Articole

, , , , , , , , , ,

„Toți suntem unul” nu înseamnă că trebuie să suporți orice abuz

147129 toti suntem unul nu inseamna ca trebuie sa suporti orice abuz

ARTICOL INCLUS ÎN SERIA DE ARTICOLE: „DISTORSIUNI SPIRITUALE CARE TE ȚIN ÎN MINCIUNĂ”

„<a href="https://www.evolutiespirituala.ro/curs-conectarea-cu-rasa-spiritelor-naturii-si-rasa-angelica/" target="_blank" title="CURS " CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI rel="noopener">Toți suntem unul</a>” nu înseamnă că trebuie să suporți orice <a href="https://www.evolutiespirituala.ro/curs/program-mindfulness-28-de-pasi-acces-2-lectii-luna/" target="_blank" title="Program Mindfulness 28 de Pași - ACCES 2 LECȚII / LUNĂ" rel="noopener">abuz</a> | Limite sănătoase și <a href="https://www.evolutiespirituala.ro/initieri-karanna/taramurile-sigiliile-devasilor-spiritelor-naturii-devas-realms-seals/" target="_blank" title="Taramurile & Sigiliile Devasilor / Spiritelor Naturii - Deva's Realms & Seals ©" rel="noopener">demnitate</a>

„Toți suntem unul” nu înseamnă că trebuie să suporți orice abuz

Ideea că „toți suntem unici, interconectați și responsabili pentru binele colectiv” este profund înrădăcinată în cultura noastră. Însă această afirmație nu poate servi drept scuză pentru abuzuri sau pentru încălcarea limitelor personale. Adevărata unitate se bazează pe respect reciproc, demnitate și protejarea integrității fiecărei persoane. În acest articol vom explora cum conceptul de unitate poate fi îmbrățișat într-un mod sănătos, fără a tolera abuzul, și cum să îți pui limitele într-un mod liber și sigur.

Înțelegerea expresiei „Toți suntem unul” și de ce poate fi confundată cu toleranța la abuz

Expresia „Toți suntem unul” poate inspira compasiune,empatie și dorința de bine comun. Însă atunci când cineva spune sau simte că este în regulă să suporți abuzul pentru a „nu distruge unitatea” sau pentru a evita certurile, apare o distorsiune trăită adesea în relații de cuplu, familie sau grupuri. În realitate, adevărata unitate nu poate exista pe marginea pierderii demnității sau pe prăpastia suferinței altcuiva.Purtarea poverii abuzului nu creează comunitate, ci o leagă într-un cerc vicios care afectează pe toți cei implicați: victime, agresori și martori.

Este esențial să distingem între empatie, sprijin autentic și compromisuri inutile. Empatia înseamnă a înțelege și a oferi sprijin, nu a permite ca o persoană să fie desfigurată în relații, să iasă din echilibrul emoțional sau să piardă încrederea în sine. Unitaritatea sănătoasă se sprijină pe relații bazate pe comunicare deschisă, asumarea responsabilităților și respectarea limitelor personale. Aceasta este fundația unei comunități care își protejează membrii în fața oricăror forme de abuz.

Ce înseamnă abuzul și cum se manifestă în relații

Abuzul nu se reduce la violență fizică. În realitate, există mai multe forme dăunătoare, iar recunoașterea acestora este primul pas spre protecția propriei persoane:

  • Abuzul emoțional și psihologic: criticare constantă, manipulare, criticarea identității, izolare, isolarea de rețelele de sprijin, amenințări subtile sau evidente, intimidare.
  • Abuzul verbal: insulte repetate,blaming,ton de critică,ridiculizare publică sau privată,vorbire deformată despre tine în prezența altora.
  • Abuzul emoțional în cuplu: gazeșiti, negarea neplăcerilor tale, minimizarea trăirilor tale, manipularea vinovăriei, controlul deciziilor moderne.
  • Abuzul fiziс: lovire, purtări agresive sau amenințări cu violența, distrugere deliberată a obiectelor tale personale, intimidare fizică.
  • Abuzul financiar: controlul accesului la bani, limitarea resurselor tale, impunerea de cheltuieli inutile, blocarea articolelor de călătorie sau a muncii.
  • Abuzul sexual: presiuni pentru relații sexuale, exploatarea intimității, lipsa consimțământului clar sau forțarea la activități nedorite.
  • Abuzul de putere în comunitate: folosirea statutului pentru a marginaliza sau a controla pe alții, stigmatizarea, amenințări de excludere socială.

