|

Articole

EXTRATERESTRI, MISTERE, VIATA IN UNIVERS

Viitor cu cap de mort – Misterele din Muntii Bucegi

Viitor cu cap de mort – Misterele din Muntii Bucegi

Pentagonul spioneaza cu sateliti

Pentagonul are mai multe programe militare secrete si de spionaj geodezic, folosind mai multi sateliti geostationari de inalta tehnologie. Unul dintre acestia, care se bazeaza pe tehnologia bionica a undelor de forma, a reperat in anul 2002 o structura aparte intr-o anumita zona a muntilor Bucegi. In primul rand, spatiul gol identificat in interiorul muntelui nu avea corespondenta cu exteriorul, ci incepea direct din interiorul muntelui, la o anumita distanta de panta acestuia. In al doilea rand, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe ganduri echipa Pentagonului.

Scanarea din satelit a muntelui a evidentiat doua blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatra care margineau inceputul tunelului si sfarsitul lui si respingeau orice tip de sondare sau analiza, ca si cum ar fi protejat ceva in acel loc.Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul in tunel. Al doilea era imens, ca o cupola sau semisfera, care se afla la capatul opus tunelului, aproape de centrul muntelui.

Massini a recunoscut ca acolo se afla ceva extrem de important si care era foarte bine protejat. Ansamblul tunel-semisfera se afla intr-un plan paralel cu solul, iar barajul semisferic se afla pe verticala ce corespunde stancilor de pe creasta numite Babele. De fapt, verticala iesea la aproximativ 40 de metri intre Babele si Sfinxul din Bucegi.

O structura similara in Irak

Echipa de la Pentagon a observat ca barajul energetic semisferic are exact aceeasi frecventa de vibratie si aceeasi forma ca cel dintr-o alta structura subpamanteana foarte secreta pe care ei o descoperisera inainte, in apropiere de Bagdad, in Irak. La scurt timp dupa descoperirea din subsolul Irakului s-a declansat razboiul si dupa cateva luni americanii au avut acces, in cel mai mare secret, la zona respectiva, despre care irakienii nu stiau absolut nimic. Oricat s-au straduit, nu au reusit sa penetreze zidul energetic, iar intreaga operatiune era tinuta in cel mai mare secret.

Trecutul misterios al planetei

Massini a mai precizat ca ceea ce se afla acolo avea legatura cu trecutul misterios al planetei dar si cu istoria organizatiei lor. Faptul ca Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare intre structura subterana de langa Bagdad si cea interioara din muntii Bucegi i-a agitat foarte mult pe cei din elita masonilor. Initial aproape devenise panica generala. Panica era datorita faptului ca aceasta structura – mult mai mare si mai complexa decat cea din Irak – se afla pe teritoriul Romaniei. Coreland acest fapt cu unele aspecte referitoare la viitorul Romaniei ajungem la o viziune corecta a motivelor de ingrijorare pe care le au in prezent marii masoni. Oricat de mult ar dori ei sa disimuleze aceasta, actiunile si intentiile lor ne arata cu prisosinta contrariul.

O enigma foarte mare era felul in care reusisera cei care l-au construit sa realizeze structura si golurile direct in interiorul muntelui, fara nici-o corespondenta in afara lui. Massini a furnizat planul corect pentru a ajunge la tunel, asa cum a fost el calculat de specialistii din Pentagon. Cea mai apropiata strapungere era posibila la 60-70 de metri de primul baraj energetic, pe coasta muntelui. Venerabilul a garantat sprijinul tehnologic ultra sofisticat al armatei SUA pentru realizarea strapungerii spre primul baraj energetic. Era vorba de un dispozitiv foarte performant de forare in mare viteza a rocii care utiliza un jet de plasma puternic si un camp magnetic rotitor. Massini a cerut insa respectarea cu strictete a secretului si prezenta lui ferma in acel loc in momentul strapungerii muntelui.

Ziarul

Ziarul a publicat un amplu articol despre muntii Bucegi si ciudateniile semnalate in zona. Iata un extras semnificativ:

“Busteni. Piscurile muntilor se cufunda in nori. Crucea de pe Caraiman impunge cerul cu semetie. Nimic n-ar prevesti ca linistea seculara a naturii ar putea fi tulburata de evenimente neobisnuite. Traian Trufin stie insa ca totul e doar aparenta. Aici a trait cele mai stranii intamplari.

Este convins ca sub Carpatii nostri exista o alta lume. Bucegii sunt considerati de catre specialisti un punct energetic foarte puternic.

S-au emis ipoteze asupra existentei unor galerii subterane, s-au facut teste radiestezice. Cercetarile au demonstrat ca zona este incarcata energetic mai mult ca oricare alta din Romania. Traian Trufin, muzeograf conservator la Muzeul “Cezar Petrescu” din Busteni, publicist si cercetator al fenomenelor stranii la care a fost martor, a incercat sa gaseasca niste explicatii.”

“In 1993, timp de doua saptamani, in partea de sud a orasului, oamenii aveau insomnii, indiferent de varsta. M-am gandit ca sunt emanatii de noxe de la fabrica de hartie. Nici vorba de asa ceva. Era ciudat ca, desi nu dormeau, oamenii nu se simteau obositi. Mi-au confirmat acest lucru cel putin 20 de persoane”, povesteste muzeograful. Unii localnici au ajuns sa traiasca adevarate stari de euforie. Manifestarile aveau loc numai in timpul noptii. Dupa ce au bagat in sperieti tot orasul, au incetat la fel de brusc cum aparusera.”

“Apoi au inceput cutremurele. Paradoxal, dar acestea n-au putut fi localizate in Bucegi si nici nu aveau vreo legatura cu sursa seismica din Vrancea. Seria de cutremure a inceput in 1994 si a tinut 3 ani. ” Se produceau la ore fixe: la ora 20 si la 3 noaptea. In fiecare zi, invariabil. Nu erau insa seisme propriu-zise. Se manifestau dupa alte legi. Aveau un areal redus: Azuga – Busteni – Sinaia. Uneori cuprindeau doar un cartier din Busteni. Se auzea din pamant un vuiet, ca si cum s-ar fi prabusit sub picioarele tale tavanul unei grote. Nu apareau nici miscari orizontale, nici verticale”, povesteste Traian. A numarat peste 100 de astfel de miscari seismice.”
“Aveam niste casti de radioamator. Receptionam in ele un program de radio.

Dar am observat ca numai in zona Busteni. Iesind din oras, spre Bucuresti sau Brasov, nu mai receptionam nimic. Cred ca exista un puternic cimp energetic in zona care amplifica semnalele radio”, crede Traian. A mai observat si alte fenomene bizare. In jurul Crucii de pe Caraiman apar deseori aureole ciudate si chiar holograme.

“Traian crede ca toate anomaliile din Busteni sunt cauzate de existenta unor galerii subterane in maruntaiele muntilor. Aceste uriase tunele subterane sunt de natura artificiala si au fost sapate de civilizatii nepamantene. Aici au loc experiente, punctul fierbinte fiind in zona crucii de pe Caraiman. Asa se explica bubuiturile care insotesc cutremurele. Sau receptionarea undelor radio, emise nu din eter, ci din aceste coridoare. Cine produce acele amplificari stranii, in ce scop, cui ii sunt destinate acele comunicari radio bizare, Traian nu poate raspunde. “Convingerea mea este ca exista in subteran o alta lume. Extraterestrii cunosc totul despre lumea de la suprafata. Spectrul lor informational este foarte larg. Dar nu stiu ce fel de activitate desfasoara acolo si nici de ce nu vor sa comunicam. Probabil pentru ca omenirea inca nu este pregatita sa inteleaga niste lucruri“, conchide geologul. Spera ca fenomenele se vor intensifica si pana la urma vor deveni o cale de comunicare intre cele doua civilizatii. Oricum, e mai mult decat lipsa de explicatii satisfacatoare pe care au oferit-o pana acum oamenii de stiinta.”

“Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. “Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim.De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajunga sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi”, spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi.”

Adio secrete!

In ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea in interiorul muntelui, insa totul s-a aflat la varfurile puterii de stat: adio secret! Masina a forat mai intai dupa o ciudata deviatie a campului magnetic, apoi insa s-a corectat traiectoria. Galeria semana cu un tunel de metrou, era perfect slefuita si ducea pana la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capatul apropiat al tunelului se afla o poarta imensa din piatra care se deplasase prin culisare spre stanga. Inaintea acestei porti uriase se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipa de interventie speciala s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil si l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (roca, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefacea imediat in praf fin. Doi generali de la Pentagon si consilierul prezidential american erau acolo.

Marea Galerie

Massini stia cel mai mult despre originea acestei descoperiri si avea cunostinte despre cel putin un element care se gasea in sala cea mare semisferica. Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensa din roca solida. In peretele tunelului, in fata portii se afla o zona patrata cu latura de 20 cm perfect finisata pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu varful in sus. Patratul slefuit se afla intre imensa poarta de piatra si barajul energetic invizibil. Cezar a simtit ca exista o anumita compatibilitate intre energia barajului si cea a lui, ceva in genul unei simpatii reciproce.Atingand usor cu mana suprafata invizibila a barierei energetice, Cezar a simtit fine furnicaturi pe piele. A inaintat si a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiti.

Atingand triunghiul de pe patratul de roca slefuita, Cezar a deschis astfel poarta uriasa de piatra care a culisat silentios in perete. Aceasta comanda unica anula barajul energetic si deschidea totodata poarta de piatra. Marea Galerie care se arata acum in toata splendoarea ei era luminata, fara sa contina totusi nici-o sursa de lumina.In mod straniu, imediat dupa dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea in Marea Galerie, scutul semisferic urias de la celalalt capat al ei s-a activat brusc trecand la un nivel de vibratie superior si emitand o mare radiatie luminoasa.

La o analiza mai atenta, peretele Marii Galerii era acoperit ce parea sintetic dar crea senzatia ca are si o parte organica in el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi si chiar albastru inchis. Nuantele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului si modificau sensibil aprecierea corecta a distantei.Materialul peretelui era oarecum aspru la pipait dar nu putea fi nici zgariat si nici indoit. Rezista la orice tentativa de rupere, strapungere zgariere sau taiere. In mod straniu, flacarile focului erau absorbite inauntrul sau: practic, focul nu putea subzista pe acel material. Americanii au recunoscut ca materialul este o stranie combinatie intre materia organica si cea anorganica. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta intr-un unghi ascutit. La o distanta mult mai mare, in departare, se vedea o lumina albastra feerica, ce scanteia ca o stea. Inregistrarile din satelit aratau existenta unui spatiu imens la capatul Marii Galerii, dar acesta era si el protejat de un ecran energetic. Lumina albastra de la capatul galeriei este doar reflexia unei portiuni din scutul energetic protector al uriasei sali in forma de aula.

