aceasta frecvent, cu multa ardoare, va obtine acel obiect sau fenomen, dar intr-un interval ceva mai mic decat in cazul amintit anterior.

Yoghinul, avand toate elementele clar legate de curentii subtili colorati (pentru a obtine obiecte), trebuie sa dea nastere, sa creeze o imagine mentala a acelui obiect sau fenomen si sa concentreze, intens, gandirea asupra acelei imagini realizate.

El va atrage catre sine obiectul sau fenomenul creat, utilizand (in mod constient) LEGEA. Astfel, dorintele sale vor fi realizate cu mult rapid decat in cazurile anterioare. Oamenii care se folosesc in mod inconstient de aceste forte psihice naturale, atribuie totdeauna (in ignoranta lor) succesul unor cauze (de cele mai multe ori) exterioare.

Actualmente, multe persoane utilizeaza curenti cosmici in scopuri terapeutice, obtinand vindecari. In fiecare din cazuri, fenomenul se bazeaza pe aceeasi lege.

Isus, cunoscand natura si folosirea fortelor cosmice (prezentate), initiaza discipolii sai, acestia reusind sa realizeze diferite miracole. Curentii fortelor spirituale constituie o parte a Spiritului Universal (parte generata de Spiritul Divin). Noi trebuie sa ne amintim permanent… sunt pe deplin convins ca spiritul universal ma inconjoara.

Constiinta Cosmica este intocmai ca oceanul… mereu in miscare. Oceanul prezinta miscari obisnuite (mareele) si variabile (valurile). Constiinta Cosmica prezinta, la propriile sale miscari, curenti susceptibili de a fi modificati superficial de gandurile umane.

Un individ oarecare nu poate lupta perpetuu contra unui curent mental-universal, pentru ca el nu poate opri fluxul acestei mari de forte (depasit fiind de ea). El poate sa urmeze un anumit curent, mai ales daca acesta este superior, extragand avantaje, lucrand cu natura (la unison) si nu impotriva acesteia. Prin urmare, recunoscand unitatea acestei forte, constatam ca ea se manifesta sub diferite aspecte si, analizand in detaliu, s-a ajuns la concluzia ca aceste aspecte sunt numite mari curente de manifestari universale.

Fiecare dintre acesti curenti se diferentiaza de ceilalti prin frecventa specifica vibratiilor, conditionata de mediul in care se manifesta. Cei cinci curenti se subdivizeaza in curenti mai mici, fiecare dintre ei prezentind diferente specifice de vibratii. Acestia (cosmici fiind) matura literalmente suprafata solului, trecand chiar in acesta si strabatindu-l asa cum ne strabat pe noi (insine). Sunt simultani si pot fi intercalati unii in ceilalti, influentandu-se intre ei.

Vazuti din plan subiectiv, ei apar ca mai multe benzi de culori diferite ce inconjoara pamantul si toate creaturile vii. Fiinta umana (obisnuita) nu poate percepe (in mod spontan) curentii cosmici, astfel indoindu-se de prezenta acestora. Faptul ca nu se vad sau nu se simt nu e o ratiune suficienta pentru a trage concluzia inexistentei lor. De pilda, electricitatea (libera) nu se vede, totusi exista.

Prin tehnici yoga (aplicate corect) fiinta capata un anumit grad de dezvoltare psihica si abilitatea concentrarii asupra frecventelor de vibratie dorite, putand, astfel, sa devina constienta de culoarea curentilor cosmici.

 

Concluzionind (esential), este bine sa retinem:

1. CURENTUL SUBTIL, ROSU ESTE CARACTERISTIC INSTINCTULUI

2. CURENTUL SUBTIL PORTOCALIU ESTE CARACTERISTIC VIETII FIZICE – VALUL VIETII

3. CURENTUL SUBTIL VERDE ESTE CARACTERISTIC PARTII CONSTIENTE SUFLETULUI ANIMAL

4. CURENTUL SUBTIL ALBASTRU ESTE CARACTERISTIC EVOLUTIEI SPIRITUALE – SPIRITULUI ELEVAT

5. CURENTUL SUBTIL ALBASTRU-INDIGO, ESTE CARACTERISTIC MENTALULUI SUPERIOR

6. CURENTUL SUBTIL GALBEN ESTE CARACTERISTIC SUFLETULUI SPIRITUAL

7. CURENTUL SUBTIL VIOLET ESTE CARACTERISTIC DUBLULUI ASTRAL / ETHERIC

 

 

Karanna Academy©

 

Alte articole din categoria Spiritualitate

 

Vizitati-ne Pagina de Facebook 

  https://www.evolutiespirituala.ro/vibratiile-culorilor-elementele-culorilor-subtile-si-vibratiile-acestora/?feed_id=62024&_unique_id=6491c4ddb71fc