Este vital să subliniem că abuzul apare de obicei într-un model: cicluri de tensiune, acțiune abuzivă, o „scuză”/iubire aparentă, revenire și calm. Acest ciclu creează iluzia unei relații „normale” și face ca victima să creadă că schimbarea pornește de la ea sau de la ambele parți. În realitate, responsabilitatea pentru abuz revine exclusiv agresorului, iar salvarea victimei nu o face să răspundă prin acceptare a abuzului, ci prin căutarea sprijinului și a unor option sigure.

De ce oamenii tolerează abuzul sub eticheta unității sau a loialității

Există mai multe motive psihologice și sociale pentru care o persoană poate tolera abuzul, adesea sub pretextul „unității” sau „loialității”:

  • Condiționarea socială: ideea că a cere ajutor înseamnă să slăbești unitatea familială sau comunitară.
  • Teama de singurătate: teama de izolare poate părea mai intimidantă decât abuzul prezent.
  • Denaturarea realității: manipularea poate face victima să creadă că abuzul este „normal” sau meritat.
  • Dependința economică sau emoțională: lipsa resurselor sau a rețelelor de sprijin poate întări senzația de neputință.
  • Rușinea și vina: victima poate simți că există o vină personală sau că trebuie să suporte pentru a nu „dăuna” altora.

Înțelegerea acestor mecanisme este primul pas pentru anticoruperea abuzului: recunoașterea faptului că unitatea autentică constă în respect reciproc și protecție, nu în compromisuri nesănătoase care îndepărtează dreptul fiecărei persoane la siguranță.

Semne clare că te afli într-o relație abuzivă

Recunoașterea semnelor poate salva viața ta sau a cuiva drag. Iată câteva indicii clare:

  • Te simți constant vinovat/ă, anxios/as sau speriat/ă după interacțiunile cu o persoană.
  • Îți pierzi încrederea în propria percepție realității (gaslighting).
  • Manați, ești devalorizat/ă sau minimizat/ă în mod repetat.
  • Există un model de încălcare a limitelor tale fizice, emoționale sau financiare.
  • Te simți izolat/ă de prieteni, familie sau sprijinul comunității.
  • Te simți mereu suspicios/ă sau amenințat/ă în prezența unei persoane, chiar și în situații aparent banale.
  • Avarierea demnității: cineva te convinge că merită să suporți anumite abuzuri pentru „binele relației” sau pentru binele comun.
  • Recenzii negative despre tine repetate, cu intenția de a controla comportamentul tău.

Dacă recunoști aceste semne, este crucial să cauți sprijin și să iei în considerare măsuri de protecție pentru a-ți asigura siguranța și demnitatea.

De ce nu trebuie să accepți abuzul sub pretextul „unității”

Frica de a rupe o legătură, frica de singurătate sau dorința de a menține aparențele pot determina uneori o persoană să tacă în fața abuzului. Însă această logică este dăunătoare pe termen lung din mai multe motive:

  • Expunerea copiilor și persoanelor vulnerabile: copiii sau alte persoane din jur pot interioriza modelul de abuz, repetându-l în viitor.
  • Răni psihologice adânci: traumele neadresate pot persista și se pot amplifica în timp, afectând în mod sever starea mentală.
  • Desensibilizarea la abuz: acceptarea constantă a abuzului poate reduce capacitatea de a recunoaște semnele în alte situații sau relații.
  • Impact asupra sănătății: stresul cronic poate duce la anxietate, depresie, tulburări de somn și probleme fizice.

Unitatea autentică, în schimb, înseamnă relații în care oamenii pot fi vulnerabili, pot vorbi deschis despre neplăcere, iar sprijinul și respectul reciproc sunt la ordinea zilei. Nu este onoare să tolerăm abuzul în numele „unirii”; adevărata unitate se construiește pe integritate, comunicare deschisă și o cultură a responsabilității reciproce.

limite sănătoase pentru a evita abuzul

Stabilirea limitelor este un act de respect față de propria persoană.Iată pașii practici pentru a-ți proteja demnitatea într-o relație sau într-un context social:

  1. Identifică-ți limitele: ce nu este acceptabil pentru tine? Gândește-te la comportamente, cuvinte sau situații care te rănesc sau te fac vulnerabil.
  2. Comunică-ți clar limitele: exprimă-le calm, ferm, fără justificări excesive.Spune ce nu vei tolera și ce așteptări ai în schimb.
  3. Stabilește consecințe concrete: dacă limitele nu sunt respectate,ce se întâmplă? Poate însemna îndepărtarea temporară,cererea de sprijin extern sau solicitarea de consiliere.
  4. Creează un plan de siguranță: identifică oameni de încredere, locuri sigure, resurse financiare sau juridice și pași pentru a te proteja în situații periculoase.
  5. Caută sprijin: prieteni, familie, consilieri, terapeuți, grupuri de sprijin. Nu eşti singur/ă.
  6. Documentează lucrurile relevante: note despre incidente, mesaje, emailuri, fotografii – lucruri utile dacă decizi să ceri ajutor sau să iei decizii legale.
  7. Exersează comunicarea asertivă: folosirea afirmațiilor în primul person, exprimarea sentimentelor și nevoilor, fără a acuza scopuri generale.
  8. Învață să ceri ajutor profesionist: consiliere, terapie sau sesiuni de coaching pentru a face față traumei și a-ți construi resursele interne.

Un plan bine gândit poate face diferența dintre stagnare și protecție. Iată un ghid practic pentru a te pregăti în caz de abuz:

  1. Evaluați situația: este necesară acțiunea imediată pentru siguranța ta sau a altora?
  2. Solicită sprijinul apropiaților: contactează doar persoanele în care ai încredere și care pot acționa cu discreție.
  3. Pregătește un spațiu sigur și un plan de plecare: dacă există riscuri fizice, identifică rutele spre locuri sigure sau adăposturi. Păstrează documentele esențiale la îndemână.
  4. Documentează abuzul: paidelor, mesaje, conversații, incidente. Aceasta poate sprijini demersuri legale sau tratative de protecție.
  5. Accesează resurse locale: linii de asistență, servicii sociale, autorități competente, organizații pentru victime ale abuzului.
  6. Consolidarea sprijinului: reia legătura cu prietenii și familiile sănătoase, implică-te în comunități care susțin demnitatea și securitatea ta.
  7. Plan de urmă: stabilește pașii următori după criză: terapie, consiliere, program de reconectare socială, reconstrucția unei vieți cu sens.

Stabilirea limitelor nu este doar o formă de protecție; ea oferă o serie de beneficii pe termen lung, atât emoționale, cât și practice:

  • Redescoperiți încrederea în sine: claritatea limitelor consolidează stima de sine și senzația de siguranță personală.
  • Relații mai autentice: oamenii apreciază claritatea și respectul reciproc, iar comunicarea eficientă reduce conflictele inutile.
  • Protecție împotriva recidivelor: consecințele clare descurajează comportamente abuzive viitoare.
  • Model pentru ceilalți: copiii, partenerii sau colegii pot învăța să-și respecte propriile limite, contribuind la un mediu mai sănătos.

Aici sunt câteva recomandări simple, aplicabile în viața de zi cu zi, pentru a-ți menține demnitatea și a lucra spre relații mai sănătoase:

  • Practica respirației conștiente: în momentele de tensiune, respiră profund de câteva ori pentru a-ți menține claritatea și a evita răspunsuri impulsive.
  • Jurnalul emoțiilor: notează-ți sentimentele și reacțiile pentru a identifica patternuri și a răspunde în mod asertiv.
  • Asertivitate non-violentă: folosește „eu” în afirmații, exprimându-ți nevoile fără a ataca persoana cealaltă.
  • Gestionarea așteptărilor: acceptarea că nu toate relațiile pot atinge idealuri perfect, însă pot crește în mod sănătos dacă ambele părți cooperează and respectă limitele.
  • Construirea rețelei de sprijin: reunește o cerc restrâns de persoane de încredere, terapeut sau consilier, pentru sprijin emoțional.
  • Resurse utile și profesionalism: dacă este necesar, apelați la consiliere specializată, terapie, coaching sau alte servicii care pot ajuta la vindecare și la dezvoltare personală.

