.
.
Arhanghelii si contactarea lor
ARHANGHELUL MICHAEL (MIHAIL)
Numele sãu înseamnã, în traducere româneascã, Cel care este asemenea lui DUMNEZEU. Atât în unele texte biblice cât si în cele care le sunt posterioare lor, Arhanghelul Mihail este considerat a fi cel mai important dintre toti Arhanghelii. Acest aspect este mentionat atât în traditia crestinã cât si în cea ebraicã si islamicã. Fiind un protector divin prin excelentã, Arhanghelul Mihail este apelat adeseori de Bisericã si de comunitatea crestinã ca sã apere de rãu. Nu este deloc întâmplator cã în Apocalipsa lui Ioan, Arhanghelul Mihail împreunã cu îngerii sãi, sunt descrisi ca fiind în luptã cu balaurul (forta satanicã) si cu demonii (îngerii decãzuti) care sunt subordonati acestuia, iar deznodãmântul acestei lupte este cã acest balaur al abisurilor infernale a fost azvârlit sub pãmânt împreunã cu îngerii întunericului (demonii) care-l slujeau. Tocmai din aceastã cauzã, Arhanghelul Mihail este reprezentat cel mai adesea în iconografia crestinã luptându-se si biruind un balaur. El este atunci înarmat cu o lance sau cu o sabie, amândouã fiind în realitate simboluri ale discernãmântului spiritual care învinge pânã la urmã orice rãu.
Testamentul lui Avraam, lucrare care dateazã din secolul al II-lea D.C. îl prezintã pe Arhanghelul Mihail ca fiind atât de apropiat de DUMNEZEU încât, prin interventia sa în fata lui DUMNEZEU, el poate chiar sã salveze sufletele din infernuri ri sã le ghideze cãtre ceruri (sferele tainice superioare ale manifestarii). Întocmai ca si zeul egiptean ANUBIS care patrona toate riturile funerare precum si procedeele de proiectie consientã în lumile astrale, Arhanghelul Mihail este de asemenea însãrcinat cu cântãrirea faptelor bune si a faptelor rele ale sufletului care tocmai a pãrãsit definitiv corpul fizic. HERMES, care este judecãtorul traditional al sufletelor celor defuncti, în traditia greacã (el fiind în aceastã directie identic cu zeul MERCUR din traditia romanã) este adesea identificat cu ANUBIS iar serpii care sunt încolãciti pe caduceul sãu traditional îl fac sã prezinte unele asemãnãri cu Arhanghelul Mihail si cu balaurul pe care el îl învinge. De altfel, este demn de retinut cã în ezoterismul yoghin si tantric, înfrângerea balaurului reprezintã în realitate atingerea fazei de control perfect asupra potentialului creator (sexual). Dealtfel, nu este deloc întâmplãtor cã balaurul care e învins de Arhanghelul Mihail este reprezentat cel mai adesea având aripi, iar acesta (balaurul cu aripi) este un binecunoscut simbol alchimic si tantric, care semnificã un control perfect, atât asupra tentatiilor, cât si asupra fortelor inferioare, ce sunt imediat sublimate (aceasta este semnificatia ascunsã a aripilor) în aspecte angelice si dumnezeiesti; în felul acesta, natura inferioarã a sarpelui este sublimatã si transformatã în natura superioarã a pãsãrii (porumbelul sau vulturul). Arhanghelul Mihail (lat. Sanctus Michael Angelus; fr. Monseigneur Saint Michel; it. San Michele, Sammichele) este cel pe care Dumnezeu l-a însarcinat sã-i alunge din rai pe Satana si pe ceilalti îngeri rãzvratiti. Sarcina lui acum este dublã: cea de sfânt protector al Bisericii pe Pâmânt si de Stapân al sufletelor mortilor. El hotãrãste, în functie de meritele lor, ca cei buni sã meargã la Dumnezeu, iar cei rãi si ticãlosi, în iad. Se crede cã Arhanghelul Mihail i-a aparut la Hagar (Geneza XXI.17) lui Abraham pentru a-i interzice sacrificarea lui Isaac (Geneza XXII.11); tot el este acela care i-a adus pe ciumati în Egipt, i-a condus pe israeliti în timpul cãlãtoriei lor, s-a luptat cu Satana pentru trupul lui Moise (Iudei 5), a înlocuit blestemele din gura lui Balaam cu binecuvântari (Num. XXII, 35), a fost cu Joshua la Jericho (Josh. V.13), i-a apãrut lui Gideon (Jud. VI.11), a adus molima în Israel (2 Sam. XXIV.16), a distrus armata asirianã (2 Cron. XXXII.21), i-a eliberat pe cei trei evrei credinciosi din cuptorul fierbinte (Daniel III, 25) si l-a trimis pe Habakkuk sã-l hrãnescã pe Daniel în adapostul leului (Clopotul si dragonul, 32). Tot învãtãtura Bisericii ne aratã cã Sfântul Arhanghel Mihail este cel care l-a scos pe Sfîntul Apostol Petru din închisoare si l-a pedepsit pe Irod (care primise cu încântare lauda exageratã a poporului, ce îi spunea ca ar fi vorbit cu glas de înger). Descris uneori ca detinând cheile Cerului (Paradisului), Arhanghelul Mihail, este numit Printul Luminii, într-unul dintre manuscrisele de la Marea Moartã, intitulat Lupta Fiilor Luminii împotriva Fiilor întunericului, si el este conducãtorul îngerilor de luminã în lupta împotriva demonilor (îngerilor întunericului), acestia din urma fiind condusi de demonul Belial, identificat de regulã cu Satana (care este denumit si Prinþul Întunericului). În traditia islamicã, Arhanghelul Mihail (numit Mikail), este înfãtisat având aripi verzi, din topaz, si fiind acoperit din cap pânã în picioare cu fire de pãr aurii, fiecare fir având un milion de fatete (fete), iar fiecare dintre aceste fete implorând într-o limbã diferitã iertarea divinã pentru faptele rele ale celor credinciosi. Ghid divin al sufletelor umane, pe care le conduce catre lumina eternã, Arhanghelul Mihail este prin excelentã eroul luptator al lui Dumnezeu. Prin urmare, ajutorul sãu neconditionat este primit instantaneu de toti cei care luptã plini de eroism si cu curaj împotriva rãului (atât cel exterior, cât si cel interior, din fiinta lor). Modalitatea optimã de a-i atrage spontan sprijinul si ghidarea este calea luptãtorului curajos sau a eroului spiritual, VIRA. Reciproca este, deasemenea adevaratã, în sensul cã apelarea constantã si plinã de dãruire a Arhanghelului Mihail dezvoltã extraordinar de mult în cel sau în cea care îl invoca astfel, starea de erou spiritual (VIRA).
