O poveste personala
Fragment din „Manualul Ascensiunii”
De Dr. Joshua David Stone
Ce este o EMC? Este o experienţă a vieţii după moarte, care are loc, atunci când persoana este moartă din punct de vedere clinic. Este vorba de o detaşare de trup, şi de o existenţă în afara trupului în mod conştient.
Nu trebuie să confundăm aceste experienţe, cu cele în stare de comă, în stări excepţionale la graniţa dintre moarte şi viaţă, sau cu cele sub influenţa unor substanţe, sau cu cei ce au experimentată răpiri sufleteşti, după cum spune Pavel: „Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer(dacă a fost în trup nu ştiu; dacă a fost fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie). Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie), a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte, care nu se pot spune şi pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească.” (2Corinteni 12:2-4; vezi şi 1Corinteni 5:3,4).
Atunci când vorbesc de EMC, mă refer la oamenii declaraţi morţi de medici sau personal medical competent, şi care după un timp mai lung sau mai scurt, au revenit la viaţă.

Atât cei ce au avut experienţe pozitive, sau negative, descriu: detaşarea de trup, începutul unei existenţe în afara corpului, de multe ori ei privesc corpul neînsufleţit, cât şi personalul medical care încercă reanimarea persoanei. Mai târziu persoana dacă a fost bună se simte că pluteşte / se ridică, trece printr-un tunel, şi se întâlneşte cu o fiinţă de lumină: Isus sau un înger, sau chiar din clipa detaşării de trup este întâmpinat şi înconjurat de îngeri (comp. cu Luca 16:22), aceea persoană apoi, e posibil să vadă anumite secvenţe din paradis, sau se întâlneşte cu fiinţe dragi sau cunoscute decedate. Comunicarea cu fiinţa de lumină sau cu sufletele celor cunoscuţi este fie verbală, fie non-verbală, printr-un fel de telepatie.
Cei ce au experienţe negative declară, cum sunt preluaţi de demoni, din clipa morţii, sau simt că sunt traşi sau alunecă în jos, simt un întuneric dens şi înfricoşător (Matei 8:12; 22:13; 25:30); alţii ajung la o poartă a iadului şi sunt preluaţi de o fiinţă oribilă, sau văd un loc al torturii, al flăcărilor, al ţipetelor sau durerilor, unii văd anumite persoane cunoscute, necredincioase, chinuindu-se în foc, sau fiind chinuiţi de fiinţe demonice, sau experimentează chinul de a fi sfâşiaţi, zgâriaţi de mii de fiinţe care parcă îi străpung fiinţa cu ghearele lor. Experienţe pot fi de la caz la caz diferite, însă păstrează acelaşi tipar, cei buni, un loc frumos, de unde nu mai doresc să plece, o fiinţă de lumină sau mai multe, iar cei răi chinul în forme mai grave sau mai puţin grave.
În general Fiinţa de lumină care este prezentă lângă cei drepţi, sau vine ulterior şi îi scapă din ghearele demonilor, din întuneric sau din flăcări pe cei ce au ajuns în acel loc, le arată viaţa de pe pământ, sau secvenţe cu faptele făptuite în trup, după care îi spune că trebuie să se întoarcă pe pământ, i se mai acordă astfel o şansă, ca cei drepţi să devină şi mai drepţi, şi cei nedrepţi să se pocăiască, unii dintre ei primesc chiar un mesaj pentru omenire sau pentru biserică.
Toţi cei care au revenit înapoi, şi au descris raiul sau iadul, au simţit un sentiment al veşniciei, nu au simţit trecerea timpului ca pe pământ.
Ei revin în corp, şi când se trezesc (învie) în lumea aceasta, află că au fost declaraţi morţi, dar că din fericire au revenit la viaţă. Unii au revenit la viaţă şi după câteva zile nu doar după ore. Am auzit de un caz ce a revenit la viaţă după nouă zile, altul după trei sau patru, altul după o zi, etc.
Trebuie amintit faptul că unii dintre cei ce au experimentat moartea clinică, nu au o asemenea experienţă a raiului sau a iadului. O posibilă explicaţie ar fi, că nu-şi amintesc, ca şi situaţia cu visurile. Toţi oamenii visează în fiecare noapte, acest lucru este demonstrat ştiinţific, însă nu toţi îşi amintesc visul dimineaţa, decât o mică parte.
O altă explicaţie ar fi că Dumnezeu nu a dorit ca acei oamenii să aibă, detaşarea de trup, ştiind că vor reveni la viaţă în scurtă vreme.
Scepticii, materialiştii, necredincioşii, anihiliştii, care neagă viaţa după moarte, au încercat să explice acest fenomen, dând tot felul de explicaţii, şi născocindu-se multe teorii care încearcă se explice aceste experienţe.
În general se dau următoarele explicaţii la experienţele de moarte clinică, cu continuarea vieţii după moarte, ele sunt: 1) halucinaţii induse de durere sau medicamente; 2) resturi de amintiri din experienţa naşterii; 3) reacţia creierului la nivele modificate de dioxid de carbon; 4) împlinirea psihologică a unor dorinţe, speranţa unui cer; 5) autosugestie; 6)experienţe induse de droguri sau de diferite anestezice; 6) atacuri de apoplexie în lobii temporali; 7) pierderi senzoriale.
Sunt aceste explicaţii satisfăcătoare? Dacă cercetăm acest fenomen experimentat de mii de persoane, ne dăm seama că aceste explicaţii nu satisfac, ele nu dau răspunsuri la anumite cazuri reale concludente, ca de pildă:
De exemplu, ele nu pot explica cum ar putea nişte oameni cu creierul mort, să descrie ulterior cu amănunte exacte şi amănunţite încercările personalului medical de a-i reanima. Astfel dintr-un studiu pe 25 de pacienţi cu cunoştinţe medicale, care au fost rugaţi să descrie manevrele ce se fac atunci când un medic încearcă să reanimeze un pacient care este în comă sau mort clinic, aproape toate persoanele (23 din 25) au făcut greşeli mari de descriere a procedurilor de reanimare. Pe de altă parte, nici unul din pacienţi morţi clinic n-au făcut greşeli în descrierea a ceea ce s-a petrecut cu ocazia reanimării lor. Asemenea studii dovedesc că oamenii aceştia au fost cumva în afara trupurilor lor, aşa cum au pretins, şi au privit ce se întâmplă.
Există probe care arată şi mai bine existenţa după moarte, desprinderea sau ieşirea din trup şi deplasarea la o anumită distanţă de trup. Astfel o mamă, după ce a intrat în moarte clinică, a ieşit din trup, şi a plutit spre coridor, unde şi-a văzut fetiţa adusă de o cunoştinţă pe holul spitalului, şi a văzut că fusta ei nu era asortată cu bluza. După câteva minute, mama a revenit trup, şi a revenit la viaţă. După ce şi-a recăpătat conştiinţa, ea a spus personalului medical de ce fetiţa ei este aşa prost asortată ca îmbrăcăminte. Medicul a apostrofat asistenta că a lăsat fetiţa să fie văzută de mama ei. Însă aceasta s-a scuzat şi a spus că fetiţa nu a intrat la mama ei. Iar mama a precizat că a văzut-o din postura de suflet. Ne întrebăm ce halucinaţii putea să-i arate mamei cu ce este îmbrăcată fetiţa ei? Sau mai degrabă cu adevărat această mamă a experimentat viaţa după moarte şi ieşirea din trup.
Un alt caz, a unei femei aduse de urgenţă la spital, unde a venit pentru prima oară, a simţit că fiind în sala de operaţie, că s-a detaşat de trup, a început să se ridice în sus, prin ziduri, şi a ajuns pe acoperişul spitalului, unde zăcea aruncat un tenis (pantof) de culoare roşie. După ce şi-a revenit din moarte clinică, a spus personalului medical că pe acoperişul spitalului este un pantof roşu. Lucru confirmat ulterior, când o persoană din cadru spitalului a mers pe acoperiş şi a găsit pantoful roşu. Întrebare pentru sceptici: Cum putea, halucinaţiile, inconştientul, sau sedativele, sau anestezicul să-i permită să vadă o realitate fizică, şi nu anumite imagini ireale? Cum de a văzut femeia pantoful roşu fiind prima oră în acel spital, decât doar dacă a experimentat o ieşire din trup cu adevărat?

Alte cazuri indică o întâlnire cu fiinţe dragi care au decedat, însă curios, ele au decedat după ce a decedat cei cu experienţa cu moartea clinică, deci nu avea de unde să ştie că au decedat, deoarece când au intrat în comă, acele persoane erau în viaţă. Când se trezesc la viaţă abia atunci află, că persoanele cu care s-a întâlnit au decedat imediat după ei. Cum ar fi putut să ştie de decesul rudelor lor, decât că s-a întâlnit cu ele, având în vedere că ele au decedat după ce persoana în cauză a intrat în comă?!
Unii chiar descriu cu lux de amănunte împrejurările în care au decedat rudele lor, sau anumite evenimente la sute de kilometri distanţă. Cu siguranţă că nu anestezicul sau halucinaţiile sau dereglările unor substanţe din creier au putut face ca aceştia să aibă acces la aceste informaţii din timpul morţii lor, ci doar dacă au experimentat cu adevărat, ieşirea din trup de după moarte clinică.
Cu siguranţă că nu aceste mărturii sunt fundamentul credinţei noastre, ci Cuvântul lui Dumnezeu, însă aceste experienţe întăresc Cuvântul lui Dumnezeu, fiind asemănătoare cu anumite descrieri ale Bibliei, deoarece oamenii care au experimentat moartea clinică, au descris asemănător cu Biblia: paradisul, Noul Ierusalim, îngerii, etc. Iar cei necredincioşi, au descris asemănător, iadul, flăcările, demonii, întunericul, chinul, etc.
Textul intergal al cartii :
http://exm.uv.ro/documente/iad.html
Gavril Bărnuţiu este din judeţul Satu Mare şi nu demult a trăit una dintre cele mai importante experienţe din viaţa sa. Fără să creadă în existenţa Sa, românul s-a convins că dincolo de această lume este, totuşi, Dumnezeu. Intrat în moarte clinică după ce s-a îmbolnăvit brusc, Gavril Bărnuţiu a găsit calea credinţei după ce a cunoscut lumea de dincolo de noi.
Într-un filmuleţ postat pe YouTube, românul povesteşte cum a trecut prin infern şi prin Rai, cum şi-a întâlnit părinţii morţi şi cum a fost salvat de către îngeri. De asemenea, acesta descrie cu amănunte senzaţionale felul în care arată Raiul, Dumnezeu şi îngerii.
„Şi de-odată uitându-mă aşa în stânga am văzut o poartă mare şi poarta aceea exact aşa era cum era corpul meu, toate culorile erau pe poarta aceea. Eu m-am uitat apoi în mormânt. Mă miram de corpul meu. Ştiam că acela a fost corpul meu şi acuma ce fel de corp am. Şi îmi zice îngerul din dreapta: vezi aşa se petrece cu oricine moare. Corpul putrezeşte în pământ, iar sufletul primeşte un corp ca şi al nostru – au zis îngerii – sau ca şi a celora din iad, corpuri de demoni – aşa mi-au zis îngerii. Iar tu – au zis către mine – tu ai primit un corp de musafir al iadului şi-al raiului pentru necredinţa ta. Acum vino, nu te teme. Trebuie să vezi o părticică din Rai. Mi-am îndreptat privirile spre poarta aceea mare care s-a descuiat în două părţi. Când am ajuns la poartă, ei trăgeau de mine să intru şi mie mi-era frică. Şi am zis: cum să mă duc eu acolo în strălucirea aceea mare, în frumuseţea aceea care o văd – o vedeam din poartă – cum să intru eu acolo, eu nu sunt vrednic. Dar îngerii, îngerii mă trăgeau de mâini, vino nu te teme. Ei au văzut şi au ştiut că eu mă tem. Vino nu te teme, au zis către mine şi când am păşit pragul înăuntru la un moment dat, eu nu am mai simţit ca aici când păşeşti de-afară în casă tot materie sub picioare. Deja eu păşeam, dar păşeam în aer. Exact cum ai pune mâinile aşa în aer, aşa simţeam. Deci nu simţeam materie sub picioare. Dar o bucurie ce-a pătruns în mine, nu se poate explica în cuvinte omeneşti exact cum scrie în Biblie. Acolo aşa este: cum ochiul omului n-a văzut, urechile n-a auzit la inima omului nu s-a suit. Deci la un moment dat cum am intrat curios acum, în strălucirea aceea mare, în frumuseţea aceea mare, acum curios să văd, curios să aud, acolo cum este, acolo în Raiul lui Dumnezeu. Eu doar o părticică am văzut acolo. Eu n-am văzut tot Raiul lui Dumnezeu. Când voi primi corpul de moştenitor şi voi merge acolo, atunci voi vedea tot Raiul lui Dumnezeu, când voi fi moştenitor. Eu am fost musafir”, a spus bărbatul originar din judeţul Satu Mare.
.
„Şi îngerii mi-au zis: aici sunt toate faptele tale rele înregistrate. Adevărul este că dacă oamenii înregistrează, Dumnezeu cu atât mai mult înregistrează toate faptele bune şi rele. Şi-acuma după ce ei mi-au spus „aici sunt toate faptele tale rele”, după ce m-am gândit eu, că precis mă vor alunga în iad, va trebui să recunosc că eu nu sunt vrednic să fiu aici. Ei au zis: nu aşa cum gândeşti tu. Deci ei ştiau gândul meu. Şi adevărul este, îngerii ştiu gândul nostru cât şi Domnul Iisus şi Dumnezeu. Dar acum, ei mi-au zis: aici sunt toate faptele tale rele înregistrate iar la uşa din faţă, că eu eram în holul acela mare, iar la uşa din faţă este lăcaşul pregătit pentru tine şi rudeniile tale”, a mai completat Bărnuţiu.
.
„La un moment dat tatăl meu era pe patul din stânga, mama pe dreapta, pe patul din dreapta. Aş fi vrut să vorbesc cu tata dar îngerii mi-au zis: lasă-l să se odihnească, nu ai voie să vorbeşti cu el. Atunci, l-am lăsat pe tata şi mi-am îndreptat privirea spre mama pe patul din dreapta, zic: „Dumneata ce faci aici, măicuţă?” Ea mi-a zis: „Eu am venit să vă văd pe voi, dar mai ales pe tine, cum te vei naşte astăzi din nou””, a precizat cel care a trăit această experienţă spirituală.
.
Gavril Bărnuţiu şi-a amintit şi detalii legate de felul în care erau îmbrăcaţi cei din jurul său: „Îmbrăcămintea Domnului Iisus şi a îngerilor era perfect albă, părul alb, alb, aşa când s-au întors într-o parte părul era într-una cu îmbrăcămintea şi n-am văzut aripi – că m-au întrebat mulţi: n-ai văzut nu aveau aripi îngerii? Nu ştiu, mama a visat îngeri, dar cu aripi. Eu n-am văzut aripi la îngeri deşi i-am văzut. Şi din spate n-am văzut că aveau aripi. I-am văzut haină albă de sus până jos şi părul acela alb, alb şi înfăţişarea aceea puţin galbenă foarte strălucitoare. Până la vârsta de 34 de ani jumătate a trebuit să-mi văd toate faptele rele. Vreau să spun că am trecut prin faţa fiecărei uşi şi-a trebuit să-mi văd corpul la vârsta de 16 ani, aşa cum în restaurant după ce am terminat profesionala în Lupeni, am fost repartizat în Petroşani şi-acolo inginerul a ţinut ziua lui şi ne-a chemat la restaurant. Am văzut cum acolo cântam noi românii la o masă separat cântam bineînţeles melodii populare, iar la altă masă ungurii cântau ungureşte. Şi voiau să ne interzică să cântăm noi româneşte şi s-a iscat o bătaie şi eu decât să mă bat am ieşit afară şi-am fugit. Exact cum s-a petrecut, aşa am văzut acum primul caz, în timpul cât am fost declarat mort”.
.
„În iad am văzut tunelul acela care zic că avea 100 de metri adâncime şi-apoi am văzut lumea iadului şi flăcările acelea care se înălţau până sus la cer şi toţi aceia cu mâinile ridicate venind spre mine şi strigau după apă şi ajutor. Toţi aceia veneau. Acum aici am văzut tunelul acela dar fără sfârşit, fără capăt şi deodată am văzut că din adâncime vine un nor la aproximativ 10-15 metri în faţa mea norul acela s-a desfăşurat şi-am văzut exact un bărbat – exact cum te văd pe dumneata în faţa mea. Aşa l-am văzut pe Dumnezeu. Cu deosebire că El avea 20 de metri înălţime. Avea vreo 5-6 metri lăţime. Era un corp ce n-am văzut în viaţa mea aşa de mare. Acum am crezut că El v-a zbiera la mine: locul tău nu este aici, locul tău este în iad. Pleacă din faţa mea. Dar El n-a zbierat, El n-a strigat nici cu ton ridicat la mine. Aşa de blând şi îngerii vorbeau aşa de blând că nu m-aş fi săturat nicio dată şi în veci să-i aud. Dar Dumnezeu când mi-a vorbit aşa de blând, mi-a zis „Vino, nu te teme, ai avut păcate cât nisipul mării dar acum prin sângele iubitului Meu fiu Iisus toate sunt şterse iar de Mine sunt iertate”. N-am ştiut ce să zic. De bucurie tot mă pregăteam să-i zic ceva sau să nu-i zic, tot m-am temut că dacă-i voi zice ceva poate va zbiera la mine. „Nu te teme, am hotărât să mergi în lume”, mi-a spus, „pentru familia ta şi-atâtea suflete care doresc mântuirea”. „Du-te, spune la toţi aceea cu care vei avea ocazia să vorbeşti ce-ai văzut şi ce-ai auzit dar mai mult ca atât să le spui la toţi căci în curând harul se va lua şi lumea se va sfârşi. Du-te, nu te teme. Duhul Meu este mereu cu tine”. Atunci, deodată am simţit că a venit peste mine un aer răcoritor şi imediat m-am văzut în corpul acesta”.
.
Şi-acum, îngerii au intrat în Rai, eu m-am trezit în morgă, m-am trezit acolo. Sigur că a venit soţia din oraş. Ea s-a dus să facă cumpărături, să pregătească pentru înmormântare şi-a venit înapoi. Şi când a venit acolo la uşa de la morgă, văzându-mă viu, m-a întrebat: „Tu eşti Gavrilă?” Am zis „Da””, a încheiat Bărnuţiu povestea vieţii sale.
Sursa: www.libertatea.ro
.
-FRAGMENTE-
Helena Petrovna Blavatsky (HPB) (1831, Ekaterinoslav – 1891, Londra), teozof rus. Este fondatoarea, în 1875, a Societăţii Teosofice. Născută Hahn, în noaptea dintre 11 şi 12 august 1831, la Ekaterinoslav, Ucraina,, era descendentă a unor cruciaţi, tatăl său coborând din ramura Conţilor de Hahn Mecklenburg, iar mama fiind fiica Consilierului Regal Andrey Fadeieff şi a Prinţesei Helena Dolgorouky, aceasta la rândul ei descendentă a primului conducător al Rusiei, Ducele Rurik.
De origine rusă, cosmopolită, călătoreşte din America de Sud până în Japonia şi Indonezia, în Egipt, Grecia şi India, traducând din 16 limbi, inclusiv ebraică, sanscrită, latină şi greacă. Elena a venit în contact cu un număr mare de popoare şi culturi diferite.

