Articole

impamantarea

VIDEO! Împământarea: poate cea mai mare descoperire medicală !

🌿✨ VIDEO! Împământarea: poate cea mai mare descoperire medicală! ✨🌿

Te-ai întrebat vreodată de ce ne simțim atât de bine când mergem desculți prin iarba proaspătă sau pe malul mării? 🌊👣 Răspunsul e simplu și profund: pământul ne oferă o energie care ne protejează sănătatea.

De când purtăm încălțăminte cu talpă din plastic sau cauciuc, am pierdut o conexiune esențială cu natura. În 1998, Clint Ober a început să studieze cum împământarea – adică contactul direct al pielii cu pământul – poate reduce inflamațiile și îmbunătăți funcția inimii, datorită transferului de electroni antioxidanți din pământ în corpul nostru. ⚡🦶

Acești electroni ajută la neutralizarea radicalilor liberi, responsabili pentru inflamații și îmbătrânire. Practic, simpla acțiune de a merge desculț ne poate ajuta să ne simțim mai energizați și protejați. 🌍❤️

Hai să ne reconectăm cu pământul, să reducem stresul și să începem să ne simțim mai bine, în mod natural! 🌱😊

🔗 Pentru cine vrea să afle mai multe, am găsit un VIDEO cu un experiment fascinant:
https://www.youtube.com/watch?v=3uZMWEsr_qY

#Împământare #SănătateNaturală #ConexiuneCuNatura #EnergiaPământului

#chakre #documentar #documentaretraduse #evolutiespirituala #impamantarea #protectieenergetica #spiritualitate #terapii

143368 demontarea ideii ca durerea te purifica daca o induri fara sa o adresezi

ARTICOL INCLUS ÎN SERIA DE ARTICOLE: „DISTORSIUNI SPIRITUALE CARE TE ȚIN ÎN MINCIUNĂ”

Demontarea ideii că durerea te „purifică” dacă o înduri fără să o adresezi

Durerea a fost, de-a lungul timpului, percepută ca fiind o experiență necesară pentru purificare sau transformare spirituală. Se susține adesea că suferința pasivă, suportată fără a o înțelege sau a o confrunta, are un rol benefic. În realitate, această concepție limitatoare poate încuraja evitarea introspecției și a auto-eliberării. În acest articol, vom analiza motivul pentru care această idee trebuie demontată și cum abordarea activă a durerii contribuie la dezvoltarea personală și la sănătatea mentală.

Originea și rădăcinile mitului despre durere și purificare

Mult timp, în diverse tradiții spirituale, suferința a fost interpretată ca o cale de curățare sufletească. Această perspectivă are rădăcini în concepte ancestrale, în care durerea era considerată un tribut necesar pentru a ajunge la iluminare sau la un nivel superior de conștiință. Astfel, s-a instaurat ideea că a suporta fără a interveni reprezintă o formă de purificare spirituală. Această credință a perpetuat un șablon în care suferința pasivă era văzută ca o virtute.

De ce această idee devine periculoasă?

    • Vicierea percepției asupra durerii: Ideea că durerea pasivă este benefică face ca oamenii să o accepte ca fiind ceva normal și inevitabil, chiar dacă aceasta le afectează sănătatea și bunăstarea.

 

    • Blocarea procesului de vindecare: Acceptarea fără a adresa durerea poate duce la acumularea de emoții negative, conflicte nerezolvate și chiar boli fizice.

 

    • Dezvoltarea unei mentalități pasive: Fără intervenții conștiente, individul poate dezvolta o atitudine de renunțare, evitând auto-analiza și schimbarea.

 

De ce trebuie să demontăm această idee?

Este esențial să înțelegem că durerea, pentru a fi folosită ca un catalizator al creșterii, trebuie conștientizată, înțeleasă și, mai ales, abordată activ. Democratizarea suferinței pasive ca metodă de purificare poate bloca procesul de evoluție personală și poate perpetua cicluri de suferință inutile.

O perspectivă sănătoasă asupra durerii

Durerea ca semnal și oportunitate de creștere

Formarea unei atitudini sănătoase față de durere presupune recunoașterea că aceasta servește, în primul rând, ca un semnal de avertizare. În loc să o suportăm pasiv, trebuie să învățăm să o explorăm și să o integrăm în procesul de vindecare și dezvoltare spirituală.

Diferența dintre suport și evitarea durerii

 

Suport activ Evitarea pasivă
Conștientizarea emoțiilor și a cauzelor durerei Negarea sau reprimarea emoțiilor dureroase
Adresarea problemei cu răbdare și înțelepciune Supresia și amânarea confruntării
Transformarea durerii în înțelepciune Îngroparea și acumularea suferinței

Sfaturi Practice pentru a transforma durerea în un catalizator al creșterii

    1. Auto-analiza conștientă: Învață să fii sincer cu tine însuți despre sursa durerii și despre rolul său în viața ta.

 

    1. Practica meditației și conștientizării: Te ajută să gestionezi emoțiile negative și să le integrezi în procesul de auto-dezvoltare.

 

    1. Învățarea tehnicilor de eliberare emoțională: Folosește metode precum terapia prin vorbire, hipnoza sau ateliere de autovindecare pentru a elimina blocajele emoționale.

 

    1. Implicarea în procesul de auto-educare: Învață despre mecanismele suferinței și despre modul în care poți preveni recurența durerii.

 

    1. Consultația cu specialiști în sănătate mentală și spirituală: Un terapeut sau un coach spiritual te poate ghida în procesul de vindecare autentică.

 

Impactul studiilor și al practicilor de auto-dezvoltare

Informațiile din domeniul dezvoltării personale și spirituale, precum cele oferite de cursurile online ale Academiei Karanna, pot ajuta la înțelegerea surselor de durere și la adoptarea unor strategii eficiente de gestionare. În plus, acestea permit explorarea unor tehnici de autovindecare și echilibrare energetică, contribuind la o abordare sănătoasă a durerii.

Concluzie

Demontarea mitului conform căruia suferința pasivă este necesară pentru purificare reprezintă un pas important spre o abordare sănătoasă și responsabilă a durerii. În loc să o suportăm fără reacție, ne invităm să o înțelegem, să o adresăm și să o integrăm în procesul de creștere personală, pentru ca aceasta să devină un catalizator al transformării și al înțelepciunii.

Sugestii de resurse și cursuri complementare

 

 

 

 

Generate a high-resolution, visually compelling image that creatively interprets the theme encapsulated by this post title:

Mitul despre durerea pasivă ca purificare spirituală: rădăcini și implicații

Durerea a fost, de-a lungul istoriei umanității, percepută ca fiind mai mult decât o simplă experiență negativă. În multe tradiții spirituale și filosofice, suferința pasivă a fost idealizată ca fiind necesară pentru purificare, iluminare sau progres spiritual. Această viziune, însă, pleacă de la premise false și poate avea consecințe nocive pentru sănătatea mentală și emoțională a individului. Înțelegerea originilor acestui mit ne ajută să demontăm acea credință periculoasă și să promovăm o abordare sănătoasă și activă în fața durerii.

Religia creștină, budismul și religiile orientale au, fiecare în felul lor, elemente de interpretare a suferinței ca fiind o cale spre înțelepciune. În aceste tradiții, suferința devine o experiență de purificare deoarece oamenii sunt învățați să o accepti cu răbdare și înțelepciune, în speranța că pe termen lung aceasta va genera o înțelepciune mai profundă. În ciuda valorii simbolice și morale, această perspectivă poate conduce, adesea, la o acceptare pasivă, îndemnând indivizii să suporte fără a căuta soluții sau schimbări care le-ar putea ameliora situația.

Pericolele acceptării pasive a suferinței

Acceptarea pasivă a durerii are consecințe grave, printre care se numără:

  • Vicierea percepției asupra durerii: Credința că suferința pasivă aduce purificare poate determina oamenii să accepte condiții dăunătoare, chiar dacă acestea le provoacă rău, considerând că trebuie să le suporte pentru a ajunge la un scop superior.
  • Blocarea procesului de vindecare: În loc să caute modalități de auto-descoperire și rezolvare a cauzelor durerii, individul devine pasiv, facilitând astfel perpetuarea și amplificarea problemelor emoționale și fizice.
  • Dezvoltarea unei mentalități pasive și fataliste: Credința că durerea trebuie suportată fără a se interveni poate încuraja renunțarea la schimbare, auto-înțelepciune și auto-împuternicire, intrând într-un ciclu de resemnare și suferință inutilă.