În decursul istoriei crestine, Arhanghelul Mihail s-a manifestat de multe ori, salvând diferite comunitati crestine de o serie întreagã de pericole. În sec. al Vl-lea, când s-a declansat în Roma o molimã înspãimântatoare, Sfântul Grigore i-a sfatuit pe locuitori sa realizeze o procesiune care sã strabatã strãzile orasului, intonând cântece religioase, cântece care de atunci s-au numit Marile Litanii. Aceste procesiuni s-au desfãsurat timp de trei zile, si în ultima zi, când au ajuns în fata mormântului lui Hadrian, Grigore l-a vazut pe Arhanghelul Mihail plutind în aer deasupra orasului; Arhanghelul a coborât apoi pe vârful Mausoleului si si-a scos sabia din teacã; sabia era, se spune, stropitã cu sânge. Dupã aceasta, ciuma a încetat, iar mormântul lui Hadrian a fost numit din acea zi „Castelul Sfântului Înger”; o capela purtând numele de „Ecclesia Sancti Angeli usque al Coelos” i-a fost consacratã Arhanghelului Mihail. Se mai spune cã tot Arhanghelul Mihail ar fi apãrut pentru a cere construirea a douã biserici. Prima a fost ridicatã pe coasta de est a Italiei si a fost denumitã Biserica Muntele Galgano. Legenda povesteste cã în sec. al V-lea locuia în Siponte un om numit Galgano, care avea multe turme; acestea erau duse la pasune pe munte. La un moment dat, un taur s-a rãtãcit, iar Galgano a plecat împreunã cu cativa slujitori sã-l caute; când l-au vãzut, taurul se afla pe vârful muntelui, lânga intrarea unei pesteri. Galgano s-a înfuriat pe taur atât de tare, încât a ordonat unui slujitor sã-l omoare; dar sãgeata s-a întors în pieptul slujitorului care a tras-o si l-a omorât imediat. Galgano, tulburat de aceastã întâmplare, a cerut sfatul preotului. Preotul a postit si s-a rugat timp de trei zile, dupã care Arhanghelul Mihail i-a apãrut si i-a spus cã locul în care taurul se afla pe vârful muntelui, era un loc sacru si nu putea sã permitã ca acel loc sa fie stropit cu sânge; Arhanghelul a cerut ca acolo sã fie ridicatã o bisericã care sã îi fie consacratã lui. În pesterã a fost descoperit un pârâu ce cobora de pe stâncã, cu o apã miraculoasã care vindeca tot felul de boli; imediat au fost ridicate trei altare, iar unul dintre ele a fost acoperit cu o tesãturã purpurie, brodatã cu fir de aur. Faima acestei viziuni s-a rãspândit în toatã Europa, iar biserica ce a fost ridicatã acolo a devenit un loc sfânt de pelerinaj. În timpul domniei lui Hidelbert II, Arhanghelul Mihail i-a aparut Sfântului Aubert, Episcop de Avranches, în Normandia. Aici se afla o stâncã ce era înconjuratã de apã pe perioada fluxului, si de aceea era consideratã ca o fortareatã inaccesibilã. Episcopului i s-a spus cã un taur va fi gãsit ascuns acolo, iar biserica trebuie construitã astfel încât sã acopere tot pamântul pe care taurul l-a cãlcat în picioare; tot acolo se afla si un pârâu cu apã extrem de purã. Sfântul Aubert a crezut cã este vorba doar despre un vis, dar viziunea s-a repetat din nou si din nou, iar a treia oarã, Arhanghelul Mihail si-a apãsat degetul mare pe capul episcopului si i-a lãsat aici un semn care nu a mai dispãrut niciodatã. Dupã aceasta, a fost construitã o bisericutã care a fost înlocuitã mai târziu cu o mânastire magnificã, începutã de catre Richard, Ducele de Nomandia si terminatã de catre Wilhelm Cuceritorul. Muntele Sf. Mihail (SaintMichel) a devenit unul dintre cele mai celebre locuri de pelerinaj, având o legendã atât de originalã, dar care totusi pare a fost doar o variantã mai sãracã aceleia a Muntelui Galgano. Din acest moment, Arhanghelul Mihal a început sa fie foarte venerat în Franta. El a fost ales ca sfânt protector al întregii tãri si al ordinului pe care Sf. Louis l-a instituit în onoarea sa. Un vechi scriitor francez îl numeste Îngerul bunelor sfaturi si spune despre el: Marea sarcinã a Arhanghelului Mihail este aceea de a face revelatii oamenilor, dându-le sfaturi sfinte pline de înþelepciune si în mod special sfaturi referitoare la hrana bunã pe care tatãl si mama trebuie sã o dea copiilor lor. Arhanghelul Mihail este întotdeauna reprezentat tânãr si frumos. Ca protector al Bisericii Militante, el este Sfântul Înaripat, fãrã nici un alt atribut (însemn) decât scutul si lancea. Ca învingãtor al lui Satana, el este reprezentat în armurã, tinând un picior peste cel Rãu, care este înfãtisat ca o fiintã doar pe jumatate om sau ca un dragon. Îngerul este pe cale sã-l punã în lanturi pe Cel Rãu sau sã-l strâpungã cu lancea. Dar modul în care este tratat acest subiect variazã în foarte multe moduri, cum de altfel se poate recunoaste foarte usor. Ca Stãpân (Domn) al sufletelor, Arhanghelul Mihail este neînarmat, el tine o balantã, si pe fiecare platan se aflã câte un mic trup gol (nud), reprezentând sufletele; cei acceptati au, de obicei, mâinile împreunate într-un gest de recunostintã, în timp ce cei respinsi exprimã groaza în privire si atitudine. În mod frecvent este reprezentat si un demon care prinde cu ghearele sau cu un cârlig plutonian platanul care coboarã în aceste reprezentari, Arhanghelul Mihail apare doar rareori fãrã aripi.