In subsolul Irakului

In ce priveste structura similara din subsolul Irakului, ea a fost descoperita folosind indicatiile oferite de acelasi satelit de spionaj militar care revelase si datele pentru structura din muntii Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate nationala a primit un fax ultrasecret prin care era instiintat de faptul ca scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsand cu o mare frecventa. Informatia uluitoare era aceea ca in fata lui aparuse o holograma a planetei care prezenta secvential si progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul Romaniei apoi muntii Bucegi si in sfarsit localizarea structurii din interiorul lor aratand coridorul marii galerii si scutul energetic semisferic pulsand cu putere. Era evident ca cele doua scuturi energetice semisferice erau intr-o directa dar misterioasa legatura astfel incat activarea unuia a dus la activarea si a celuilalt. Poate exista chiar o retea de astfel de structuri subpamantene in intreaga lume.

Deconspirarea operatiunilor

Vestea proasta era ca presedintia SUA a fost instiintata si a contactat diplomatia romana prin intermediul serviciilor secrete. In doar cateva zeci de minute, intreaga operatiune fusese deconspirata. Planul seniorului Massini se ducea de rapa. Initial au vrut sa preia controlul la nivel politic, insa politicienii nostri care aveau dreptul sa fie avizati asupra acestor aspecte au intrat in panica si nu puteau face fata evenimentelor. Cezar s-a decis sa dezvaluie toate aspectele, intrigile si planurile care implicau legaturile cu Massini. Tensiunea diplomatica crestea din ce in ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflati la locul operatiunilor.

Sedinta de urgenta a CSAT

Discutiile de la Bucuresti au avut succes, in sensul ca faptele au fost aduse la cunostinta unor persoane cu mare probitate morala si care sunt profund patriotice. O sedinta de urgenta a Consiliului Suprem de Aparare al Tarii (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai multi au fost cutremurati de ceea ce au aflat atunci. Dupa decizia CSAT de a se continua cercetarile sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se gasea in uriasa Sala a Proiectiilor. De la Bucuresti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau cand vehemente, cand evazive, si tradau o mare tensiune. Membrii CSAT erau intr-o sedinta continua, mentinand legatura cu baza din muntii Bucegi. Ei au hotarat sa faca publica aceasta descoperire formidabila din muntii Romaniei, dupa ce in prealabil au dezbatut problema pe toate fetele. Statul roman urma sa faca intregii lumi o declaratie oficiala. Cativa membri CSAT s-au opus cu vehementa.

Declaratia oficiala a Romaniei

Cand diplomatia americana a fost informata ca Romania va transmite un comunicat mondial de presa de o importanta cruciala pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu stia, dar toti banuiau ca se intampla ceva foarte grav si important. Presedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonica directa cu Casa Alba. In cateva ore fusesera blocate toate tranzactiile si intelegerile statului roman cu organismele financiare internationale. Se astepta din clipa in clipa ordinul de declarare a starii de urgenta in zona montana si in capitala.

Discutiile dintre oficialii americani care sosisera de urgenta la Bucuresti si partea romana s-au facut fara translator. Au fost atat de violente incat nu putine au fost momentele de criza in care diplomatii strigau unii la altii cat puteau de tare, proferand multiple amenintari cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunosteau nimic din aceasta problema, iar americanii stiau bine ca existau oricand cateva tari foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu Romania pentru sustinerea declaratiei publice.

Declaratia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din muntii Bucegi, punand la dispozitia intregii lumi dovezi, fotografii si alte elemente esentiale pentru clarificare. Ar fi fost invitati cei mai mari oameni de stiinta pentru studii si cercetari. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvaluirile despre trecutul extrem de indepartat al omenirii si despre istoria reala care a fost aproape complet contrafacuta.

“In nici-un caz!”

Americanii au reactionat cu vehementa pentru ca acea declaratie ar fi spulberat intr-o clipa influenta lor planetara, si poate ar fi aruncat in haos economia si societatea tarii lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panica. Dar au uitat sa recunoasca ca aceasta posibila stare de angoasa si perturbare sociala ar fi aparut ca rezultat direct al minciunii si manipularii realizata deliberat de-a lungul secolelor de catre francmasonerie. S-a primit si o interventie speciala a Papei care indemna la o mare cumpatare inainte de acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis chiar ca va pune la dispozitia statului roman anumite documente stravechi din arhiva secreta papala care sunt de o mare importanta pentru Romania si sprijina dovezile descoperirii din munti. Dupa 24 de ore de discutii s-a ajuns la un acord final de colaborare romano-american in niste termeni precisi. Pozitia statului roman a fost aceea de amanare a dezvaluirilor, de prezentare a lor in mod gradat omenirii.

Sala Proiectiilor (sau arhiva Atlanta)

Marea Galerie se termina brusc in aula gigantica din interiorul muntelui care avea o inaltime de 30 de metri si o lungime de 100 metri. Sala Proiectiilor este delimitata de scutul energetic si are dimensiuni mai mici decat aula din munte. Avansand spre scutul energetic, portiunea de scut din fata este delimitata ca o usa si devine stravezie si apoi dispare pentru a putea intra in Sala Proiectiilor. Scutul are rolul de a proteja de diversele influente nefaste din exterior. Odata intrat in Sala, scutul redevine compact. Din interior, scutul are o culoare alb-aurie.

In partea din spate, scutul nu mai cobora pana la nivelul solului, ca in zona din fata: Sala Proiectiilor avea jumatatea din spate acoperita de zidul de roca. In acel masiv perete din piatra, inalt de circa 10-12 metri, sunt dispuse trei guri enorme de tunel: una drept in fata, iar celelalte doua – simetric, de o parte si de alta a acesteia si sunt luminate difuz, intr-o nuanta verzuie. Accesul la aceste tunele este strict interzis, prin protocolul secret care a fost semnat intre statul roman si SUA.

Mese gigantice pentru uriasi

Incepand din fata, de la intrare, Sala Proiectiilor contine un sir de mese imense din piatra, dispuse de-a lungul peretelui din dreapta, urmand curbura acestuia. Similar, exista un alt sir de-a lungul peretelui din stanga. Nici una dintre mese nu avea o inaltime mai mica de doi metri. Pe grosimea placii de deasupra sunt taiate in relief, cu precizie, semne diferite dintr-o scriere nemaivazuta care seamana cu caracterele cuneiforme din antichitate. Scrierea contine si simboluri mai generale, cum ar fi triunghiul si cercul. Desi semnele nu sunt vopsite, ele ies in evidenta printr-o usoara radiatie fosforescenta, in culori diferite de la o masa la alta.

Sunt cate cinci mese pe fiecare parte a salii. Pe unele dintre ele exista diferite obiecte care par a fi instrumente tehnice. De la multe dintre ele coboara spre sol o multime de fire albe translucide care se aduna in cutii dreptunghiulare dintr-un material lucios, argintiu, aflate in afara mesei, direct pe sol.

Cablurile fine sunt extrem de flexibile si usoare iar in interiorul lor se observa mici impulsuri luminoase care aluneca pe toata lungimea lor.

La apropierea de oricare dintre mese, se activeaza simultan pe suprafata ei o proiectie holografica care prezinta aspecte dintr-un anumit domeniu stiintific. Imaginile tridimensionale sunt perfecte si foarte mari, cu o inaltime de aproape doi metri si jumatate. Pe suprafata dreptunghiulara a meselor din piatra slefuita exista o fanta ingusta, lunga de cateva zeci de centimetri, paralela cu latura mare a mesei din care apar proiectiile holografice. Proiectiile ruleaza singure insa in acelasi timp ele sunt interactive si depind de cel care le urmareste si atinge suprafata mesei.

Combinatii genetice

Urcand pe un trepied adus special, se poate vedea ca suprafata meselor este acoperita cu o pelicula dintr-un material sticlos, intunecat. Pelicula e impartita in mai multe patrate mari delimitate prin linii drepte, care formeaza un fel de caroiaj. La una dintre mese domeniul proiectiilor este biologia astfel ca se deruleaza imagini cu plante si animale, unele complet necunoscute. Atingand unul dintre patrate, holograma infatiseaza structura corpului uman a celui care dirijeaza proiectia. Se deruleaza imagini holografice ale diferitelor zone ale corpului care se rotesc mereu. Alte patrate arata proiectii ale altor fiinte, de pe alte corpuri ceresti. Atingand simultan doua patrate diferite se infatiseaza o analiza stiintifica complexa prezentand ADN-ul fiintelor respective si posibilitatile de compatibilitate intre ele. Pe lateral, apar linii verticale cu explicatii in ciudata scriere iar in final apare forma mutanta cea mai probabila, ca o combinatie intre cele doua informatii genetice.

Giganti adevarati

Cei care au construit intregul edificiu trebuie ca erau foarte inalti, altfel nu se pot explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor din Sala Proiectiilor.

O confirmare a existentei uriasilor pe teritoriul Romaniei o gasim in ziarul Ziarul. “Echipa de la Ziarul este insotita de cercetatorul Vasile Rudan, care a semnalat faptul ca “povestile” oamenilor din comuna Bozioru despre uriasii care au locuit pe acele meleaguri au si dovada concreta: o necropola cu schelete de uriasi. Aceasta a fost descoperita intamplator, in urma cu peste 20 de ani, cand s-a hotarat ca in Scaieni sa se planteze o livada de meri. Sapand pe o colina, satenii au descoperit schelete uriase, masurand in jur de 2,40 metri, chiar mai mult. Dragoi Ilie, unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de meri, ne duce la fata locului. Pana la “culmea” unde fusesera plantati pomii, coboram in panta abrupta, pe o ulita inecata de noroi.

O data ajunsi, nea Ilie ne arata intreaga livada, care acum nu mai rodeste: “Peste tot sunt mormintele uriasilor. Faceam gropi, sa plantam puietii, cand dau de o capatana de om, mare cat un dovleac de prasila. Nici ca mai vazusem asa ceva. Ne uitam toti cruciti. Sap mai departe si dau si de niste oase de la picioare, cat aracii de vie. O namila de om fusese raposatu”.

Exista multe legende care amintesc despre vremurile cand pe Pamant traiau uriasi. Mitologiile sumeriana, egipteana, hitita, greaca au un intreg “capitol” despre razboaiele purtate de zeii cei batrani cu generatia titanica, fiinte de dimensiuni gigantice, zamislite de zei. Pe atunci, spun legendele, pe Pamant traiau doar zeii. Gigantii aveau si alte defecte in afara de statura colosala. Aveau mai multe brate, capete sau fete, adesea doar un ochi in frunte, din care cauza erau numiti ciclopi, si erau cam tantalai. Buni de munca grea, dar sa nu te fi aflat in calea lor cand se suparau. Aruncau cu stanci colosale de se cutremura pamantul. Fiii “normali” ai zeilor s-au folosit de giganti pentru a acapara puterea si a-i detrona pe zeii batrani. Fotografia alaturata infatiseaza un schelet uman urias gasit de americani in Irak. Lucrurile incep sa se lege …).