Această viziune limitată asupra suferinței nu doar că subminează procesul de vindecare personală, dar și favorizează stagnarea și izolarea, aspecte extrem de dăunătoare pentru sănătatea mentală și bunăstarea emoțională.

De ce este vital să refacem această perspectivă

Este crucial să înțelegem că suferința, pentru a fi utilă și valoroasă, trebuie să fie abordată activ, nu pasiv. Conștientizarea durerii și răspunsurile inteligente și pline de compasiune pot avea un efect transformator, atât pentru individ, cât și pentru comunitate. Acceptarea pasivă nu este echivalentă cu înțelepciunea, ci mai degrabă cu o formă de conformism dăunător, care încurajează stagnarea și transformă suferința într-o piedică în procesul de evoluție personală.

Importanța managementului conștient al durerii

Pentru a evita capcanele acceptării pasive, este esențial să adoptăm o abordare conștientă și activă. Aceasta presupune:

  • Recunoașterea emoțiilor dureroase, fără a le reprimă sau ignora;
  • Înțelegerea cauzelor durereii, fie ele legate de traume, pierderi sau conflicte interne;
  • Luarea unor măsuri pentru a trata și a rezolva problemele apărute;
  • Dezvoltarea unei relații sănătoase cu propria suferință, transformând-o într-un instrument de învățare și creștere.

Aceste practici ne pot ajuta să ne eliberăm de ciclurile viclene ale suferinței și să pivotăm către o abordare responsabilă, empatică și plină de înțelepciune.

Metode și tehnici pentru o abordare activă a durerii

Există multiple abordări și instrumente disponibile pentru a transforma suferința în catalizator al evoluției personale, iar câteva dintre cele mai eficiente includ:

  • Auto-analiza sinceră și conștientă: Încurajarea introspecției pentru a descoperi rădăcinile durerii și a le înțelege mai bine.
  • Practica meditației mindfulness: Aceasta ajută la gestionarea emoțiilor, aducând claritate și calm interior, facilitând astfel procesul de acceptare conștientă.
  • Terapia emoțională și tehnici de eliberare: Terapia prin vorbire, terapia prin artă sau tehnici de autovindecare precum EFT (Emotional Freedom Technique) sunt modalități eficiente de a reduce tensiunea emoțională acumulată.
  • Educație în domeniul gestionării emoțiilor: Participarea la cursuri și workshop-uri de dezvoltare personală, precum cele oferite de academii specializate, poate îmbunătăți înțelegerea propriilor reacții și comportamente.
  • Suport profesional calificat: Consultația cu psihologi sau coach spiritual ajută la o abordare structurată și adaptată nevoilor individuale.

Implementarea acestor tehnici în viața de zi cu zi are capacitatea de a transforma durerea într-un instrument de auto-cunoaștere și creștere spirituală, depășind astfel alternativa dăunătoare a acceptării pasive.

Rolul educației și al comunității în schimbarea paradigmei

Un alt aspect esențial este promovarea educației și a conștientizării pe tema durerii și a suferinței. Grupurile de suport, seminarele și programele de terapie de grup pot juca un rol semnificativ în deconstrucția mitului suferinței ca fiind un semn de virtute. În plus, învățarea demistificării acestei credințe și promovarea unei mentalități proactive contribuie la responsabilizarea fiecărui individ în procesul de vindecare.

De asemenea, mass-media și resursele online pot fi folosite pentru a disemina informații corecte și a încuraja receptarea durerii ca pe un semnal, nu ca pe o sentință.

Impactul asupra sănătății mentale și fizice

O atitudine activă față de durere are beneficii clare asupra sănătății mentale. Înlocuind acceptarea pasivă cu acțiunea conștientă, se reduce riscul de depresie, anxietate și burnout. În același timp, corpul răspunde favorabil la gestionarea corespunzătoare a emoțiilor, fiind mai puțin predispus la boli fizice asociate stresului cronic, precum hipertensiunea, durerile musculare sau afecțiunile cardiovasculare.

Pentru a concluziona această abordare, trebuie subliniat că durerea nu trebuie suportată pasiv, ci gestionată și integrată în procesul de auto-dezvoltare, în beneficiul autentic al ființei umane.

Resurse și inițiative pentru schimbarea mentalității

Pentru cei interesați să aprofundeze această temă, există numeroase resurse și inițiative menite să susțină o schimbare de paradigmă:

  • Cursuri și seminarii în dezvoltare personală și spirituală, precum cele ale Academiei Karanna;
  • Programe de terapie online și ateliere de autovindecare;
  • Materiale literare și audiobook-uri care tratează subiectul gestionării emoțiilor și a durerii conștientizate;
  • Camere de suport și grupuri de discuții pe platforme social media, unde se pot împărtăși experiențe și solutii.

Dezvoltarea unei comunități bazate pe înțelepciune, responsabilitate și sprijin reciproc este esențială pentru a înlocui mitul suferinței pasive cu o viziune sănătoasă, activă și holistică asupra durerii.

Demontarea ideii că durerea te „purifică” dacă o înduri fără să o adresezi

Certificate & Acreditari Karanna Academy©

Intrebari Frecvente

Cursuri Online de Dezvoltare Personală & Spirituală

VIZITAȚI PAGINA NOASTRĂ DE FACEBOOK

impamantarea

VIDEO! Împământarea:
poate cea mai mare descoperire medicală !

V-ați întrebat vreodată de ce simțim o plăcere aparte atunci când ne plimbăm în picioarele goale prin iarba udată de roua dimineții?  Sau atunci când ne plimbăm desculți pe malul mării? Ei bine, se pare că răspunsul la aceste întrebări este unul, care s-ar putea să schimbe nu numai felul în care facem aceste lucruri, dar mai ales frecvența în care o facem. Dacă ești ca majoritatea oamenilor, probabil că mai tot timpul porți încălțări cu tălpi din cauciuc sau din plastic. Și probabil că nu-ți trece prin minte că acest simplu lucru poate fi cel mai mare rău pe care îl poți face sănătății tale.

În 1998 Clint Ober, un fost director executiv la o companie TV, pensionat, stătea pe o bancă într-un parc în orașul său natal. În timp ce se uita laaturiștii care treceau prin fața lui, și-a dat seama că toți, inclusiv el, purtau încălțăminte cu talpă de cauciuc sau de plastic și s-a gândit dacă nu cumva aceasta are vre-un un impact asupra sănătății. Întrebarea a venit în capul său datorită experienței avute în meseria sa, în care obișnuia să izoleze cablurile, având în minte noțiunea că toate sistemele electrice din casele și birourile noastre sunt stabilizate și protejate de pământ prin împământare.

Ober s-a întrebat dacă nu cumva acest câmp energetic ar putea să protejeze și sănătatea corpurilor noastre. Ceea ce nu a bănuit atunci a fost faptul că această întrebare a sa va pune în mișcare ani și ani de experimente și studii, iar acestea vor scoate la iveală rezultate incredibile  Deși folosesc o varietate de cuvinte pentru a o descrie, fiecare școală modernă de medicină alternativă vorbește despre „energie”. Dar ce este această „energie” fundamentală despre care tot auzim? Pielea ta, în general, este un conductor foarte bun. Poți conecta orice parte a pielii tale la pământ, dar dacă vei compara diferite părți există una care este deosebit de puternică, și care este chiar în mijlocul tălpii piciorului; un punct cunoscut de acupuncturiști ca Rinichi 1 (K1).

acupunctura

Este un punct bine-cunoscut, pentru faptul că, din punct de vedere conductiv, se conectează la toate meridianele de acupunctură și, în esență, se conectează la fiecare colțișor al corpului tău.  Interesant este că împământarea sau, mai degrabă, lipsa acesteia, are mult de a face cu înmulțirea bolilor moderne.

Când ești conectat cu pământul (fie că mergi desculț sau ai fost conectat electric pe punctul K1 al piciorului), există un transfer de electroni liberi din pământ către corpul tău. Acești electroni liberi sunt, cei mai puternici antioxidanți cunoscuți de om.