Atunci când în picturi apare si Fecioara Maria cu Pruncul, Arhanghelul Mihail îi prezintã balanta lui Iisus, care pare sã spunã bun venit sufletelor fericite. Oricum, cu sau fãrã balantã, Arhanghelul Mihail este întotdeauna stãpânul sufletelor în picturile care reprezintã moartea, venerarea sau glorificarea (slãvirea) Fecioarei Maria, deoarece traditia aratã ca el i-a primit sufletul si a avut grija de el pânã când s-a ridicat la Fiul ei. Cei doi Arhangheli, Mihail si Gabriel, sunt pictati pe usile laterale ale iconostasului (peretele pictat care desparte altarul de restul bisericii), pãzind intrarea în locul unde se sãvârseste, la fiecare Liturghie, Sfânta Jertfã. Datoritã tuturor acestor dovezi ale sprijinului si protectiei permanente din partea sa asupra întregii umanitãti, Arhanghelul Mihail este cel mai popular si mai apelat înger din traditia crestinã.
Arhanghelul Mihail – Arhanghelul Razei Albastre de Protectie, Perfectiune si Vointa Divina
Mihail, Arhanghelul Primei Raze de Protectie, Perfectiune si Vointa Divinã, este cunoscut si ca Printul Arhanghelilor, Îngerul Eliberator, Apãrãtorul Credintei Fiilor si Fiicelor lui Dumnezeu, Pãzitorul Celor Douãsprezece Triburi ale lui Israel, Protectorul Relatiei Maestru-Discipol. În ierarhia cereascã, el are rolul celui care conduce ostirile de lumina împotriva rebelilor. Despre Arhanghelul Mihail si actiunile sau misiunea sa apar multe referiri în Biblie, atît referitoare la cele din trecut, cît si la misiunea sa din evenimentele descrise în Apocalipsã. Lui i s-a dat rolul de a aduce prima din cele 7 plãgi care sunt descrise ca „mînia lui Dumnezeu”, de fapt karma negativã acumulatã de omenire, si care astfel se poate manifesta pentru a-i elibera pe cei care au generat-o, în mãsura în care sunt pregãtiti pentru asta. Mesajele receptionate prin channeling, meditatii sau de cãtre mediumi în ultimele zeci de ani dezvãluie cã Pamîntul a fost scos din carantinã, si cã Arhanghelul Mihail conduce actiunea de eliminare, din corpurile subtile ale oamenilor, a semintei de rebeliune plantate de cãtre asa-numitii îngeri cãzuti. Pentru aceasta, fiecare om trebuie sã cearã, în sufletul sãu, aceastã purificare, pe calea care îi este proprie, pentru ca sã poatã trece la o nouã constiintã.