Sursa: NECUNOSCUTA

11 august 2012/de admin

EGIPT, EXTRATERESTRI, INGERI, ISTORIE, LEMURIA, MAESTRII SPIRITUALI ASCENSIONATI, MISTERE, TEORIA CONSPIRATIEI, Uncategorized, VIATA IN UNIVERS, ZEI

Piramidă gigantică descoperită în Triunghiul Bermudelor

Piramidă gigantică

descoperită în Triunghiul Bermudelor

piramida-de-sticla-triunghiul bermudelor

Piramida gigantica descoperita in Oceanul Atlantic. Triunghiul Bermudelor: misterios, extraterestru, mortal. Timp de decenii cercetătorii au incercat sa lamureasca misterul celui mai enigmatic loc de pe Pamant. Unii cred ca anomaliile, dispariţiile şi fenomenele ciudate pot fi explicate prin cauze naturale. Altii cred ca acestea sunt urmele unei culturi avansate, necunoscute, care a lăsat în urmă o tehnologie fantastica … generatoare de energie, care pot deforma timpul si spatiul şi patrunde in alte lumi.

Doua echipe de exploratori americani şi francezi au facut o descoperire monumentala: un corp parţial translucid, ca o piramida de cristal ce se afla pe fundul mării Caraibe.

Aceasta structura gigantica, probabil mai mare decat Marea Piramida a lui Keops din Egipt, şi descoperita accidental în 1968 de către medicul Ray Brown din Arizona, a fost verificata în mod independent de către cele doua echipe de scafandri din Franţa şi SUA.

Descoperirea a entuziasmat cercetătorii din lumea întreagă. Se vor grăbi să o investigheze? Nu, mai degrabă o vor ignora cu efort şi atenţie. Dacă vor fi presaţi, se declară oficial sceptici, mai ales în lumina potenţialelor implicaţii ale unei astfel de descoperiri.

Piramida ar putea confirma argumentele unor ingineri potrivit cărora piramidele au fost create iniţial ca surse de energie, susţinând ipoteza că vechiul oraş-stat Atlantis a existat, sau chiar să ofere răspunsuri la misterioasele întâmplări care au fost înregistrate încă din secolul al XIX-lea în regiunea din Atlantic botezată Triunghiul Bermudelor.

Paul Weinzweig și Pauline Zalitzki au folosit un robot submersibil pentru a explora fundul oceanului din celebrul Triunghi al Bermudelor și au descoperit un oraș antic, unde pot fi văzute siluetele unor sfincși și a cel puțin patru piramide gigantice.

Potrivit presei internaționale, orașul ar fi fost inundat în urma unor procese simultane de creștere a nivelului apei și tasare a pământului. Aceste elemente amintesc de legenda scufundării misteriosului oraș antic Atlantida, a cărui istorie a preocupat, secole de-a rândul, numeroși oameni de știință.

Dezastrul natural pare să fi avut loc la sfârșitul ultimei ere glaciare, când topirea accelerată a calotei glaciare artice a provocat creșterea rapidă a nivelului oceanelor și a înghițitporțiuni întinse de uscat, în special în emisfera nordică. La sfârșitul ultimei perioade glaciare, nivelul mărilor era cu aproape 121 de metri sub cel actual, iar creșterea nivelului mărilor s-a produs rapd, într-un interval foarte scurt de timp, îngropând Atlantida într-un mormânt de apă.

Oamenii de știință Paul Weinzweig și Pauline Zalitzki au încercat să rezolve misterul Triunghiului Bermudelor. Ei au realizat o scufundare, la începutul lui 2001, și descoperirea a fost una senzațională. Un oraș antic, compus din numeroase clădiri dar și piramide impresionante se află pe fundul oceanului.

Pentru determinarea mărimii acestor structuri megalitice, cercetătorii au apelat la ajutorul unui robot, pe care le-au trimis în adâncuri. Robotul a reușit să exploreze faimosul loc și numeroase imagini au fost preluate. Concluzia a fost una simplă, pentru că în urma cercetării, s-a putut stabili că la circa 700 de kilometri de coasta Cubei, la o adâncime extrem de mare se regăsește un oraș scufundat.

În interiorul orașului s-au descoperit numeroase structuri piramidale, care par a fi piramide. Ele sunt de diferite dimensiuni, unele extrem de mari și altele mai mici, și conform celor declarate de cercetători, par a fi construite de mâna omului.

“Aşezarea este la o adâncime prea mare. M-ar mira să fi fost creată de oameni”, crede profesorul de oceanografie Robert Ballard, care adăugă: “Inevitabil, ne întrebam: Cum au ajuns construcţiile acolo? Nu am mai văzut niciodată imagini de la vreun sonar (detector sonic pentru obiecte subacvatice, n.r.), pot fi înşelătoare”.

Conform lui Zalitzki, oraşul aparţine perioadei preclasice din istoria Caraibelor şi a Americii Centrale, în care trăiau “civilizaţii avansate”. Bineînțeles că această teorie pare să indice orașul pierdut al Atlantidei. Această idee a mai fost regăsită și în cartea ,Triunghiul Bermudelor – o fereastră spre Cosmos?”, scrisă de Charles Berlitz, în 1977.

Conform autorului, în Triunghiul Bermudelor s-a descoperit o piramidă cu înălţimea de aproximativ 128 metri şi baza de 164 metri, la o adâncime de 900 metri în apele Atlanticului de Nord. Piramida ar avea un unghi identic celui al piramidei lui Keops şi s-ar afla, exact la aceeaşi latitudine cu piramida egipteană.

Prima descoperire, in 1968
Potrivit istoriei, piramida a fost descoperita accidental in 1968 de catre Ray Brown din Mesa , Arizona , doctor in naturopatie (un sistem medical complet si coerent care pune accentul pe stimularea mecanismelor naturale de autovindecare a corpului n.r).
Brown a venit in Caraibe in vacanta si a facut scufundari alaturi de prieteni intr-o regiune din afara Bahamasului, cunoscuta sub numele de „Limba oceanului”. Zona avea acel nume pentru ca o portiune din fundul marii de forma unei limbi se extinde in afara insulei, inainte de se prabusi brusc in adancimi mai mari.

.
Cand si-a descris descoperirea, doctorul a explicat ca s-a separat de prietenii sai cu care facea scufundari, sub apa. Încercand sa li se alature din nou, a dat peste o structura masiva care se ridica de pe fundul oceanului: un obiect negru sub forma unui morman care se deslusea in apa filtrata de razele soarelui. Privind cu atentie, a constatat ca obiectul avea forma unei piramide.
Pentru ca nu mai avea aer, nu a petrecut prea mult timp investigand piramida, dar a gasit o sfera ciudata de cristal. A adus-o la suprafata iar mai tarziu cand vechiul cristal a fost studiat cercetatorii au fost uimiti de proprietatile lui.

Piramida este cea care cauzeaza fenomenul Triunghiului?

.
Unii cercetatori ai Triunghiului au conceput de-a lungul anilor teorii potrivit carora exista o sursa de energie pe fundul marii in regiune, care afecteaza avioane, nave si barci.

.
Investigatorii pretind ca, daca legendarul Atlantis a existat cu adevarat, ramasitele miticelor aparate declansatoare de energie ar putea fi inca intacte pe fundul oceanului. Un asemenea dispozitiv poate sa aiba forma unei piramide, iar sablonul original a fost copiat mult mai tarziu de catre culturile ulterioare la nivel global.

.
Structuri avand forma piramidelor au fost descoperite in America de Nord, Centrala si de Sud; in Estul Europei, in tundra friguroasa din Siberia, in China centrala si de Nord si posibil in America.
Piramida de la Polul Sud nu a putut fi confirmata pentru ca se afla la o adancime de mai mult de 1,60 km sub gheata, iar imaginile cu aceasta sunt controversate.

.
Acum ceva timp au fost descoperite niste ruine misterioase, dovezi ale unei culturi necunoscute, pe o insula din mijlocul Oceanului Pacific, numita Maden.Se pare ca printre ruine se gaseau si ramasitele unei stravechi piramide.
Partizanii vechiul teritoriu al Lemuriei (cunoscut si sub numele de MU) au sustinut ca ruinele apartineau acestuia, in timp ce altii au speculat ca ar fi putut fi un avanpost al unei colonii apartinand Atlantisului.

.
Un antropolog de la Bishop Museum din Honolulu, Hawaii, care a explorat ruinele in 1924 nu a gasit nici o piramida. Însa, omul de stiinta Kenneth Emory a descoperit dovezi ale unui mic trib polinezian, care s-a stabilit acolo pentru o perioada scurta de timp, la un moment dat in secolul al XVI-lea.

.
În ciuda acestei descoperiri, mai multe dezvaluiri au pornit din micuta insula in anii care au urmat.
Cercetatorul Mitch Williamson a sapat mai adanc in mistere. Relatand unele dintre extraordinarele descoperiri ale lui Williamson, Rich Hoffman, explorator si investigator, scrie: „Exista 40 de temple din piatra in insula Malden (foto) care sunt descrise ca avand infatisari similare cladirilor din Nan Madol din Pohnpei, aflata la aproximativ 5,475 km distanta. De fapt, exista un drum de bazalt pana pe fundul Oceanului Pacific care conecteaza aceste insule la adancimi de sute de kilometri sub ape.

.
Deci cultura ar putea avea mai mult de 50 000 de ani, iar toata aceste structuri au fost candva sub apa, sutinand o civilizatie care nu intalnea nici un obstacol in a muta dintr-un loc in altul pietre colosale pentru a construi structuri foarte mari si complicate despre care nu stim absolut nimic in afara faptului ca cineva le-a construit si ca sunt mai vechi decat istoria biblica.

Alte piramide misterioase descoperite la nivel mondial

.
Totusi, nimeni nu le aduce in discutie pentru ca nu se potrivesc cu ceea ce am inteles despre rasa umana si originile acesteia. Cercetatorii au teoriile lor dispersate despre cum nomazii au ajuns in Nordul Americii folosind podul pe uscat din Bering Straight si le sustin pe acestea.
Acelasi lucru se poate spune despre ruinele imprastiate din Caraibe, care sugereaza o civilizatie vasta care s-a extins din apele costale din afara Florida Keys, indreptandu-se catre apele din Bahamas, trecand pe langa Bimini si apoi spre Est in Oceanul Atlantic.

.
Cuba are doua ruine sub apa in exterioul coastei sale care ar putea fi parte a aceluiasi complex oras-stat.
Hoffman mentioneaza in trecere si incredibila relatare a exploratorului Tony Benik, care a facut monumentala descoperire a inca unei piramide uriase aflata la 10 000 de picioare sub apa. Benik pretinde ca piramida este acoperita cu un cristal urias.

.
Şi daca asta nu era suficient, Hoffman impartaseste si descoperirea lui Ari Marshall din timpul expeditiei din 1977. Echipa a descoperit o piramida mai mica in Bahamas , in afara Cay Sal. Marshall a facut poze sub apa a unei piramide aflata la o adancime de aproape 150 de piciore.
Potrivit aprecierii lui Marshall misterul piramidelor se inteteste. În ciuda faptului ca apa era neagra in adancime (nu ajunge multa lumina pana acolo jos), apa din jurul piramidei era iluminata de stralucirea structurii si parea a avea culoarea verde fosforescent.
Explorari care sa continue cercetarile nu au fost facute niciodata.