Este important să știi că nu trebuie să traversezi această situație singur/ă. Mai jos sunt resurse generale utile, care pot oferi sprijin, ghidaj și instrumente practice pentru a-ți dezvolta limite sănătoase și a-ți proteja demnitatea:

  • Consultanță individuală: consiliere de dezvoltare personală sau spirituală pentru clarificarea valorilor, a scopurilor și a limitelor.
  • Grupuri de sprijin: comunități de persoane care trec prin experiențe similare, capabile să ofere empatie și strategii practice.
  • Terapie cognitiv-comportamentală (CBT): tehnici pentru a identifica și reformula gânduri disfuncționale legate de traume și control.

În cazul în care te confrunți cu abuz fizic imediat sau te simți în pericol,contactează serviciile de urgență locale sau autoritățile competente. Siguranța ta este prioritatea,iar acțiunile rapide pot salva vieți.

Tip abuz Semne principale Pași de protecție
Abuz emoțional criticare constantă, manipulare, isolare documentează, cere sprijin, stabilește limite, plan de siguranță
Abuz verbal insulte, blaming repetat, ton agresiv stabilește consecințe, caută suport, comunică ferm
Abuz fizic lovire, amenințări, distrugere de proprietăți acasă sigure, contactează autoritățile, mergi la adăposturi
Abuz financiar control total asupra banilor, lipsa resurselor deschide conturi separate, plan financiar, consiliere

Mai jos găsești cateva idei simple pentru a lucra pe termen lung la maturizarea relațională și la consolidarea demnității tale:

  • Participă la sesiuni de terapie sau coaching focalizate pe dezvoltare personală și gestionarea conflictelor.
  • Învață să comunici asertiv, nu agresiv, pentru a-ți exprima nevoile într-un mod clar și respectuos.
  • Construiește o rețea de sprijin formată din persoane în care ai încredere și care te pot ghida în situații dificile.

Ideea worldwideă de unitate poate inspira o societate mai empatică și conectată. Însă această unitate nu poate exista pe baza abuzului sau a încălcării limitelor personale.„Toți suntem unul” înseamnă, în esență, să fim cu toții demni de respect, siguranță și iubire autentică. Recunoașterea semnelor abuzului, stabilirea limitelor sănătoase și accesarea sprijinului potrivit te pot ajuta să te eliberezi din ciclul dăunător și să construiești relații mai sănătoase, în care sprijinul, responsabilitatea și compasiunea merg mână în mână cu demnitatea fiecăruia.

Pentru a continua procesul de creștere personală și a-ți consolida resursele interne, iată trei recomandări utile din magazinul online al Academiei Karanna. Acestea pot sprijini dezvoltarea de limite sănătoase, claritate emoțională și abilitatea de a construi relații mai sigure:

Pentru a explora aceste oferte și a alege opțiunile potrivite pentru tine, accesează paginile următoare:

Mai jos sunt încă trei sugestii utile pentru a-ți extinde opțiunile de dezvoltare personală în serii și programe variate, adaptate nivelurilor de experiență și nevoilor individuale:

  • Cursuri în diferite niveluri (Nivel Basic, Mediu, Avansat, Masterclass) – pentru consolidarea cunoștințelor despre relații sănătoase, managementul emoțional și dezvoltare personală. Link: pagina Director Cursuri Online.
  • Consiliere – Life Coaching – Sesiuni Hipnoză
  • Seminarii Video Live și Meditații Ghidate – pentru practică zilnică și integrare practică în viața ta.

Accesarea acestor resurse poate facilita, pe lângă cunoaștere, aplicarea practică a limitelor sănătoase în relații, la muncă și în comunitate, contribuind la o experiență de viață cu mai multă claritate, securitate și bucurie.

Este important să reții că fiecare situație de abuz este diferită. Nu toate soluțiile funcționează în aceleași condiții. Dacă simți că situația ta ar putea pune în pericol siguranța ta, solicită ajutor imediat de la autorități sau la adăposturi specializate din zona ta.Protecția ta este prioritară, iar resursele prezentate pot sprijini procesul de vindecare și de consolidare a limitelor în mod sănătos și sustenabil.