Ea a avut o pasiune pentru tot felul de legende şi înţelepciunea tradiţională. Intenţia ei a fost de a reînvia vechile Şcoli de Mistere, a acelor centre din vremea lui Pitagora, Platon sau Plotin în care se învăţa că în om şi în natură există legi de o profunzime şi simplitate inimaginabile, care se pot cunoaşte şi care, prin studiul lor, duc la descoperirea identităţii reale, la intuirea adevărului. Doctrina secretă, este capodopera ei. În 1888 Doctrina Secretă a fost publicată şi, în acelaşi an a format secţiunea Ezoterice a Societăţii Teozofice. La scurt timp după aceea ea a scris-cheie la teosofie şi Voice of the Silence. Operele ei fundamentale sunt „Doctrina Secretă” (carte monumentală conţinând o istorie universală a simbolurilor, filosofiilor şi credinţelor, a ezoterismului şi a Marilor Adepţi şi Iniţiaţi), „Isis dezvăluită” (studiu consacrat depăşirii graniţelor aparente dintre ştiinţă şi religie), „Cheia teosofiei” (prezentare a ideilor teosofice fundamentale), „Glosarul teosofic” şi „Glasul liniştii” (traducere a unui vechi text iniţiatic tibetan).
Cartea Vocea Tăcerii – o mică bijuterie -reprezintă, prin conţinutul ei, un îndrumător lăuntric pentru toţi acei „puţini” care aspiră la o viaţă spirituală.
Aceste instrucţiuni sunt pentru cei ce ignoră pericolele facultăţilor inferioare, denumite Iddhi. Acela care vrea să audă vocea Nadei , Sunetul fără sunet, şi s-o înţeleagă, trebuie să înveţe natura Dharanei.
Cuvântul pali Iddhi este echivalentul sanscritului Siddhi, adică facultăţi psihice, puterile paranormale ale omului. Există două feluri de Siddhi – un grup care cuprinde energiile inferioare, grosiere, psihice şi mentale, pe când celelalte cer cel mai înalt antrenament al puterilor spirituale.
Spune Krishna în Shrîmud Bhagavat:
„Acela care este angajat în îndeplinirea sistemului Yoga, care şi-a supus simţurile şi care şi-a concentrat mintea în mine (Krishna), pe un atare yoghin toate Siddhis-urile stau gata să-l servească.”
1. Glasul fără sunet, sau „vocea tăcerii”. Literal ar trebui poate să se citească: „vocea în sunetul spiritual”, căci cuvântul Nada este
echivalentul în sanscrită al termenului scris în limba Senzar.
2. Dharana este concentrarea intensă şi perfectă a minţii asupra vreunui obiect interior, însoţit de abstragerea completă de la tot ce
aparţine universului extern, sau lumea simţurilor.

Înainte ca Sufletul să poată vedea, el trebuie să fi obţinut armonia lăuntrică şi ochii carnali să fie făcuţi orbi la toată iluzia.
Înainte ca Sufletul să poată înţelege şi să-şi aducă aminte, el trebuie să fie intim unit cu Vorbitorul Tăcut, întocmai cum forma, după care e modelat lutul, este mai întâi unită cu mintea olarului.
Atunci Sufletul va auzi şi îşi va aduce aminte. Şi atunci la urechea interioară va vorbi VOCEA TĂCERII.
Când, devenind mai puternic, Sufletul tău alunecă afară din locul său sigur de retragere; şi scăpând din paraclisul ocrotitor, îşi desfăşoară firul de argint şi se avântă; când, zărindu-şi imaginea pe undele spaţiului murmură: „Aceasta sunt eu” – mărturiseşte, O, discipole, că Sufletul tău este prins în ţesătura amăgirii.
Acest pământ, discipole, este sala durerii, unde sunt aşezate, de-a lungul cărării cumplitelor probaţiuni, capcane pentru a prinde Egoul tău în amăgirea numită „marea erezie”.
Acest pământ, O, discipole ignorant, nu este decât intrarea sinistră ducând la crepusculul ce precede valea adevăratei lumini – acea lumină pe care nici un vânt nu o poate stinge, acea lumină care arde fără fitil sau combustibil.
Spune marea Lege: „Ca să devii cunoscătorul Întregului-Eu, trebuie mai întâi să fii cunoscătorul Eului.” Pentru a ajunge la cunoaşterea acelui Eu, trebuie să abandonezi eul non-eului, fiinţa nefiinţei şi atunci vei putea să le odihneşti între aripile Marii Păsări. Da, dulce este odihna între aripile a ceea ce nu s-a născut, nici nu moare, ci este AUM răsunând mereu de-a lungul veacurilor eterne.
Trei săli, O, pelerin obosit, duc la capătul trudelor. Trei săli, O, cuceritor al lui Mara, te vor aduce prin trei stări în cea de a patra, şi, de acolo, în cele şapte lumi, lumile odihnei eterne.
NOTA: Se aminteste despre 11 sali in total. A 12-a este Sala Tronului. Cerul 12, cerul lui D-zeu UNUL, acolo unde numai el si cei 12 / 24 de Batraini de Zile, pot accede. Vezi detalii pe acest subiect in cartea Protectia Psi: Calea Reconectarii Divine.

Luptă cu gândurile tale necurate înainte ca ele să te copleşească. Poartă-te cu ele aşa cum ar face-o ele cu tine, căci dacă le cruţi şi ele prind rădăcină şi cresc, să ştii bine, aceste gânduri te vor copleşi şi omorî. Ia seama, discipole, să nu îngădui nici măcar ca umbra lor să se aproprie. Căci ea va creşte, va spori în mărime şi putere şi atunci acest aspect al întunericului va absorbi fiinţa ta înainte de a-ţi fi dat bine seama de prezenţa neagră a monstrului necurat.
Kundalini, puterea şarpe sau focul mistic; este numită puterea serpentină sau inelară din cauza manifestării sau progresului său în spirală în corpul ascetului care dezvoltă şi trezeşte această putere în el însuşi. Este o putere electrică, înfocată, ocultă sau fohatică, marea forţă primitivă ce stă la baza întregii materii organice şi anorganice.
Înainte ca puterea spirituală să poată face din tine un Dumnezeu, Lanu, trebuie să fi câştigat facultatea de a ucide după voie forma ta lunară.
Eul materiei şi Eul Spiritului nu se pot niciodată întâlni. Unul din ele trebuie să dispară; nu este loc pentru amândouă.
Înainte ca mintea Sufletului tău să poată înţelege, mugurul personalităţii trebuie să fie zdrobit, viermele simţului distrus fără a-i permite o reînviere posibilă.
Trandafirul trebuie să redevină mugurul născut din tulpina mamă, înainte ca parazitul să fi ros până la inima sa şi să-i fi supt seva vieţii.
Pomul de aur îşi produce mugurii-giuvaere înainte ca trunchiul său să fie vestejit de furtună.
Elevul trebuie să recâştige starea de copil pe care a pierdut-o înainte ca primul sunet să-i poată izbi urechea.
Lumina care vine de la Maestrul unic, lumina de aur, nepieritoare, unică, a Spiritului, îşi aruncă chiar de la început undele strălucitoare asupra discipolului.
Razele sale străpung norii groşi şi negri ai materiei. Când ici, când dincolo, aceste raze o luminează, precum scânteile soarelui luminează pământul prin frunzişul des al junglei. Dar, O discipole, până ce carnea nu va fi pasivă, capul rece, Sufletul tot atât de ferm şi pur ca diamantul
sclipitor, strălucirea nu va atinge camera, lumina sa solară nu va încălzi inima, nici sunetele subtile ale înălţimilor akashice nu vor atinge urechea, oricât de atentă ar fi ea, în stadiul iniţial.

Sunetele mistice, sau melodia auzită de ascet la începutul ciclului său de meditaţie, sînt numite de către yoghini Anahatashabda Anahata este cea de a patra chakră.
De nu auzi, nu poţi vedea.
De nu vezi, nu poţi auzi.
A auzi şi a vedea, acesta este al doilea stadiu.
Dhyana (meditaţia profundă) este ultimul stadiu înaintea celui final pe acest pământ, doar dacă cineva nu devine un Mahatma deplin. După cum s-a mai spus, în această stare Raja Yoghinut este încă spiritual conştient de sine şi de acţiunile principiilor sale superioare. Un pas mai mult şi el va fi pe planul ce se află dincolo de al şaptelea, al patrulea, după unele şcoli. Acesta, după practica Pratyaharei – un antrenament preliminar efectuat în scopul de a-şi controla mintea şi gândurile sale – număra Dharana, Dhyana şi Samadhi şi cuprinde pe cele trei sub numele generic de Samyama.
Samadhi este starea în care ascetul pierde conştiinţa oricărei individualităţi, inclusiv pe a sa proprie. El devine Totul.
Cele patru moduri ale adevărului sunt, în budismul din Nord: Ku, suferinţa sau mizeria; Tu, adunarea ispitelor; Mu, distrugerea lor, şi Tau, Cărarea. Cele „cinci piedici” sunt cunoaşterea mizeriei, adevărul asupra slăbiciunii umane, restricţiile opresive şi necesitatea absolută a separării de toate legăturile pasiunii şi chiar ale dorinţelor. „Cărarea mântuirii” este cea din urmă. La portalul adunării, regele Mara-ilor. Mana Mara, stă încercând să orbească pe candidat prin strălucirea giuvaerului său.
Şi acum, odihneşte sub arborele Bodhi, care este perfecţiunea întregii cunoaşteri, căci, să ştii, eşti maestrul lui Samadhi – starea viziunii fără de
greşeală.
Priveşte! Ai devenit lumina, ai devenit sunetul, eşti Maestrul tău şi Dumnezeul tău. Eşti însuţi obiectul căutării tale: vocea necurmată, care răsună de-a lungul eternităţilor, lipsită de schimbare, de păcat lipsită, cele şapte sunete sunt unul, AUM TATSAT.
https://www.evolutiespirituala.ro/vocea-tacerii-blavatsky/?feed_id=84003&_unique_id=6511594021eef
Daca studiati istoria veche a omenirii, veti vedea cum predecesorii nu erau “primitivi” asa cum v-ar face sa credeti anumiti istorici si anumite guverne. De fapt, ei erau mult mai avansati decat noi in ziua de azi. Acestia comunicau telepatic si erau de fapt zei.
Deci, dupa cum banuiti, ar fi destul de greu sa controlati o astfel de persoana. Imaginati-va cum ar fi daca cineva de la locul de munca ar avea capacitati telepatice. Nu credeti ca acest lucru l-ar face pe seful dumneavoastra sa nu se simta in largul sau?
La un moment dat, de-a lungul istoriei, cateva fiinte care s-au autodenumit “zei” nu si-au putut invinge natura umana, prin urmare au decis sa faca o manipulare genetica care a dus la separarea creierului. Acest lucru a insemnat separarea partii analitice din ratiunea persoanei de cea intuitiva si emotionala, iar problemele legate de aceasta intamplare pot fi inca observate si in zilele noastre.
Apoi au deconectat 10 din 12 catene ale ADN, dar le-au lasat acolo. Unele din acestea o reprezinta substanta ADN pe care stiinta o numeste ADN-ul “blocat”, acel ADN care se afla acolo in celule dumneavoastra, celalalt este ADN-ul eteric care exista in vibratii mai inalte, armonioase pe care nu le puteti vedea cu ochiul liber.
Imediat ce acele 10 catene eterice de ADN au fost deconectate, oamenii care urmau sa se nasca dupa acest moment descifrau cu greu gandurile. Apoi, aceste fiinte care s-au autonumit zei au introdus limbajul.
Limba separa triburile si popoarele. Ganditi-va cat de simpla ar fi viata daca ar exista doar o singura limba universala! Si astfel, oamenii au inceput sa dea comenzi verbale pentru a intelege si a executa anumite sarcini, iar acest lucru exista si in ziua de azi.
Priviti cum militarii din lume fac acest lucru prin intermediul “comenzilor”. Urmatoarea decizie consta in modificarea structurii ADN a oamenilor pentru a elimina capacitatile psihice si pentru a bloca mintea inconstienta aproape complet.
Prin urmare, cele 10 catene ale ADN au fost descurcate, iar implanturile au fost puse in corpurile eterice pentru a le impiedica sa se contopeasca din nou.
Catenele au fost de asemenea deconectate de la sistemul endocrin din corpul fizic, ceea ce impiedica crearea unei substante chimice care activeaza glanda pituitara, pineala si hipotalamusul.
Astfel, aceste glande s-au micsorat din cauza neintrebuintarii lor, iar oamenii de stiinta nu isi dau seama pentru ce sunt folosite. Din acest motiv, majoritatea oamenilor folosesc in prezent mai putin de 10% din creier.
Doar cateva persone au pastrat folosirea acestor glande in generatiile viitoare – acestia poarta in ei acele genele speciale care ii transforma in adevarati mediumi, mistici sau shamani. Cea mai mare parte a omenirii a fost lasata cu capacitatea de a activa glandele si 10 catene ale ADN, dar doar daca ei s-ar ocupa de acest lucru si daca ar sti cum sa o faca.
Si asta este ceea ce face Perfectiunea ADN – reactiveaza aceste catene de ADN, astfel incat persoana respectiva sa isi poata da seama de adevaratul potential genetic si de amprenta originala. Iar activarea ADN-ului va va permite de asemenea sa va intrebuintati in cele din urma creierul in proportie de 100%.
Istoria umanitatii este interesanta si va incurajez sa experimentati aceste cunostinte prin cercetarea dumneavoastra plina de sarg. Rasa noastra nu a fost afectata doar de falsificarea genetica si de experimentare, dar a fost aproape in totalitate exterminata datorita distorsiunilor din reteaua planetara. Pamantul este si el un organism viu si capteaza energie de la Sursa la fel ca orice organism viu sau ca orice structura planetara.
Noi, in calitate de fiinte care traim pe Pamant, nu putem decat sa captam in corpurile noastre vibratiile pe care le atrage Pamantul de la Sursa. Daca retelele Pamantului sunt deteriorate, atunci fiecare forma de viata de pe Pamant va avea un sablon ADN deteriorat.
Distorsiunile retelei planetare din anul 3470 IH in Masacrul din Babel a cauzat mutatii in sablonul uman ADN, ceea ce a dus la scurtarea perioadei de viata a omului, a blocat perceptia senzoriala superioara, a provocat pierderea memoriei rasei si a amestecat tiparele originale ale limbii care sunt formate pe corespondenta literelor de foc ale ADN.
Rasa noastra a suferit de amnezie, a murit tanara si se afla in continuu conflict babilonic inca de atunci. Acest eveniment istoric a fost notat in istorie ca povestea biblica “Turnul Babel”.
Acest lucru depinde de persoana. Toti suntem diferiti si ne aflam din punctul de vedere al evolutiei la nivele spirituale diferite. Dupa efectuarea a peste 2000 de sedinte, am observat urmatoarele: unii oameni observa efectele imediat dupa sedinta, se vindeca instantaneu, iar realizarile miraculoase se intampla spontan, in timp ce altii au afirmat ca au constientizat rezultatele pe o scala cuprinsa intre 1 si 5 zile dupa sedinta.
Totusi schimbarile nu au loc peste noapte. Ele au loc timp de saptamani intregi si chiar luni dupa fiecare sedinta. Asta se datoreaza faptului ca lucram asupra corpurilor subtile, asupra acelora care se afla la vibratii mai inalte.
De fapt aveti 12 nivele in campul aurei. Astfel, blocajele energetice pe care le indepartam din aceste dimensiuni mai inalte ale sinelui dumneavoastra dureaza de obicei cateva zile pentru a cobori in constiinta persoanei si in realitatea holografica.
Legea lui Unu sprijina (hraneste) de asemenea intelegerea in fiintele Indigo ca toti suntem egali, si nimeni nu este mai bun decat oricare altul. Aceasta constiinta si constienta de grup este calea catre viitor pentru oameni.
Vom invata sa functionam in mod cooperant si pentru binele tuturor daca vrem sa cream Noul Pamant pe care ni-l dorim.
Oamenii Indigo respecta talentele si abilitatile fiecarui individ, dar aceste talente nu fac pe nimeni superior altuia. Jocul ego-ului si importantei de sinenu-si gaseste locul in viata unui Indigo.
Cand constienta unui Indigo se deschide in Dimensiunea a Cincea, el devine constient de el insusi ca un Creator. Constienta Dimensiunii a Cincea iubeste sa creeze. Toate sistemele de credinte religioase si sistemele economice de astazi de pe Pamant sunt creatii ale Formei Gandirii Dimensiunii A Cincea pe care le pastram prin suportul nostru continuu ale acestor forme de ganduri.
Ele formeaza o grila a Dimensiunii a Cincea in jurul Pamantului. Fiintele din dimensiunile cele mai joase sunt complet in necunoasterea faptului ca modelele lor de gandire si comportament sunt controlate de la acest nivel.
Cand constienta Indigo se deschide spre acest nivel, apare adesea o respingere a tuturor sistemelor de credinta si o constiinta a libertatii de a crea cai noi si alternative de gandire si fiintare. Persoana Indigo preia misiunea planetara de a crea si a aduce noi moduri de gandire si existenta pentru Planeta Pamant.
Dar, la acest nivel de constiinta ea este inca preocupata de dualitatile „bine” si „rau”, care determina ce fel de sistem este cel mai bun pentru Pamant. Urmatorul past in constiinta este trecerea dincolo de dualitate intr-un taram in care totul este vazut ca parte a binelui superior si pentru binele marelui intreg.
Acest stadiu avansat este cunoscut ca si Constiinta a Dimensiunii a Sasea, si este taramul Copilului Christic sau al Copilului Magic. Toti copiii de Cristal sunt nascuti in acest nivel de constiinta. Ei au acces imediat la aspectele magice si spirituale a ceea ce sunt, si sunt capabili sa mixeze imaginatia si creatia in moduri fantastice si pline de bucurie.
Daca ar fi lasati sa se descurce singuri, ar crea imediat o planeta magica. Dar, ei au inca de a face cu o constiinta largita a Dimensiunii A Treia, si ei se lupta cu modelele si comportamentele pe care le gasesc aici.
Daca doriți să știți mai multe despre noi și activitatea noastră, accesați pagina DESPRE NOI.
De asemeni, ne puteți urmări pe PAGINA NOASTRĂ DE FACEBOOK.
Ce este o EMC? Este o experienţă a vieţii după moarte, care are loc, atunci când persoana este moartă din punct de vedere clinic. Este vorba de o detaşare de trup, şi de o existenţă în afara trupului în mod conştient.
Nu trebuie să confundăm aceste experienţe, cu cele în stare de comă, în stări excepţionale la graniţa dintre moarte şi viaţă, sau cu cele sub influenţa unor substanţe, sau cu cei ce au experimentată răpiri sufleteşti, după cum spune Pavel: „Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer(dacă a fost în trup nu ştiu; dacă a fost fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie). Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie), a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte, care nu se pot spune şi pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească.” (2Corinteni 12:2-4; vezi şi 1Corinteni 5:3,4).
Atunci când vorbesc de EMC, mă refer la oamenii declaraţi morţi de medici sau personal medical competent, şi care după un timp mai lung sau mai scurt, au revenit la viaţă.