În urma experimentelor făcute, s-a demonstrat că acești antioxidanți sunt responsabili pentru câteva observații clinice foarte interesante:

• Schimbări benefice ale frecvenței cardiace;
• Scăderea rezistenței pielii;
• Scăderea nivelului de inflamație.

Pentru a înțelege mai bine știința din spatele a ceea ce se întâmplă în timpul în care suntem conectați la pământ și de modul în care aceasta are impact asupra răspunsului inflamator, Dr. Oschman ne explică ceea ce se întâmplă atunci când va confruntați cu un traumatism. (Dr. Oschman este expert în domeniul medicinei energetice, cu o diplomă de
licență în biofizică și un doctorat în biologie de la Universitatea din Pittsburg.) Ca autor al unui număr mare de cărți, el este recunoscut pe scară largă ca o autoritate în biofizica energiei medicale.

„Chiar și la cea mai mică contuzie, dacă te ciocnești de ușă, de exemplu, sistemul imunitar răspunde imediat prin trimiterea de celule albe din sânge (neutrofile) la locul impactului. Neutrofilele secretă specii reactive de oxigen (ROS), numite radicali liberi. Acestea sunt ca PacMan, molecule foarte importante, care au misiunea de a distruge.
În cazul în care bacteriile au ajuns prin intermediul pielii în corp, acești radicali liberi vor distruge bacteriile foarte repede. Dacă ai celule deteriorate, radicalii liberi le vor distruge, astfel încât să existe spațiu pentru celulele sănătoase să se miște pentru repararea țesuturilor.

Acesta este cunoscut ca răspunsul inflamator.  Ceea ce am descoperit și este cu adevărat profund este aceasta:  am înțeles acum de ce primim acest răspuns inflamator, care are cinci caracteristici:
– durere,
– roșeață,
– căldură,
– pierderea abilității de mișcare și
– umflarea.

Toate acestea sunt cele cinci semnalmente distinctive ale inflamației și se dovedește că nu este nevoie să se întâmple așa. Inflamația, care în medicină este considerată o parte importantă a procesului de vindecare, este, de fapt, un artefact, cauzat de lipsa de electroni în țesuturile tale. Ceea ce se întâmplă este că neutrofilele livrează specii reactive de oxigen (SRO) la locul incidentului, dar, procedând astfel, unii dintre acești radicali liberi se pot scurge în țesutul din jur și îi poate cauza țesutului sănătos daune. Asta este de fapt ceea ce creează răspunsul inflamator”.

Cercetarea asupra împământării a descoperit acum că, dacă ții picioarele goale pe pământ după ce te lovești sau te accidentezi, electronii vor migra în corpul tău și se vor răspândi prin țesuturi.

Orice radical liber care se scurge în țesutul sănătos va fi imediat neutralizat electric. Acest lucru se întâmplă deoarece electronii sunt negativi, în timp ce radicalii liberi sunt pozitivi, astfel încât aceștia se anulează reciproc.

„Deci, într-adevăr ceea ce se întâmplă cu împământarea, sau conectarea la pământ, este că vă protejați organismul de la – cum le numesc eu, pagubele colaterale”, spune Dr. Oschman. „Aceste distrugeri nu au fost destinate să aibă loc, dar au loc pentru că ne-am deconectat de la pământ prin punerea de cauciuc și de material plastic între picioarele noastre și pământ.”

Pentru a putea adapta împământarea la nevoile omului modern, specialiștii au găsit metode de a aduce energia pământului direct în casele oamenilor. Astfel au apărut cearșafuri electrice cu ajutorul cărora oamenii sunt conectați la pământ în timp ce dorm. Preșuri pentru calculator pe care poți sta cu picioarele goale în timp ce lucrezi sau papuci care au în talpă un material conector între punctul K1 și pământ.

David Wolfe, cunoscută autoritate în domeniul medicinei alternative și un puternic susținător al împământării, a făcut un experiment în direct în timpul unei prezentări pe 20 de indivizi din sală, care au fost conectați la energia pământului printr-un cablu electric care la un capăt era înfipt în pământ în afara sălii de prezentare. După 80 de minute, participanților li s-a recoltat sânge și li s-au făcut analize care au fost apoi proiectate în direct și explicate pe loc. Rezultatele au fost pe măsură.

Împământarea, o strategie împotriva îmbătrânirii  

Una din teoriile dominante privind îmbătrânirea este teoria radicalilor liberi, conform căreia îmbătrânirea se produce din cauza pagubelor cumulate, cauzate de radicalii liberi.

Când aveți un traumatism sau o inflamație cronică, prin respirație și din alimentele pe care le mâncăm, printre alte lucruri, suntem expuși la radicalii liberi. De vreme ce nu poți să elimini complet toți radicalii liberi, îți dorești să menții un echilibru sănătos de electroni antioxidanți în organismul tău, pentru a fi sigur că distrugerile datorate radicalilor liberi nu vor scăpa de sub control.

Conectarea la pământ te poate ajuta la realizarea acestui echilibru delicat.

Există trei tipuri de sub-modele ale procesului de îmbătrânire, cauzate de radicalii liberi:

1. Deteriorarea/mutația ADN-ului din cauza radicalilor liberi;

2. Teoria mitocondriilor. Mitocondriile, în fiecare celulă din corpul nostru, efectuează metabolismul oxidativ și rezultă un produs secundar, care sunt radicalii liberi. În cele din urmă, mitocondriile se uzează sau se autodistrug din cauza excesului de radicali liberi;

3. Teoria încrucișării de proteine, ceea ce explică ridurile de pe piele. Proteinele se lipesc una de alta, reducând eficiența enzimelor.

„Am impresia, din studiul meu de biofizică și biologie celulară, că organismul este proiectat cu o țesătură semi-conductoare, care conectează totul în organism, inclusiv în interiorul fiecărei celule”, spune Dr. Oschman.  „Mă refer la acest sistem ca la o matrice vie. Electronii, cei care intră în partea de jos a piciorului nostru, se pot muta oriunde în corp.  În orice loc unde se formează radicali liberi, există electroni în apropiere, care îi pot neutraliza și astfel se pot preveni toate aceste procese: leziuni mitocondriale, lipirea proteinelor și mutația sau deteriorarea genetică. Astfel, întreaga structură este, în esență, un sistem de apărare antioxidant, care este în fiecare parte a corpului nostru.”  Așa că, dacă veți merge desculț, veți înmagazina electroni, pe care corpul îi va stoca, iar aceștia vor fi disponibili în orice moment, în cazul în care ați putea avea un traumatism, și în orice punct, în cazul în care un radical liber s-ar putea forma.

Cum ne afectează sângele împământarea

O altă descoperire foarte importantă, și una dintre cele mai recente, este faptul că împământarea subțiază sângele, făcândul mai puțin vâscos. Această descoperire poate avea un impact profund asupra bolilor cardiovasculare, care  sunt acum numărul unu cauzator de moarte în lume.

Practic, fiecare aspect al bolilor cardiovasculare a fost corelat cu vâscozitatea crescută a sângelui.  Dr. Frank Sinatra a antrenat echipa doctorului Oschman în modul de evaluare a vâscozității sângelui, folosind o metodă numită potențialul zeta. Aceasta măsoară potențialul celulelelor roșii din sânge, prin determinarea vitezei cu care acestea migrează într-un câmp electric.  Când se produce împământarea, potențialul zeta crește repede, ceea ce înseamnă că celulele roșii din sânge au o încărcătură mai mare pe suprafața lor, care le îndepărtează una de alta. Această acțiune face ca sângele să se subțieze și să curgă mai ușor. Ca urmare, tensiunea arterială scade semnificativ.

O altă implicație evidentă a acestui fapt este că prin îndepărtarea reciprocă, celulele roșii din sânge sunt mai puțin înclinate să rămână împreună și să formeze un cheag. Cheagurile de sânge nu trebuie să fie foarte mari pentru a forma o embolie pulmonară, care v-ar ucide instantaneu, astfel încât acesta este un beneficiu semnificativ.  În plus, în cazul în care potențialul zeta este ridicat, lucru ce poate fi facilitat de împământare, nu se va reduce doar riscul de boli de inimă, dar, de asemenea, riscul de demență multi-infarct, în cazul în care începe să se piardă țesutul cerebral din cauza micro-coagulărilor din creier.  Cele mai bune suprafețe pentru împământare

În mod evident, cel mai simplu mod este să se meargă desculț. Dar ce putem spune despre locuitorii din mediul urban, care sunt înconjurați de asfalt și beton? Poți să te conectezi prin acestea?  Și care dintre suprafețe naturale sunt cele mai eficiente?  Există într-adevăr, diferențe semnificative între diverse suprafețe.  Locul ideal pentru mersul pe jos în picioarele goale este pe plajă, în apropierea sau în apă, pentru că apa de mare este un conductor foarte bun. Corpul nostru, de asemenea, conține în cea mai mare parte a sa apă, astfel încât se creează o conexiune bună.