ARHANGHELUL GABRIEL (GAVRIL)
Numele Gabriel semnificã în limba ebraicã Dumnezeu este puterea mea (lat. Sanctus Gabriel; it. San Gabriello, San Gabriele, LAngelo Annuriziatore; Li. St Gabriel)
Arhangheul Gabriel (Gavril) este, alãturi de Arhanghelul Mihail, unul dintre cei mai importanti îngeri de luminã cunoscuti în mod explicit în cadrul traditiei iudeo-crestine si acelei islamice. Este cel de-al doilea în rang printre Arhanghelii care se aflã înaintea lui Dumnezeu. El este Îngerul Bunei Vestiri, al reînvierii, al compasiunii, al pedepsei divine, al mortii si al revelatiei divine si este considerat a fi guvernatorul divin al Paradisului (Raiului).
Profetul Mahomed afirma cã Arhanghelul Gabriel (Jibrail, în arabã), cel cu 140 de perechi de aripi, i-a dictat Coranul vers cu vers, si de aceea el îl considera îngerul sãu protector si inspirator.
În traditia islamicã, Gabriel (Jibrail) este considerat a fi spiritul divin al adevãrului. În traditia ebraicã se aratã cã Gabriel este îngerul pedepsei divine bine meritate, care s-a abãtut asupra oraselor decãzute – Sodoma si Gomora.
Numele sãu este mentionat de patru ori în Biblie (de douã ori în Daniel VIII.16 si IX.21; de douã ori în Luca I.19, 26), si de fiecare datã apare ca un mesager care aduce vesti importante. Mai întâi, el l-a anuntat pe Daniel despre întoarcerea evreilor din captivitate, si apoi i-a revelat printr-o viziune spiritualã viitorul natiunilor. Apoi tot el i-a spus lui Zaharia (care avea o vârstã înaintatã) cã sotia lui îi va naste un copil, si în cele din urmã i-a spus Fecioarei Maria cã ea este cea aleasã si cea mai binecuvântatã dintre femei. Aceste patru manifestãri binecunoscute ale Arhanghelului Gabriel îi conferã o importanþã aparte si aratã cã el poate ghida si sustine orice actiune beneficã atunci când este invocat. În plus, fatã de cele arãtate mai sus, se crede cã tot el ar fi profetit nasterea lui Samson si a Fecioarei Maria. Este totodatã venerat ca fiind îngerul care vegheazã în mod constant asupra nasterii copiilor.
Multi dintre sfintii Pãrinti spun cã Arhanghelul Gabriel a fost si cel care a rãsturnat piatra de la intrarea mormântului lui Hristos, la înviere si le-a vorbit femeilor mironosite. Acestea, intrând în mormânt, au vãzut un tânãr sezând în partea dreaptã, îmbrãcat în vesmânt alb si s-au înspãimântat iar el le–a spus: Nu vã înspãimântati! Cãutati pe Iisus Nazarineanul Cel rãstignit? A Înviat! (Marcu 16, 5-6)
Evreii îl considerã Conducãtorul îngerilor pãzitori si pãstrãtorul comorilor ceresti. Tot el a anuntat si nasterea lui Ioan Botezãtorul. Deasemenea, în mod traditional, se considerã cã Arhanghelul Gabriel a fost îngerul care i-a apãrut lui Iisus în grãdina Ghetsimani, pentru a-L sprijini în teribilul moment al cunoasterii cu anticipatie – de cãtre Iisus – a Calvarului ce urma sã se producã.
Pe de altã parte, o legendã islamicã, mentionatã în Coran (20.88), relateazã cã atunci când praful de pe urmele copitelor calului [vehiculul subtil al Arhanghelului Gabriel a fost aruncat în gura Vitelului de Aur [idol al bogãtiei, simbol al bunurilor materiale care se substituie celor spirituale si al tentatiei mereu crescânde a fiintelor ignorante sau perverse, de a se orienta exclusiv cãtre aspectele materiale (bogãtie, plãceri inferioare, senzualitate necontrolatã, putere socialã etc)], acesta si-a pierdut pentru un anumit timp puterea sa de fascinatie perversã. Acest aspect ilustreazã alegoric ajutorul divin extraordinar pe care Arhanghelul Gabriel îl poate oferi oricând celor care îl apeleazã sincer si intens, pentru a se detasa rapid de tentatiile planurilor inferioare si pentru a amplifica în fiinta lor starea de puritate si de aspiratie cãtre Dumnezeu.