„Toți suntem unul” nu înseamnă că trebuie să suporți orice abuz

Certificate & Acreditari Karanna Academy©

Intrebari Frecvente

Cursuri Online de Dezvoltare Personală & Spirituală

VIZITAȚI PAGINA NOASTRĂ DE FACEBOOK

/de

„TOȚI SUNTEM UNUL” – MINCIUNA CARE TE LEAGĂ DE CE NU EȘTI

TOTI SUNTEM UNUL – MINCIUNA CARE TE LEAGA DE CE NU ESTI 2

SERIA DE ARTICOLE: „DISTORSIUNI SPIRITUALE CARE TE ȚIN ÎN MINCIUNĂ”

„TOȚI SUNTEM UNUL” – MINCIUNA CARE TE LEAGĂ DE CE NU EȘTI

Sau de ce eu nu sunt una cu ființele drăcite doar pentru că respir același aer

1. Adevărul mic din spatele minciunii mari

„Toți suntem unul.”

E o idee care pare luminoasă. Înaltă. Îmbrățișătoare.

Și da, la un nivel de origine, la nivel de Sursă nemanifestată,
toate codurile au ieșit din același început.

Dar asta NU înseamnă că tot ce există este în continuare în Acord cu acel început.

2. Ce se sugerează de fapt când ți se spune „toți suntem unul”?

– Că trebuie să accepți tot
– Că trebuie să ierți orice
– Că nu poți spune „ăla e corupt, toxic, malefic”
– Că „judeci” dacă nu te unești cu tot

E o armă subtilă de dezactivare a discernământului.
De ștergere a limitelor energetice.
De dizolvare a identității suverane.

3. Nu, nu sunt una cu ființele distorsionate

– Nu sunt una cu cei care manipulează, controlează și distrug
– Nu sunt una cu entități care încalcă liberul arbitru
– Nu sunt una cu rețelele întunecate, cu suferința programată, cu corupția conștientă

Faptul că am ieșit din aceeași Sursă nu înseamnă că mai suntem în același Acord.

4. Ce s-a întâmplat, de fapt?

Unii au ieșit din Acord.
Deliberat. Conștient. Repetat.
Și-au creat realități separate, parazitare, anti-viață.

Să te forțeze să „te unești” cu aceste entități în numele „unității” e ca și cum
ți s-ar cere să te îmbrățișezi cu un vierme care ți-a devorat sufletul… pentru că și el „vine din Dumnezeu”.

Nu, mulțumesc.

5. Eu aleg Acordul. Nu fuziunea oarbă.

Eu nu mă unesc cu ceea ce e împotriva vieții.
Eu nu deschid inima pentru ceea ce vrea să o folosească.
Eu nu spun „da” doar ca să nu par „judecătoare”.

Eu aleg.
Și discern.
Și spun:
„Până aici. Aici e axa mea.”

6. Concluzie – Nu toți suntem unul. Doar cei în Acord.

Unime adevărată nu înseamnă acceptare necondiționată.
Înseamnă reunire între cei care vibrează în același Adevăr.

Ce nu e în Acord, nu e parte din mine.
Poate a fost. Poate va fi din nou.
Dar acum… e altceva. Și nu-i dau voie să-mi spună că e Eu.

AFIRMAȚIE SPIRITUALĂ DE CLARIFICARE A UNITĂȚII

„Nu sunt una cu tot.
Sunt una doar cu ceea ce vibrează în Acord cu viața.
Ce e în afara Acordului nu face parte din mine.
Îl recunosc, îl delimitez, îl refuz.
Eu sunt axa. Eu aleg. Eu nu fuzionez cu distorsiunea.”

 

„TOȚI SUNTEM UNUL” – MINCIUNA CARE TE LEAGĂ DE CE NU EȘTI – CONTINUARE

 

În tumultul vieții moderne, în agitația cotidiană și în complexitatea identitară, cu toții ne-am întâlnit cel puțin o dată cu această expresie: „Toți suntem unul.” Ochii privesc cu speranță sau cu scepticism în același timp, dar puțini conștientizează adevărata poveste din spatele acestor cuvinte. Este o frază cu putere, dar și cu capcane, o afirmație universală care, uneori, devine o „minciună subtilă” menită să ne facă să ne simțim parte din ceva mai mare, dar care ne poate și constrânge, limitându-ne unicitatea și autenticitatea.

O privire profundă asupra conceptului „Toți suntem unul”

Deschiderea către ideea de unitate și solidaritate este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase și nobile idealuri ale umanității. Însă, atunci când această expresie devine un instrument de conformare sau de omogenizare, ea poate să devină o barieră în calea adevăratei noastre identități personale.

De ce spunem „Toți suntem unul”?

  • Sentimentul de apartenență – dorința fiecăruia de a fi parte a ceva mai mare decât sinele individual.