Iarba, mai ales dacă este acoperită cu rouă, pe care te-ai putea plimba dacă te trezești dimineața devreme, este o altă suprafață extrem de potrivită.

Potrivit dr. Oschman, betonul este un bun conductor, atâta timp cât acesta nu a fost izolat. Picturile pe beton nu permit electronilor să treacă prin el foarte bine.

Materiale cum ar fi asfaltul, lemnul, și izolatorii tipici, cum ar fi din plastic sau cauciuc, nu vor permite, de asemenea, electronilor să treacă și să vă ajute în procesul de împământare.

 

Modalități ușoare de a încorpora împământarea  în viața de zi cu zi

Mersul desculț în aer liber este una dintre modalitățile cele mai minunate, ieftine și puternice de a ne conecta la pământ și care poate contribui, de asemenea, și la accelerarea refacerii țesuturilor și înlăturarea durerilor musculare în urma exercițiilor extenuante.

De asemenea, orice contact direct cu un obiect bun conductor, care este în legătură cu pământul, de la un cablu electric, o țeavă sau chiar un copac, poate fi o metodă bună de a ne încărca cu electronii negativi.

O altă soluție, pe care majoritatea dintre noi o folosim fără să ne dăm seama, este dușul. În timp ce facem duș, suntem în contact cu energia pământului prin apa care curge prin țevile îngropate în pământ, aceasta fiind și una din explicațiile pentru care ne simțim așa de bine la duș și chiar este locul unde avem inspirație și ne vin tot felul de idei. (țevile, cel puțin la noi, sunt din plastic, încât e nevoie de un conductor electric în cădița de duș, care să fie conectat – cât mai direct – la pământ. – n.W)

Reconectarea la pământ

De-a lungul istoriei umanității, civilizații întregi au onorat pământul și conexiunea cu acesta. Stilul de viață modern a făcut în așa fel încât omul a ajuns să fie un străin pentru pământul care îi dă viață și îl hrănește. Copiii secolului nostru nu se mai joacă în pământ sau în iarbă, sunt izolați în apartamente și case de beton.

David Wolfe spune că atunci când suntem conectați la pământ, suntem practic în contact cu orice ființă vie conectată la pământ în momentul acela, fie că sunt plante, animale sau alți oameni de la capătul opus al lumii.

Atunci misiunea noastră devine una de a inspira și de a promova reconectarea la energia pământului, ca un mod simplu și natural pentru a face o lume mai sănătoasă și mai bună.

Stai în echilibru, stai conectat, folosește-te de cea mai puternică formă de antioxidanți – antiinflamatorii din natură. Vindecarea nu trebuie să provină dintr-o injecție sau un medicament, ea vine direct din pământ, iar tot ce trebuie să faci este să îți dai încălțările jos!

 

Iată înregistrarea video a experimentului în direct al lui David Wolfe,  de care s-a vorbit mai sus.
Este secționată în 4 părți:

https://www.youtube.com/watch?v=3uZMWEsr_qY
https://www.youtube.com/watch?v=DOhRZMh_5jc
https://www.youtube.com/watch?v=wV2rTW7YSac
https://www.youtube.com/watch?v=w3Xg8buotS8

 

spiritualitate terapii complementare 1

Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Putem vorbi despre profesionalism în spiritualitate? Părerea noastră este că da.
O relație profesională într-o sesiune terapeutică sau de consiliere este una în care ambele părți sunt implicate în tranzacţionarea aptitudinilor şi competentelor terapeutului.

.
Termenii ca „tranzacţionare” la prima vedere poate părea a fi nepotrivit, dar gândiţi-vă pentru un moment. În cazul în care elementul financiar lipsește, ceea ce rămâne este munca caritabilă. Nu este absolut nimic în neregulă cu munca caritabilă. Mulţi terapeuţi în devenire apelează la această metodă de lucru pentru a obţine experienţa şi pentru a-şi exersa abilităţile pe diferite persoane. Cu toate acestea, chiar folosind termenul ” munca caritabilă ” sau „gratuit „, arată că există o diferență clară şi perceptibilă între ajutorul și sfaturile oferite, respectiv primite pentru care este plătit, și ajutorul și consilierea pentru care nu este. Această diferență perceptibilă este importantă și este la fel de valabilă atât pentru client, cât și pentru terapeut.

.
Cineva m-a întrebat de ce ar plăti o sumă de bani pentru o consultaţie la cabinet, când sunt suficiente materiale pe internet oferite gratis.:
Da, pe internet se găsesc foarte multe informaţii, cele mai multe dintre ele fiind gratuite. Totuşi, ceea ce clientul plăteşte în cadrul unei consultaţii este selectarea acelor informaţii care sunt CORECTE din noianul de informaţii disponibile, apoi din acele informaţii corecte, selectarea informaţiilor care îi sunt valabile LUI şi nu în ultimul rând, clientul plăteşte TIMPUL şi EFORTUL depus de consilier să selecteze şi să IMPLEMENTEZE toate acele informaţii în cazul concret al clientului.

consiliere

Aşa cum spuneam la începutul articolului, există şi persoane care fac voluntariat în acest domeniu. Este ok şi voluntariatul, bineînţeles. Dar întotdeauna va exista o diferenţă majoră între un voluntar şi un profesionist. Această diferenţă se numeşte IMPLICARE. O persoană care desfăşoară această activitate pro bono, va avea evident un grad de implicare emoţională şi profesională mult mai scăzut decât un profesionist care este răsplătit financiar pentru efortul depus. De asemenea şi interesul clientului este cu totul altul. Dacă are de-a face cu o acţiune care nu-l implica financiar în nici un fel, de cele mai multe ori va considera că ajutorul primit este corespunzător platii oferite, adică nul. Şi de multe ori aşa este. Din lipsă de timp şi până la urmă de motivare, prestatorul voluntar va aloca un număr limitat de resurse fiecăruia dintre cei (mulţi) care îi solicită ajutorul, lăsându-şi „clientul” cu vorba neterminată şi problema nerezolvată. Până la urmă, neimplicând nici o formă de plată financiară sau schimb energetic, niciunul dintre ei nu are nici un fel de obligaţie faţă de celălalt. Este pur şi simplu un schimb de informaţii.

.

 

Astfel, clientul care iniţial a căutat ajutorul, va veni în contact cu o cantitate de informaţii generale, aruncate repede şi fără multe explicaţii, urmând să-şi completeze singur puzzle-ul care i-ar putea rezolva problema. Din păcate sunt puţini cei care văzându-se cu un pumn de piese de puzzle în mâini au apoi timpul, răbdarea şi mai ales INTELEPCIUNEA să discearnă din multiplele informaţii care circulă în zilele noastre pe internet şi nu numai.

.
Din experienţa vă spunem că dacă o persoană nu este implicată într-un fel care să conteze pentru ea, într-un act terapeutic sau de consiliere, va avea şanse reduse de reuşită în rezolvarea situaţiei proprii. De ce? Din mai multe cauze. În primul rând, la nivel subtil, schimbul energetic necesar dislocării şi implicit schimbării, nu a fost făcut, iar una din legile universale stipulează foarte clar faptul că energiile sunt şi trebuie să fie mereu în echilibru. Iar dacă acest echilibru nu este îndeplinit, energia va căuta să se echilibreze singură.