Atât cei ce au avut experienţe pozitive, sau negative, descriu: detaşarea de trup, începutul unei existenţe în afara corpului, de multe ori ei privesc corpul neînsufleţit, cât şi personalul medical care încercă reanimarea persoanei. Mai târziu persoana dacă a fost bună se simte că pluteşte / se ridică, trece printr-un tunel, şi se întâlneşte cu o fiinţă de lumină: Isus sau un înger, sau chiar din clipa detaşării de trup este întâmpinat şi înconjurat de îngeri (comp. cu Luca 16:22), aceea persoană apoi, e posibil să vadă anumite secvenţe din paradis, sau se întâlneşte cu fiinţe dragi sau cunoscute decedate. Comunicarea cu fiinţa de lumină sau cu sufletele celor cunoscuţi este fie verbală, fie non-verbală, printr-un fel de telepatie.
Cei ce au experienţe negative declară, cum sunt preluaţi de demoni, din clipa morţii, sau simt că sunt traşi sau alunecă în jos, simt un întuneric dens şi înfricoşător (Matei 8:12; 22:13; 25:30); alţii ajung la o poartă a iadului şi sunt preluaţi de o fiinţă oribilă, sau văd un loc al torturii, al flăcărilor, al ţipetelor sau durerilor, unii văd anumite persoane cunoscute, necredincioase, chinuindu-se în foc, sau fiind chinuiţi de fiinţe demonice, sau experimentează chinul de a fi sfâşiaţi, zgâriaţi de mii de fiinţe care parcă îi străpung fiinţa cu ghearele lor. Experienţe pot fi de la caz la caz diferite, însă păstrează acelaşi tipar, cei buni, un loc frumos, de unde nu mai doresc să plece, o fiinţă de lumină sau mai multe, iar cei răi chinul în forme mai grave sau mai puţin grave.
În general Fiinţa de lumină care este prezentă lângă cei drepţi, sau vine ulterior şi îi scapă din ghearele demonilor, din întuneric sau din flăcări pe cei ce au ajuns în acel loc, le arată viaţa de pe pământ, sau secvenţe cu faptele făptuite în trup, după care îi spune că trebuie să se întoarcă pe pământ, i se mai acordă astfel o şansă, ca cei drepţi să devină şi mai drepţi, şi cei nedrepţi să se pocăiască, unii dintre ei primesc chiar un mesaj pentru omenire sau pentru biserică.
Toţi cei care au revenit înapoi, şi au descris raiul sau iadul, au simţit un sentiment al veşniciei, nu au simţit trecerea timpului ca pe pământ.
Ei revin în corp, şi când se trezesc (învie) în lumea aceasta, află că au fost declaraţi morţi, dar că din fericire au revenit la viaţă. Unii au revenit la viaţă şi după câteva zile nu doar după ore. Am auzit de un caz ce a revenit la viaţă după nouă zile, altul după trei sau patru, altul după o zi, etc.
Trebuie amintit faptul că unii dintre cei ce au experimentat moartea clinică, nu au o asemenea experienţă a raiului sau a iadului. O posibilă explicaţie ar fi, că nu-şi amintesc, ca şi situaţia cu visurile. Toţi oamenii visează în fiecare noapte, acest lucru este demonstrat ştiinţific, însă nu toţi îşi amintesc visul dimineaţa, decât o mică parte.
O altă explicaţie ar fi că Dumnezeu nu a dorit ca acei oamenii să aibă, detaşarea de trup, ştiind că vor reveni la viaţă în scurtă vreme.
Scepticii, materialiştii, necredincioşii, anihiliştii, care neagă viaţa după moarte, au încercat să explice acest fenomen, dând tot felul de explicaţii, şi născocindu-se multe teorii care încearcă se explice aceste experienţe.
În general se dau următoarele explicaţii la experienţele de moarte clinică, cu continuarea vieţii după moarte, ele sunt: 1) halucinaţii induse de durere sau medicamente; 2) resturi de amintiri din experienţa naşterii; 3) reacţia creierului la nivele modificate de dioxid de carbon; 4) împlinirea psihologică a unor dorinţe, speranţa unui cer; 5) autosugestie; 6)experienţe induse de droguri sau de diferite anestezice; 6) atacuri de apoplexie în lobii temporali; 7) pierderi senzoriale.
Sunt aceste explicaţii satisfăcătoare? Dacă cercetăm acest fenomen experimentat de mii de persoane, ne dăm seama că aceste explicaţii nu satisfac, ele nu dau răspunsuri la anumite cazuri reale concludente, ca de pildă:
De exemplu, ele nu pot explica cum ar putea nişte oameni cu creierul mort, să descrie ulterior cu amănunte exacte şi amănunţite încercările personalului medical de a-i reanima. Astfel dintr-un studiu pe 25 de pacienţi cu cunoştinţe medicale, care au fost rugaţi să descrie manevrele ce se fac atunci când un medic încearcă să reanimeze un pacient care este în comă sau mort clinic, aproape toate persoanele (23 din 25) au făcut greşeli mari de descriere a procedurilor de reanimare. Pe de altă parte, nici unul din pacienţi morţi clinic n-au făcut greşeli în descrierea a ceea ce s-a petrecut cu ocazia reanimării lor. Asemenea studii dovedesc că oamenii aceştia au fost cumva în afara trupurilor lor, aşa cum au pretins, şi au privit ce se întâmplă.
Există probe care arată şi mai bine existenţa după moarte, desprinderea sau ieşirea din trup şi deplasarea la o anumită distanţă de trup. Astfel o mamă, după ce a intrat în moarte clinică, a ieşit din trup, şi a plutit spre coridor, unde şi-a văzut fetiţa adusă de o cunoştinţă pe holul spitalului, şi a văzut că fusta ei nu era asortată cu bluza. După câteva minute, mama a revenit trup, şi a revenit la viaţă. După ce şi-a recăpătat conştiinţa, ea a spus personalului medical de ce fetiţa ei este aşa prost asortată ca îmbrăcăminte. Medicul a apostrofat asistenta că a lăsat fetiţa să fie văzută de mama ei. Însă aceasta s-a scuzat şi a spus că fetiţa nu a intrat la mama ei. Iar mama a precizat că a văzut-o din postura de suflet. Ne întrebăm ce halucinaţii putea să-i arate mamei cu ce este îmbrăcată fetiţa ei? Sau mai degrabă cu adevărat această mamă a experimentat viaţa după moarte şi ieşirea din trup.
Un alt caz, a unei femei aduse de urgenţă la spital, unde a venit pentru prima oară, a simţit că fiind în sala de operaţie, că s-a detaşat de trup, a început să se ridice în sus, prin ziduri, şi a ajuns pe acoperişul spitalului, unde zăcea aruncat un tenis (pantof) de culoare roşie. După ce şi-a revenit din moarte clinică, a spus personalului medical că pe acoperişul spitalului este un pantof roşu. Lucru confirmat ulterior, când o persoană din cadru spitalului a mers pe acoperiş şi a găsit pantoful roşu. Întrebare pentru sceptici: Cum putea, halucinaţiile, inconştientul, sau sedativele, sau anestezicul să-i permită să vadă o realitate fizică, şi nu anumite imagini ireale? Cum de a văzut femeia pantoful roşu fiind prima oră în acel spital, decât doar dacă a experimentat o ieşire din trup cu adevărat?

Alte cazuri indică o întâlnire cu fiinţe dragi care au decedat, însă curios, ele au decedat după ce a decedat cei cu experienţa cu moartea clinică, deci nu avea de unde să ştie că au decedat, deoarece când au intrat în comă, acele persoane erau în viaţă. Când se trezesc la viaţă abia atunci află, că persoanele cu care s-a întâlnit au decedat imediat după ei. Cum ar fi putut să ştie de decesul rudelor lor, decât că s-a întâlnit cu ele, având în vedere că ele au decedat după ce persoana în cauză a intrat în comă?!
Unii chiar descriu cu lux de amănunte împrejurările în care au decedat rudele lor, sau anumite evenimente la sute de kilometri distanţă. Cu siguranţă că nu anestezicul sau halucinaţiile sau dereglările unor substanţe din creier au putut face ca aceştia să aibă acces la aceste informaţii din timpul morţii lor, ci doar dacă au experimentat cu adevărat, ieşirea din trup de după moarte clinică.
Cu siguranţă că nu aceste mărturii sunt fundamentul credinţei noastre, ci Cuvântul lui Dumnezeu, însă aceste experienţe întăresc Cuvântul lui Dumnezeu, fiind asemănătoare cu anumite descrieri ale Bibliei, deoarece oamenii care au experimentat moartea clinică, au descris asemănător cu Biblia: paradisul, Noul Ierusalim, îngerii, etc. Iar cei necredincioşi, au descris asemănător, iadul, flăcările, demonii, întunericul, chinul, etc.
Textul intergal al cartii :
http://exm.uv.ro/documente/iad.html
Gavril Bărnuţiu este din judeţul Satu Mare şi nu demult a trăit una dintre cele mai importante experienţe din viaţa sa. Fără să creadă în existenţa Sa, românul s-a convins că dincolo de această lume este, totuşi, Dumnezeu. Intrat în moarte clinică după ce s-a îmbolnăvit brusc, Gavril Bărnuţiu a găsit calea credinţei după ce a cunoscut lumea de dincolo de noi.
Într-un filmuleţ postat pe YouTube, românul povesteşte cum a trecut prin infern şi prin Rai, cum şi-a întâlnit părinţii morţi şi cum a fost salvat de către îngeri. De asemenea, acesta descrie cu amănunte senzaţionale felul în care arată Raiul, Dumnezeu şi îngerii.
„Şi de-odată uitându-mă aşa în stânga am văzut o poartă mare şi poarta aceea exact aşa era cum era corpul meu, toate culorile erau pe poarta aceea. Eu m-am uitat apoi în mormânt. Mă miram de corpul meu. Ştiam că acela a fost corpul meu şi acuma ce fel de corp am. Şi îmi zice îngerul din dreapta: vezi aşa se petrece cu oricine moare. Corpul putrezeşte în pământ, iar sufletul primeşte un corp ca şi al nostru – au zis îngerii – sau ca şi a celora din iad, corpuri de demoni – aşa mi-au zis îngerii. Iar tu – au zis către mine – tu ai primit un corp de musafir al iadului şi-al raiului pentru necredinţa ta. Acum vino, nu te teme. Trebuie să vezi o părticică din Rai. Mi-am îndreptat privirile spre poarta aceea mare care s-a descuiat în două părţi. Când am ajuns la poartă, ei trăgeau de mine să intru şi mie mi-era frică. Şi am zis: cum să mă duc eu acolo în strălucirea aceea mare, în frumuseţea aceea care o văd – o vedeam din poartă – cum să intru eu acolo, eu nu sunt vrednic. Dar îngerii, îngerii mă trăgeau de mâini, vino nu te teme. Ei au văzut şi au ştiut că eu mă tem. Vino nu te teme, au zis către mine şi când am păşit pragul înăuntru la un moment dat, eu nu am mai simţit ca aici când păşeşti de-afară în casă tot materie sub picioare. Deja eu păşeam, dar păşeam în aer. Exact cum ai pune mâinile aşa în aer, aşa simţeam. Deci nu simţeam materie sub picioare. Dar o bucurie ce-a pătruns în mine, nu se poate explica în cuvinte omeneşti exact cum scrie în Biblie. Acolo aşa este: cum ochiul omului n-a văzut, urechile n-a auzit la inima omului nu s-a suit. Deci la un moment dat cum am intrat curios acum, în strălucirea aceea mare, în frumuseţea aceea mare, acum curios să văd, curios să aud, acolo cum este, acolo în Raiul lui Dumnezeu. Eu doar o părticică am văzut acolo. Eu n-am văzut tot Raiul lui Dumnezeu. Când voi primi corpul de moştenitor şi voi merge acolo, atunci voi vedea tot Raiul lui Dumnezeu, când voi fi moştenitor. Eu am fost musafir”, a spus bărbatul originar din judeţul Satu Mare.
.
„Şi îngerii mi-au zis: aici sunt toate faptele tale rele înregistrate. Adevărul este că dacă oamenii înregistrează, Dumnezeu cu atât mai mult înregistrează toate faptele bune şi rele. Şi-acuma după ce ei mi-au spus „aici sunt toate faptele tale rele”, după ce m-am gândit eu, că precis mă vor alunga în iad, va trebui să recunosc că eu nu sunt vrednic să fiu aici. Ei au zis: nu aşa cum gândeşti tu. Deci ei ştiau gândul meu. Şi adevărul este, îngerii ştiu gândul nostru cât şi Domnul Iisus şi Dumnezeu. Dar acum, ei mi-au zis: aici sunt toate faptele tale rele înregistrate iar la uşa din faţă, că eu eram în holul acela mare, iar la uşa din faţă este lăcaşul pregătit pentru tine şi rudeniile tale”, a mai completat Bărnuţiu.
.
„La un moment dat tatăl meu era pe patul din stânga, mama pe dreapta, pe patul din dreapta. Aş fi vrut să vorbesc cu tata dar îngerii mi-au zis: lasă-l să se odihnească, nu ai voie să vorbeşti cu el. Atunci, l-am lăsat pe tata şi mi-am îndreptat privirea spre mama pe patul din dreapta, zic: „Dumneata ce faci aici, măicuţă?” Ea mi-a zis: „Eu am venit să vă văd pe voi, dar mai ales pe tine, cum te vei naşte astăzi din nou””, a precizat cel care a trăit această experienţă spirituală.
.
Gavril Bărnuţiu şi-a amintit şi detalii legate de felul în care erau îmbrăcaţi cei din jurul său: „Îmbrăcămintea Domnului Iisus şi a îngerilor era perfect albă, părul alb, alb, aşa când s-au întors într-o parte părul era într-una cu îmbrăcămintea şi n-am văzut aripi – că m-au întrebat mulţi: n-ai văzut nu aveau aripi îngerii? Nu ştiu, mama a visat îngeri, dar cu aripi. Eu n-am văzut aripi la îngeri deşi i-am văzut. Şi din spate n-am văzut că aveau aripi. I-am văzut haină albă de sus până jos şi părul acela alb, alb şi înfăţişarea aceea puţin galbenă foarte strălucitoare. Până la vârsta de 34 de ani jumătate a trebuit să-mi văd toate faptele rele. Vreau să spun că am trecut prin faţa fiecărei uşi şi-a trebuit să-mi văd corpul la vârsta de 16 ani, aşa cum în restaurant după ce am terminat profesionala în Lupeni, am fost repartizat în Petroşani şi-acolo inginerul a ţinut ziua lui şi ne-a chemat la restaurant. Am văzut cum acolo cântam noi românii la o masă separat cântam bineînţeles melodii populare, iar la altă masă ungurii cântau ungureşte. Şi voiau să ne interzică să cântăm noi româneşte şi s-a iscat o bătaie şi eu decât să mă bat am ieşit afară şi-am fugit. Exact cum s-a petrecut, aşa am văzut acum primul caz, în timpul cât am fost declarat mort”.
.
„În iad am văzut tunelul acela care zic că avea 100 de metri adâncime şi-apoi am văzut lumea iadului şi flăcările acelea care se înălţau până sus la cer şi toţi aceia cu mâinile ridicate venind spre mine şi strigau după apă şi ajutor. Toţi aceia veneau. Acum aici am văzut tunelul acela dar fără sfârşit, fără capăt şi deodată am văzut că din adâncime vine un nor la aproximativ 10-15 metri în faţa mea norul acela s-a desfăşurat şi-am văzut exact un bărbat – exact cum te văd pe dumneata în faţa mea. Aşa l-am văzut pe Dumnezeu. Cu deosebire că El avea 20 de metri înălţime. Avea vreo 5-6 metri lăţime. Era un corp ce n-am văzut în viaţa mea aşa de mare. Acum am crezut că El v-a zbiera la mine: locul tău nu este aici, locul tău este în iad. Pleacă din faţa mea. Dar El n-a zbierat, El n-a strigat nici cu ton ridicat la mine. Aşa de blând şi îngerii vorbeau aşa de blând că nu m-aş fi săturat nicio dată şi în veci să-i aud. Dar Dumnezeu când mi-a vorbit aşa de blând, mi-a zis „Vino, nu te teme, ai avut păcate cât nisipul mării dar acum prin sângele iubitului Meu fiu Iisus toate sunt şterse iar de Mine sunt iertate”. N-am ştiut ce să zic. De bucurie tot mă pregăteam să-i zic ceva sau să nu-i zic, tot m-am temut că dacă-i voi zice ceva poate va zbiera la mine. „Nu te teme, am hotărât să mergi în lume”, mi-a spus, „pentru familia ta şi-atâtea suflete care doresc mântuirea”. „Du-te, spune la toţi aceea cu care vei avea ocazia să vorbeşti ce-ai văzut şi ce-ai auzit dar mai mult ca atât să le spui la toţi căci în curând harul se va lua şi lumea se va sfârşi. Du-te, nu te teme. Duhul Meu este mereu cu tine”. Atunci, deodată am simţit că a venit peste mine un aer răcoritor şi imediat m-am văzut în corpul acesta”.
.
Şi-acum, îngerii au intrat în Rai, eu m-am trezit în morgă, m-am trezit acolo. Sigur că a venit soţia din oraş. Ea s-a dus să facă cumpărături, să pregătească pentru înmormântare şi-a venit înapoi. Şi când a venit acolo la uşa de la morgă, văzându-mă viu, m-a întrebat: „Tu eşti Gavrilă?” Am zis „Da””, a încheiat Bărnuţiu povestea vieţii sale.
Sursa: www.libertatea.ro
.
Urmatorul articol face parte dintr-o serie de materiale consacrate simptomelor Inaltarii, iar informatiile prezentate nu trebuie considerate recomandari medicale.
Vor aparea senzatii ca si cand v-ar trece un curent electric prin membre, in sus si in jos. Unii oameni vor transpira mai mult si pot avea migrene. Veti observa o afluenta de energie, atunci cand aveti vreun gand. Este bine sa fiti precauti cu aceste energii si cu gandurile voastre, fiindca ele pot deveni foarte intense in timpul tranzitiei, din cauza transformarilor ce se petrec la nivel celular.
OBICEIURILE LEGATE DE BAUT APA
Pe parcursul transformarii, cantitatea de apa pe care o beti va fi si ea extrem de importanta pentru voi. Apa pe care o bem le permite particulelor subatomice sa circule prin intregul corp, a carui lumina este diminuata ca densitate, pe masura ce patrunde in masa corpului. Cu cat beti mai multa apa, cu atat mai usor ii este energiei luminoase (pranei) sa patrunda in corpul vostru si sa se miste prin corpul fizic, intinerind organele acestuia. In timpul transformarii celulare, ar fi intelept sa beti multa apa (cel putin 3,7 litri pe zi). Apa bauta in cantitate mare ii permite luminii sa se miste mai rapid prin corp. Lumina este o forta electrica din densitatea noastra, iar mai multa apa bauta ii faciliteaza miscarea. Din perspectiva voastra, va curatati corpul cu mai mult lichid. Surplusul de apa ii permite luminii (pranei) sa se miste prin corpul vostru, aducand forta vietii in si prin el. Pentru ca procesul de transformare sa fie cat se poate de lin, trebuie sa beti cat mai multa apa. Daca nu veti face acest lucru, corpul vostru va retine lichidul, pentru a se asigura ca circulatia prin sistemul vostru este mentinuta. De ce este important acest lucru? Deoarece, in timpul procesului de transformare, inlaturati in mod constant intregul lant de proteine. Sisteme intregi sunt indepartate si reconstruite, cu ajutorul unor substante structurate diferit, pe care le primiti prin intermediul apei, aerului si hranei, care sunt si ele re-formate, la randul lor. Cu alte cuvinte, vor fi eliminate mari cantitati de proteine, prin lichidele corpului, cum ar fi urina. Literalmente, voi va spalati vechiul corp, reconstruindu-l prin felul in care traiti, respirati si va miscati.

Este benefic sa adoptati o dieta care contine mai multa apa – nu doar in starea ei pura, dar si din fructe si legume. Astfel, se creeaza mai multa lumina in corpul vostru, care isi poate reorganiza cu mai multa usurinta, structura sa electrica. De fapt, este cat se poate de simplu, este mai mult o debarasare de densitatea si complexitatea lumii moderne si trecerea la o stare de puritate, prin care veti putea beneficia de gratia acestei transformari.
FLUXUL DE ENERGIE IN INTERIORUL CORPULUI
In timpul transformarii celulare din corpul vostru, fluxul de energie isi va intensifica miscarea – proces ce este resimtit mai ales in sistemul parasimpatic al corpului (de exemplu, in membrele inferioare, in jonctiunile situate de-a lungul sirei spinarii si mai ales in ganglionii lombari), dar si in umeri. Senzatiile de trecere a unui curent electric se vor deplasa in sus si in jos, prin membrele corpului.
ESTE IMPORTANT SA FACETI MISCARE
De asemenea, este foarte important sa faceti mai multe exercitii fizice (plimbari, jogging, alergari, drumetii, inot etc.), care va vor fi de mare ajutor, in timpul acestor schimbari. Si dansul este un exercitiu foarte puternic, pentru ca multe cai energetice pot fi scurtate si integrate in intregul corp, prin miscarea pe care o implica dansul.
OCHII
Albul ochilor isi poate schimba treptat-treptat culoarea, se poate inrosi sau poate capata o nuanta mai inchisa. In unele cazuri, acest lucru poate crea o usoara tenta maronie sau verzuie, dar, in cele mai multe cazuri, culoarea va fi rozalie. Aceasta schimbare este legata de viteza crescuta a sangelui la suprafata ochilor, efectul devenind vizibil. Campul vizual al ochilor se va modifica, iar voi veti incepe sa vedeti in mod diferit, dimensiunile, pe masura ce vederea voastra fizica se adapteaza in interactiune cu deschiderea celui de-al treilea ochi.
UNGHIILE
Pot aparea pete albe la baza unghiilor, iar aceasta parte a unghiilor poate deveni striata.
PARUL
Pot aparea schimbari in zonele cu pilozitate ale corpului si in grosimea firelor de par, care, in cativa ani, vor deveni mai subtiri. Aceasta schimbare va putea fi observata cu usurinta.