Într-un alt pasaj din Coran, Gabriel (Jibrail) este descris (simbolic) ca având în total 1600 de aripi, pãrul fiindu-i de culoarea sofranului (galben auriu) – simbol al strãlucirii extraordinare si sublime a aurei sale de luminã – chiar fiecare fir de pãr având o strãlucire comparabilã cu cea a Lunii si astrelor. Între ochii sãi – se spune în continuare – rãsare însusi Soarele; observãm aici un simbol foarte evident al deschiderii (activãrii) sale deosebite la nivelul celui de al treilea ochi, Ajna Chakra.
În plus, atunci când el si-a manifestat mãretia sa dumnezeiascã, pentru a revela învãtãtura spiritualã cuprinsã tainic în Coran, aripile sale verzi ca smaraldul strãlucitor au acoperit întregul orizont, de la rãsãrit si pânã la apus, din ele cãzând pe pãmânt, sub forma a milioane de stropi de luminã, tot atâtia îngeri care îl slãvesc necontenit pe Dumnezeu.
Datoritã asocierii sale traditionale, în crestinism, cu nasterile, Arhanghelul Gabriel este considerat drept sfântul patron (protector divin) al nasterilor (de altfel, mai ales în Occident, alãturi de numele Michael, numele de Gabriel este (în formele adaptate fiecãrei limbi europene) cel mai rãspândit, mai mult decât atât, datoritã rolului sãu atât de important – dupã cum am arãtat – de vestitor (mesager divin), Arhanghelul Gabriel a fost declarat în anul 1926, de cãtre Papa Benedict al XV-lea, drept patron (protector divin) al postelor, telefoanelor si posturilor telegrafice, si, prin extensie, el este asociat astãzi cu televiziunea, radioul si alte forme moderne de telecomunicatie.
În conformitate cu mãrturiile de epocã, Arhanghelul Gabriel a fost si cel care a inspirat-o pe Ioana D’Arc sã vinã cu întãriri în ajutorul regelui Frantei.
În literaturã si artã, Sfântul Arhanghel Gabriel este traditional descris ca un Înger de luminã purã, a cãrui frumusete este o minunatã oglindire a Frumusetii Divine. El poartã în mânã, de regulã, în reprezentãrile iconografice, un crin (simbol al puritãtii, inocentei si stãrii virginale, dar si al iubirii divine, triumfãtoare datoritã abandonãrii fiintei în harul si splendoarea iubirii Divine).
Maniera în care Arhanghelul Gabriel a fost reprezentat pictural diferã însã, de-a lungul timpului, în functie de modificãrile dictate de cãtre Biserica de la Roma în reprezentãrile cele mai vechi ale Arhanghelului Gabriel si ale Fecioarei Maria. Fecioara Maria este înfãtisatã în genunchi, plinã de umilintã si veneratie în fata Arhanghelului Mihail, considerându-l în mod evident o fiintã superioarã. Dupã secolul al XII-lea însã, Fecioara Maria este cea slãvitã si preamãritã. De acum ea va apãrea ca Regina angelorum (Regina îngerilor), si datoritã acestui fapt, Gabriel aparea deseori ilustrat stând în genunchi în fata ei. Atributele (simbolurile) Arhanghelului Gabriel sunt: crinul, un pergament cu inscriptia Ave Maria, Gratia Plena, un sceptru si uneori o ramurã de mãslin, simbol al pãcii pe pãmânt pe care el o anuntã.
În cadrul traditiei crestine, Arhanghelul Gabriel mai este uneori considerat si ca Îngerul Pãzitor al aspectului uman al lui lisus Cristos.