.
Un alt motiv este mult mai concret decât cel prezentat anterior. Se poate rezuma în credinţă populară care spune „Cat dai, atâta face”. Bineînţeles, terapeutul îşi poate dedica tot interesul şi implicarea, dar convingerea din mintea subconştientă a clientul va ieşi la suprafaţă în cele din urmă. Clientul va şti că nu a recompensat terapeutul pentru munca şi efortul depus, şi implicit va considera că terapeutul a acţionat corespunzător. Acesta este un mecanism de gândire care nu poate fi oprit, Chiar dacă iniţial clientul va simţi efectele benefice ale tratamentului primit, ideea, gândul din mintea subconştientă este acolo şi va ieşi cu prima ocazie la suprafaţă stricând totul. Acest lucru se întâmplă în parte şi din cauza faptului că trăind în această societate, am fost cu toții pre-programați să gândim în termeni de „după faptă şi răsplata”, „nimic nu este gratuit” şi aşa mai departe.

aum spiritualitate

În cazul în care avem de-a face cu o relaţie profesionistă client-terapeut/consilier, atunci toate aceste motive dispar: profesionistul va avea timpul necesar alocării întregii atenţii clientului sau, fiind direct interesat să-i furnizeze acele informaţii care îi sunt necesare şi i se potrivesc în cazul particular. De cele mai multe ori, consilierul este cel care îl ajută pe client să vadă imaginea de ansamblu, poziţionare pieselor de puzzle despre care am discutat fiind o sarcină foarte uşoară atunci când ştii unde trebuie poziţionate fiecare.
La rândul său şi clientul va fi mulțumit de calitatea sedinței avute, fiind convins că a primit ajutor competent şi calificat, din punct de vedere energetic totul se află în echilibru, iar subconştientul său poate sta liniştit deoarece nu contravine nici unei convingeri sau valori inconstient asumate.

Deci DA, în aceste condiții este de dorit un climat de profesionalism, inclusiv în domeniul spiritualității din România!

 

Titlu articol: Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Autor: Catalin Bogdan https://www.evolutiespirituala.ro/profesionalism-sau-amatorism-in-spiritualitate/?feed_id=63758&_unique_id=649940a1bc2a0

spiritualitate terapii complementare

Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Putem vorbi despre profesionalism în spiritualitate? Părerea noastră este că da.
O relație profesională într-o sesiune terapeutică sau de consiliere este una în care ambele părți sunt implicate în tranzacţionarea aptitudinilor şi competentelor terapeutului.

.
Termenii ca „tranzacţionare” la prima vedere poate părea a fi nepotrivit, dar gândiţi-vă pentru un moment. În cazul în care elementul financiar lipsește, ceea ce rămâne este munca caritabilă. Nu este absolut nimic în neregulă cu munca caritabilă. Mulţi terapeuţi în devenire apelează la această metodă de lucru pentru a obţine experienţa şi pentru a-şi exersa abilităţile pe diferite persoane. Cu toate acestea, chiar folosind termenul ” munca caritabilă ” sau „gratuit „, arată că există o diferență clară şi perceptibilă între ajutorul și sfaturile oferite, respectiv primite pentru care este plătit, și ajutorul și consilierea pentru care nu este. Această diferență perceptibilă este importantă și este la fel de valabilă atât pentru client, cât și pentru terapeut.

.
Cineva m-a întrebat de ce ar plăti o sumă de bani pentru o consultaţie la cabinet, când sunt suficiente materiale pe internet oferite gratis.:
Da, pe internet se găsesc foarte multe informaţii, cele mai multe dintre ele fiind gratuite. Totuşi, ceea ce clientul plăteşte în cadrul unei consultaţii este selectarea acelor informaţii care sunt CORECTE din noianul de informaţii disponibile, apoi din acele informaţii corecte, selectarea informaţiilor care îi sunt valabile LUI şi nu în ultimul rând, clientul plăteşte TIMPUL şi EFORTUL depus de consilier să selecteze şi să IMPLEMENTEZE toate acele informaţii în cazul concret al clientului.

consiliere

Aşa cum spuneam la începutul articolului, există şi persoane care fac voluntariat în acest domeniu. Este ok şi voluntariatul, bineînţeles. Dar întotdeauna va exista o diferenţă majoră între un voluntar şi un profesionist. Această diferenţă se numeşte IMPLICARE. O persoană care desfăşoară această activitate pro bono, va avea evident un grad de implicare emoţională şi profesională mult mai scăzut decât un profesionist care este răsplătit financiar pentru efortul depus. De asemenea şi interesul clientului este cu totul altul. Dacă are de-a face cu o acţiune care nu-l implica financiar în nici un fel, de cele mai multe ori va considera că ajutorul primit este corespunzător platii oferite, adică nul. Şi de multe ori aşa este. Din lipsă de timp şi până la urmă de motivare, prestatorul voluntar va aloca un număr limitat de resurse fiecăruia dintre cei (mulţi) care îi solicită ajutorul, lăsându-şi „clientul” cu vorba neterminată şi problema nerezolvată. Până la urmă, neimplicând nici o formă de plată financiară sau schimb energetic, niciunul dintre ei nu are nici un fel de obligaţie faţă de celălalt. Este pur şi simplu un schimb de informaţii.

.

 

Astfel, clientul care iniţial a căutat ajutorul, va veni în contact cu o cantitate de informaţii generale, aruncate repede şi fără multe explicaţii, urmând să-şi completeze singur puzzle-ul care i-ar putea rezolva problema. Din păcate sunt puţini cei care văzându-se cu un pumn de piese de puzzle în mâini au apoi timpul, răbdarea şi mai ales INTELEPCIUNEA să discearnă din multiplele informaţii care circulă în zilele noastre pe internet şi nu numai.

.
Din experienţa vă spunem că dacă o persoană nu este implicată într-un fel care să conteze pentru ea, într-un act terapeutic sau de consiliere, va avea şanse reduse de reuşită în rezolvarea situaţiei proprii. De ce? Din mai multe cauze. În primul rând, la nivel subtil, schimbul energetic necesar dislocării şi implicit schimbării, nu a fost făcut, iar una din legile universale stipulează foarte clar faptul că energiile sunt şi trebuie să fie mereu în echilibru. Iar dacă acest echilibru nu este îndeplinit, energia va căuta să se echilibreze singură.

.
Un alt motiv este mult mai concret decât cel prezentat anterior. Se poate rezuma în credinţă populară care spune „Cat dai, atâta face”. Bineînţeles, terapeutul îşi poate dedica tot interesul şi implicarea, dar convingerea din mintea subconştientă a clientul va ieşi la suprafaţă în cele din urmă. Clientul va şti că nu a recompensat terapeutul pentru munca şi efortul depus, şi implicit va considera că terapeutul a acţionat corespunzător. Acesta este un mecanism de gândire care nu poate fi oprit, Chiar dacă iniţial clientul va simţi efectele benefice ale tratamentului primit, ideea, gândul din mintea subconştientă este acolo şi va ieşi cu prima ocazie la suprafaţă stricând totul. Acest lucru se întâmplă în parte şi din cauza faptului că trăind în această societate, am fost cu toții pre-programați să gândim în termeni de „după faptă şi răsplata”, „nimic nu este gratuit” şi aşa mai departe.

aum spiritualitate

În cazul în care avem de-a face cu o relaţie profesionistă client-terapeut/consilier, atunci toate aceste motive dispar: profesionistul va avea timpul necesar alocării întregii atenţii clientului sau, fiind direct interesat să-i furnizeze acele informaţii care îi sunt necesare şi i se potrivesc în cazul particular. De cele mai multe ori, consilierul este cel care îl ajută pe client să vadă imaginea de ansamblu, poziţionare pieselor de puzzle despre care am discutat fiind o sarcină foarte uşoară atunci când ştii unde trebuie poziţionate fiecare.
La rândul său şi clientul va fi mulțumit de calitatea sedinței avute, fiind convins că a primit ajutor competent şi calificat, din punct de vedere energetic totul se află în echilibru, iar subconştientul său poate sta liniştit deoarece nu contravine nici unei convingeri sau valori inconstient asumate.

Deci DA, în aceste condiții este de dorit un climat de profesionalism, inclusiv în domeniul spiritualității din România!

 

Titlu articol: Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Autor: Catalin Bogdan https://www.evolutiespirituala.ro/profesionalism-sau-amatorism-in-spiritualitate/?feed_id=56654&_unique_id=647c6a8308de6

spiritualitate terapii complementare

Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Putem vorbi despre profesionalism în spiritualitate? Părerea noastră este că da.
O relație profesională într-o sesiune terapeutică sau de consiliere este una în care ambele părți sunt implicate în tranzacţionarea aptitudinilor şi competentelor terapeutului.