CAPUL
Odata ce incepeti procesul de transformare, va debarasati de unele componente ale structurilor din corp, iar anumite parti din tesuturi se desprind. In capul, in craniile celor care se transforma si chiar ale celor care se pregatesc pentru acest proces, sunt multe structuri care sunt deversate in lichidul cerebrospinal. Acest material se deplaseaza prin coloana vertebrala, prin nervi si in afara, prin tesuturi, astfel incat, daca reciclati acest material de care v-ati lepadat, este posibil sa nu va simtiti prea bine. Puteti resimti unele senzatii perturbatoare la nivelul capului, ochilor, sirei spinarii si nervilor, cum ar fi ameteala, durerile de cap, o presiune in cap (de obicei, din partea dorsala a capului, catre partea frontala, dar si dintr-o parte a capului in cealalta).
Primul loc in care apar transformari este in ADN-ul creierului. Ceea ce inseamna ca anumite functii ale creierului pot deveni mai greoaie. Perspicacitatea poate fi afectata; pot aparea dureri de cap si chiar unele probleme legate de auz; puterea de concentrare poate fi si ea afectata. Capul vostru incepe literalmente sa contina materia ce se elimina, care poate genera aceste scurtcircuite. Daca aveti senzatia ca va pierdeti limpezimea mintii, ca se petrec anumite lucruri in cap, inclusiv durerile de cap, care va fac sa simtiti ca aveti scurcircuite in creier, toate acestea apar din cauza evacuarii acestei materii.
Dispozitia oscilanta este si ea simptomatica pentru incercarea corpului de a integra mai multa lumina. Pot aparea momente in care va simtiti minunat si aveti o energie debordanta – stare ce poate fi brusc urmata de o prabusire emotionala si depresie, pe masura ce traiti experienta desprinderii de vechea lume.
AUZUL
Capacitatea auditiva va creste, astfel incat veti putea auzi sunete pe care in prezent nu le puteti percepe, sunete ale Creatiei lui Dumnezeu, in interiorul si in jurul vostru. Aceasta schimbare va va ajuta sa aveti credinta in Dumnezeu, cand veti auzi noile sunete in urechi. Tiuiturile sau tonurile pe care le auziti pot fi mesaje sonore de la entitati spirituale din alte dimensiuni. Informatii provenite din aceste surse, vi se fac cunoscute la timpul potrivit, in conformitate cu nivelul vostru individual de evolutie spirituala
INIMA
Din cand in cand, puteti avea palpitatii, atunci cand inima voastra se sincronizeaza cu ritmul batailor inimii Mamei Pamant. Se pot petrece schimbari si in tesutul muschiului inimii, iar striatiile din acest tesut vor incepe sa sufere mai multe schimbari. Tesutul va parea ca se dilata spre exterior, pe masura ce muschiul inimii devine mai dens. Aceasta transformare ii va permite inimii sa functioneze mai mult timp si sa creeze o durata de viata normala, de 150 de ani. In urmatorii 10 – 12 ani, ritmul normal al pulsului va creste cu aproximativ trei sau patru batai,.
Este posibil sa observati o comprimare mai mare in jurul inimii, deoarece multi oameni reactioneaza la energia iubirii si a luminii, care se amplifica foarte mult. Se pot manifesta atacuri de cord sau diferite boli cardiace, in cazul unui flux restrans de energie in jurul centrului inimii. Acestea pot fi evitate printr-o constientizare mai profunda a acestei energii si o mai mare deschidere fata de emotii, care trebuie eliberate, fara a mai fi retinute in corp, prin descoperirea unor modalitati de a le trai in mod armonios. Emotiile trebuie simtite, nu negate, iar apoi ele pot crea un flux mai abundent al fortei vietii si nu un blocaj al acesteia.

SENZATII DE CALDURA SI RACEALA
Aceste senzatii vor fi simtite de multi oameni, pe masura ce are loc transformarea celulara in corp. Este ca si cand motoarele voastre sunt reconstruite, iar indicatorul de caldura este inlocuit.
Toate aceste transformari au loc in toate fiintele – indiferent daca ele sunt sau nu sunt constiente de ele. Iar cei care aleg sa nu ramana pe planeta, chiar daca nu constientizeaza alegerea pe care au facut-o, au decis sa nu treaca prin acest nivel de accelerare si prin aceste schimbari in corpul lor. Cei care au ales sa fie aici, in aceste vremuri, in timpul acestei accelerari rapide a schimbarilor din interiorul corpului lor fizic, al mintii lor si al sistemului lor emotional, vor trece prin aceste schimbari – unii in mod inconstient, iar altii in mod constient. Dar toti vor fi, in mod cert, influentati de aceste energii. La un anumit nivel, cu totii vor trai experienta transformarii corpului, care se deplaseaza in mod natural la un nivel mai inalt de receptivitate si aliniere cu Sursa noastra.
SCHIMBARI LEGATE DE MEMORIE
Tot mai multi oameni sunt acum capabili sa isi armonizeze constiinta, astfel incat sa simta forte nevazute sau sa receptioneze lungimi de unda din univers, pe care sa le foloseasca pentru a se transforma intr-un nou mod de a fi. Aceste noi impulsuri de energie, care vin acum, influenteaza celulele ce alcatuiesc corpurile mentale, emotionale si spirituale. Oamenii manifesta, la fiecare nivel, in intreaga lor fiinta, influenta acestui flux de lumina. Vor veni vremuri in care veti fi inspirati cu flash-uri de memorie, cand va veti aminti situatii din trecut, vieti trecute si veti avea si alte revelatii. Cunoasterea eterna si cosmica incepe sa vi se infiltreze in corp si sa ilumineze mintea umana, intr-un mod care va activa celulele din interiorul corpului. Pe parcursul transformarii celulare, capacitatea mentala a oamenilor va creste considerabil.