Atlantisul a fost distrus de catre fluxul din Epoca de Gheata?

A existat Atlantis cu adevarat? Este descrierea lui Platon unica in istorie despre tinutul mitic?
Pentru un afla un raspuns, Hoffman se intoarce la povestea arheologului amator, care a descoperit legendarul oras Troia, Heinrich Schliemann.
„Omul care a gasit si a excavat celebre ruine ale Troiei (despre care istorii cred ca este doar o legenda), a declarat ca a lasat aprecierea scrisa a descoperirii unui vas dintr-un metal necunoscut oamenilor de stiinta care l-au examinat, in faimosul Priam Treasure. Înauntrul vasului se regaseau hieroglife in feniciana, care sustineau ca acesta apartinuse regelui Cronos al Atlantisului. Alte vase similare au fost gasite in Tiajuanaco , Bolivia ”.

.
Daca Atlantis chiar a existat, asta a fost catre sfarsitul Epocii de Gheata. Povestea cufundarii sale este legata de fluxuri si avansarea oceanului cand supradimensionata calota glaciara arctica s-a mutat inapoi cu rezultate catrastofice pentru mare parte din Emisfera Nordica.
La finalul Epocii de Gheata, nivelurile apei au atins valori cu pana la 400 de picioare mai scazute decat in prezent. Se presupune ca nici o tehnologie prezenta sau din vremurile acelea, nu ar fi putut salva Atlantisul de la moartea acvatica.

Proprietati ale piramidelor din cristal

.
Unele teorii privind Atlantisul sustin ca piramidele energetice ale orasului insulei erau facute din cristal, sau acoperisurile lor aveau in componenta o substanta cristalina.
Este posibil ca un asemenea lucru sa genereze, sa pastreze si sa distribuie energie la cerere? Raspuns: DA.
Experimentatorii au descoperit acum zeci de ani ca piramidele tind sa se poarte precum un condensator care strange si depoziteaza energie in jurul lui.

.
Cu cat piramida este mai mare, cu atat capacitatea de colecta si a depozita este mai ridicata. Şi compozitia unei piramide este mai importanta. O piramida din cristal, sau o extremitate din cristal, poate sa-i imbunatateasca simtitor puterea.
Cristalul este cunoscut de mult ca avand aplicatii energetice si indica proprietati naturale piezoelectrice.
Concluzia: piramidele sunt generatoare naturale intrinseci de energie.

.
Expeditiile viitoare la aceste piramide misterioase ar putea sa dezvaluie intr-un final adevarul si extraordinara tehnologie straveche.
Din pacate arheologia apelor adanci este foarte costisitoare si nu este bine finantata. Multe dintre scufundari sunt datorate bogatiilor promise vanatorilor de comori pentru riscurile asumate.

.
Şi desigur, universitatile din lume nu sunt in mod deosebit interesate sa exploreze ideea ca ruinele stravechi contin tehnologii de nivel ridicat, pentru ca aceasta poate sa destabilizeze serios fundatia teoriilor lor preferate.

”The Bermuda Triangle”

”Triunghiul Bermudelor” (în engleza „The Bermuda Triangle”) cunoscut şi sub numele de ”Triunghiul Diavolului” este o zonă triunghiulară din Oceanul Atlantic mărginită la extremităţi de Miami, Bermuda şi Puerto Rico. Există unele speculații cum că în această regiune se întâmplă foarte des fenomene paranormale, cum ar fi: dispariții ale unui număr mare de vase și aparate de zbor, activități paranormale în care legile fizicii sunt date peste cap, puse inclusiv pe seama ființelor extraterestre. Suprafața triunghiului este de aproximativ 1.2 milioane km² După unii misterul ar data din timpul lui Columb. Chiar şi aşa, estimările variază între 200 şi 1 000 de incidente în ultimii 500 de ani. Howard Rosenberg susţine că în 1973 Paza de Coastă SUA a răspuns la peste 8 000 de cereri de ajutor în zonă şi că peste 50 vase şi 20 avioane s-au scufundat în Triunghiul Bermudelor în ultimul secol.

29 iulie 2012/de admin

EXTRATERESTRI, PROTECTIE ENERGETICA, TEORIA CONSPIRATIEI, VIATA IN UNIVERS

Itinerariul unui copil inclus într-un «Program Secret Negru» (Black Program) (I)

Itinerariul unui copil inclus într-un «Program Secret Negru» (Black Program) (I)

Am avut de curând ocazia să îl întâlnim pe unul dintre copiii ce au fost incluşi într-un Program Secret Negru (Black Program) care, după cum veţi putea observa, a avut o evoluţie pe cât de dificilă, pe atât de extraordinară. Astăzi, tocmai pentru că a venit timpul să ne asumăm anumite riscuri în ceea ce privește credibilitatea, mai ales că este vorba despre dezvăluirea unor aspecte uluitoare, care ne pot fi de un real folos în avansarea pe drumul cunoaşterii şi al explorării posibilităţilor adeseori nebănuite ale fiinţei umane, am insistat ca el să îndrăznească să ni se confeseze. Ferindu-se să dezvăluie aspecte legate de anumite proiecte secrete aflate în derulare, în care este încă angajat, acest om a acceptat să ne vorbească, pentru a ne ajuta să înţelegem care este de fapt realitatea ce ne este ocultată cu grijă, precum şi care sunt mizele puse în joc, mize care de cele mai multe ori sunt ascunse fiinţelor umane obişnuite. Mai mult decât nişte revelaţii detaliate, aceste confesiuni reprezintă totodată o atenţionare a cititorilor care sunt avizaţi şi care sunt pregătiţi să înţeleagă dezvăluirile ce ne sunt făcute.

Menţionăm încă de la început că în cadrul acestor confesiuni nu vor fi date informaţii precise, iar datele oferite nu vor fi exacte şi nu vor fi menţionate locurile în care se petrec toate aceste. Dorim ca în felul acesta să păstrăm anonimatul interlocutorului pentru a-i asigura securitatea, mai ales că această persoană este încă şi acum chemată să răspundă la apelul superiorilor săi, pentru a colabora în cadrul unor astfel de proiecte ce se desfăşoară în secret.

Reporter (R): Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să răspundeţi în premieră la întrebările noastre.

Copilul Programelor Secrete Negre (CPSN): Din respect pentru toţi aceia care vor citi aceste confesiuni, ţin să mărturisesc încă de la început că voi răspunde sincer, fără să depăşesc totuşi anumite limite ce se impun. Miza noastră fiind păstrarea secretului, subliniez că nu vreau să fac rău nimănui, şi cu atât mai puţin mie însumi. Intenţionez doar să-i informez pe aceia care sunt capabili să înţeleagă şi să creadă.

R: Ne puteţi spune cine sunteţi?

CPSN: Sunt un vechi agent PSI şi totodată sunt militar cu gradul de colonel. În prezent activez în cadrul unei structuri neconvenţionale speciale ce este integrată într-un program secret foarte avansat. Fiind încă parţial în activitate, subliniez că nu pot oferi detalii cu privire la conţinutul acestui program şi nici referitor la obiectivele sale.

R: Vă rugăm să ne spuneți cum aţi fost recrutat şi care sunt, la modul general, persoanele care lucrează în cadrul unor astfel de programe secrete? De unde provin ele?

CPSN: Astfel de persoane provin cel mai adesea din familii foarte sărace sau sunt orfane. Ele sunt luate pentru a fi formate încă de la o vârstă foarte fragedă (de la 3 până la 5 ani) şi ulterior sunt integrate în diverse programe secrete de cercetare, dar în 99% din cazuri este vorba despre anumite programe foarte secrete, a căror existenţă este întotdeauna negată în întregime de oficialităţi. Factorii decizionali acţionează în aşa fel încât orice persoană care îndrăzneşte vreodată să vorbească despre astfel de aspecte, care sunt cât se poate de reale, ajunge să fie considerată de ceilalţi dezechilibrată psihic sau paranoică. Tatăl meu natural era de origine americană și lucra în cadrul unei astfel de agenţii ultrasecrete foarte mari. În ceea ce o priveşte pe mama mea naturală, ea era de origine siciliană, și deoarece nu a putut să continue relația cu tatăl meu, nu a avut altă opţiune decât aceea de a mă abandona într-un orfelinat.

R: Vă rugăm să ne spuneţi ce doresc de fapt aceste persoane?

CPSN: Aceşti copii? Ei nici măcar nu ştiu ce se petrece şi de aceea nici nu vor nimic. Ei sunt în prealabil selecţionaţi, apoi sunt supuşi la unele teste, în urma cărora li se descoperă cu exactitate toate aptitudinile, în funcție de care sunt incluşi în astfel de programe secrete, care ulterior vor face din ei fiinţe umane ce sunt total diferite de celelalte, din anumite puncte de vedere.

R: Dar ce vor de fapt mentorii acestor copii?

CPSN: Aceasta ar putea fi de fapt adevărata problemă, căci ar trebui să putem defini cu precizie cine sunt de fapt aceşti mentori, care sunt intenţiile lor şi care sunt obiectivele sinistre la care ţintesc ei.
Ceea ce pot să vă mărturisesc este că după ce sunt selectați, aceşti copii sunt crescuţi în locuri confidenţiale, iar unii dintre ei trăiesc în familiile aşa zişilor „iluminaţi”. Acesta a fost cazul meu. Nu este deloc uşor atunci când trebuie să urmezi o educaţie foarte strictă, fiind obligat să asimilezi felurite cunoştinţe, fără să poți înţelege de la bun început pentru ce faci toate acestea.

Vă pot spune că nu este deloc uşor să fii menţinut într-o astfel de stare, fiind condiţionat să nu divulgi niciodată regulile dure în care sunt crescuţi şi instruiţi astfel de copii. Practic, acești copii nu au o copilărie normală, fiindu-le interzis cu desăvârșire să se joace cu copiii de vârsta lor.

Aş putea să mai adaug că în astfel de cazuri nu există decât foarte rar contacte cu exteriorul. Totul este atunci într-un mod riguros organizat, planificat şi condus, pentru a nu exista nicio altă preocupare cotidiană decât aceea de a deveni ceea ce ni s-a cerut să fim şi pentru care eram zilnic programaţi. Vă mărturisesc că mi-au trebuit ani de zile pentru a reuşi să înţeleg tot ceea ce s-a petrecut. A trebuit să trec peste anumite limite pentru a ajunge să înţeleg ce înseamnă în realitate aşa-numita programare MK sau alte procese de acest gen, ce sunt incluse în cadrul acelei formări… În general, am constatat că în marea lor majoritate, acești copii sunt atent programați şi pregătiți pentru a interveni la un moment dat atunci când sunt trimiși în misiune (de exemplu, un lunetist care primește ordin să asasineze un personaj important care deranjează) sau eventual să îndeplinească funcţii care vor rămâne totdeauna în umbră, ei fiind de fapt cei care trag sforile din culise, în situaţii în care este evident pentru fiinţele umane inteligente şi pline de bun-simţ că, în realitate, în spatele desfăşurării anumitor evenimente se ascunde cineva.