.
Termenii ca „tranzacţionare” la prima vedere poate părea a fi nepotrivit, dar gândiţi-vă pentru un moment. În cazul în care elementul financiar lipsește, ceea ce rămâne este munca caritabilă. Nu este absolut nimic în neregulă cu munca caritabilă. Mulţi terapeuţi în devenire apelează la această metodă de lucru pentru a obţine experienţa şi pentru a-şi exersa abilităţile pe diferite persoane. Cu toate acestea, chiar folosind termenul ” munca caritabilă ” sau „gratuit „, arată că există o diferență clară şi perceptibilă între ajutorul și sfaturile oferite, respectiv primite pentru care este plătit, și ajutorul și consilierea pentru care nu este. Această diferență perceptibilă este importantă și este la fel de valabilă atât pentru client, cât și pentru terapeut.

.
Cineva m-a întrebat de ce ar plăti o sumă de bani pentru o consultaţie la cabinet, când sunt suficiente materiale pe internet oferite gratis.:
Da, pe internet se găsesc foarte multe informaţii, cele mai multe dintre ele fiind gratuite. Totuşi, ceea ce clientul plăteşte în cadrul unei consultaţii este selectarea acelor informaţii care sunt CORECTE din noianul de informaţii disponibile, apoi din acele informaţii corecte, selectarea informaţiilor care îi sunt valabile LUI şi nu în ultimul rând, clientul plăteşte TIMPUL şi EFORTUL depus de consilier să selecteze şi să IMPLEMENTEZE toate acele informaţii în cazul concret al clientului.

consiliere

Aşa cum spuneam la începutul articolului, există şi persoane care fac voluntariat în acest domeniu. Este ok şi voluntariatul, bineînţeles. Dar întotdeauna va exista o diferenţă majoră între un voluntar şi un profesionist. Această diferenţă se numeşte IMPLICARE. O persoană care desfăşoară această activitate pro bono, va avea evident un grad de implicare emoţională şi profesională mult mai scăzut decât un profesionist care este răsplătit financiar pentru efortul depus. De asemenea şi interesul clientului este cu totul altul. Dacă are de-a face cu o acţiune care nu-l implica financiar în nici un fel, de cele mai multe ori va considera că ajutorul primit este corespunzător platii oferite, adică nul. Şi de multe ori aşa este. Din lipsă de timp şi până la urmă de motivare, prestatorul voluntar va aloca un număr limitat de resurse fiecăruia dintre cei (mulţi) care îi solicită ajutorul, lăsându-şi „clientul” cu vorba neterminată şi problema nerezolvată. Până la urmă, neimplicând nici o formă de plată financiară sau schimb energetic, niciunul dintre ei nu are nici un fel de obligaţie faţă de celălalt. Este pur şi simplu un schimb de informaţii.

.

 

Astfel, clientul care iniţial a căutat ajutorul, va veni în contact cu o cantitate de informaţii generale, aruncate repede şi fără multe explicaţii, urmând să-şi completeze singur puzzle-ul care i-ar putea rezolva problema. Din păcate sunt puţini cei care văzându-se cu un pumn de piese de puzzle în mâini au apoi timpul, răbdarea şi mai ales INTELEPCIUNEA să discearnă din multiplele informaţii care circulă în zilele noastre pe internet şi nu numai.

.
Din experienţa vă spunem că dacă o persoană nu este implicată într-un fel care să conteze pentru ea, într-un act terapeutic sau de consiliere, va avea şanse reduse de reuşită în rezolvarea situaţiei proprii. De ce? Din mai multe cauze. În primul rând, la nivel subtil, schimbul energetic necesar dislocării şi implicit schimbării, nu a fost făcut, iar una din legile universale stipulează foarte clar faptul că energiile sunt şi trebuie să fie mereu în echilibru. Iar dacă acest echilibru nu este îndeplinit, energia va căuta să se echilibreze singură.

.
Un alt motiv este mult mai concret decât cel prezentat anterior. Se poate rezuma în credinţă populară care spune „Cat dai, atâta face”. Bineînţeles, terapeutul îşi poate dedica tot interesul şi implicarea, dar convingerea din mintea subconştientă a clientul va ieşi la suprafaţă în cele din urmă. Clientul va şti că nu a recompensat terapeutul pentru munca şi efortul depus, şi implicit va considera că terapeutul a acţionat corespunzător. Acesta este un mecanism de gândire care nu poate fi oprit, Chiar dacă iniţial clientul va simţi efectele benefice ale tratamentului primit, ideea, gândul din mintea subconştientă este acolo şi va ieşi cu prima ocazie la suprafaţă stricând totul. Acest lucru se întâmplă în parte şi din cauza faptului că trăind în această societate, am fost cu toții pre-programați să gândim în termeni de „după faptă şi răsplata”, „nimic nu este gratuit” şi aşa mai departe.

aum spiritualitate

În cazul în care avem de-a face cu o relaţie profesionistă client-terapeut/consilier, atunci toate aceste motive dispar: profesionistul va avea timpul necesar alocării întregii atenţii clientului sau, fiind direct interesat să-i furnizeze acele informaţii care îi sunt necesare şi i se potrivesc în cazul particular. De cele mai multe ori, consilierul este cel care îl ajută pe client să vadă imaginea de ansamblu, poziţionare pieselor de puzzle despre care am discutat fiind o sarcină foarte uşoară atunci când ştii unde trebuie poziţionate fiecare.
La rândul său şi clientul va fi mulțumit de calitatea sedinței avute, fiind convins că a primit ajutor competent şi calificat, din punct de vedere energetic totul se află în echilibru, iar subconştientul său poate sta liniştit deoarece nu contravine nici unei convingeri sau valori inconstient asumate.

Deci DA, în aceste condiții este de dorit un climat de profesionalism, inclusiv în domeniul spiritualității din România!

 

Titlu articol: Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Autor: Catalin Bogdan https://www.evolutiespirituala.ro/profesionalism-sau-amatorism-in-spiritualitate/?feed_id=47960&_unique_id=645e113842a5e

spiritualitate terapii complementare

Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Putem vorbi despre profesionalism în spiritualitate? Părerea noastră este că da.
O relație profesională într-o sesiune terapeutică sau de consiliere este una în care ambele părți sunt implicate în tranzacţionarea aptitudinilor şi competentelor terapeutului.

.
Termenii ca „tranzacţionare” la prima vedere poate părea a fi nepotrivit, dar gândiţi-vă pentru un moment. În cazul în care elementul financiar lipsește, ceea ce rămâne este munca caritabilă. Nu este absolut nimic în neregulă cu munca caritabilă. Mulţi terapeuţi în devenire apelează la această metodă de lucru pentru a obţine experienţa şi pentru a-şi exersa abilităţile pe diferite persoane. Cu toate acestea, chiar folosind termenul ” munca caritabilă ” sau „gratuit „, arată că există o diferență clară şi perceptibilă între ajutorul și sfaturile oferite, respectiv primite pentru care este plătit, și ajutorul și consilierea pentru care nu este. Această diferență perceptibilă este importantă și este la fel de valabilă atât pentru client, cât și pentru terapeut.

.
Cineva m-a întrebat de ce ar plăti o sumă de bani pentru o consultaţie la cabinet, când sunt suficiente materiale pe internet oferite gratis.:
Da, pe internet se găsesc foarte multe informaţii, cele mai multe dintre ele fiind gratuite. Totuşi, ceea ce clientul plăteşte în cadrul unei consultaţii este selectarea acelor informaţii care sunt CORECTE din noianul de informaţii disponibile, apoi din acele informaţii corecte, selectarea informaţiilor care îi sunt valabile LUI şi nu în ultimul rând, clientul plăteşte TIMPUL şi EFORTUL depus de consilier să selecteze şi să IMPLEMENTEZE toate acele informaţii în cazul concret al clientului.

consiliere

Aşa cum spuneam la începutul articolului, există şi persoane care fac voluntariat în acest domeniu. Este ok şi voluntariatul, bineînţeles. Dar întotdeauna va exista o diferenţă majoră între un voluntar şi un profesionist. Această diferenţă se numeşte IMPLICARE. O persoană care desfăşoară această activitate pro bono, va avea evident un grad de implicare emoţională şi profesională mult mai scăzut decât un profesionist care este răsplătit financiar pentru efortul depus. De asemenea şi interesul clientului este cu totul altul. Dacă are de-a face cu o acţiune care nu-l implica financiar în nici un fel, de cele mai multe ori va considera că ajutorul primit este corespunzător platii oferite, adică nul. Şi de multe ori aşa este. Din lipsă de timp şi până la urmă de motivare, prestatorul voluntar va aloca un număr limitat de resurse fiecăruia dintre cei (mulţi) care îi solicită ajutorul, lăsându-şi „clientul” cu vorba neterminată şi problema nerezolvată. Până la urmă, neimplicând nici o formă de plată financiară sau schimb energetic, niciunul dintre ei nu are nici un fel de obligaţie faţă de celălalt. Este pur şi simplu un schimb de informaţii.