Va puteti trezi ca uitati ce voiati sa spuneti, dupa ce incepeti sa vorbiti despre un anumit subiect. Pe masura ce intrati intr-o stare de gratie, in timpul transformarii celulare, va fi din ce in ce mai greu sa va raportati la trecutul vostru, prin intermediul sistemului de memorie. Cand erati tributari limitarilor, raportarea la trecut era utila, fiindca realitatea acceptata de voi se baza pe credintele si experientele voastre trecute. Aceasta raportare la trecut se naruie, iar oamenii nu vor mai trebui sa-si mentina memoria vie.
DURERILE LA CICLU
Femeile pot observa o diminuare a fluxului de sange, dar si a durerilor menstruale. Unele femei insarcinate vor avea sarcini si nasteri mai usoare, cu un travaliu mai scurt si mai putin dureros.
Sursa: Editura For You
Bazele spiritualităţii
Există un sens al lui „Eu” sau „Eu am un corp” – corpul meu, care pare să fie separat de alte corpuri şi de restul Universului. Există sensul existenţei „subiectului“, în timp ce orice altceva pare a fi „obiect”. Există senzaţia „creatorului” – precum „Eu fac asta, Eu am făcut asta sau Tu ai făcut…”, care întăreşte sentimentul că fiecare dintre noi este o entitate autonomă (independentă), ce poate face lucruri independente faţă de rest sau faţă de Univers.
Să descriem acum pas cu pas, cum Sursa Unică poate să apară în diverse manifestări, deci cum Unitatea şi Simplitatea pot conduce la o astfel de Complexitate.
Imaginaţi-vă un telescop direcţionat către o stea foarte îndepărtată. El nu ne va arăta steaua, dar probabil că ne va arăta în loc, un punct de lumină. Steaua, bineînţeles nu este o pată de lumină, însă ea va părea astfel celui ce utilizează telescopul, din cauza limitărilor asociate lui.
Bazele spiritualităţii
Conştiinţa noastră, inclusiv cele cinci simţuri – ca şi telescopul de mai înainte – este numai un instrument, ce ne ajută să observăm şi să dăm un sens Universului. Totuşi conştiinţa fiind limitată, limitează Adevărul pe care încercăm să-l vedem sau să-l cunoaştem, dar nu este numai aceasta, ci ea crede că Adevărul este aşa cum îi apare ei însăşi şi creează o iluzie a Adevărului.
Ea creează soliditatea aparentă, diversitatea şi separarea, creează sensul universului fizic.
Pe de altă parte, răspunsul este de asemenea „nu”, pentru că el pretinde că separarea este o realitate independentă, însă este incorect şi aceasta este o iluzie. Separarea (sau sesizarea ei) nu este o realitate care există independentă de Sursa sa şi este în acel simţ – nu real sau o iluzie. Simţul separării este dependent de Sursă, în timp ce Sursa nu este dependentă de
Acum, la cel mai înalt nivel al ierarhiei (sau cel mai jos nivel al Realităţii), este faptul că Sursa se mişcă şi vibrează cu frecvenţe diferite. Chiar dacă fiecare vibraţie ne apare ca o materie separată, depărtată în spaţiu, toate vibraţiile Sursei formează un mare Câmp Universal, care nu are deloc graniţe şi separări – este o completă stare de conexiune şi integralitate la acest nivel – precum un ocean, unde totul este apă şi undele sunt strâns legate.
Bazele spiritualităţii
Deci la acest nivel al realităţii, ceea ce numim materie sunt de fapt vibraţii, vibrând împreună cu orice altă vibraţie (materie) într-o stare „fără graniţe” – unde nu există nici o separare, nici o identitate, ci o existenţă ale aceleiaşi substanţe.
În această stare a realităţii, nu există „eu”, tot ce există este Sursa. Nu există „eu” sau „alţii”, din cauză că o altfel de distincţie, separare sau identificare aici nu există întrucât realitatea nu suportă entităţi variate – ea suportă numai o continuitate a existenţei, continuitate în spaţiul fără diviziuni, fără relaţii subiect – obiect. Sursa este subiectivă şi nu există o altă obiectivitate (cu alte cuvinte, nu există obiecte).
Bazele spiritualităţii
Conştiinţa, din cauza percepţiilor limitate la nivelul de jos al realităţii, observă entităţi diverse şi separate şi ca urmare, ea simte că este intim asociată cu gândurile şi emoţiile sale interioare, create de un mecanism particular corp – minte, care identificate cu acest corp, formează sentimentul propriei existenţe sau individul.
Bazele spiritualităţii
Deoarece individul percepe corpul ca pe o entitate autonomă având voinţă, el presupune că corpul funcţionează separat – doar cu unele interacţiuni – faţă de mediu şi de restul Universului.
Astfel, toate semnalele ce provin din mediu, devin externe în raport cu corpul, se creează astfel o falsă identitate bazată pe o entitate sau pe o realitate aparent independentă. Acesta este izvorul ego-ului, persoana crezând despre sine că este o realitate independentă faţă de Sursă.
Toate acţiunile sunt funcţionarea Totalitatăţii impersonale. Precum valurile şi oceanul – ce se mişcă, valurile sau oceanul? Valul nu are existenţă aparte faţă de ocean şi asta din cauză că oceanul se mişcă şi valul pare şi el că se mişcă (acţionează). Unele lucruri par pentru entităţi a fi liberul arbitru.
Bazele spiritualităţii
Dacă voi vedeţi viaţa ca pe un film, Sursa a proiectat acel film, Ea interpretează rolurile şi apoi tot Ea este cea care priveşte pe ecranul conştiinţei, care este de asemenea al Sursei. Toate acţiunile sunt impersonale şi toate acţiunile sunt ale Sursei.
Acest fapt implică că din acel punct de referinţă, viitorul este deja acolo, predeterminat să spunem, şi dacă viitorul este predeterminat, cum poate un individ să facă alegeri sau să-şi exercite liberul său arbitru, care determină viitorul?
Fiecare individ îşi realizează numai destinul său, dar tu nu eşti corpul sau individual care crezi că eşti, nu eşti numai asta, Tot ce există este Sursa şi Tu eşti Aceea. Deci, destinul sau predeterminarea poate numai să determine corpurile, care sunt doar instrumente ale Sursei. Pentru Sursă (Tu cel adevărat), tot ce se întâmplă este numai o parte a „ceea ce este” şi nu există nici o judecată dincolo de asta.
Bazele spiritualităţii
Individul, la cel mai înalt nivel al Realităţii, nu poate să existe ca urmare a două motive: primul, nu există frontiere şi separaţie, aşa că nu există entităţi separate ce pot fi clasificate ca individualităţi separate din Totalitate; al doilea, atât timp cât nu există un creator personal şi fiecare acţiune este o funcţie impersonală a Totalităţii, ce funcţionează prin mecanisme variate corp – minte (ce în mod eronat, cred despre ele că sunt individualităţi), este clar că aici nu există subiecte ca în: „Eu am făcut asta”.
Bazele spiritualităţii
Dacă nu există subiecte individuale, atunci nu există motiv să se pretindă existenţa individualităţilor, căci ele sunt doar obiecte, fără subiect (fără obiectivitate). Invers, Sursa este singurul Subiect (subiectivitate), acolo unde nu sunt obiecte. Numele sunt numai etichete date mecanismului corp-minte.
Rezumând: când orice acţiune este privită ca fiind o funcţie impersonală a Totalităţii, nu poate apărea judecata, nici dualitatea şi nici întrebarea dacă este bine sau rău. Binele şi răul există numai într-un gând fals, care este susţinut de către un alt gând fundamental fals al identificării cu un mecanism particular corp – minte, ce apare datorită perceperii conştiente a separării materiei.
Bazele spiritualităţii
Când Totalitatea este complet înţeleasă, aceasta separare nu va exista în realitate şi astfel toate gândurile false vor fi anihilate instantaneu.
Individualitatea gândeşte că ea are controlul asupra evenimentelor vieţii şi atunci când acţionează într-un anumit fel, cum ar fi în scopul manifestării unei anumite dorinţe – ea descoperă că Universul are un alt plan pentru ea. Când ego-ul este puternic, el se luptă cu Universul să obţină ceea ce doreşte, aşa că el poate funcţiona împotriva voinţei Universului.
Bazele spiritualităţii
Este aceasta libertatea sau este un prizonierat format din legături şi iluzii? Libertatea este să lucrezi cu Universul, nu împotriva Lui. Înţelegând că tu nu eşti individualitatea, pe care tu însuţi crezi că eşti, vei lua o atitudine de spectator, vei crede în destinul propriu şi vei accepta „ceea ce este” şi aceasta este Libertatea adevărată.
Bazele spiritualităţii
Vei vedea că Universul a fost şi va fi întotdeauna acţionat prin acest corp (pe care tu îl numeşti al tău) şi tu vei fi mai puţin implicat şi prins în ceea ce se cheamă implicaţii personale. Tu vei înţelege că orice lucru se întâmplă întotdeauna graţie Sursei sau lui Dumnezeu este ceea ce trebuie să fie, chiar dacă ego-ului tău nu-i place aceasta întotdeauna.
Metaforic vorbind, el poate reprezenta mâinile Sursei, permiţându-i să se mişte şi nefiind separat de Aceasta. Totalitatea (Universul), inclusiv corpurile noastre, sunt manifestări ale Sursei. Fiecare corp, fiind un câmp vibraţional, nu este numai parte din Sursă, este chiar una cu Sursa.
Bazele spiritualităţii
Fiecare corp este unic, vibrând şi pulsând precum o stea strălucitoare pe cer, precum o piesă fundamentală a unui mare puzzle, interacţionând constant, într-un mod minunat, cu Universul. Nimic nu este separat şi Sursa este tot ceea ce există.
Înţelegând aceasta, nu vor fi remuşcări, nici vinovăţie şi nici depresie. În mod asemănător, cunoscând că orice se va întâmpla, urmează să se întâmple, se înlătură grija pentru viitor. Dacă ceva se presupune că se întâmplă şi este parte din destinul tău, nimic nu poate preveni aceasta să se întâmple. Destinul este atotputernic.
Când dualitatea este acceptată, ea este depăşită, şi nu poate să mai atingă prea mult. Dualitatea va fi văzută ca o parte naturală a manifestării percepute şi întotdeauna va fi acolo, atâta timp cât există o individualitate.
Dacă cercetarea constantă numai a unei părţi (fericire, bun, plăcere etc.) va fi oprită şi dualitatea va fi doar observată, se vor elimina cele mai multe suferinţe. După o înţelegere completă (cu alte cuvinte, dezidentificarea care vine odată cu convingerea completă şi de nezdruncinat), dualităţile vor dispărea pentru că nu va mai fi un individ cu care să se înrudească.
Dacă nu există o înţelegere completă (şi sensul existenţei ca individ este încă acolo), dar dacă există o suficientă înţelegere a Adevărului, nu se va naşte nici o nelinişte referitoare la viitor. Individul va afla că nu este nimic constant în viaţă, iar schimbarea va fi plină de surprize: Momentul prezent nu are vârstă, fiecare moment este ca un fulg de zăpadă, unic, neprihănit, irepetabil şi poate fi apreciat prin modul său de a fi surprinzător şi neaşteptat. Această înţelegere şi atitudine ne aduc pacea.
Nu va mai fi nici ură, nici invidie, nici mândrie, căci odată înţeles că nu este nimic individual ci numai o falsă senzaţie a unei fiinţe, şi că nu există nici un lucru ca o acţiune personală, ci doar un sentiment fals de creator, atunci cum poate cineva să urască pe altcineva pentru ceea ce a făcut? Nu, pentru că el a făcut asta şi n-a avut de ales.
Dacă corpul este răsplătit, fericirea poate să se nască. Corpul este un spectator şi asta este tot.
Cunoscând că tot ce există este Sursa sau Dumnezeu, aceasta îmi va aduce o poziţie de spectator, este ca şi cum ai fi martor al unui accident, fără să fii implicat însă în accident.
A doua cauză a suferinţei este identificarea persoanei cu ceea ce noi numim emoţii şi gânduri negative. Am văzut mai înainte că reacţiile emoţionale prelungite conduc la „reacţia la stres”, iar persoana nefiind în stare să lucreze cu emoţiile, se simte neajutorat şi frustrat, deci le interiorizează, asociindu-le cu tensiune, în timp ce este sprijinită de reacţia „luptă sau fugi”.
Cu înţelegerea adevărului, vom avea o detaşare completă, care ori de câte ori se produce, ajută în fenomenologie şi este o mişcare în interiorul Sursei, însă nu afectează Sursa (Tu cel adevărat). Nimic nu se întâmplă Sursei şi Tu eşti Aceea. Atunci de ce să ne necăjim, să privim doar la acest „vis trăit”, atât timp cât el durează şi să ne bucurăm !
O bază spirituală temeinică poate preveni identificarea individului cu emoţiile şi gândurile, cu „reacţia la stres” şi cu cele mai multe boli (chiar dacă nu toate). Odată ce corpul se află într-o stare de bine, finalul (sau moartea) poate veni numai din cauza obiceiurilor sale ce creează dependenţe nocive (drogul, alcoolul, tutunul), accidentele sau îmbătrânirea, ca parte a destinului său, dar nu dintr-o boală ce nu are nici o bază pentru a se manifesta. Înţelegând nivelele mai înalte ale Realităţii, primim pacea interioară şi liniştea, în hiperminţile noastre.
Avand starea de relaxare a minţii şi trupului, avem pacea şi calmul, care întotdeauna sunt martorii momentului prezent – de cele multe ori – precum privim la un spectacol pe scenă. Tot ce părea foarte real şi serios înainte, nu mai apare la fel de real – este doar „un vis trăit” şi ne vom pune din ce în ce mai puţine întrebări şi vom fi străfulgeraţi de o adevărată trezire.
Înţelegerea Adevărului va îndepărta vechea şi falsa condiţionare, astfel încât implicarea instinctivă şi identificarea cu emoţiile negative vor fi înlocuite cu pacea spectatorului, care va ţâşni spontan din înţelepciunea inerentă.
O singură întrebare poate să apară în acest punct şi aceasta este: Dacă toate acţiunile sunt ale Sursei, atunci cum este posibil ca unii oameni să înţeleagă Adevărul şi acceptarea, în timp ce alţii nu? De ce Sursa Unică acţionează prin intermediul diferitelor fiinţe, în aşa multe feluri?
În realitate, anumite vibraţii ale Sursei sunt percepute ca fiind Sursa identificată cu mecanismul corp – minte ce conduce la ideea că omul este creatorul şi el nu acceptă altceva în timp ce alte vibraţii, sunt percepute ca fiind Sursa identificată cu mecanismul corp – minte, însă datorită înţelegerii se naşte acceptarea omului şi poziţia sa de spectator. Alte vibraţii sunt văzute ca fiind Sursa ce nu se identifică cu mecanismul corp – minte, căci ea anihilează în întregime sentimentul de creator.
Universul fizic, pe care noi îl cunoaştem în mod tradiţional, este doar o reflexie a Câmpului Universal, pe ecranul conştiinţelor noastre.
Corpul poate simţi durerea, dar nu se va identifica cu aceasta, pentru că nu va fi nimeni care să se poată identifica cu aşa ceva şi prin urmare suferinţa ia sfârşit. De înţelegerea acestui lucru nu beneficiază nimeni, pentru că pur şi simplu nu va fi nimeni acolo, nici o individualitate separată.
Iluminarea pur şi simplu schimbă individul, deci urmările sale pot fi văzute în corp şi sunt asociate cu pacea eternă şi iubirea. După iluminare, corpul continuă să funcţioneze aşa cum a făcut întotdeauna. Singurul lucru ce îi lipseşte este falsa senzaţie a existenţei sale ca individ separat, completată de senzaţia falsă de creator. Iluminarea nu este o condiţie obligatorie, pentru că nimeni nu o poate provoca.
Căutând iluminarea prin efort personal, se întăreşte în mod suplimentar existenţa unei persoane iluzorii. Iluminarea se întâmplă numai prin graţia lui Dumnezeu sau a Sursei. Ea poate fi accelerată prin înţelegerea Adevărului şi aceasta graţie Sursei. Tu eşti Sursa şi acesta este Adevărul Final.
Exista un alt mod de a privi lumea. Poti sa privesti lumea de aici, din planul in care suferinta este una din caile de purificare ale sufletului sau poti privi lumea din acel plan in care sufletul se bucura plenar, transformand asemeni alchimistului toate amprentele ancenstrale acumulate in iubire, desavarsindu-te. Deseori am privit lumea prin ochii de copil, considerand puritatea cea mai de pret comoara primita. Am descoperit viata privind din ambele planuri si doar asa am reusit sa inteleg vointa divina si sa ma bucur de fiecare clipa.
Oricare ar fi alegerea pe care ai facut-o in aceasta viata, intrupare, capatul drumului inseamna maiestria, indumnezeirea, intoarcerea in Tot. Multe spirite evoluate au ales acest timp pentru ca insasi planeta noastra Pamant a ales Ascensionarea si este posibil ca o persoana sa treaca de la a treia la a sasea initiere in doar sase ani, spunea maestrul ascensionat Djwhal Khul.
Se spune ca un membru obisnuit al umanitatii (pe Pamant) se trezeste sau ajunge sa experimenteze realizarea sinelui in cadrul unor multiplii cicluri de incarnare de cate aproximativ 25000 de ani terestri*. Sansa omenirii de a se trezi in drumul sau ascensional in cea de-a saptea initiere este marita exponential si poate fi obtinuta intr-o singura viata (desi majoritatea umanitatii a ajuns in acest punct parcurgand multiple perioade de existenta) prin intermediul noilor energii cosmice (de ex. Mahatma, spiralele sau portalurile de energie, etc.) ce asista Pamantul in Marea Schimbare catre Era de Aur (din a treia in a cincea dimensiune).
*Sursa canalizata: Satya (care inseamna „Adevar”) din Alcyone in Pleiade
Vom discuta despre primele sapte nivele de initiere, aceastea fiind cele posibile de atins aici pe Pamant. Calea spirituala incepe de fapt inainte de cele sapte nivele de initiere. Aceasta a fost denumita ezoteric „calea incercarilor”. Ar putea fi asemanata cu perioada intrauterina de noua luni anterioara nasterii. Aceasta fiind o sarcina spirituala, bineinteles. Nasterea propriu-zisa consta in primirea primei initieri.
Initierea intai consta in dezvoltarea maiestriei asupra corpului sau vehiculului nostru cel mai dens, si anume corpul fizic. Pentru a trece aceasta initiere este necesara dezvoltarea unui nivel incipient al maiestriei asupra corpului si poftelor, cerintelor, pornirilor trupesti, somnului si asa mai departe in slujba sufletului sau al Sinelui Superior, care la acest moment ar trebui sa fie ideal echilibrat si moderat.
A doua initiere tine de nevoia de a dezvolta maiestria urmatorului nostru vehicul ca densitate care este corpul emotional si/sau astral. Pentru a primi aceasta initiere trebuie dezvoltata maiestria asupra emotiilor, sentimentelor si dorintelor intr-o anumita masura, in slujba sufletului si/sau a Sinelui Superior. In acest scop nu se cere perfectiunea, ci mai degraba intentia constienta si efectuarea continua a alegerilor care sa duca in aceasta directie. Dorintele materiale incep a fi transformate in dorinte spirituale de eliberare si realizare Dumnezeiasca. Discipolul invata sa nu fie victima a propriilor dorinte, sentimente si emotii, ci maestru si cauza. Acesta este nivelul la care majoritatea oamenilor petrece cel mai mult timp.
A treia initiere reprezinta maiestria urmatorului vehicul ca densitate care este corpul mental. Pentru a trece aceasta initiere trebuie dezvoltata maiestrie asupra mintii si gandurilor, in slujba sufletului. Aceasta initiere este prima initiere majora, caci aceasta conduce la dobandirea „fuziunii sufletului” sau infuzia sufletului. Maiestria corpului fizic, astral si mental permit discipolului si/sau personalitatii de pe Pamant sa fuzioneze cu sufletul pe Pamant. Acest fapt poate fi vazut clar in dorinta discipolului de a fi iubitor, iertator, de ajutor, precum si de a incepe procesul de eliberare din „Roata Renasterii”.
Trebuie inteles ca aici initierea inseamna un proces. Nu se intampla totul deodata. Exista un moment in care se primeste Sceptrul Initierii de la Lordul Maitreya (comandantul Ierarhiei Spirituale), dar totusi sunt si subnivele intre fiecare din cele sapte initieri majore. Atunci cand o persoana primeste initierea la un anumit nivel, acesta devine discipol sau initiat „de gradinita” la acel nivel. Trebuie mai apoi sa avansezi prin toate cele sapte subniveluri ale initierii respective.
Odata ce o persoana fuzioneaza cu propriul suflet la cea de-a treia initiere lucrurile incep sa se accelereze. A patra initiere este un punct de reper semnificativ. La aceasta initiere corpul sufletului, denumit ezoteric si corp cauzal, arde iar Sinele Superior sau sufletul, care ti-a fost ghid in incarnarile tale, fuzioneaza inapoi in Monada si/sau Spirit. Monada si/sau Spiritul a fost supranumit si „Puternica Prezenta EU SUNT” in anumite scoli. Din acest moment, Spiritul iti este ghid si invatator si nu sufletul. Sufletul ti-a servit ca indrumator intermediar pana in acest moment.
Chiar daca in invataturi precedente ni s-a spus ca a patra initiere inseamna eliberarea completa din Roata Renasterii, stim acum ca desi acesta e un pas important, initiatii continua procesul de reintrupare la incheierea sau prin continuarea acestei vieti pana cand ascensiunea completa este atinsa. Dr Joshua Davis Stone : ”nu m-am simtit eliberat din Roata Renasterii pana nu am incheiat cea de-a sasea initiere si/sau cel de-al saptelea subnivel al initierii sase. In timpul acestei ceremonii de initiere m-am simtit in sfarsit eliberat pe deplin pentru eternitate.” Cea de-a patra initiere necesita un procent de 65% Lumina in sistemul celor patru corpuri.
A cincea initiere este intr-o anumita masura asemanatoare cu cea de-a treia. In a treia initiere incepe procesul de fuziune a sufletului. A cincea initiere este etapa de inceput a „fuziunii Monadice”. Aceasta ar mai putea fi denumita „fuziunea Spiritului”, si/sau „Prezenta EU SUNT”. Din acest motiv, aceasta initiere poate fi considerata inceputul ascensiunii propriu-zise care consta in cea de-a sasea initiere.
Ascensiunea inseamna de fapt ca personalitatea de pe Pamant, sufletul si Monada devin o fiinta unica pe Pamant. A cincea initiere fuzioneaza Monada in constiinta, dar totusi nu pe deplin. La cea de-a cincea initiere e nevoie de un procent de 75% Lumina in campuri.
Aceste initieri se desfasoara in plan interior si sunt foarte subtile. Majoritatea oamenilor nu este nici macar constienta de faptul ca le-a obtinut. Este valabil chiar si in cazul persoanelor care teoretic sunt constiente de cele sapte nivele de initiere si lucreaza cu acestea. Este adevarat chiar si pentru ascensiunea unei persoane, fapt ce cu siguranta ca spulbera ideile si conceptiile multora in legatura cu ceea ce inseamna de fapt ascensiunea.
Dr. Joshua David Stone : ”Trebuie sa recunosc ca procesul de indeplinire a al celor sapte niveluri de initiere a fost mult diferit fata de ceea ce ma asteptam. Eu, personal, am fost constient de toate initierile mele ulterioare si au fost toate minunate; asta se intampla rar deoarece inca mai invat. Cunosc multe persoane care au inceput sa primeasca aceste initieri. Toata lumea e de acord, totusi, ca experienta propriu-zisa a initierii e mult mai subtila decat se astepta. Asta nu inseamna ca nu este profunda. Am fost atins profund de cea de-a cincea, a sasea si a saptea initiere. Atunci am simtit ca au avut loc transformarile cele mai mari si extraordinare.”
Cea de-a sasea initiere si ascensiune
Primirea celei de-a sasea initieri reprezinta experienta propriu-zisa de ascensiune pe care toti o asteapta si pentru care toti lucreaza. In trecut, cand o persoana primea a sasea initiere, aceasta isi parasea corpul si trecea in lumea spirituala. In rare ocazii acestia isi puteau dematerializa corpurile si le puteau lua cu ei; totusi asta era mai degraba exceptie decat regula. Noua directie a Ierarhiilor Spirituale si a lui Sanat Kumara este ca oamenii sa ascensioneze (sa primeasca initierea sase) si sa continue sa slujeasca pe Pamant pentru ca acesta sa intre in „noua era”.
Ascensiunea inseama fuziunea totala cu Monada sau cu Prezenta EU SUNT, sau cu Spiritul cand inca ne aflam pe Pamant. O ceremonie are loc in plan interior in care este implicat Sanat Kumara; insa, multi nu si-o vor aminti. Experienta propriu-zisa este subtila, pe cand implicatiile primirii acestei initieri sunt deosebit de profunde.
Sunt sapte planuri prin care fiecare din noi trebuie sa evolueze. Fiecare din aceste sapte planuri este conectat cu fiecare din cele sapte niveluri de initiere.
Ascensiunea inseamna mutarea in planurile Monadic si Logoic. Fiecare initiere pe care o primesti te stabilizeaza la nivelul „urmatorului plan superior”. Folosim termenul „plan” decat cel de dimensiune deoarece sunt sapte planuri si noua dimensiuni cu care avem de-a face aici pe Pamant.
Ascensiunea si/sau a sasea initiere inseamna mutarea in dimensiunea cinci. A saptea initiere este mutarea in dimensiunea sase. Chiar si primirea initierii a saptea e mai putin de un cm pe o rigla de zece cm raportandu-ne la cat mai avem pana la realizarea Dumnezeiasca totala la cel mai inalt nivel Cosmic. Este totusi un pas important evolutia prin aceste sapte initieri principale.
Prima initiere cosmica, din punctul de vedere al universitatii superioare din Sirius, este initierea cinci. A doua initiere cosmica, din punctul de vedere al universitatii superioare din Sirius, este initierea sase si/sau ascensiunea. A treia initiere Cosmica incepe cu initierea sapte. Mai exista doua initieri ce pot fi obtinute dupa ce parasim Pamantul. Acestea sunt initierea opt si noua. Primirea initierii noua reprezinta mijlocul pentru parasirea universului fizic Cosmic pe deplin.
Revenind la initierea sase, la primirea acesteia esti considerat Maestru Ascensionat la nivel „de gradinita”. Ai de ales intre a parasi Pamantul si a ramane aici pentru a sluji. Cei mai multi aleg sa ramana in prezent. Daca o persoana ascensioneaza nu inseamna neaparat ca poate merge pe apa, invia mortii sau tranforma apa in vin. Acestea sunt abilitati potentiale ce trebuie dezvoltate, insa majoritatea oamenilor nu-si le va dezvolta decat la o perioada de timp dupa incheierea pe deplin a initierii sapte.
Dr. Joshua David Stone: ”Te vei bucura sa afli ca nu este nevoie de o sanatate perfecta pentru a ascensiona; o persoana poate avea lectii legate de boli cronice. Stiu asta cu siguranta deoarece asa a fost in cazul meu. O persoana nu trebuie sa fie total eliberata de emotii negative si/sau ego negativ si sine inferior. Asta s-ar putea sa va surprinda pe o parte dintre voi; insa stiu ca e asa cu siguranta.
Eu, personal, cunosc persoane care au ascensionat dar pe care eu le consider victime emotionale. Acum, se intampla ca ele sunt foarte inzestrate in alte domenii spirituale. Victimizarea corpului emotional si corpului dorinta in anumite momente, nu le-a impedicat ascensiunea. O persoana trebuie sa-si echilibreze 51% din karma pentru a ascensiona. Dupa ascensiune te vei simti aceeasi persoana ca si inainte. Vei exista doar pe un plan superior. Vei purta mai multa Lumina si vei fi mult mai conectat la Spirit si la Maestri Ascensionati.
Am presupus ca eliberarea din Roata Renasterii are loc la inceputul primirii initierii sase. Daca nu era asa, de ce oamenii care primeau aceasta initiere in trecut ascensionau prin moarte fizica? Djwhal Khul spune ca aceasta discrepanta apare deoarece eliberarea de necesitatea renasterii aparea de fapt la incheierea pe deplin a initierii sase. Ceea ce stiu este ca eliberarea din Roata Renasterii are loc undeva in cadrul initierii sase, fie la inceput sau sfarsit. Este un proces individual, unic fiecarei persoane, unii alegand chiar sa se intoarca pentru a-si mai rezolva un mic procent din karma ramasa sau a-si intari un anumit aspect al propriei fiinte, slujind in acelasi timp Pamantul si umanitatea.
Djwhal Khul a sugerat ca in cazul in care survine moartea fizica inainte de a primi aceasta initiere sau in decursul ei, sa chemi ajutorul Maestrilor Acendenti pentru a te ajuta in ducerea la bun sfarsit a acesteia. Ei pot lucra cu tine in planul interior pentru a te ajuta sa o inchei. As mai vrea sa subliniez ca moartea fizica poate veni chiar daca esti ascensionat!
Pentru a ascensiona si a primi a sasea initiere ai nevoie de un procent de 80-83% de Lumina in sistemul celor patru corpuri. Problema legata de procentul de Lumina e foarte importanta. Ceremonia de ascensiune are loc adesea la intalniri de grup, cum ar fi festivalul Wesak la luna plina in Taur (luna Mai).
Asa cum am scris in prima mea carte, intram acum intr-o fereastra planetara de ascensiune in masa intre 1995 si 2000. Ascensiunile vor continua si dupa aceasta perioada la o scara mare, aceasta fiind totusi fereastra principala. In trecut, o singura initiere era primita dupa vieti la rand. Stiu cu siguranta ca o persoana poate trece prin mai multe niveluri de initiere si in cateva luni deoarece asa mi s-a intamplat mie. Nu spun ca toti vor evolua in acest ritm. Tine de daruirea si concentrarea fiecaruia. Daca esti intr-adevar hotarat si super concentrat, as putea spune intuitiv ca in aceste vremuri extraordinare pe care le traim, folosind informatiile din aceasta carte, si in special din primele mele doua carti, te poti astepta la primirea unei initieri intr-o perioada variind de la unul la cinci ani (per initiere). Risc putin spunand aceasta deoarece oamenii sunt atat de diferiti, insa, folosind instrumentele si ideile redate aici, cred ca este o previziune rezonabila, mai ales tinand cont de ceea ce se intampla pe planeta noastra in prezent.
Problema este cum afli propriul nivel de initiere. Studiaza aceasta carte si prima mea carte cu atentie si intuitia iti va spune. Un pendul poate fi un instrument folositor. Intreba in meditatii. Cere sa ti se arate in vis. In ultima instanta poti intreba un chaneller al unui Maestru Ascendent. Nu este metoda mea preferata deoarece este intotdeauna mai bine sa afli informatia dinauntrul tau; totusi, poate fi folositor uneori.
In ceea ce priveste procesul de initiere, recomand discernamant in privinta persoanelor cu care vorbesti despre acest subiect. E o tendinta mare in a compara si concura iar asta nu e bine. Este in contradictie cu intregul proces. E esential sa intelegem ca toti sunt Dumnezeu si Sine Etern indiferent de nivelul lor si trebuie tratati ca atare. Nu spun ca nu trebuie sa vorbiti despre asta, ci doar sa aveti discernamant si sa va examinati motivele atunci cand vreti sa o faceti.
In aceasta carte am vorbit pentru prima data deschis despre procesul meu de initiere. Nu am vorbit despre asta la cursuri, ateliere sau seminarii deloc. Am pastrat pentru mine si am incercat s-o traiesc decat sa vorbesc despre asta. Ghidul interior mi-a spus, totusi, ca in scopul acestei carti si pentru beneficiul cititorilor ar fi potrivit sa-mi impartasesc experienta. Intrebarea cheie este intotdeauna „Impartasirea aceasta se face in slujba Spiritului sau pentru a-mi alimenta ego-ul negativ?” Daca este in serviciul sufletului sau al Spiritului, atunci asa sa fie; impartaseste. Aveti discernamant in aceasta privinta caci nu vrem ca ceilalti sa se simta inferiori. Precum se spune in Biblie. „Din mandrie vine caderea”! In sistemul de initieri al lui Brian Grattan in cartile sale „Mahatma”, ascensiunea incepe prin a sasea initiere si se termina cu a noua. A saptea initiere, in sistemul lui Alice Bailey este nivelul 9 si ½ din sistemul lui Brian Grattan. Incheierea initierii sapte ar fi acelasi lucru cu completarea celor sapte subniveluri a initierii sapte. La acest punct (sau la a douasprezecea initiere in sistemul lui Brian Grattan) toate initierile se opresc pentru perioada ramasa din intrupare. Concentrarea totala a persoanei este de acum slujirea si ajutorul umanitatii si raspandirea slavei in regatele inferioare.
Exista o corelatie intre initieri si ancorarea chakrelor superioare. La ascensiune chakra a 16 a coboara si este incorata in coroana. Chakra 16 reprezinta inceputul grilei de chakre din dimensiunea a cincea. Adica chakrele 16-22. La completarea initierii 7 coboara si se ancoreaza pe deplin in chakra coroanei cea de-a 36 chakra. Una din cele mai importante metode de accelerare a evolutiei spirituale consta in invocarea ancorarii grilelor de chakre din dimensiunile cinci, sase si sapte in timpul mediatiei (si, as adauga, in fiecare seara inainte de culcare).
La momentul scrierii acestui capitol, toate cele 36 de chakre ale mele au fost instalate, insa sunt in proces de actualizare a chakrei 35. Mentionez asta deoarece vreau sa stiti ca ancorarea, activarea si actualizarea chakrelor individuale si a intregii grile de chakre sunt conectate stiintific cu procesul de initiere. Cu alte cuvinte, fiecare chakra poate fi asociata cu unul din cele sapte subniveluri ale fiecarei initieri majore. Pe masura ce fiecare chakra individuala este ancorata, activata si apoi actualizata, are loc trecerea catre alt subnivel.
Inainte de ascensiune, in timpul fiecarei meditatii, ar trebui invocata ancorarea totala, activarea si actualizarea celor 22 de chakre, precum si a grilelor de chakre corespunzatoare dimensiunilor patru si cinci. Maestri vor face asta pentru tine la cererea ta. Desi ar putea exista, nu cunosc alta tehnica decat cea a cresterii procentului de Lumina care duce la accelerarea evolutiei tale. La a sasea initiere si/sau ascensiune facem alegerea cu privire la care din cele sapte cai de evolutie superioara vom porni dupa parasirea acestui plan.
Cele sapte cai sunt:
Exista foarte putine informatii pe acest plan despre cele sapte cai. Djwhal Khul, in cartile lui Alice Bailey, este aproape singurul Maestru care dezvaluie cate ceva in acest sens.
Ascensiunea inseamna practic fuzionarea cu „Lumina Limpede a Domnului”, intocmai cum este recomandat a se face in timpul trecerii prin Bardo sau dupa moarte. Singura diferenta intre aceasta experienta si moartea in sine este ca ascensiunea consta in fuziunea cu „Lumina Limpede a Domnului” pastrand totusi corpul fizic. Monada este capabila in momentul ascensiunii sa ancoreze pe deplin Lumina pana la nivelul de 80-83%. La momentul ascensionarii pe deplin procentul de Lumina ajunge la 92-94%. La momentul scrierii acestei carti, nivelul meu de Lumina era la 94-95%. Mi s-a spus ca in trei luni si jumatate, adica la ceremonia din 12/12/1994 procentul meu de Lumina va fi la 97% si ma voi afla la inceputul celui de-al saptelea subnivel al initierii sapte si/sau la inceputul initierii 12 din sistemul lui Brian Grattan. Mi s-a mai spus ca pana la festivalul Wesak din 14 Mai 1995 prrocentul meu de Lumina se va stabiliza complet la 98% si voi fi stabilizat si incheiat a saptea initiere sau, in metoda lui Brian, a 12a initiere. Impartasesc cu voi aceasta informatie persoanal pentru a va face o idee referitor la felul in care functioneaza acest proces si la perioadele de timp necesare primirii initierilor si cresterii nivelului de Lumina.”
A saptea initiere
A saptea initiere este legata de miscarea din planul de realitate Monadic catre planul Logoic, al saptelea plan de realitate. Pe cand initierea sase consta in fuziunea cu monada, a saptea initiere are de-a face cu o si mai mare fuziune cu Sanat Kumara si Shamballa. Djwhal Khul spune ca intiatul de grad sapte este de obbicei o persoana care devine un invatator global vizibil.
A saptea initiere cauzeaza o implozie de energie in chakra inimii. Se creeaza un sistem cu totul nou de chakre. Toate chakrele devin o singura coloana de Lumina, conectate cu antakarana si coloana ascensiunii. Acest nou sistem de chakre este, metaforic vorbind, precum creearea unui nou sistem stelar in care ascensiunea initierii sase e centrata in centrul gatului. A saptea initiere are loc in chakra inimiil este o fuziune cu Monada la un procent de Lumina de aproximativ 94%.
A saptea initiere nu este completa pana cand procentul de Lumina nu se stabilizeaza la 97-98%. Djwhal Khul ne-a spus ca fazele incipiente ale initierii sapte apar cand se atince pragul de 89-91% de Lumina. Intrarea pe deplin in initierea sapte nu are loc pana la procentul de 94% de Lumina.
A saptea intiere e cu adevarat inceputul transcenderii legilor fizice. Este de asemenea un angajament total de a sluji si de a elimina tot ego-ul negativ. Djwhal ne-a mai spus ca si daca Monada este pe deplin ancorata in sistemul celor patru corpuri dupa ascensiune nu va fi fuzionata in totalitate pana la primirea initierii sapte. A saptea initiere este fuziunea cu cea de-a sasea dimensiune a realitatii si fuziunea cu a grila chakrelor corespunzatoare dimensiunii sapte, sau chakrele 30-36.
A saptea intiere e separata de orice idee de forma, iar initiatul devine un punct concetrat de Lumina vie. A saptea initiere confera initiatului dreptul de a patrunde dupa voie in Shamballa. A fost denumita ezoteric ca initierea „invierii”.
A saptea initiere este atunci cand fiul sau fiica Domnului a gasit drumul inapoi catre Tatal si catre Sursa sa originara, sau acea stare de existenta cunoscuta ca Shamballa. A saptea initierea incepe deschiderea totala catre implicarea in existenta extraplanetara cu care lucreaza Logosul nostru Planetar, Lordul Lumii.
La aceasta initiere Sanat Kumara este insotit de doua grupuri de fiinte. Primul este numit „Cunoscatori ai Scopului, Custozi ai Vointei”. Acesta e grupul mai mic. Cel de-al doilea grup e mult mai mare si se numeste „Cei Intelepti Atragatori ai Energiilor Shamballei”. Aceste fiinte opreaza la un nivel inalt al planului Cosmic, corespunzator centrului ajna al omenirii si intrupeaza „Vointa spre Bine”. Pe scurt, ei sunt centru ajna sau al treilea ochi pentru Sanat Kumara, Logosul Planetar. Intr-un contex mai larg, Shamballa este centrul coroanei; Ierarhia Spirituala este Centrul Inimii, iar umanitatea este centrul creativ al gatului. Tot in Shamballa initiatul gradului sapte va merge pentru o perioada de reincarcare ciclica.
La a saptea initiere, o si mai mare forta electrica este transmisa maestrului prin Sceptrul de Initiere al lui Sanat Kumara, ceea ce semnifica implinirea totala. Maestrul a devenit Melchisedec de grad sapte cu drepturi depline (dupa cum descriu procesul invataturile antice egiptene). Aceasta este cea mai inalta initiere ce poate fi obtinuta in plan terestru. Dupa primirea initierii sapte, ramane de lucrat la realizarea si completarea pe deplin a acestei initieri. S-a realizat trecerea de la initiat avansat de grad sase la initiat incepator de grad sapte. Este foarte probabil ca in initierea sapte abilitatile cele mai avansate si transcendente ascensional vor fi dezvoltate. Mai precis, depasirea legilor fizice. La initierea sapte, procentul de Lumina este suficient de mare (minim 94%) pentru a stapani cu usurinta aceste abilitati.
A opta initiere a fost denumita „Marea Tranzitie”, si va fi primita in plan interior dupa parasirea lumii materiale. A noua initiere a fost denumita ezoteric „Refuzul”. Indica ultimul contact al Maestrului cu ceea ce se cunoaste ca rau, in legatura cu aceasta planeta.
Dr. Joshua David Stone : ”Am primit a saptea initiere pe varful unui munte, impreuna cu sotia mea Terru Sie. Dupa terminarea unei ceremonii scurte, Djwhak Khul a spus „Bine ai venit in cea de-a opta scoala”. Fiecare initiere pe care o treci inseamna primirea in scoala imediat superioara. Melchisedec s-a referit la a saptea initiere ca al trecerea prin pecetea final, ceea ce mi-a amintit de cele sapte peceti mentionate de Petru in cartea Apocalipsei.
Am avut un sentiment enorm de bucurie, celebrare si felicitare dupa aceasta experienta. Am simtit-o precum un punct de referinta si o absolvire completa. Sotia mea din acea perioada, Terri Sue, avusese un vis cu legat de ascensiunea noastra sau a sasea initiere. In acest vis meditam amandoi sub luna plina cand deodata un lunetist a impuscat-o pe Terri in cap si a murit. Am ridicat-o si am dus-o intr-un loc mai confortabil, apoi am fost si eu impuscat in cel de-al treilea ochi. (Este foarte semnificativ faptul ca am fost amandoi impuscati) Am murit si am ascensionat impreuna. Incheierea ascensiunii si primirea initierii sapte este precum o moarte. Existenta fizica nu va mai fi la fel, caci s-a relizat „ascensiunea totala” si se ramane in corpul fizic precum un Bodhisattva pentru a sluji.”
Mai multe informatii despre Initierile Superioare
Initierile planetare : Intocmai cum noi trecem prin initieri, la fel se intampla si cu Mama Pamant sau Sanat Kumara, care insufleteste Pamantul, ca Logos Planetar. Mama Pamant, sau corpul ceresc Pamant, a trecut recent prin a treia initiere sau fuziune a sufletului. Din acest motiv Pamantul a trecut in ceea se numeste status sacru. Aceasta s-a intamplat recent, deoarece in scrierile lui Djwhak Khul din materialele lui Alice Bailey, asta nu se intamplase inca.
Vywamus a relatat o informatie fascinanta despre acest proces. Mama Pamant va experimenta o „Nova” sau cu alte cuvinte, se va transforma in Lumina. Asta inseamna ca Mama Pamant va ascensiona. Putem vedea ca si corpul planetar cunoscut ca Pamant va trece printr-o experienta de ascensiune similara cu cea umana la sfarsitul initierii a saptea atunci cand munca noastra aici va lua sfarsit.
Vywamus a mai spus ca Mama Pamant era inca relativ tanara, ca un adolescent deobordant si ca Pamantul este o planeta foarte cautata pentru procesul de intrupare. A mai spus ca inainte de procesul ei propriu-zis de ascensiune, formele de viata de aici vor trece cel mai probabil intr-un stadiu mai eteric. Acest fapt este interesant caci este la fel precum inceputul vietii pe aceasta planeta in vremuri pre-Lemuriene. Viata nu a fost mereu in forma fizica pe care o cunoastem si intelegem.
Pamantul este o scoala foarte dura, a spus Vywamus. Dar potentialul pentru crestere spirituala si evolutie este enorm si de aceea este foarte cautat.
Motto: „Maestrul este elementul anterior. Discipolul este elementul ulterior. Iar cunoaşterea este locul lor de întâlnire. Instruirea este cea care le uneşte”– Upanişad.
Interviu cu Venerabilul Tulku Gonsar Rinpoche – maestru budist de rit tibetan
Când stai de vorbă cu Maestru budist tibetan, simţi cumva că ai în faţă o minte pe care nu o poţi înţelege, nici nu o poţi cuprinde sau intui cu mintea ta. Aşa că singura soluţie ca să ieşi bine dintr-un astfel de dialog este să ai mintea deschisă, să fii sincer, respectuos, dar foarte analitic. În rest, totul se desfăşoară din perspectiva unei logici impecabile, a unei argumentaţii fără cusur, respectând cu rigurozitate adevărul confirmat de experienţa personală.
● Care este menirea unui maestru?
● Cred că rolul unui adevărat Maestru este să arate lumii drumul şi modul corect de a trăi, de a te comporta, modul corect de a gândi.
● Cum se naşte sau se stinge o generaţie de maeştri?
● Au existat perioade de timp în care au trăit mulţi mari Maeştri şi alte perioade în care au existat mai puţini. În acest moment, aş spune că trecem prin vremuri grele. Cu toate acestea, prezentul nu este un moment atât de dificil încât să putem spune că nu mai exista niciun fel de Maeştri calificaţi. Sunt câţiva, dar nu sunt peste tot şi nu sunt uşor de găsit. Dar cu certitudine există astfel de Maeştri răspândiţi peste tot în lume. Nu numai în Occident, dar şi în Orient. Sunt peste tot. Cel care caută un astfel de Maestru trebuie să analizeze foarte bine. Nu este ceva ce poţi găsi cu mare uşurinţă.
● Discipolul este cel care îşi caută Maestrul sau Maestrul îşi caută un discipol?
● În mod cert, discipolul este cel care caută un Maestru.
● Pe de o parte, pentru un căutător este important să găseasca un Maestru autentic. Pe de altă parte, pentru ca discipolul să se convingă de aceasta autenticitate e nevoie de timp. Cum se poate armoniza încrederea cerută şi necesară cu suspiciunea când vine vorba despre autenticitatea unui Maestru?
● În concordanţă cu preceptele budiste, se subliniază clar că e necesar să cauţi un Maestru autentic şi calificat şi desigur cel care caută ar trebui să cunoasca criteriile corecte după care să putem identifica Maestrul. Uneori, noi, oamenii obişnuiţi avem o imagine eronată despre cum ar trebui să arate un adevărat Maestru. De aceea un astfel de demers ia timp. La început cel care este în căutare poate fi în mod firesc sceptic. Şi chiar nu trebuie să fie prea naiv şi să accepte pe oricine doar pentru că este popular, faimos, frumos şi are o mulţime de titluri, pentru ca astfel de însuşiri sunt de valoare pentru lumea mundană, dar nu sunt calităţi extraordinare atunci când vine vorba despre un Maestru spiritual. Un Maestru trebuie să satisfacă alte calităţi. În această privinţă, budismul explică foarte clar care sunt criteriile după care cineva poate judeca foarte limpede daca are în faţă un Maestru. Folosind aceste criterii evaluarea e uşoară, dar ia ceva timp e nevoie să aibă mintea deschisă, să fie sincer şi să aibă răbdare.
● Într-o existenţa obişnuită amintirile sunt rezultatul experienţelor personale şi ele rafinează concepţia individului respectiv despre lume, concepţie cu care el trăieşte prezentul. Cum interacţionează un Maestru cu amintirile din vieţile anterioare?
● Un Maestru care este într-adevăr calificat, când pomeneşti aici despre un Maestru care îşi aminteşte vieţile anterioare, vorbim despre un Maestru care nu numai că este calificat îndeajuns pentru a ghida un discipol, dar deţine fără îndoială şi alte calităţi superioare celor obişnuite cum ar fi aceea de a-şi aminti vieţile anterioare. Dar poate că pentru un discipol acestea nu se numără printre criteriile necesare indispensabile ale unui Maestru. Dar desigur dacă un Maestru spiritual deţine şi aceste calităţi suplimentare este cu atăt mai bine. În orice caz, un astfel de Maestru superior, care îşi aminteşte prorpiile vieţi anterioare şi care îşi poate aminti şi vieţile anterioare ale discipolului, un astfel de Maestru este într-o poziţie foarte bună pentru a fi capabil să-l ajute pe discipol pentru că cunoaşte toată istoria aflată în spatele situaţiei prezente a acelei persoane, în consecinţă ajutorul pe care îl poate da este şi mai eficient. Cunoscând de asemenea interacţiunile relaţiilor din propriul trecut şi interacţiunile trecute legate de discipol si are atunci mai multe posibilitati de a ajuta eficient. Dar nu e indispensabil ca un Maestru să posede în mod necesar aceste tipuri de calităţi. Altele sunt cu adevărat necesare şi indispensabile. Aceste calităţi care se referă la capacitatea de a cunoaşte trecutul spiritual nu sunt necesare, dar dacă există e cu atât mai bine.
Calităţile cele mai necesare pe care un Maestru spiritual trebuie să le posede minimal sunt: să aiba o viziune foarte bună şi foarte clară asupra a ceea ce transmite ca învăţătură nu numai în ceea ce priveşte forma cuvintelor, dar şi în ceea ce priveşte înţelesul lor adânc şi experienţa practică a învăţăturilor pe care le împărtăşeşte, nu numai o cunoaştere teoretică intelectuală. Şi, de asemenea, să trăiască în strictă conformitate cu principiile pe care le predă. Nu poate preda nişte principii de viaţă şi să trăiască în acelaşi timp după altele. Acest lucru este inacceptabil. Trebuie să-l înveţe pe discipol sau pe oamenii pe care îi îndrumă pentru un singur motiv: din cauză că doreşte cu adevărat să ajute, dintr-un sentiment de compasiune, şi nu ca să devină el însuşi faimos sau să aibă o mulţime de discipoli în jur care să-l admire, s au să-l venereze, sau pentru vreun interes material. Orice face trebuie sa facă cu mintea sinceră şi din exclusiv din dorinţa onestă de a-i ajuta pe ceilalţi.
De aceea Maestrul spiritual plin trebuie să transmită Cunoaşterea Adevărată, să trăiască în conformitate cu preceptele din Scripturi, să respecte etica acestor precepte, să fie corect şi pur, şi să facă totul din compasiune sinceră, să-i ajute pe ceilalţi. Dacă aceste calităţi nu există, atunci Maestrul pe care îl ai în faţă este dubios. Şi apoi, suplimentar faţă de aceste calităţi, să cunoşti trecutul sau viitorul sau alte multe calităţi. Buddha a menţionat care sunt cele 10 calităţi ale unui adevărat Maestru spiritual, 20 calităţi necesare unui guru tantric. Dar toate acestea sunt auxiliare.
● În mod obişnuit, un om nu-şi aminteşte propriu-zis vieţile anterioare. Reprezintă aceasta o necesitate obiectivă pentru a putea evalua progresul faţă de existenţele anterioare?
● N-aş spune că să-ţi aminteşti vieţile anterioare este un lucru foarte important pe care un discipol trebuie să-l realizeze în primul rând. Acesta nu este un obiectiv de atins. Este ceva care apare ca un efect secundar al practicii cuiva. Mai ales ca urmare a practicii în meditaţie prin care cineva îşi dezvoltă o concentrare perfectă şi alte calităţi mentale de acest fel, atunci capacitatea noastră de a cunoaşte şi de a cuprinde creşte. Altfel ceea ce cunoaştem în acest moment în mod obişnuit este prezentul şi experienţa noastră de a cunoaşte prezentul. Mintea noastră ştie întotdeauna câte ceva, dar ceea ce ştim este foarte limitat în timp şi în spaţiu. De fapt ceea ce ştim este numai momentul prezent şi ceea ce este dincoace de pereţii acestei încăperi. Ceea ce e dincolo de ei nu ştim. Dar capacităţile de cunoaştere ale minţii noastre pot fi antrenate şi extinse prin practica corectă a meditaţiei. Şi această extindere se poate produce şi în ceea ce priveşte percepţia timpului, astfel încât cineva poate ajunge să cunoască trecutul sau viitorul, sau poate cunoaşte spaţiul dincolo de obstacolele fizice cum ar fi pereţii. Dar, încă o dată, să-ţi aminteşti vieţile trecute nu este un scop asupra căruia ar trebui să ne concentrăm în mod special. Este ceva care se întâmpla odată cu creşterea capacităţilor de a cunoaşte. Principalul scop al discipolului este să-şi depăşească stările mentale negative. Asta înseamnă să-şi depăşească ego-ul, să-şi depăşească ataşamentul faţă de obiecte, furia, gelozia şi trufia. Acesta este principalul obiectiv.
● Cum se vede evoluţia civilizaţiei a relaţiilor dintre oameni din perspectivă pe care o poate oferi continuitatea spirituală în mai multe vieţi succesive?
● Cineva poate interpreta aceasta evoluţie a civilizaţiei în moduri diferite. Putem vorbi despre o evoluţie ştiinţifică, despre o evoluţie umană. Dar putem, de asemenea, discuta despre o dezvoltare spirituală. În budism, când ne referim la o evoluţie spirituală, vorbim de fapt despre un proces, însă lucrurile nu sunt la fel de uşor de explicat. Dacă ne referim la simpla trecere a cuiva prin mai multe vieţi, simplul fapt de a parcurge mai multe vieţi nu înseamnă că, din punct de vedere spiritual, lucrurile merg din bine în mai bine. În realitate nu se întămplă deloc aşa. Evoluţia spirituală nu are nevoie în mod necesar de mai multe vieţi. În această viaţă, chiar acum, putem începe o evoluţie spirituală şi tot în această viaţă, dacă cineva este foarte bun, desigur putem atinge cea mai înaltă perfecţiune. Din această perspectivă nu avem nevoie de a trece printr-o serie de vieţi pentru a progresa. Dimpotrivă, dacă nu facem antrenamentele mentale necesare putem trece prin oricâte vieţi şi să rămânem la fel sau, şi mai rău, să regresăm. Putem coborî. Evoluţia nu are legătură cu numărul de vieţi prin care trecem, ea depinde doar de modul în care ne folosim mintea. Şi avem acum toate posibilităţile de a ne antrena mintea, aşa că această „civilizare” interioară nu are nevoie de o anumită perioadă de timp. „A fi civilizat” înseamnă că modul nostru de a ne comporta şi de a gândi devine din ce în ce mai bun şi mai frumos, şi asta nu numai la modul superficial, ci şi în sens profund spiritual. Dacă cineva nu mănânca folosind acele gesturi care sunt considerate elegante, cu şerveţel, furculiţă şi cuţit, în stilul urban obişnuit, şi mănâncă cu mâna, stând „necivilizat” jos pe pământ, acest fel de a vedea lucrurile este foarte superficial, convenţional de a defini noţiunea de „civilizat”. „Civilizat” se referă la comportament. Cineva care este foarte ataşat de ego, care se gândeşte numai la bunăstarea sa personală şi nu-i pasă de ceilalţi şi care face apoi orice pentru a-şi satisface această dorinţă de bine personal exclusiv, şi chiar face lucruri rele pentru asta şi îi răneşte pe ceilalţi încercând să obţină totul pentru sine prin orice mijloace – acest mod de a trăi este foarte „necivilizat”. Dimpotrivă, cineva civilizat ştie să-i respecte pe de ceilalţi. Aşa cum noi vrem să nu mai suferim şi să fim fericiţi, şi ceilalţi sunt la fel ca noi şi îşi doresc acelaşi lucru. Chiar şi animalele sunt la fel. De aceea ar trebui să ne pese de ceilalţi, de alte fiinţe. De aceea ar trebui să nu facem rău altor fiinţe, să le respectăm, chiar să avem grijă de ele şi să le protejăm mai mult decât pe noi înşine. Dacă cineva are acest mod de gândi şi de acţiona atunci este un om „civilizat” – în sens spiritual. De fapt oricine are această posibilitate de a deveni „civilizat” sau de rămâne „necivilizat”. Chiar şi la un nivel foarte comun cineva poate avea o prezenţă fizică foarte îngrijită şi poate trăi într-o casă foarte frumoasă, dar atâta vreme cât modul persoanei de a gândi şi acţiona rămâne orientat spre propriul ego e de fapt „necivilizată”, „sălbatică”, „primitivă”. Dacă ne dezvoltăm calitaţile interioare cu adevărat umane, atunci devenim „civilizaţi”.
● Din lecturile mele sporadice despre budism am observat că scopul cel mai important al cuiva care o ia pe calea aceasta este să iasă din cercul reîncarnărilor succesive şi să atingă Iluminarea. Este reîncarnarea un fenomen natural?
● Da. Reîncarnarea este un fenomen natural, un mod natural de a exista care se desfăşoară după o lege naturală, cum e şi legea gravitaţiei, de exemplu. Sau aşa cum plantând primăvara o sămânţă în câmp, vom obţine în mod natural recoltă în toamnă. În acest fel considerăm şi reîncarnarea un fenomen natural.
● Cum poate fi evaluat progresul spiritual de la existenţă la alta?
● Progres spiritual este atunci când modul de a gândi şi comportamentul cuiva se schimbă în bine. Dacă, de exemplu, cineva a fost înainte o persoană care se înfuria uşor cu un temperament foarte instabil, dar care pentru că a urmat nişte învăţături sau căi spirituale şi a început să se schimbe iar firea mânioasă a început să se calmeze, devenind mult mai tolerantă şi mai răbdătoare, aceasta este o foarte bună dezvoltare spirituală reală. Evoluţia şi progresul spiritual nu înseamnă să capeţi cine ştie ce capacităţi extraordinare prin care să poţi zbura prin aer sau să ai nişte senzaţii speciale în corp. Se pot întâmpla şi astfel de lucruri, dar nu sunt esenţiale. Multe animale zboară tot timpul, ca ţânţarii de exemplu. Asta nu înseamnă că ei posedă cine ştie ce puteri spirituale. Acestă e un mod superficial de privi lucrurile. Oamenii sunt cel mai adesea fascinaţi de acest tip de manifestări şi consideră că ele sunt dovada nivelului spiritual înalt. Nu e adevărat. Cel mai important este ca atitudinea minţii noastre şi felul în care furia noastră interioară se potoleşte şi devine o atitudine mai bună, diminuarea lăcomiei generate de dorinţa de a poseda obiecte, fiinţe sau lucruri, aroganţa noastră de dinainte scade şi devenim mai umili sau mai respectuoşi cu ceilalţi toate astea sunt semne adevarate ale progresului spiritual.
● Care este beneficiul unei existenţe reîncarnate prin transfer conştient?
● Să-ţi aminteşti trecutul nu este neapărat legat de cunoaştere şi nu este atât de important. Trecutul e trecut. Desigur, ceea ce ai dezvoltat în trecut are legătura cu ceea ce trăieşti în prezent şi poate fi sursa unei mari diferenţe faţă de ceea ce se întâmplă în viaţa prezentă: unii învaţă lucrurile mult mai uşor, altora le este mult mai dificil să deprindă aceleaşi lucruri. Şi nu neapărat legat de Dharma, dar şi în ceea ce priveşte talentele noastre naturale, unii pot de foarte de tineri să cânte foarte bine la un instrument muzical în timp ce alţii îl deprind foarte greu. Asta depinde de cât de mult suntem familiarizaţi. Pentru cineva care a fost foarte familiarizat cu acest tip de cunoaştere în trecut, este într-adevăr mult mai uşor să înveţe şi în viaţa actuală. Asta poate părea că face diferenţa între posibilităţile unor şi ale altora. Cu toate acestea progresul real de acum trebuie să fie rezultatul efortului depus acum, fie că utilizăm sau nu aceste potenţialităţi. Dar altfel încercarea de a-ţi aminti ce ai fost nu are niciun fel de importanţă acum, în practica spirituală.
● Din punctul dumneavoastră de vedere, care este relatia dintre mundan si spiritual?
● Aş spune că orice fel de activităţi sau idei care sunt concentrate exclusiv doar asupra obţinerii de beneficii numai în această viaţă sunt mundane. Dacă principala preocupare a minţii ca scop este limtată doar la această viaţă, indiferent ce faci este mundan, chiar şi în cazul în care te raportezi la diferite practici religioase. Poţi să te rogi foarte mult zi de zi, dar dacă o faci doar ca să ai succes în această viaţă, să trăieşti mult în această viaţă, să fii fericit în această viaţă, să fii bogat în această viaţă, poate părea un ritual spiritual dar în realitate nu este. Pentru că dacă o faci doar pentru această viaţă, chiar şi a te ruga devine o acţiune mundană ca oricare alta. O persoană spirituală este cineva care transcende această perspectivă limitată asupra realităţii pe care nu o neglijăm, desigur, pentru că ceea ce facem este important. Dar privim dincolo de ea şi de beneficiile ei imediate şi ne preocupă şi ceea ce va urma dincolo de această viaţă. În aceste condiţii, ale transcenderii prezentului, indiferent la ce practică, ne raportăm ea devine spirituală.
Activitatea mundană se caracterizează prin aceea ca este raportată numai la această existenţă prezentă şi se concentrează asupra bunăstării unui singur individ. O activitate devine cu adevărat spirituală atunci cand cineva priveşte dincolo de această existenţă, priveşte de asemenea dincolo de propriul sine şi la bunăstarea altor fiinţe.
● Putem considera budismul politeist sau monoteist?
● Cineva ar putea spune că budismul nu este nici politeist, nici monoteist sau ca este amândouă în acelaşi timp. Diferenţa rezultă din modul în care interpretezi conceptele în raport cu diferite religii. Definiţia conceputului monoteist/politeist are în vedere existenţa unui Creator şi, din acest punct de vedere, budismul nu acceptă existenţa unui Creator. Pe de altă parte, chiar dacă cineva nu crede în Creator primordial în acelaşi mod ca în alte religii, Dumnezeu nu este în mod necesar un astfel de creator, el poate fi perceput ca un fel de Stare Perfectă. Starea perfectă pe care un om o poate atinge este starea compasiunii si a înţelepciunii perfecte. Asta înseamnă că toate acele calităţi pe care le atribuim Fiinţei Divine Supreme, cum ar fi omniscienţa, compasiunea perfectă şi înţelepciunea perfectă, au acelaşi înţeles ca şi numele Buddha care defineşte starea perfectă de Buddha. Fie că îi spunem Dumnezeu sau starea de a fi Buddha e acelaşi lucru. În acest sens, budismul este şi politeist, şi monoteist pentru că indiferent dacă ne referim la un singur Buddha sau la mai mulţi, ei sunt toţi manifestări ale aceleiaşi naturi unice. Nu sunt individualităţi diferite aşa cum noi oamenii suntem diferiţi, unii mai buni, alţii mai răi, nu e nimic din toate acestea. Când cineva atinge starea de Buddha şi devine Iluminat atunci natura noastră se dizolvă într-o stare unică. Diferenţele individuale dispar. De exemplu, pe pământ curg multe multe fluvii care, fie că sunt în India sau în Europa, au caracteristici fizice diferite şi nume diferite. Dar în final toate se varsă în Ocean şi, odată dizolvate în marea imensitate, nu mai există practic nicio posibilitate de a le indentifica. Nu poţi spune că acesta este Gangele, acesta este Rinul sau aceasta este Dunărea. Toate s-au amestecat într-o stare unică. În acelaşi fel, fiinţele vii sunt foarte diferite, dar când cineva atinge starea de Iluminare se dizolvă printr-un proces similar într-o natură unică: starea de Buddha. Toţi Buddha aparţin aceleiaşi naturi unice şi am putea asimila asta cu monoteismul. Dar, apoi, această Natură Unică, din dorinţa de a ajuta fiinţe diferite, alege să se manifeste în forme diferite: uneori ia forme masculine, alteori feminine, unele mai paşnice, altele mai dure, având nume diferite. Când acestea apar în forme diferite pentru a ajuta fiinţele, ele sunt mai multe şi atunci am putea numi budismul ca fiind politeist. Deci entităţile în starea de Buddha sunt una şi mai multe în acelaşi timp.
● Există răul absolut în budism? Este el personificat? Există un demon care să reprezinte răul absolut?
● In budism, nu există nimic într-o manieră absolută, deci nu există nici răul în mod absolut. Şi cu certitudine nu există nimic asemănător cu Diavolul din creştinism care este făcut responsabil pentru tot ce se întâmplă rău în lume. Pe de o parte, există Dumnezeu care face tot ce e bun şi, de cealaltă parte se află Diavolul care face Răul. În budism nu există un astfel de Diavol. Desigur, răul adevărat nu este personificat de nişte fiinţe, rădăcina răului se află în noi înşine şi ea este reprezentată în primul rând de propria noastră ignoranţă. Ignoranţa este cea care ne face să proiectăm o imagine proprie în ceea ce priveşte indentitatea noastră. Dar aceasta proiecţie diferă, mai mult sau mai puţin, de realitatea însăşi. Aşa că imaginea proiectată este într-o anumită măsură falsă, dar pentru că este percepţia noastră despre noi înşine ne cramponăm de ea şi această cramponare reprezintă ignoranţa fundamentală – răul absolut în budism. Din cauza aceasta, suntem absorbiţi de formularea „eu” pe care o extindem într-o perspectivă din care „eu” este mai important decât oricare dintre „ceilalţi”, decât toate celelalte fiinţe vii. Deci din acest punct de vedere nu există practic fiinţe rele. Desigur exista o multitudine de fiinţe conştiente, nu numai animale sau oameni. Exista şi fiinţe invizibile sau alte tipuri de fiinţe, unele dintre ele sunt spirite rele despre care se vorbeşte şi în budism. Dar, exact ca noi, şi ele au probleme. Nu sunt ceva de care să te temi şi pot deveni la rândul lor obiect al compasiunii. Suntem oameni, deci suntem nişte fiinţe superioare şi ar trebui să avem compasiune şi faţă de aceste spirite nefericite. Dar ele nu seamănă cu Diavolul care este responsabil pentru tot ce e rău. Responsabil pentru rău este propriul nostru „eu” şi ataşamentul faţă de acest ego.
● Este perspectiva duală asupra lumii (bine/rău) doar un model conceptual mai uşor de utilizat de oameni ca să înţeleagă realitatea în care co-există?
● Da. Dar nu există numai dualitatea bine/ rău. Mai există şi starea neutră. Şi asta se aplică şi Minţii. Putem avea o minte bună, una rea sau una neutră. La fel şi sentimentele se pot clasifica în aceleaşi trei categorii: bune, rele sau neutre. Dar putem distinge ca negative acţiunile/ gândurile/ sentimentele care produc suferinţă fiinţelor vii, ca pozitive – cele care aduc fericire şi ca neutre cele care nu au niciun efect de felul celor deja menţionate. Este important să distingem corect cele trei categorii şi în conformitate cu aceasta să ne şi comportăm corect şi să ne dezvoltăm mintea corect astfel încât să ne desprindem de suferinţă şi să atingem fericirea. De asemenea e bine să-i putem ajuta şi pe ceilalţi să fie fericiţi.
● Te poţi abandona necondiţionat in braţele spiritualului subtil?
● Este greşit. Există o mulţime de puncte subtile cu înţelesuri şi mai subtile şi care necesită explicaţii foarte precise. Când vorbim despre fenomene, există două aspecte principale legate de acestea: aspectul convenţional şi aspectul esenţial. Le numim Cele Două Adevăruri: adevărul convenţional şi adevărul fundamental. Dar nu ar trebui să le considerăm ca fiind contrare. Ele sunt de fapt complementare. Adevărul convenţional reprezintă modul cum funcţionează lucrurile (legea cauzei şi efectului, acţiune şi rezultatul ei, suferinţă şi fericire etc.). Convenţional ne referim şi la existenţa interdependentă a obiectelor sau fenomenelor. Toate există interdependent, în relaţie unul cu celălalt. Acesta este lumea noastră convenţională, adevărul nostru convenţional. Dar ce reprezintă toate acestea (obiecte/relaţiile dintre ele) în esenţa lor ultimă este indisolubil legat de răspunsul la întrebarea cine este „eu”. „Eu”-ul convenţional este „această persoană” care suferă, care trăieşte experienţa fericirii, care caută o dezvoltare spirituală sau care face ceva bine sau ceva rău. Această persoană este sinele relativ – „eu”, care există cu adevărat. Care este însă „eu”-ul fundamental, în esenţa lui ultimă? În budism spunem că ultimul nivel al „eu”-ului este vacuitatea. Adevărul Ultim este întotdeauna vacuitate. Aceasta nu înseamnă că, la un moment dat, în interior suntem ca un fel de gaură neagră. „Vacuitate”este, în acest context, expresia unei negaţii. Ca şi când aş spune: „această ceaşcă de ceai nu conţine ceai”. Aşa şi când ne referim la „eu”-ul interior, spunem că suntem lipsiţi de ceva. „Ceva”-ul de care suntem lipsiţi este falsa identitate – falsul „eu” versus falsul „ceilalţi”. Falsa identitate „eu însumi” este doar o proiecţie a minţii ignorante. „Eu” ne apare ca fiind ceva în interiorul corpului nostru, independent, ca un centru de greutate, care pare un fel de „proprietar” al corpului şi al minţii noastre. Dar de fapt nu este nimic acolo unde ni-l inchipuim. Iar „eu”-ul ne apare în minte ori de câte ori ne avem în vedere ca persoană individuală. Când nu căutăm acest „eu” el pare că există în noi înşine. Din momentul în care încercăm să-l identificăm în mod precis în ce loc din corp se află, nu reuşim să dăm de acest foarte important „eu” nicicum. Ceea ce găsim este vacuitatea, adică de fapt absenţa acestui „eu însumi” aparent complet independent în sine. Noi nu facem decât să presupunem ca acest „eu însumi” există. Şi, paradoxal, dacă nu investigăm, el pare să existe de la sine. Dar când începem să analizăm, răspunsul pe care îl obţinem este absenţa acestui sine. „Proprietarul”corpului şi al mintţii rămâne practic de negăsit. Şi căpătăm certitudinea că nu există de fapt un Sine absolut, ci suntem confruntaţi, în mod logic, cu concluzia că un astfel de „eu” este doar o convenţie. Ceea ce rămâne este Vacuitatea. Asta nu înseamnă că noi nu existăm deloc. Existăm, dar nu în modul în care ne imaginăm că existăm. Putem spune că existăm din perspectiva Adevarului Convenţional. „Convenţional” înseamnă aici „relativ”, iar „relativ” înseamnă „interdependent”. Pentru că existăm interdependent nu putem fi independenţi în sine. Pentru că nu suntem independenţi în sine, suntem relativi.
● Care este cel mai mare pericol pentru cineva care o ia pe acest drum spiritual al regăsirii Sinelui?
● Cel mai mare pericol este în primul rând sa te angajezi pe un drum spiritual, dar să fii de fapt pe o cale greşită şi să nu ştii care este de fapt metoda corectă de a progresa. Adesea din nefericire chiar de la început unii oameni cred în ceva care nu este valid şi oricăt de multe eforturi ar depune sunt toate pierdute pentru ca nu vor ajunge nicăieri. Dacă încap pe mana unui ghid spiritual lipsit de onestitate, sunt şi mai multe riscuri de a eşua. De aceea în budism se subliniază necesitatea de a verifica înainte de a crede pe cineva pe cuvânt. Totul trebuie analizat. E nevoie ca mai întâi să investighezi tot ce ţi se oferă cu o minte deschisă şi sinceră, respectuoasă, dar foarte analitică. Şi apoi, dacă eşti mulţumit de calitatea şi beneficiile pe care ţi le aduce, atunci poţi merge mai departe şi să ai încredere în ghidul tău spiritual. Cea mai mare greşeală este să urmezi pe cineva din naivitate doar pentru ca te-ai simţit atras de nişte aspecte superficiale. Şi când cineva este într-adevăr pe drumul bun, există încă pericole care nu provin în mod necesar din exterior, ci mai ales din interior. Deşi progresăm, asta nu înseamnă că toate problemele noastre au dispărut: dezamăgirile anterioare, furia, gelozia, aroganţa sunt toate încă în mintea noastră. Şi ele pot bruia progresul nostru. În cazul cuiva care învaţă din ce în ce mai multe lucruri, la un moment dat, cu mare uşurinţă poate deveni trufaş. Astfel de situaţii apar chiar şi în mănăstiri printre călugări. Dacă la început au fost umili , modeşti, şi sinceri, cu cât acumulează mai multe cunoştinţe treptat devin unii dintre ei pot deveni aroganţi. În momentul în care mândria a apărut, îşi face loc şi gelozia şi vei observa că un altul e mai bun ca tine. Şi nu vei fi prea bucuros de constatare. După care următoarea etapă este intrarea în competiţie cu celălalt. Toate lucrurile astea apar, desigur nu în mod obligatoriu la toţi monahii. Dar când apare aroganţa, tot ce-am construit până în acel moment se prăbuşeşte în ruină. Nu numai că drumul nostru spiritual devine mundan, dar mai mult decât atât poate degenera într-o acţiune karmică complet negativă. Fie că intri în competiţie cu fraţii şi surorile tale de evoluţie spirituală, fie că nu-ţi mai respecţi ghidul spiritual, lucruri rele vor începe să se întâmple. Cel mai important pericol este însă trufia. Un drum spiritual nu e simplu. Este o luptă nu cu un duşman exterior, ci cu forţele care se opun din interior.
● Este Iluminarea o victorie asupra morţii?
● Iluminarea este un cuvant general folosit în contexte diferite, dar dacă ne referim la starea perfectă de Buddha, atunci desigur Iluminarea este o victorie asupra morţii ca şi asupra vieţii.
Sursa: http://jurnalul.ro
Ce este o EMC? Este o experienţă a vieţii după moarte, care are loc, atunci când persoana este moartă din punct de vedere clinic. Este vorba de o detaşare de trup, şi de o existenţă în afara trupului în mod conştient.
Nu trebuie să confundăm aceste experienţe, cu cele în stare de comă, în stări excepţionale la graniţa dintre moarte şi viaţă, sau cu cele sub influenţa unor substanţe, sau cu cei ce au experimentată răpiri sufleteşti, după cum spune Pavel: „Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer(dacă a fost în trup nu ştiu; dacă a fost fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie). Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie), a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte, care nu se pot spune şi pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească.” (2Corinteni 12:2-4; vezi şi 1Corinteni 5:3,4).
Atunci când vorbesc de EMC, mă refer la oamenii declaraţi morţi de medici sau personal medical competent, şi care după un timp mai lung sau mai scurt, au revenit la viaţă.