ARHANGHELUL METATRON
ARHANGHELUL METATRON este considerat drept cel mai pãmântesc dintre arhangheli, deoarece el a fost mai întâi un om întelept si virtuos pe care, apoi, Dumnezeu l-a luat în Cer. Sufletul sãu a fost toatã viata plin de credintã, de iubire pentru oameni si a fost foarte atent la întelesurile faptelor, nutrind convingerea cã numai acela care învatã permanent din ceea ce petrece în el si în afara lui este capabil sã-si ajute cu adevãrat semenii. Astfel, el a urmat de la sine calea întelepciunii si a bunãtãtii inimii.
Misiunea lui cereascã: El consemneazã în Cartea Vietii toate faptele noastre, ca nimic din experienta umanã sã nu se iroseascã, ci ca marii îndrumãtori de oameni sã aibã unde sã caute învãtãturile care ne salveazã în timpuri tulburi.
Misiunea lui pe pãmânt: Ne ajutã sã avem mãsura corectã în tot ceea ce facem, apãrând ca martor al actiunilor noastre. Gratie lui, noi constientizãm puterea noastrã de a iubi si sensul existentei noastre.
În timpul vietii sale pãmântesti, ca fiintã umanã, Metatron a fost cunoscut sub numele de Henoch si a fost al saptelea patriarh dupã Adam. Povestirile ni-l redau ca „plimbându-se cu Dumnezeu”, dupã moartea sa fiind primit în Cer printre Arhangheli. El a fost atât de bun, atât de blând, atât de înþelegãtor si de îngãduitor, încât a întruchipat, la vremea sa, virtuti divine, care au atras asupra sa harul Tatãlui. Mai mult chiar, el a stiut sã asculte glasul inimii si a trãit smerit si abandonat total Vointei Supreme, asemenea tuturor marilor Iluminati.
Scrierile iudaice presupun cã el ar fi fost Schechina, îngerul care conduce copiii rãtãciti prin pãdure, si cã tot el a fost cel care l-a oprit pe Abraham din sãvârsirea jertfei, atunci când Dumnezeu i-a cerut sã i-L ofere pe fiul sãu, Isaak.
Metatron este întâlnit sub diferite ipostaze: arhivar a lui Dumnezeu, înger al legãturilor si Rege al îngerilor. El sustine totodatã viata oamenilor, fiind o punte între Dumnezeu si om. Este foarte bine sã-i cerem sfatul pentru fiecare actiune pe care o avem de fãcut, mai ales atunci când stim cã ne lipseste simtul mãsurii sau cã, fiind implicati emotional într-o chestiune, nu detinem mãsura corectã a ratiunii ori a actiunii noastre. Vom putea astfel sã obtinem echilibrul si discernãmântul necesar în orice întreprindem. Rezultatul va fi claritatea a ceea ce realizãm, iar aceastã întelepciune ne va conferi o mare sigurantã, atât de necesarã atunci când vrem sã ne angrenãm cu succes în oricare dintre planuri (material, afectiv, spiritual etc.).
Tot Metatron ne conduce cãtre starea de armonie în iubire, pentru ca noi sã ducem o viatã solarã, sãnãtoasã, echilibratã si calmã. El este, astfel, martorul faptelor noastre bune si al tuturor acelor acte ale vietii si ale iubirii pe care nimeni în afara lui nu ni le cunoaste.
Îl vom ruga pe Arhanghelul Metatron sã ne conducã si sã ne sustinã în orice moment al vietii, ca sã avem întotdeauna mãsura corectã a faptelor si a sentimentelor noastre. Tot astfel, îl putem ruga, în timpul meditatiilor, sã ne indice când „destul e destul”, dar si când trebuie sã mai facem ceva pentru noi însine sau pentru ceilalti.
.jpg "IERARHIILE CERESTI 14")
.jpg "IERARHIILE CERESTI 15")
.gif "CURS CONECTARE INGERI 24")