.

 

Astfel, clientul care iniţial a căutat ajutorul, va veni în contact cu o cantitate de informaţii generale, aruncate repede şi fără multe explicaţii, urmând să-şi completeze singur puzzle-ul care i-ar putea rezolva problema. Din păcate sunt puţini cei care văzându-se cu un pumn de piese de puzzle în mâini au apoi timpul, răbdarea şi mai ales INTELEPCIUNEA să discearnă din multiplele informaţii care circulă în zilele noastre pe internet şi nu numai.

.
Din experienţa vă spunem că dacă o persoană nu este implicată într-un fel care să conteze pentru ea, într-un act terapeutic sau de consiliere, va avea şanse reduse de reuşită în rezolvarea situaţiei proprii. De ce? Din mai multe cauze. În primul rând, la nivel subtil, schimbul energetic necesar dislocării şi implicit schimbării, nu a fost făcut, iar una din legile universale stipulează foarte clar faptul că energiile sunt şi trebuie să fie mereu în echilibru. Iar dacă acest echilibru nu este îndeplinit, energia va căuta să se echilibreze singură.

.
Un alt motiv este mult mai concret decât cel prezentat anterior. Se poate rezuma în credinţă populară care spune „Cat dai, atâta face”. Bineînţeles, terapeutul îşi poate dedica tot interesul şi implicarea, dar convingerea din mintea subconştientă a clientul va ieşi la suprafaţă în cele din urmă. Clientul va şti că nu a recompensat terapeutul pentru munca şi efortul depus, şi implicit va considera că terapeutul a acţionat corespunzător. Acesta este un mecanism de gândire care nu poate fi oprit, Chiar dacă iniţial clientul va simţi efectele benefice ale tratamentului primit, ideea, gândul din mintea subconştientă este acolo şi va ieşi cu prima ocazie la suprafaţă stricând totul. Acest lucru se întâmplă în parte şi din cauza faptului că trăind în această societate, am fost cu toții pre-programați să gândim în termeni de „după faptă şi răsplata”, „nimic nu este gratuit” şi aşa mai departe.

aum spiritualitate

În cazul în care avem de-a face cu o relaţie profesionistă client-terapeut/consilier, atunci toate aceste motive dispar: profesionistul va avea timpul necesar alocării întregii atenţii clientului sau, fiind direct interesat să-i furnizeze acele informaţii care îi sunt necesare şi i se potrivesc în cazul particular. De cele mai multe ori, consilierul este cel care îl ajută pe client să vadă imaginea de ansamblu, poziţionare pieselor de puzzle despre care am discutat fiind o sarcină foarte uşoară atunci când ştii unde trebuie poziţionate fiecare.
La rândul său şi clientul va fi mulțumit de calitatea sedinței avute, fiind convins că a primit ajutor competent şi calificat, din punct de vedere energetic totul se află în echilibru, iar subconştientul său poate sta liniştit deoarece nu contravine nici unei convingeri sau valori inconstient asumate.

Deci DA, în aceste condiții este de dorit un climat de profesionalism, inclusiv în domeniul spiritualității din România!

 

Titlu articol: Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Autor: Catalin Bogdan https://www.evolutiespirituala.ro/profesionalism-sau-amatorism-in-spiritualitate/?feed_id=33155&_unique_id=642a602de2718

spiritualitate terapii complementare

Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Putem vorbi despre profesionalism în spiritualitate? Părerea noastră este că da.
O relație profesională într-o sesiune terapeutică sau de consiliere este una în care ambele părți sunt implicate în tranzacţionarea aptitudinilor şi competentelor terapeutului.

.
Termenii ca „tranzacţionare” la prima vedere poate părea a fi nepotrivit, dar gândiţi-vă pentru un moment. În cazul în care elementul financiar lipsește, ceea ce rămâne este munca caritabilă. Nu este absolut nimic în neregulă cu munca caritabilă. Mulţi terapeuţi în devenire apelează la această metodă de lucru pentru a obţine experienţa şi pentru a-şi exersa abilităţile pe diferite persoane. Cu toate acestea, chiar folosind termenul ” munca caritabilă ” sau „gratuit „, arată că există o diferență clară şi perceptibilă între ajutorul și sfaturile oferite, respectiv primite pentru care este plătit, și ajutorul și consilierea pentru care nu este. Această diferență perceptibilă este importantă și este la fel de valabilă atât pentru client, cât și pentru terapeut.

.
Cineva m-a întrebat de ce ar plăti o sumă de bani pentru o consultaţie la cabinet, când sunt suficiente materiale pe internet oferite gratis.:
Da, pe internet se găsesc foarte multe informaţii, cele mai multe dintre ele fiind gratuite. Totuşi, ceea ce clientul plăteşte în cadrul unei consultaţii este selectarea acelor informaţii care sunt CORECTE din noianul de informaţii disponibile, apoi din acele informaţii corecte, selectarea informaţiilor care îi sunt valabile LUI şi nu în ultimul rând, clientul plăteşte TIMPUL şi EFORTUL depus de consilier să selecteze şi să IMPLEMENTEZE toate acele informaţii în cazul concret al clientului.

consiliere

Aşa cum spuneam la începutul articolului, există şi persoane care fac voluntariat în acest domeniu. Este ok şi voluntariatul, bineînţeles. Dar întotdeauna va exista o diferenţă majoră între un voluntar şi un profesionist. Această diferenţă se numeşte IMPLICARE. O persoană care desfăşoară această activitate pro bono, va avea evident un grad de implicare emoţională şi profesională mult mai scăzut decât un profesionist care este răsplătit financiar pentru efortul depus. De asemenea şi interesul clientului este cu totul altul. Dacă are de-a face cu o acţiune care nu-l implica financiar în nici un fel, de cele mai multe ori va considera că ajutorul primit este corespunzător platii oferite, adică nul. Şi de multe ori aşa este. Din lipsă de timp şi până la urmă de motivare, prestatorul voluntar va aloca un număr limitat de resurse fiecăruia dintre cei (mulţi) care îi solicită ajutorul, lăsându-şi „clientul” cu vorba neterminată şi problema nerezolvată. Până la urmă, neimplicând nici o formă de plată financiară sau schimb energetic, niciunul dintre ei nu are nici un fel de obligaţie faţă de celălalt. Este pur şi simplu un schimb de informaţii.

.

 

Astfel, clientul care iniţial a căutat ajutorul, va veni în contact cu o cantitate de informaţii generale, aruncate repede şi fără multe explicaţii, urmând să-şi completeze singur puzzle-ul care i-ar putea rezolva problema. Din păcate sunt puţini cei care văzându-se cu un pumn de piese de puzzle în mâini au apoi timpul, răbdarea şi mai ales INTELEPCIUNEA să discearnă din multiplele informaţii care circulă în zilele noastre pe internet şi nu numai.

.
Din experienţa vă spunem că dacă o persoană nu este implicată într-un fel care să conteze pentru ea, într-un act terapeutic sau de consiliere, va avea şanse reduse de reuşită în rezolvarea situaţiei proprii. De ce? Din mai multe cauze. În primul rând, la nivel subtil, schimbul energetic necesar dislocării şi implicit schimbării, nu a fost făcut, iar una din legile universale stipulează foarte clar faptul că energiile sunt şi trebuie să fie mereu în echilibru. Iar dacă acest echilibru nu este îndeplinit, energia va căuta să se echilibreze singură.