Atât cei ce au avut experienţe pozitive, sau negative, descriu: detaşarea de trup, începutul unei existenţe în afara corpului, de multe ori ei privesc corpul neînsufleţit, cât şi personalul medical care încercă reanimarea persoanei. Mai târziu persoana dacă a fost bună se simte că pluteşte / se ridică, trece printr-un tunel, şi se întâlneşte cu o fiinţă de lumină: Isus sau un înger, sau chiar din clipa detaşării de trup este întâmpinat şi înconjurat de îngeri (comp. cu Luca 16:22), aceea persoană apoi, e posibil să vadă anumite secvenţe din paradis, sau se întâlneşte cu fiinţe dragi sau cunoscute decedate. Comunicarea cu fiinţa de lumină sau cu sufletele celor cunoscuţi este fie verbală, fie non-verbală, printr-un fel de telepatie.
Cei ce au experienţe negative declară, cum sunt preluaţi de demoni, din clipa morţii, sau simt că sunt traşi sau alunecă în jos, simt un întuneric dens şi înfricoşător (Matei 8:12; 22:13; 25:30); alţii ajung la o poartă a iadului şi sunt preluaţi de o fiinţă oribilă, sau văd un loc al torturii, al flăcărilor, al ţipetelor sau durerilor, unii văd anumite persoane cunoscute, necredincioase, chinuindu-se în foc, sau fiind chinuiţi de fiinţe demonice, sau experimentează chinul de a fi sfâşiaţi, zgâriaţi de mii de fiinţe care parcă îi străpung fiinţa cu ghearele lor. Experienţe pot fi de la caz la caz diferite, însă păstrează acelaşi tipar, cei buni, un loc frumos, de unde nu mai doresc să plece, o fiinţă de lumină sau mai multe, iar cei răi chinul în forme mai grave sau mai puţin grave.
În general Fiinţa de lumină care este prezentă lângă cei drepţi, sau vine ulterior şi îi scapă din ghearele demonilor, din întuneric sau din flăcări pe cei ce au ajuns în acel loc, le arată viaţa de pe pământ, sau secvenţe cu faptele făptuite în trup, după care îi spune că trebuie să se întoarcă pe pământ, i se mai acordă astfel o şansă, ca cei drepţi să devină şi mai drepţi, şi cei nedrepţi să se pocăiască, unii dintre ei primesc chiar un mesaj pentru omenire sau pentru biserică.
Toţi cei care au revenit înapoi, şi au descris raiul sau iadul, au simţit un sentiment al veşniciei, nu au simţit trecerea timpului ca pe pământ.
Ei revin în corp, şi când se trezesc (învie) în lumea aceasta, află că au fost declaraţi morţi, dar că din fericire au revenit la viaţă. Unii au revenit la viaţă şi după câteva zile nu doar după ore. Am auzit de un caz ce a revenit la viaţă după nouă zile, altul după trei sau patru, altul după o zi, etc.
Trebuie amintit faptul că unii dintre cei ce au experimentat moartea clinică, nu au o asemenea experienţă a raiului sau a iadului. O posibilă explicaţie ar fi, că nu-şi amintesc, ca şi situaţia cu visurile. Toţi oamenii visează în fiecare noapte, acest lucru este demonstrat ştiinţific, însă nu toţi îşi amintesc visul dimineaţa, decât o mică parte.
O altă explicaţie ar fi că Dumnezeu nu a dorit ca acei oamenii să aibă, detaşarea de trup, ştiind că vor reveni la viaţă în scurtă vreme.
Scepticii, materialiştii, necredincioşii, anihiliştii, care neagă viaţa după moarte, au încercat să explice acest fenomen, dând tot felul de explicaţii, şi născocindu-se multe teorii care încearcă se explice aceste experienţe.
În general se dau următoarele explicaţii la experienţele de moarte clinică, cu continuarea vieţii după moarte, ele sunt: 1) halucinaţii induse de durere sau medicamente; 2) resturi de amintiri din experienţa naşterii; 3) reacţia creierului la nivele modificate de dioxid de carbon; 4) împlinirea psihologică a unor dorinţe, speranţa unui cer; 5) autosugestie; 6)experienţe induse de droguri sau de diferite anestezice; 6) atacuri de apoplexie în lobii temporali; 7) pierderi senzoriale.
Sunt aceste explicaţii satisfăcătoare? Dacă cercetăm acest fenomen experimentat de mii de persoane, ne dăm seama că aceste explicaţii nu satisfac, ele nu dau răspunsuri la anumite cazuri reale concludente, ca de pildă:
De exemplu, ele nu pot explica cum ar putea nişte oameni cu creierul mort, să descrie ulterior cu amănunte exacte şi amănunţite încercările personalului medical de a-i reanima. Astfel dintr-un studiu pe 25 de pacienţi cu cunoştinţe medicale, care au fost rugaţi să descrie manevrele ce se fac atunci când un medic încearcă să reanimeze un pacient care este în comă sau mort clinic, aproape toate persoanele (23 din 25) au făcut greşeli mari de descriere a procedurilor de reanimare. Pe de altă parte, nici unul din pacienţi morţi clinic n-au făcut greşeli în descrierea a ceea ce s-a petrecut cu ocazia reanimării lor. Asemenea studii dovedesc că oamenii aceştia au fost cumva în afara trupurilor lor, aşa cum au pretins, şi au privit ce se întâmplă.
Există probe care arată şi mai bine existenţa după moarte, desprinderea sau ieşirea din trup şi deplasarea la o anumită distanţă de trup. Astfel o mamă, după ce a intrat în moarte clinică, a ieşit din trup, şi a plutit spre coridor, unde şi-a văzut fetiţa adusă de o cunoştinţă pe holul spitalului, şi a văzut că fusta ei nu era asortată cu bluza. După câteva minute, mama a revenit trup, şi a revenit la viaţă. După ce şi-a recăpătat conştiinţa, ea a spus personalului medical de ce fetiţa ei este aşa prost asortată ca îmbrăcăminte. Medicul a apostrofat asistenta că a lăsat fetiţa să fie văzută de mama ei. Însă aceasta s-a scuzat şi a spus că fetiţa nu a intrat la mama ei. Iar mama a precizat că a văzut-o din postura de suflet. Ne întrebăm ce halucinaţii putea să-i arate mamei cu ce este îmbrăcată fetiţa ei? Sau mai degrabă cu adevărat această mamă a experimentat viaţa după moarte şi ieşirea din trup.
Un alt caz, a unei femei aduse de urgenţă la spital, unde a venit pentru prima oară, a simţit că fiind în sala de operaţie, că s-a detaşat de trup, a început să se ridice în sus, prin ziduri, şi a ajuns pe acoperişul spitalului, unde zăcea aruncat un tenis (pantof) de culoare roşie. După ce şi-a revenit din moarte clinică, a spus personalului medical că pe acoperişul spitalului este un pantof roşu. Lucru confirmat ulterior, când o persoană din cadru spitalului a mers pe acoperiş şi a găsit pantoful roşu. Întrebare pentru sceptici: Cum putea, halucinaţiile, inconştientul, sau sedativele, sau anestezicul să-i permită să vadă o realitate fizică, şi nu anumite imagini ireale? Cum de a văzut femeia pantoful roşu fiind prima oră în acel spital, decât doar dacă a experimentat o ieşire din trup cu adevărat?