R: Cine sunteţi în aceste condiţii dvs.?

CPSN: Aş putea spune că sunt doar un individ care până la vârsta de 3 ani a fost într-un orfelinat, după care a fost crescut într-o familie a aşa zişilor „iluminaţi” şi căruia i s-a dat o anumită educaţie referitoare la multe aspecte pe care în acea vreme nu prea le înţelegea. În acelaşi timp, îmi amintesc că am fost obiectul a nenumărate teste, fiind inclus în programe de tip MK şi destinat să devin cineva care urma apoi să meargă într-o lume diferită, o lume secretă, ce este întotdeauna ocultată pentru marea majoritatea a oamenilor, o lume care face ca atunci când ieşi din ea (dacă vei mai putea vreodată să ieşi din ea) să te simţi complet singur, căci tot ceea ce trăieşti în acea lume ciudată nu poate fi în niciun caz povestit, pentru că dacă îndrăzneşti să faci aceasta, îţi rişti atât propria viaţă, cât şi pe cea a familiei şi a prietenilor. Având în vedere aceste aspecte, trebuie întotdeauna să fim cât se poate de prudenţi şi de subtili în tot ceea ce urmărim să spunem despre acea lume. Anumite teste secrete, care apoi au devenit de-a lungul timpului o veritabilă activitate pentru care am fost formaţi, aveau drept principal obiectiv de a face din noi nişte agenţi secreţi PSI. Unele dintre aceste teste constau în aceea că eram închis sub pământ (la o adâncime de peste 150 m) în nişte camere care nu aveau decât o uşă metalică şi nimic altceva. În acele camere nu exista niciun alt mijloc de comunicare, puteam eventual urla din toate puterile, dar cu toate acestea nimeni nu putea să ne audă şi nici nu era cu putinţă să pătrundă vreodată acolo. Scopul principal al acestor teste era să ne înveţe să căutăm şi apoi să descoperim, pe o cale paranormală, informaţii despre ceea ce se afla în exteriorul acelei camere, uneori chiar în exteriorul acelui edificiu şi apoi ajungeam treptat să devenim complet autonomi, reuşind astfel să devenim capabili să vedem cât se poate de precis într-un anumit punct ce ne era indicat ca ţintă şi care în anumite situaţii se putea afla chiar pe un alt continent.

Treptat, prin intermediul acestui antrenament dur şi intensiv, deveneam, uneori chiar fără voia noastră, spioni psihici înzestraţi cu puteri paranormale redutabile. Educaţia noastră, ce viza trezirea acestor capacităţi paranormale, era apoi împinsă la extrem, din aproape în aproape. În felul acesta, chiar şi atunci când eram aşezaţi la masă cu alte persoane obişnuite şi dădeam impresia că citim cu atenţie un ziar (sau cel puţin ne prefăceam că citim cu atenţie acel ziar) ne foloseam puterile paranormale ce se treziseră în noi pentru a căuta şi pentru a identifica anumite informaţii precise despre ceva anume care se afla fie într-o altă ţară, fie pe un alt continent. Mai precis, aş putea spune că în felul acesta, ne-am dezvoltat capacitatea ce ne permitea să părem nişte fiinţe umane obișnuite, care „se pierd în mulţime”, dar în acelaşi timp eram capabili să ne proiectăm psihic în altă parte, pentru a obţine în felul acesta anumite informaţii, care ne erau cerute. În cadrul acestui antrenament secret am învăţat, printre altele, să avem percepţia completă a două locaţii în acelaşi timp, stăpânind totodată cât se poate de bine prezenţa noastră simultană în fiecare loc. Atunci puteam să fim conştienţi de ambianţa fizică în care ne aflam şi totodată ne proiectam psihic într-o altă locaţie care se afla la mii de kilometri de locul în care noi ne aflam fizic cu trupul. Până la urmă, această perfectă bilocație a devenit modul nostru obişnuit de existenţă.

R: Consideraţi că trezirea acestei capacităţi paranormale a fost pentru dumneavoastră o şansă extraordinară sau o nefericire?

CPSN: Aş putea să vă spun că această situaţie ne permite să ne bucurăm de anumite avantaje. Spre exemplu, datorită trezirii depline a unor astfel de capacităţi paranormale, era cu uşurinţă posibil să pătrundem fără a da nimănui de bănuit în anumite locuri şi instituţii strict secrete, în anumite şcoli, urcând în felul acesta rapid treptele ierarhice în cadrul anumitor programe ultrasecrete în care eram incluşi.

La modul general vorbind, cam aşa s-au petrecut lucrurile în cazul meu. Totuşi, la vârsta de 18 ani am simţit imboldul să îi caut pe părinţii mei naturali şi, dat fiind faptul că am întâmpinat unele dificultăţi, toate acestea m-au determinat să urmez o școală de detectivi particulari. În acea perioadă, vă mărturisesc că nu doream să mă folosesc de această instruire paranormală decât pentru a avea acces la anumite informaţii ce existau în dosarul meu. Dar până la urmă, lucrurile au luat o cu totul altă turnură atunci când am efectuat ceea ce se numea „cele trei zile de selecţie” pentru a fi recrutat în armată.

După ce am trecut cu bine testul acelor trei zile de selecţie, am fost primit de către un colonel care mi-a propus o întâlnire cu un general. Acesta m-a orientat către o şcoală militară, ce urma să-mi deschidă porţile pentru a fi după aceea angajat în cadrul anumitor servicii secrete. Am avut în felul acesta oportunitatea să fiu admis în cadrul unei şcoli de tip neconvenţional. Diploma de detectiv particular a fost ulterior ştearsă din evidenţe de către armată, care a eliminat în felul acesta urma acestei mici „abateri” din viaţa mea, după cum s-a exprimat la un moment dat generalul care m-a angajat.

Am urmat apoi, sub o altă identitate, o instruire cu totul aparte în cadrul unui serviciu special, după ce m-am format ca pilot de vânătoare pe avioane de tip Mirage 3 şi Mirage 2000. Am plecat apoi în misiune, tot sub o identitate diferită, înainte de a mă integra undeva în Statele Unite, într-una din şcolile secrete de la Air Force, în care se formează piloți pentru nişte aparate de zbor neconvenţionale. Acestea sunt construite pe baza unor tehnologii foarte avansate, păstrarea secretului absolut fiind obligatorie atât în ceea ce priveşte existența lor, cât și în ce priveşte tehnologia utilizată pentru fabricarea lor și programele ultrasecrete în care sunt folosite.
Am rămas apoi mai mulţi ani într-un anume loc, foarte retras, din această lume, în compania unor fiinţe extraterestre ce sunt structurate într-un mod pe care l-aş putea defini succint ca non-uman şi care trăiesc totuşi împreună cu noi, oamenii, pe planeta Pământ. Vă spun drept că, până când nu am ajuns față în față cu acele creaturi extraterestre, nu am crezut nicio clipă că ele există şi tocmai de aceea, până în ultimul moment, existenţa unor astfel de creaturi extraterestre mi se părea a fi neverosimilă. Trebuie să ştiţi că astfel de fiinţe extraterestre lucrează de mai mulţi ani împreună cu noi, oamenii, folosind unele tehnologii sofisticate, pentru care calificativul de „tehnologii avansate” este insuficient ca să le descrie. În acea perioadă făceam parte dintr-o structură ultrasecretă, care oficial nici nu există, şi lucram alături de nişte ființe extraterestre care sunt structurate cu totul altfel decât noi, oamenii. Pot să vă spun că era pentru prima dată când aflam şi auzeam despre existenţa lor, ba mai mult, le întâlneam în fiecare zi în cadrul activităţilor mele secrete.

R: Ne puteţi spune în ce consta activitatea dumneavoastră pe atunci, precum şi ce activităţi realizau aceste ființe extraterestre pe care le-am putea numi „diferite”?

CPSN: Pe atunci, munca mea consta în a calcula de fiecare dată elementele anumitor manevre ce trebuiau realizate prompt, cu o mare rapiditate. Aceste manevre erau executate în timpul zborurilor de antrenament, punând în felul acesta la grea încercare anumite tehnologii de vârf ce existau şi care îmi fuseseră încredinţate spre testare. Altfel spus, trebuia să împing la extrem limita tuturor capacităţilor unor astfel de aparate sofisticate de zbor. Trebuia să analizez fiecare aspect al caracteristicilor acelor aparate şi apoi trebuia să fac astfel încât aparatelor să le fie aduse toate îmbunătăţirile necesare. În cadrul personalului ce activa acolo se aflau unii participanţi ce erau în realitate diferiţi de noi, chiar dacă la înfăţişarea exterioară ei se asemănau întru totul cu noi. Acele făpturi aveau o structură non-umană. Multe dintre activităţile lor ţineau de domeniul materialelor ce erau folosite pentru construcţia acelor aparate sau erau în legătură cu sistemele de comunicare ce se aflau la bordul lor. În astfel de cazuri era în mod evident vorba despre ceva cu totul ieşit din comun, dar nu voi putea oferi mai multe detalii despre aceste lucruri.

Pot să vă spun că aceste făpturi non-umane nu păreau să aibă aceleaşi origini ca şi noi. Acolo unde mă aflam, mai multe rase extraterestre lucrau împreună. Unii erau mari de statură, alţii erau mai mici. Înălţimile lor puteau chiar să varieze de la aproximativ 1,20 m până la 2,40 m, în medie. Aşa cum i-am cunoscut acolo, nu păreau să fie agresivi. Am observat un alt amănunt interesant: se putea spune că toţi erau înzestraţi cu telepatie. Se înţelegeau între ei chiar foarte bine, fără să vorbească. În momentul în care mă adresam unuia din ei, acela mă făcea să înţeleg că ştia deja ce gândeam şi ce vroiam. În cadrul unor astfel de echipe totul decurgea într-un mod cât se poate de organizat, toate activităţile se desfăşurau cu mult calm, în linişte, iar acele făpturi nu uitau niciodată ce aveau de făcut. Unele dintre aceste făpturi erau un fel de clone, nişte aşa-zişi roboţi vii, şi trebuie să recunosc că îmi era dificil să le deosebesc de fiinţele umane, cu toate că multe dintre aceste făpturi păreau că sunt complet lipsite de sentimente. Cu alte cuvinte, aş putea spune că acele făpturi ce erau roboţi vii nu aveau niciun fel de simţământ.

Sursa: www.centruldio.net

17 ianuarie 2012/de admin

MISTERE

Triunghiul Dragonului

Despre un alt Triunghi al Bermudelor

Triunghiul Dragonului

In ultimii ani s-a scris mult despre Triunghiul Bermudelor si intimplarile stranii legate de aceasta zona. Cind pronuntam Triunghiul Bermudelor pentru majoritatea este clar ca ne referim la regiunea oceanului Pacific, cuprinsa intre coasta Floridei, nord-estul insulelor Bermude si Antile in sud. Dar putini stiu ca in cealalta parte a lumii exista o zona similara celei din Pacific cunoscuta sub numele de Triunghiul Dragonului. Acesta se afla in vestul Japoniei, la nord de Tokio, la 145 de grade latitudine estica fata de corespondentul sau din Pacific. Mai exact regiunea este delimitata de insulele Japoniei in vest, sud-vest, apoi traiectoria coboara spre Guam si Yap in apropiere de Taiwan, urcind din nou inspre Japonia in nord, nord-est.