.
Un alt motiv este mult mai concret decât cel prezentat anterior. Se poate rezuma în credinţă populară care spune „Cat dai, atâta face”. Bineînţeles, terapeutul îşi poate dedica tot interesul şi implicarea, dar convingerea din mintea subconştientă a clientul va ieşi la suprafaţă în cele din urmă. Clientul va şti că nu a recompensat terapeutul pentru munca şi efortul depus, şi implicit va considera că terapeutul a acţionat corespunzător. Acesta este un mecanism de gândire care nu poate fi oprit, Chiar dacă iniţial clientul va simţi efectele benefice ale tratamentului primit, ideea, gândul din mintea subconştientă este acolo şi va ieşi cu prima ocazie la suprafaţă stricând totul. Acest lucru se întâmplă în parte şi din cauza faptului că trăind în această societate, am fost cu toții pre-programați să gândim în termeni de „după faptă şi răsplata”, „nimic nu este gratuit” şi aşa mai departe.

aum spiritualitate

În cazul în care avem de-a face cu o relaţie profesionistă client-terapeut/consilier, atunci toate aceste motive dispar: profesionistul va avea timpul necesar alocării întregii atenţii clientului sau, fiind direct interesat să-i furnizeze acele informaţii care îi sunt necesare şi i se potrivesc în cazul particular. De cele mai multe ori, consilierul este cel care îl ajută pe client să vadă imaginea de ansamblu, poziţionare pieselor de puzzle despre care am discutat fiind o sarcină foarte uşoară atunci când ştii unde trebuie poziţionate fiecare.
La rândul său şi clientul va fi mulțumit de calitatea sedinței avute, fiind convins că a primit ajutor competent şi calificat, din punct de vedere energetic totul se află în echilibru, iar subconştientul său poate sta liniştit deoarece nu contravine nici unei convingeri sau valori inconstient asumate.

Deci DA, în aceste condiții este de dorit un climat de profesionalism, inclusiv în domeniul spiritualității din România!

 

Titlu articol: Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Autor: Catalin Bogdan https://www.evolutiespirituala.ro/profesionalism-sau-amatorism-in-spiritualitate/?feed_id=10247&_unique_id=6272af7038910

spiritualitate terapii complementare

Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Putem vorbi despre profesionalism în spiritualitate? Părerea noastră este că da.
O relație profesională într-o sesiune terapeutică sau de consiliere este una în care ambele părți sunt implicate în tranzacţionarea aptitudinilor şi competentelor terapeutului.

.
Termenii ca „tranzacţionare” la prima vedere poate părea a fi nepotrivit, dar gândiţi-vă pentru un moment. În cazul în care elementul financiar lipsește, ceea ce rămâne este munca caritabilă. Nu este absolut nimic în neregulă cu munca caritabilă. Mulţi terapeuţi în devenire apelează la această metodă de lucru pentru a obţine experienţa şi pentru a-şi exersa abilităţile pe diferite persoane. Cu toate acestea, chiar folosind termenul ” munca caritabilă ” sau „gratuit „, arată că există o diferență clară şi perceptibilă între ajutorul și sfaturile oferite, respectiv primite pentru care este plătit, și ajutorul și consilierea pentru care nu este. Această diferență perceptibilă este importantă și este la fel de valabilă atât pentru client, cât și pentru terapeut.

.
Cineva m-a întrebat de ce ar plăti o sumă de bani pentru o consultaţie la cabinet, când sunt suficiente materiale pe internet oferite gratis.:
Da, pe internet se găsesc foarte multe informaţii, cele mai multe dintre ele fiind gratuite. Totuşi, ceea ce clientul plăteşte în cadrul unei consultaţii este selectarea acelor informaţii care sunt CORECTE din noianul de informaţii disponibile, apoi din acele informaţii corecte, selectarea informaţiilor care îi sunt valabile LUI şi nu în ultimul rând, clientul plăteşte TIMPUL şi EFORTUL depus de consilier să selecteze şi să IMPLEMENTEZE toate acele informaţii în cazul concret al clientului.

consiliere

Aşa cum spuneam la începutul articolului, există şi persoane care fac voluntariat în acest domeniu. Este ok şi voluntariatul, bineînţeles. Dar întotdeauna va exista o diferenţă majoră între un voluntar şi un profesionist. Această diferenţă se numeşte IMPLICARE. O persoană care desfăşoară această activitate pro bono, va avea evident un grad de implicare emoţională şi profesională mult mai scăzut decât un profesionist care este răsplătit financiar pentru efortul depus. De asemenea şi interesul clientului este cu totul altul. Dacă are de-a face cu o acţiune care nu-l implica financiar în nici un fel, de cele mai multe ori va considera că ajutorul primit este corespunzător platii oferite, adică nul. Şi de multe ori aşa este. Din lipsă de timp şi până la urmă de motivare, prestatorul voluntar va aloca un număr limitat de resurse fiecăruia dintre cei (mulţi) care îi solicită ajutorul, lăsându-şi „clientul” cu vorba neterminată şi problema nerezolvată. Până la urmă, neimplicând nici o formă de plată financiară sau schimb energetic, niciunul dintre ei nu are nici un fel de obligaţie faţă de celălalt. Este pur şi simplu un schimb de informaţii.

.

 

Astfel, clientul care iniţial a căutat ajutorul, va veni în contact cu o cantitate de informaţii generale, aruncate repede şi fără multe explicaţii, urmând să-şi completeze singur puzzle-ul care i-ar putea rezolva problema. Din păcate sunt puţini cei care văzându-se cu un pumn de piese de puzzle în mâini au apoi timpul, răbdarea şi mai ales INTELEPCIUNEA să discearnă din multiplele informaţii care circulă în zilele noastre pe internet şi nu numai.

.
Din experienţa vă spunem că dacă o persoană nu este implicată într-un fel care să conteze pentru ea, într-un act terapeutic sau de consiliere, va avea şanse reduse de reuşită în rezolvarea situaţiei proprii. De ce? Din mai multe cauze. În primul rând, la nivel subtil, schimbul energetic necesar dislocării şi implicit schimbării, nu a fost făcut, iar una din legile universale stipulează foarte clar faptul că energiile sunt şi trebuie să fie mereu în echilibru. Iar dacă acest echilibru nu este îndeplinit, energia va căuta să se echilibreze singură.

.
Un alt motiv este mult mai concret decât cel prezentat anterior. Se poate rezuma în credinţă populară care spune „Cat dai, atâta face”. Bineînţeles, terapeutul îşi poate dedica tot interesul şi implicarea, dar convingerea din mintea subconştientă a clientul va ieşi la suprafaţă în cele din urmă. Clientul va şti că nu a recompensat terapeutul pentru munca şi efortul depus, şi implicit va considera că terapeutul a acţionat corespunzător. Acesta este un mecanism de gândire care nu poate fi oprit, Chiar dacă iniţial clientul va simţi efectele benefice ale tratamentului primit, ideea, gândul din mintea subconştientă este acolo şi va ieşi cu prima ocazie la suprafaţă stricând totul. Acest lucru se întâmplă în parte şi din cauza faptului că trăind în această societate, am fost cu toții pre-programați să gândim în termeni de „după faptă şi răsplata”, „nimic nu este gratuit” şi aşa mai departe.

aum spiritualitate

În cazul în care avem de-a face cu o relaţie profesionistă client-terapeut/consilier, atunci toate aceste motive dispar: profesionistul va avea timpul necesar alocării întregii atenţii clientului sau, fiind direct interesat să-i furnizeze acele informaţii care îi sunt necesare şi i se potrivesc în cazul particular. De cele mai multe ori, consilierul este cel care îl ajută pe client să vadă imaginea de ansamblu, poziţionare pieselor de puzzle despre care am discutat fiind o sarcină foarte uşoară atunci când ştii unde trebuie poziţionate fiecare.
La rândul său şi clientul va fi mulțumit de calitatea sedinței avute, fiind convins că a primit ajutor competent şi calificat, din punct de vedere energetic totul se află în echilibru, iar subconştientul său poate sta liniştit deoarece nu contravine nici unei convingeri sau valori inconstient asumate.

Deci DA, în aceste condiții este de dorit un climat de profesionalism, inclusiv în domeniul spiritualității din România!

 

Titlu articol: Profesionalism sau amatorism în Spiritualitate?

 

Autor: Catalin Bogdan