Alte cazuri indică o întâlnire cu fiinţe dragi care au decedat, însă curios, ele au decedat după ce a decedat cei cu experienţa cu moartea clinică, deci nu avea de unde să ştie că au decedat, deoarece când au intrat în comă, acele persoane erau în viaţă. Când se trezesc la viaţă abia atunci află, că persoanele cu care s-a întâlnit au decedat imediat după ei. Cum ar fi putut să ştie de decesul rudelor lor, decât că s-a întâlnit cu ele, având în vedere că ele au decedat după ce persoana în cauză a intrat în comă?!
Unii chiar descriu cu lux de amănunte împrejurările în care au decedat rudele lor, sau anumite evenimente la sute de kilometri distanţă. Cu siguranţă că nu anestezicul sau halucinaţiile sau dereglările unor substanţe din creier au putut face ca aceştia să aibă acces la aceste informaţii din timpul morţii lor, ci doar dacă au experimentat cu adevărat, ieşirea din trup de după moarte clinică.
Cu siguranţă că nu aceste mărturii sunt fundamentul credinţei noastre, ci Cuvântul lui Dumnezeu, însă aceste experienţe întăresc Cuvântul lui Dumnezeu, fiind asemănătoare cu anumite descrieri ale Bibliei, deoarece oamenii care au experimentat moartea clinică, au descris asemănător cu Biblia: paradisul, Noul Ierusalim, îngerii, etc. Iar cei necredincioşi, au descris asemănător, iadul, flăcările, demonii, întunericul, chinul, etc.
Textul intergal al cartii :
http://exm.uv.ro/documente/iad.html
Gavril Bărnuţiu este din judeţul Satu Mare şi nu demult a trăit una dintre cele mai importante experienţe din viaţa sa. Fără să creadă în existenţa Sa, românul s-a convins că dincolo de această lume este, totuşi, Dumnezeu. Intrat în moarte clinică după ce s-a îmbolnăvit brusc, Gavril Bărnuţiu a găsit calea credinţei după ce a cunoscut lumea de dincolo de noi.
Într-un filmuleţ postat pe YouTube, românul povesteşte cum a trecut prin infern şi prin Rai, cum şi-a întâlnit părinţii morţi şi cum a fost salvat de către îngeri. De asemenea, acesta descrie cu amănunte senzaţionale felul în care arată Raiul, Dumnezeu şi îngerii.
„Şi de-odată uitându-mă aşa în stânga am văzut o poartă mare şi poarta aceea exact aşa era cum era corpul meu, toate culorile erau pe poarta aceea. Eu m-am uitat apoi în mormânt. Mă miram de corpul meu. Ştiam că acela a fost corpul meu şi acuma ce fel de corp am. Şi îmi zice îngerul din dreapta: vezi aşa se petrece cu oricine moare. Corpul putrezeşte în pământ, iar sufletul primeşte un corp ca şi al nostru – au zis îngerii – sau ca şi a celora din iad, corpuri de demoni – aşa mi-au zis îngerii. Iar tu – au zis către mine – tu ai primit un corp de musafir al iadului şi-al raiului pentru necredinţa ta. Acum vino, nu te teme. Trebuie să vezi o părticică din Rai. Mi-am îndreptat privirile spre poarta aceea mare care s-a descuiat în două părţi. Când am ajuns la poartă, ei trăgeau de mine să intru şi mie mi-era frică. Şi am zis: cum să mă duc eu acolo în strălucirea aceea mare, în frumuseţea aceea care o văd – o vedeam din poartă – cum să intru eu acolo, eu nu sunt vrednic. Dar îngerii, îngerii mă trăgeau de mâini, vino nu te teme. Ei au văzut şi au ştiut că eu mă tem. Vino nu te teme, au zis către mine şi când am păşit pragul înăuntru la un moment dat, eu nu am mai simţit ca aici când păşeşti de-afară în casă tot materie sub picioare. Deja eu păşeam, dar păşeam în aer. Exact cum ai pune mâinile aşa în aer, aşa simţeam. Deci nu simţeam materie sub picioare. Dar o bucurie ce-a pătruns în mine, nu se poate explica în cuvinte omeneşti exact cum scrie în Biblie. Acolo aşa este: cum ochiul omului n-a văzut, urechile n-a auzit la inima omului nu s-a suit. Deci la un moment dat cum am intrat curios acum, în strălucirea aceea mare, în frumuseţea aceea mare, acum curios să văd, curios să aud, acolo cum este, acolo în Raiul lui Dumnezeu. Eu doar o părticică am văzut acolo. Eu n-am văzut tot Raiul lui Dumnezeu. Când voi primi corpul de moştenitor şi voi merge acolo, atunci voi vedea tot Raiul lui Dumnezeu, când voi fi moştenitor. Eu am fost musafir”, a spus bărbatul originar din judeţul Satu Mare.
.
„Şi îngerii mi-au zis: aici sunt toate faptele tale rele înregistrate. Adevărul este că dacă oamenii înregistrează, Dumnezeu cu atât mai mult înregistrează toate faptele bune şi rele. Şi-acuma după ce ei mi-au spus „aici sunt toate faptele tale rele”, după ce m-am gândit eu, că precis mă vor alunga în iad, va trebui să recunosc că eu nu sunt vrednic să fiu aici. Ei au zis: nu aşa cum gândeşti tu. Deci ei ştiau gândul meu. Şi adevărul este, îngerii ştiu gândul nostru cât şi Domnul Iisus şi Dumnezeu. Dar acum, ei mi-au zis: aici sunt toate faptele tale rele înregistrate iar la uşa din faţă, că eu eram în holul acela mare, iar la uşa din faţă este lăcaşul pregătit pentru tine şi rudeniile tale”, a mai completat Bărnuţiu.
.
„La un moment dat tatăl meu era pe patul din stânga, mama pe dreapta, pe patul din dreapta. Aş fi vrut să vorbesc cu tata dar îngerii mi-au zis: lasă-l să se odihnească, nu ai voie să vorbeşti cu el. Atunci, l-am lăsat pe tata şi mi-am îndreptat privirea spre mama pe patul din dreapta, zic: „Dumneata ce faci aici, măicuţă?” Ea mi-a zis: „Eu am venit să vă văd pe voi, dar mai ales pe tine, cum te vei naşte astăzi din nou””, a precizat cel care a trăit această experienţă spirituală.
.
Gavril Bărnuţiu şi-a amintit şi detalii legate de felul în care erau îmbrăcaţi cei din jurul său: „Îmbrăcămintea Domnului Iisus şi a îngerilor era perfect albă, părul alb, alb, aşa când s-au întors într-o parte părul era într-una cu îmbrăcămintea şi n-am văzut aripi – că m-au întrebat mulţi: n-ai văzut nu aveau aripi îngerii? Nu ştiu, mama a visat îngeri, dar cu aripi. Eu n-am văzut aripi la îngeri deşi i-am văzut. Şi din spate n-am văzut că aveau aripi. I-am văzut haină albă de sus până jos şi părul acela alb, alb şi înfăţişarea aceea puţin galbenă foarte strălucitoare. Până la vârsta de 34 de ani jumătate a trebuit să-mi văd toate faptele rele. Vreau să spun că am trecut prin faţa fiecărei uşi şi-a trebuit să-mi văd corpul la vârsta de 16 ani, aşa cum în restaurant după ce am terminat profesionala în Lupeni, am fost repartizat în Petroşani şi-acolo inginerul a ţinut ziua lui şi ne-a chemat la restaurant. Am văzut cum acolo cântam noi românii la o masă separat cântam bineînţeles melodii populare, iar la altă masă ungurii cântau ungureşte. Şi voiau să ne interzică să cântăm noi româneşte şi s-a iscat o bătaie şi eu decât să mă bat am ieşit afară şi-am fugit. Exact cum s-a petrecut, aşa am văzut acum primul caz, în timpul cât am fost declarat mort”.
.
„În iad am văzut tunelul acela care zic că avea 100 de metri adâncime şi-apoi am văzut lumea iadului şi flăcările acelea care se înălţau până sus la cer şi toţi aceia cu mâinile ridicate venind spre mine şi strigau după apă şi ajutor. Toţi aceia veneau. Acum aici am văzut tunelul acela dar fără sfârşit, fără capăt şi deodată am văzut că din adâncime vine un nor la aproximativ 10-15 metri în faţa mea norul acela s-a desfăşurat şi-am văzut exact un bărbat – exact cum te văd pe dumneata în faţa mea. Aşa l-am văzut pe Dumnezeu. Cu deosebire că El avea 20 de metri înălţime. Avea vreo 5-6 metri lăţime. Era un corp ce n-am văzut în viaţa mea aşa de mare. Acum am crezut că El v-a zbiera la mine: locul tău nu este aici, locul tău este în iad. Pleacă din faţa mea. Dar El n-a zbierat, El n-a strigat nici cu ton ridicat la mine. Aşa de blând şi îngerii vorbeau aşa de blând că nu m-aş fi săturat nicio dată şi în veci să-i aud. Dar Dumnezeu când mi-a vorbit aşa de blând, mi-a zis „Vino, nu te teme, ai avut păcate cât nisipul mării dar acum prin sângele iubitului Meu fiu Iisus toate sunt şterse iar de Mine sunt iertate”. N-am ştiut ce să zic. De bucurie tot mă pregăteam să-i zic ceva sau să nu-i zic, tot m-am temut că dacă-i voi zice ceva poate va zbiera la mine. „Nu te teme, am hotărât să mergi în lume”, mi-a spus, „pentru familia ta şi-atâtea suflete care doresc mântuirea”. „Du-te, spune la toţi aceea cu care vei avea ocazia să vorbeşti ce-ai văzut şi ce-ai auzit dar mai mult ca atât să le spui la toţi căci în curând harul se va lua şi lumea se va sfârşi. Du-te, nu te teme. Duhul Meu este mereu cu tine”. Atunci, deodată am simţit că a venit peste mine un aer răcoritor şi imediat m-am văzut în corpul acesta”.
.
Şi-acum, îngerii au intrat în Rai, eu m-am trezit în morgă, m-am trezit acolo. Sigur că a venit soţia din oraş. Ea s-a dus să facă cumpărături, să pregătească pentru înmormântare şi-a venit înapoi. Şi când a venit acolo la uşa de la morgă, văzându-mă viu, m-a întrebat: „Tu eşti Gavrilă?” Am zis „Da””, a încheiat Bărnuţiu povestea vieţii sale.
Sursa: www.libertatea.ro
.