In Triunghiuri sint forte de atractie misterioase

Despre ambele zone se spun lucruri greu de crezut. Aici dispar fara urma vapoare si avioane. Caile navigabile si echipamentul de comunicatie sint perturbate. Supravietuitori ai straniilor intimplari au fost putini. Unii dintre ei povestesc despre vase fantoma, fara echipaj, care plutesc doar pentru citeva secunde in apele periculoase.

O coincidenta inexplicabila

Cele doua Triunghiuri se caracterizeaza prin coordonate geografice similare. De parca pozitiile lor s-ar reflecta una pe alta, ca intr-o oglinda. Zonele se afla in puncte exact opuse pe glob; una in vest, alta in est, pe aceeasi longitudine de 35 de grade. Fiecare dintre regiuni are forma unui triunghi si se gasesc in apropierea unei arii vulcanice extrem de active. Alta trasatura comuna este reprezentata de conditiile meteorologice totdeauna imprevizibile, cum ar fi ceata densa, valurile gigantice, mareele puternice, cutremurele si uraganele.

Pamintul inghitit de lava

Despre Triunghiul Dragonului se pastreaza marturiile unor navigatori ce au descoperit in urma cu sute de ani numeroase insule. Numai ca aceste palme de pamint au aparut si au disparut o data cu eruptiile vulcanice, de aceea nu s-a pastrat nici o urma a existentei lor pina in prezent.

Lipsa variatiilor magnetice

O alta caracteristica a celor doua regiuni este data de existenta curbelor agonice – linii fara variatie magnetica. In zona lor de actiune acul busolei indica direct nordul si sudul, neinregistrind alte deviatii. Principala curba agonica din emisfera vestica trece exact prin Triunghiul Bermudelor, iar cea din emisfera estica traveseaza cu mare precizie Triunghiul Dragonului. In ambele cazuri lipsa vibratiilor magnetice provoaca grave devieri de calcul si de orientare.

Legenda Dragonului

Timp de peste o mie de ani si mai bine japonezii si vecinii lor au fost martori a numeroase intimplari neverosimile si disparitii inexplicabile. Vechile legende japoneze povestesc despre un dragon care ori de cite ori e nemultumit de supusii sai vine la suprafata, ia toti marinarii ce navigheaza in apele sale si ii duce cu el in Imparatia Adincurilor. De mii de ani dateaza credinta populara conform careia in adincuri exista palate locuite de dragoni ai caror stapin e Marele Dragon ce traieste in cavernele de dincolo de ape.

Un subiect senzational, dar nu prea mediatizat

Pina in 1960 fenomenul din emisfera estica era foarte putin cunoscut si mediatizat. Abia mai tirziu s-au remarcat asemanarile cu Triunghiul Bermudelor. In ciuda frecventelor stiri despre disparitiile misterioase aparute in presa japoneza, rar ele au prezentat un interes pentru Occident. Unul dintre motive ar putea fi barierele lingvstice. Un altul, atitudinea rasista fata de lumea asiatica. Pe drept cuvint multi se intreaba cit de cunoscut ar mai fi fost Triunghiul Bermudelor daca nu s-ar fi aflat atit de aproape de Statele Unite?

Exista mai multe explicatii

In Antichitate astfel de fenomene inexplicabile erau puse pe seama interventiei zeilor, a demonilor sau a creaturilor mitice. Astazi disparitia unui echipaj sau a unei nave ramine un mister de nedezlegat. Mass-media si impatimitii de acest subiect lanseaza o multime de supozitii. Fie e vorba despre o rapire a extraterestrilor, fie o disparitie printr-o gaura neagra sau printr-o poarta deschisa inspre alta dimensiune, paralela cu universul nostru. Unii, mai mistici au emis teorii referitoare la existenta unor forte malefice nevazute. Altii, mai pragmatici, considera ca e vorba despre disparitii premeditate, menite sa obtina in mod fraudulos banii din asigurarile de viata ale asa-ziselor victimelor.

Oricare ar fi raspunsul, un lucru este cert. Triunghiul Dragonului si echivalentul sau din Pacific ramin unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale lumii contemporane. Si poate ca in final solutia ne-o va da Mare Dragon de dincolo de ape?!

Lidia Molder

15 ianuarie 2011/de admin

MISTERE

Pestera Lascaux

O harta a cerului in pestera Lascaux

Acum 17.000 de ani, niste artisti din paleolitic au zugravit pe peretii pesterii Lascaux harti ale cerului. Iata concluziile lui Chantal Jegues-Wolkiewiez, prezentate in cadrul unei conferinte la Milano, in urma cu un an.

Capela Sixtina a preistoriei

Perigord, valea Vezere, aflat la 2 kilometri de oraselul Montignac, este presarata cu cel putin 200 de situri arheologice, care dateaza din preistorie. Printre acestea se numara si pestera Lascaux. Descoperita intimplator de niste copii in anul 1940, pestera ascunde in interiorul ei numeroase desene si picturi rupestre ce reprezinta tauri, lei, cai si inorogi. Si, cu toate ca mai exista si alte pesteri care abunda in picturi rupestre, Lascaux ramine fara egal, fiind numita, pe drept cuvint, Capela Sixtina preistoriei. Din pacate insa, fumul provenit de la luminarile entuziastilor care vin aici sa admire frescele din epoca magdaleniana a inceput sa acopere picturile, fapt care a facut ca accesul vizitatorilor sa fie restrictionat.

Desenele au lumini si umbre

In prezent, un mic grup alcatuit din arheologi si astronomi executa o munca putin obisnuita. Stind in genunchi, la lumina unor lampi de ulei, cercetatorii studiaza cu atentie picturile rupestre, facindu-le in acelasi timp mai clare. In acest scop, se folosesc culori pregatite din minerale, asa cum s-au gasit ele in pestera. O simpla trasatura de pensula si pe peretii pesterii apare un minunat cal, de culoare maronie. Ceva mai departe se contureaza un cerb in nuante minunate de ocru, un taur negru, apoi un scorpion, un leu, un inorog… Fiecare animal este pictat in fresca, fiind folosite doua tehnici distincte: un contur al liniilor corpului, urmat de o pulverizare a vopselei printr-un tub. Desenele au lumini si umbre, avind un plan de constructie, o idee de compozitie, ceea ce dovedeste ca pictorii din Lascaux erau in posesia unei culturi mult mai avansate decit cultura medie a oamenilor nostri de la tara spune Robert Charroux in cunoscuta sa Carte a lumilor uitate. Cercetatori din intreaga lume se straduiesc de citeva decenii sa gaseasca explicatii pentru forta si maiestria cu care au fost executate aceste picturi, dar mai ales pentru scopul in care au fost executate.

Teorii in legatura cu picturile rupestre

Au existat pina acum numeroase ipoteze, ce permit intelerea picturilor rupestre, opera a stramosilor nostri foarte indepartati. In secolul al XIX-lea, cercetatorii au presupus ca artistii asa-zis primitivi au creat arta de dragul artei si acest punct de vedere a fost acceptat mult timp dupa aceea. Apoi acestei ipoteze i-a luat locul o alta si, la inceputul secolului al XX-lea, cercetatorii au presupus ca autorii picturilor rupestre erau vinatorii, care incercau ca prin aceste desene sa determine zeii sa-i ajute sa vineze animalele. S-a presupus deci ca aceste desene aveau deci un caracter ritual, intreaga teorie primind numele de magia vinatorii. Multi cercetatori s-au opus acestei ipoteze, emitind o alta, conform careia toate picturile rupestre erau aranjate in asa fel incit sa imagineze o poveste, un mit, legat de aceste animale. Dar si aceasta ipoteza a generat indoieli ale cercetatorilor si multi s-au grabit sa o combata.

Picturile reprezinta o harta a cerului

Sutele de desene au fost descoperite, asa cum am vazut, nu demult in pestera Lascaux. Inca de cind au fost descoperite, specialistii au vorbit despre forta tainica a acestei adevarate Capele Sixtine din perioada preistorica. Si iata ca, acum, Chantal Jegues-Wolkiewiz avanseaza ipoteza ca pictorii din perioada preistorica au desenat nu tablouri inchipuite, ci… harti ale cerului, cu numeroasele sale constelatii: Pe peretii interiori ai pesterii sint zugravite nimic altceva decit constelatii: a Capricornului, a Taurului, Scorpionului si alte citeva, a anuntat cercetatoarea, stirnind pe de-o parte ovatii, pe de alta indignare din partea celor din sala. Asa cum era de asteptat, cei care au respins inca de la inceput aceasta idee au enuntat faptul ca primele observatii ale cerului au fost atestate documentar cu 5.000 de ani in urma, si nu cu 17.000 de ani, conform teoriei, pe care ei au numit-o teoria Chantal. Pentru a-si argumenta ipoteza, Chantal Jegues-Wolkiewiez si-a petrecut mult timp in aceasta pestera, studi-ind picturile din perioada paleolitica. Curind i s-a alaturat si Jean-Michel Geneste, arheologul responsabil cu conservarea picturilor din pestera Lascaux, care s-a aflat alaturi de ea in toata aceasta perioada de munca de cercetare.

O harta a cerului, de acum 17.000 de ani

Totul a inceput atunci cind am decis sa-mi verific teoria, povesteste Chantal. La data cind au fost executate desenele, conform teoriei mele, razele de Soare trebuiau sa patrunda prin intrarea in pestera si sa ajunga in Sala Taurului. Totul a fost asa cum mi-am imaginat. La 21 iunie 1999 am fost acolo impreuna cu Jean-Michel si ne-am dat seama ca acum, in timpul solstitiului, razele Soarelui au patruns in pestera exact la fel, ca atunci cind vechii pictori si-au asternut pe peretii pesterii faimoasele lor picturi. Reiesea deci ca ei alesesera ca loc de lucru unul opus intrarii in pestera. In acest fel, ei puteau vedea soarele pe timpul zilei si stelele pe timpul noptii!

Animalele simbolizau constelatii

Uimita de aceste presupuneri, Chantal a inceput sa caute modul in care sa-si demonstreze ipoteza. Daca intr-adevar picturile rupestre reprezentau constelatiile dispuse pe cer intr-o anumita perioada, trebuia neaparat aflat daca atunci constelatiile fusesera dispuse pe cer la fel cum se aflau si pe peretii pesterii. Folosind computerul, Chantal a reconstituit o harta a cerului, asa cum era ea in urma cu 17.000 de ani. Apoi a comparat-o cu desenele rupestre din pestera, constatind ca totul coincidea. Insemna deci ca ciudatul animal de pe peretii pesterii nu era altceva decit reprezentarea constelatiei Capricornului, asa cum putea ea fi vazuta prin intrarea in pestera, in acea perioada preistorica.