  • Exprimarea solidarității – în fața suferinței sau a bucuriei comune, această frază poate reflecta empatie și suport reciproc.

  • Emfatizarea umanității universale – conceptul de unitate ca un mod de a construi punți între culturi, religii și națiuni.

Dar ce se ascunde în spatele acestei fraze?

Adesea, această noțiune devine o strategie de normalizare. În numele „unei unități” percepute, indivizii pot fi încurajați să își lase deoparte diferențele, opiniile personale, valorile proprii și, implicit, autenticitatea. Astfel, în loc să celebreze diversitatea, ne putem trezi într-o societate uniformizată, lipsită de complexitatea și frumusețea diferitelor perspective.

Impactul și beneficiile percepute ale „Toți suntem unul”

Este important să recunoaștem valoarea frumoasei idei de unitate și să înțelegem beneficiile acesteia atunci când este utilizată cu discernământ:

  • Promovează empatia și compasiunea – sentimentul de a fi parte a unei întregi umanități ne ajută să înțelegem mai bine și să fim mai solidari.

  • Inspiră acțiuni colective – în fața provocărilor globale, această idee poate declanșa mobilizarea oamenilor pentru bine comun.

  • Consolidează sentimentul de apartenență – contribuie la construirea unui sentiment profund de conexiune între indivizi și comunități.

Dezavantajele și capcanele acestei fraze

Totuși, precum orice concept, și această expresie are și un revers al medaliei. Dacă este înțeleasă superficial sau folosită ca o scuză pentru a uniformiza diferite opinii și parașuta peste diferențe, poate aduce:

  • Stagnare și omogenizare – pierderea diversității și a individualității, elemente esențiale ale progresului

  • Înfometarea identitară – ascunderea valorilor și credințelor personale pentru a se conforma unui model general

  • Percepția de falsitate – distorsionarea ideii reale de unitate, devenind o formulă goală, fără conținut sincer

Ce te leagă cu adevărat de tine însuți?

Reconectarea cu propria identitate și autenticitate devine astfel o necesitate în procesul de autonomie personală. În fața presiunii de a fi „ca toți ceilalți”, trebuie să ne întrebăm:

Ce contează cel mai mult pentru mine? Care sunt valorile care mă diferențiază într-un mod pozitiv și constructiv?

Între a te conforma și a fi fidel propriilor convingeri, alegerea ta face diferența. În loc să te agăți de o frântură de ideologie generalizată, îți poți construi o identitate solidă, bazată pe convingeri, experiențe și valori personale.

Valoarea autentică în contextul unității

O societate sănătoasă și evoluată nu înseamnă uniformizare, ci diversitate în armonie. Acceptarea diferențelor și înțelepciunea de a le integra în plus față de unitate sunt cele care conturează adevărata forță a umanității.

  • Respectul pentru diversitate

  • Empatia și înțelegerea altora

  • Dorința de a colabora în ciuda diferențelor

Îmbogățirea vieții prin autenticitate

În final, fiecare dintre noi poate găsi echilibrul între a fi parte a unui întreg și a păstra propria identitate. Juxtapunerea acestor principii poate duce la o viață mai împlinită, mai sinceră și mai înțeleaptă. În loc să devii un „link” în lanțul comun al unității, devenirea noastră autentică ne poate transforma în pionieri ai propriei existențe.

Concluzie: O călătorie spre adevărata unitate

Expresia „Toți suntem unul” are o poveste frumoasă, dar și o complexitate subtilă. Nu trebuie să uităm niciodată că, în spatele acesteia, se află o provocare majoră: să distingem intre a fi parte a întregului și a ne pierde în uniformitate. Unitatea adevărată nu înseamnă uniformizare, ci armonie între diversitate și autenticitate. În cele din urmă, cel mai valoros lucru pe care îl avem este propria noastră identitate, iar învățarea de a o păstra în mijlocul unei lumi în continuă schimbare și diversitate este cea mai frumoasă și mai nobila artă a vieții.

 

„TOȚI SUNTEM UNUL” – MINCIUNA CARE TE LEAGĂ DE CE NU EȘTI

Certificate & Acreditari Karanna Academy©

Intrebari Frecvente

Cursuri Online de Dezvoltare Personală & Spirituală

VIZITAȚI PAGINA NOASTRĂ DE FACEBOOK

/de