Pro si contra teoriei Chantal

Foarte multi cercetatori nu-si ascund scepticismul in ceea ce priveste teoria emisa de cercetatoarea franceza. Printre acestia se afla Denis Bjalou, colaborator al Muzeului de Istorie Naturala, care a declarat ferm: Aceasta interpretare nu are de-a face nicidecum cu stiinta. Astronomul Gerard Zarnivie, de la Universitatea din Montpellier, care a verificat calculele lui Chantal, declara: Acum este clar pentru mine ca oamenii din paleolitic aveau suficiente cunostinte astronomice, incit sa zugraveasca constelatiile. Aceste desene se refera, intr-adevar, la momentele solstitiilor din acea perioada preistorica. Din pacate insa astronomia a adoptat o alta pozitie decit arheologia, si asta in timp ce oamenii priveau cerul ca pe un acoperis natural, aflat deasupra capului, ca facind parte integranta din viata lor de zi cu zi. Jean-Michel Geneste, specialist in perioada preistorica si colaborator al lui Chantal, spune pe de alta parte: Aceste cercetari sint sistematice si nu se bazeaza doar pe anumite convingeri. Chantal ne-a prezentat o ipoteza interesanta si asta este o mare realizare, chiar daca teoria ei va avea nevoie de fundamentari ulterioare. In orice caz, ipoteza conform careia oamenii din paleolitic aveau nevoie de stele pentru a face calculul timpului si pentru a prevedea schimbarile de sezon este cit se poate de reala. Alexander Marchak a avansat o astfel de teorie, in urma studierii obiectelor din perioada paleolitica si a desenelor aflate pe ele, ce zugraveau, in principal, fazele Lunii. Solstitiul era o perioada speciala, care servea ca punct de referinta pentru masurarea timpului in perioada paleoliticului, declara el in cartea sa Radacinile civilizatiei.

Ipoteza paleoastronomica se poate confirma

Foarte multi cercetatori se arata interesati de munca lui Chantal. Printre acestia se numara si Jean Clodt, cercetator de renume din Franta: Aceasta ipoteza a fost verificata in modul cel mai serios. Nu este nicidecum de mirare ca oamenii din paleolitic s-au aratat interesati de stele. Daca ne amintim, prima oara Sala Taurului a fost deschisa in ziua echinoctiului de primavara. Reiese deci ca ea era luminata de razele Soarelui intr-o anumita perioada a anului. Tocmai acest lucru arata cit de mult interes acordau oamenii din paleolitic Soarelui. Eu sint de parere ca exisa o concordanta intre desenele de pe peretii pesterii si ceea ce se vede pe cer si ma gindesc ca, poate, ipoteza paleoastronomica se va confirma aici, la Lascaux.

Chantal nu are timp sa acorde atentie criticilor aduse. Ea mai are inca multe alte lucruri de explicat, mai ales in privinta felului in care se orientau oamenii din preistorie dupa stele, fara a iesi din pestera: Sint convinsa ca vor urma cercetari amanuntite, deoarece eu imi voi continua studiul in acest loc linistit, aflat pe malul riului Dordogne. Pina se vor lamuri toate, este sigur ca cei care au pictat cu atita arta frescele din pestera de la Lescaux nu erau niste primitivi. Cu toate acestea, mai departe nu s-a intimplat nimic. Nu numai ca oamenii de la Lascaux nu au inventat praful de pusca si bicicleta, dar au si disparut. Un singur motiv explica oprirea brusca si totala a civilizatiei magdaleniene: un cataclism gigantic care i-a nimicit, spune Robert Charroux in Cartea stapinilor lumii.

Amalia Popescu

17 decembrie 2010/de admin

MISTERE, Uncategorized

Ruinele de la Sanxingdui

Noi sapaturi la misterioasele ruine de la Sanxingdui

Arheologii s-au lansat intr-o ampla operatiune de excavare in zona ruinelor de la Sanxingdui din sud-vestul provinciei chineze Sichuan, pentru a scoate la lumina probe ale misterioasei civilizatii care a trait acolo acum mai bine de 3.000 de ani.

Excavind 7.000 de metri patrati se spera ca se vor descoperi palate misterioase

Oficialii au spus ca operatiunile care se vor desfasura la ruinele de la Sanxingdui vor dura pina in 2010, avind in vedere ca Administratia Patrimoniului Cultural de Stat a aprobat excavarea unei suprafete de 7. 000 de metri patrati.

Se spera ca prin saparea a 700 de metri patrati in acest an probabil se vor descoperi unele palate misterioase, a unui altar, morminte aristocrate, vase de bronz si obiecte artizanale din jad.

Seful arheologilor din provincia Sichuan, Cheng Ding, a spus ca are mari sperante ca se vor elucida unele mistere, o data cu efectuarea acestor ample sapaturi in zona ruinelor.

Site-ul de la Sanxingdui este ceea ce a mai ramas din regatul Shu

Sanxingdui, care a fost mentionat printre primele 10 site-uri arheologice de importanta din China in secolul XX, a fost demult presupus ca fiind o ramasita a stravechiului regat Shu care a disparut brusc in vestul Chinei, intre 3.000 si 5.000 de ani inainte.

Comori nepretuite au fost descoperite intimplator in zona

In 1929 a fost descoperit, pentru prima data, un mare numar de obiecte vechi din jad ce contineau caracterele locale ale regatului Shu.

Unele dintre cele mai extraordinare piese au fost descoperite intimplator in 1986 in Sanxingdui, un mic orasel din Guanghan.

Muncitorii care sapau dupa argila pentru fabricarea caramizilor au dezgropat in doua incinte peste 500 de obiecte din bronz, obiecte din piatra si jad ce reprezentau capete omenesti si de animale, masti, mici figurine.

Studiile arata ca acolo s-au dezvoltat trei civilizatii diferite

Desi arheologii au facut studii ulterioare si au cautat ramasite la Sanxingdui, ei au trebuit sa faca fata tuturor nedumeririlor legate de absenta unui altar si a altor obiecte ale vechii civilizatii.

Trei civilizatii stravechi diferite care s-au dezvoltat separat ramin o enigma pentru arheologi, iar intelesul exact al prezentei bronzului si al mastilor ramine necunoscut atit pentru cercetatorii locali, cit si pentru cei straini.

Nu se stie cine a produs aceste artefacte

Descoperirile de la Sanxingdui sint extraordinare si in acelasi timp foarte enigmatice. Aici nu a fost gasit nici un text si se pare ca nu se aseamana nici unei alte culturi din lume. Analizele facute obiectelor din bronz indica faptul ca sursa materialului este similara cu cea a altor culturi descoperite in partea inferioara a riului Yangtze, dar cultura care a produs aceste artefacte ramine un mister.

Exista si ipoteza ca civilizatiile extraterestre au vizitat zona

Au existat si voci care au afirmat ca poate raspunsul la toate aceste intrebari ar putea tine de existenta unei specii de extraterestri care ar fi vizitat pamintul cu mult timp inainte.

Un raport anterior mentioneaza ca localnicii vorbesc ca ruinele au fost vizitate de un obiect zburator neidentificat (OZN) la sfirsitul anului 2000.

Date importante din perioada Neolitica pot fi cunoscute curind

Cheng a afirmat ca spera sa rezolve, unul cite unul, misterele care dateaza de milenii aici, daca au sansa sa descopere locurile in care se gasesc palatul, altarul si mormintele.

El a mai afirmat ca un plan al misteriosului stravechi regat ar putea fi conturat daca mai multe detalii vor fi scoase la suprafata cu ocazia excavatiilor.

Sanxingdui este privit ca asezarea din China unde au fost descoperite cele mai vechi si intinse ruine ale vechii populatii Shu, care cuprind date privind ocupatiile lor inca din perioada Neolitica, acum 5.000 – 3.700 de ani in urma.

Cristina Matache

17 decembrie 2010/de admin

MISTERE, TEORIA CONSPIRATIEI, Uncategorized

LACUL FRICII – SIBERIA Buriazia

Lacul fricii care nu apare pe orice harta

LACUL FRICII – SIBERIA Buriazia

Lacul fricii se afla in adincul Siberiei in regiunea Buriazia, cunoscuta pentru padurile ei dese, impenetrabile si pline de mistere. Acest lac nu apare decit pe hartile foarte detaliate, iar numele lui, Sobolkho, ce provine dintr-o veche limba de care mai vorbesc doar legendele, este sinonim cu pericolul, teama, un loc al mortii si misterelor neelucidate.

Sute de persoane au disparut fara urma in apele lacului

Conform credintei locale, orice fiinta vie care se apropie de apele lacului Sobolkho se afla in pericol. Legenda ne spune ca aceasta zona are o reputatie atit de proasta din timpuri stravechi, iar statisticile sint impresionante: 27 de persoane s-au inecat aici numai in ultimii doi ani, dar numarul total al victimelor depaseste citeva sute de oameni de-a lungul timpurilor. In cea mai mare parte corpurile victimelor nu au fost niciodata descoperite, se pare ca lacul le inghite fara sa lase nici o urma.

Crescatorii de vite evita zona pentru ca numeroase animale s-au inecat aici

In apele adinci si-au gasit sfirsitul si un numar impresionant de animale. Zona este des vizitata de crescatorii de vite care afirma ca adesea animalele lor care vin sa se adape din apele lacului Sobolkho dispar in mod inexplicabil. Peste 1.300 de cai si 500 de vite au disparut si nu s-au mai intors din apele lacului fricii in ultima perioada.

Autoritatile au hotarit sa cheme specialisti care sa cerceteze zona

Populatia din zona are deci toate motivele sa fie ingrijorata, ei reusind sa atraga atentia autoritatilor locale din zona care se invecineaza cu Mongolia. S-a decis sa se faca o investigatie in zona pentru a clarifica acest mister si pentru a stabili daca zvonurile si legendele legate de disparitia oamenilor si animalelor sint totusi intemeiate.

O echipa formata din biologi si microbiologi urmeaza sa studieze apele acestui lac in vederea rezolvarii misterelor care-l inconjoara.

Specialistii incearca sa explice rational fenomenele

Marturiile care exista nu fac decit sa mareasca teama. Astfel, se spune ca, noaptea, din apele lacului Sobolkho apare o ciudata lumina.

Cercetatorii incearca sa dea tuturor acestor fenomene explicatii rationale. Luminile ar putea fi explicate prin existenta in lac a unei surse termale, poate dintr-o fisura care apare in crusta pamintului de pe fundul lacului.

Adincimea imensa a lacului ar putea fi datorata faptului ca acesta se gaseste intr-o regiune carstica si apele au erodat partial rocile de calcar de pe fundul bazinului.

Departe de lumea civilizata, populatia crede in spiritele naturii

Dar toate aceste explicatii nu sint suficiente pentru a satisface curiozitatea locuitorilor din regiunea Buriazia, o zona care se afla depare de civilizatie si unde pe linga religia budista mai persista si culturile pagine. Aici, in fiecare sat exista un vrajitor care practica dansuri divinatorii, iar copacii si animalele sint considerate incarnari ale spiritelor naturii.

Nu departe de lacul Sobolkho se afla un alt lac fara fund, de dimensiunea lacului Baikal, unde localnicii vin sa faca sacrificii pentru divinitatea apelor.

Ipoteze intre monstrii adincurilor si OZN-uri

Ipotezele care inconjoara misterul micului lac siberian sint numeroase si demne de a fi incluse in Dosarele X.

Unii afirma ca au vazut noaptea, in apropierea apelor lacului fricii, o forma ciudata si sint convinsi ca acolo salasluieste un monstru, asemanator celui de la Loch Ness.

Altii, mai la curent cu noile descoperiri tehnice, jura ca au vazut OZN-uri care au disparut, in liniste dar cu viteza, in apele de la Sobolko.

Cristina Matache

11 decembrie 2010/de admin

MISTERE

Energia misterioasa din Muntii Bucegi

Energia misterioasa din Muntii Bucegi

Geologul Traian Trufin a fost martorul mai multor intimplari stranii petrecute in Busteni.

Busteni. Piscurile muntilor se cufunda in nori. Crucea de pe Caraiman impunge cerul cu semetie. Nimic n-ar prevesti ca linistea seculara a naturii ar putea fi tulburata de evenimente neobisnuite. Traian Trufin stie insa ca totul e doar aparenta. Aici a trait cele mai stranii intimplari. Este convins ca sub Carpatii nostri exista o alta lume.

Un muzeograf „patit”

Bucegii sint considerati de catre specialisti un punct energetic foarte puternic. Locul este invocat de yoghini si vizionari. S-au emis ipoteze asupra existentei unor galerii subterane, s-au facut teste radiestezice. Cercetarile au demonstrat ca zona este incarcata energetic mai mult ca oricare din Romania. Traian Trufin, muzeograf conservator la Muzeul „Cezar Petrescu” din Busteni, publicist si cercetator al fenomenelor stranii la care a fost martor, a incercat sa gaseasca niste explicatii.

Insomnii fara oboseala

„In 1993, timp de doua saptamini, in partea de sud a orasului, oamenii aveau insomnii, indiferent de virsta. M-am gindit ca sint emanatii de noxe de la fabrica de hirtie. Nici vorba de asa ceva. Era ciudat ca, desi nu dormeau, oamenii nu se simteau obositi. Mi-au confirmat acest lucru cel putin 20 de persoane”, povesteste muzeograful. Unii localnici au ajuns sa traiasca adevarate stari de euforie. Manifestarile aveau loc numai in timpul noptii. Dupa ce au bagat in sperieti tot orasul, au incetat la fel de brusc cum aparusera.

Cutremure la ore fixe

Apoi au inceput cutremurele. Paradoxal, dar acestea n-au putut fi localizate in Bucegi si nici nu aveau vreo legatura cu sursa seismica din Vrancea. Seria de cutremure a inceput in 1994 si a tinut 3 ani. „Se produceau la ore fixe: la 20 si 3 noaptea. In fiecare zi, invariabil. Nu erau insa seisme propriu-zise. Se manifestau dupa alte legi. Aveau un areal redus: Azuga-Busteni-Sinaia. Uneori cuprindeau doar un cartier din Busteni. Se auzea din pamint un vuiet, ca si cum s-ar fi prabusit sub picioarele tale tavanul unei grote. Nu apareau nici miscari orizontale, nici verticale”, povesteste Traian. A numarat peste 100 de astfel de miscari seismice.

Bubuituri din subteran

Nici specialistii de la Statia Seismica de la Cheia n-au putut lamuri lucrurile. Au cazut citeva cosuri de pe acoperisuri, in zidurile caselor au aparut citeva fisuri. Misterele s-au succedat. Miscarile de pamint au durat trei ani. S-a emis ipoteza producerii artificiale a cutremurelor datorita unor detonari subterane. Dar in acea perioada nu fusesera facute nici un fel de sapaturi in zona. Seismologii n-au gasit explicatii Specialistii de la Institutul de Fizica a Pamintului n-au putut spune decit ca sint manifestari naturale, determinate de fracturi locale ale scoartei. „Aici este zona de rezonanta a cutremurelor din Vrancea. In acea perioada, nu s-a inregistrat nici macar un cutremur de intensitate mare. In Vrancea au loc zilnic miscari slabe ale scoartei, cu magnitudine sub un grad. Dar aici cutremurele masurau 3-4 grade pe scara Richter”, spune muzeograful convins ca fenomenele de acum 6 ani se pot explica doar prin alte cauze.

Oameni electrici

A urmat un nou fenomen, aproape generalizat in zona: locuitorii din Busteni s-au incarcat energetic intr-un mod de neinteles. Oamenii nu mai puteau atinge cu mina obiecte sau fiinte pentru ca se electrocutau. Atingerea palmei de corp producea arsuri, iar oamenii evitau sa-si stringa miinile. Toate acestea la inceput amuzau, dar dupa un timp au inceput sa ingrijoreze. „Am avut multa vreme pe piele urma degetelor unui prieten care m-a batut pe umar, amical. Prin camasa, amprenta palmei lui s-a impregnat pe spatele meu. Pielea s-a inrosit. Pe intuneric,atunci cind atingeam unele obiecte, ieseau scintei”, isi aduce aminte el.

Semnale radio amplificate

„Aveam niste casti de radioamator. Receptionam in ele un program de radio. Dar am observat ca numai in zona Busteni. Iesind din oras, spre Bucuresti sau Brasov, nu mai receptionam nimic. Cred ca exista un puternic cimp energetic in zona care amplifica semnalele radio”, crede Traian. A mai observat si alte fenomene bizare. In jurul Crucii de pe Caraiman apar deseori aureole ciudate si chiar holograme.

Curcubeu fara ploaie

Intr-o dimineata, pe un soare splendid, fara nici o urma de ploaie in ultimele zile, a observat un curcubeu imens, cu o stralucire neobisnuita. Un capat pornea din cartierul Zamora, iar celalalt era ancorat in Crucea de pe Caraiman. Curcubeul aparuse in contradictie cu legile firesti ale naturii. Deseori, muntele Caraiman este inconjurat de un briu laptos de nori. Acest inel compact este prezent numai in partea de mijloc a masivului. Piscul si baza muntelui ramin neinvaluite in ceata. ” Timp de doua luni, in muzeul unde lucrez, luminile se stingeau si se aprindeau, intr-un ritm curios. Sau se aprindeau numai filamentele becurilor. I-am chemat pe cei de la Renel. N-au constatat nici o defectiune”, povesteste Traian.

Coridoare in interiorul muntelui

Traian are o teorie proprie. Crede ca toate anomaliile din Busteni sint cauzate de existenta unor galerii subterane in maruntaiele muntilor. Aceste uriase tunele subterane sint de natura artificiala si au fost sapate de civilizatii nepamintene. Aici au loc experiente, punctul fierbinte fiind in zona crucii de pe Caraiman. Asa se explica bubuiturile care insotesc cutremurele. Sau receptionarea undelor radio, emise nu din eter, ci din aceste coridoare. Cine produce acele amplificari stranii, in ce scop, cui ii sint destinate acele comunicari radio bizare, Traian nu poate raspunde.

Baze extraterestre in Bucegi

„Convingerea mea este ca exista in subteran o alta lume. Extraterestrii cunosc totul despre lumea de la suprafata. Spectrul lor informational este foarte larg. Dar nu stiu ce fel de activitate desfasoara acolo si nici de ce nu vor sa comunicam. Probabil pentru ca omenirea inca nu este pregatita sa inteleaga niste lucruri”, conchide geologul. Spera ca fenomenele se vor intensifica si pina la urma vor deveni o cale de comunicare intre cele doua civilizatii. Oricum, e mai mult decit lipsa de explicatii satisfacatoare pe care au oferit-o pina acum oamenii de stiinta.

Crucea de pe Caraiman

Monumentul istoric a fost construit intre anii 1926-1928, prin staruinta reginei Maria, in memoria eroilor ceferisti cazuti la datorie in timpul primului razboi mondial, in luptele de pe Valea Prahovei. Asezata la o altitudine de 2.291 m, Crucea Eroilor Neamului are o inaltime de 28 m, cu doua brate a cite sapte metri fiecare. Este montata pe un soclu inalt de 7,5 m, din beton armat imbracat in piatra. Acesta adaposteste un generator electric care alimenteaza cele 120 de becuri, de cite 500 W fiecare.

Valentina confirma ipoteza galeriilor subterane

Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. „Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamintului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cind cu stiinta care va fi pe pamint va birui cineva sa ajunga sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intimpla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi”, spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi.

Carpatii, priviti din spatiu

Muntii Carpati au o curbura particulara. Imaginile aeriene obtinute de la mare inaltime ne pot duce cu gindul la forma sinuoasa a unui sarpe urias, care incearca sa-si inghita coada. Cosmonautul Dumitru Prunariu a asemanat Carpatii priviti din spatiu cu o mama care isi tine in brate pruncul. Comparatie care duce cu gindul la afirmatiile religioase care spun ca Romania este un tinut ocrotit de Maica Domnului.

Misterul Sfinxului din Bucegi

Cea mai misterioasa formatiune din Carpati ramine stinca din Bucegi care are o asemanare tulburatoare cu Sfinxul egiptean. Dintotdeauna oamenii si-au pus intrebarea daca aspectul ei particular a fost efectul eroziunii sau avem de-a face cu o lucrare realizata de mina omului. Din orice unghi e privit se poate constata ca este o reprezentare antropomorfa. Sfinxul romanesc din Bucegi nu are doar aspectul sfinxului, ci si atributele misterioase ale acestuia. Vizionarii spun ca in preajma lui au trait revelatii si experiente aparte.

Conuri de lumina din Virful Omu

Bucegii erau muntii preferati ai dacilor. Locuri spirituale pentru venerarea zeilor. Virful Omu (2.505 m) are si el ciudateniile lui. Deseori s-au vazut conuri de lumina iesind din acest loc.

29 octombrie 2010/de admin

Articole

Viitor cu cap de mort – Misterele din Muntii Bucegi

Viitor cu cap de mort – Misterele din Muntii Bucegi

Piramidă gigantică descoperită în Triunghiul Bermudelor

Piramidă gigantică

descoperită în Triunghiul Bermudelor

Itinerariul unui copil inclus într-un «Program Secret Negru» (Black Program) (I)

Itinerariul unui copil inclus într-un «Program Secret Negru» (Black Program) (I)

Triunghiul Dragonului

Despre un alt Triunghi al Bermudelor

Triunghiul Dragonului

Pestera Lascaux

O harta a cerului in pestera Lascaux

Ruinele de la Sanxingdui

Noi sapaturi la misterioasele ruine de la Sanxingdui

LACUL FRICII – SIBERIA Buriazia

Lacul fricii care nu apare pe orice harta

Energia misterioasa din Muntii Bucegi

Energia misterioasa din Muntii Bucegi

Pagina Facebook

INSCRIE-TE LA NEWSLETTER