“Eu, ___(numele dvs)_____sunt de acord să primesc sesiunea de purificare energetică trimisa de Anca Bogdan, ACUM!”
Această Sesiune de Vindecare prin Purificare este deja pregătită pentru tine și gata să o primești.
Puteți apela la purificare / vindecare de mai multe ori, în zile diferite, nu există limită pentru numărul de sesiuni în care puteți primi vindecare.
Spune doar cuvintele pentru activare, de fiecare dată. La crearea acestei sesiuni audio de purificare, am programat ca oricine să o primească.
Orice destinatar din întreaga lume va fi purificat atunci când va spune cuvintele de activare, pentru a o primi.
Sesiunea de purificare / vindecare lucrează întotdeauna pentru binele cel mai înalt al primitorului.
Ce face această sesiune de purificare / vindecare diferită de altele?
– Această purificare folosește o combinație de energii și chei de activare din Planul Cauzal și energiile de purificare din Planul Buddhic, prin intermediul sistemului de evolutie spirituala Khyati si a activarii Atmic Boost al Karanna Academy©.
– Energiile de purificare din planul Buddhic care sunt accesate si transmise catre destinatar prin intermediul Sistemului Khyati© si Atmic Boost©, constituie un ritual de purificare de nivel înalt care poate arde karma, distruge negativitatea și restabili integritatea corpului fizic, emoțional, a minții și sufletului. Acest ritual poate împiedica, de asemenea, persoana să renască în tărâmurile inferioare.
– Planul Buddhic este dimensiunea spirituală care există dincolo de planul Cauzal unde se găsește Spiritul. Conține niveluri ridicate de beatitudine și unitate, o energie de nivel superior care purifică densitățile inferioare.
– În plus, Flacăra Violet și Flacăra Albastru – Aurie sunt invocate pentru a purifica fiecare destinatar. Una din Legile Universale statueaza faptul că energia de vibrație superioară curăță vibrațiile inferioare.
– Sinele Superior al beneficiarului este implicat activ în procesul de vindecare. Sinele/Spiritul Superior al primitorului îl cunoaște cel mai bine pe cel care primește și este cel mai bine poziționat pentru a furniza perfect energiile de vindecare.
– Sesiunea de vindecare este deja pregătită pentru tine și gata să fie primită instantaneu. Poate fi primită atunci când dorești să o primești.
– Nu este nevoie ca vindecatorul să cunoască numele destinatarului sau locația acestuia.
– Sesiunea de vindecare este emisă prin chiball și nu necesită prezența vindecătorului. Sesiunea de vindecare este deja pregătită în trecut pentru a fi primită în viitor.
– Sesiunea de vindecare poate fi primită de oricine din întreaga lume. Este gata să fie primită de oricine, oriunde, în orice moment.
– Această sesiune de vindecare poate fi primită pentru totdeauna și pentru un număr nelimitat de ori. A fost programată la nivelul Spiritului pentru a fi primită de câte ori cere fiecare destinatar. Dacă aveți nevoie de vindecare suplimentară, pur și simplu citiți sau spuneți cuvintele pentru a o primi din nou.
– Această sesiune de purificare de vindecare este adesea o experiență care schimbă vieți, permițând vindecarea corpului, minții și spiritului. Aceste energii resimțite în mod concret sunt inițiate la începutul sesiunii și continuă să lucreze cu tine mult după terminarea sesiunii de vindecare.
– Datorita puterii sedintei de vindecare, se recomandă să bei apă si sa te odihnesti după primirea energiilor vindecătoare.
Karanna Academy©
Alte articole din categoria PREMIUM
Vizitati-ne Pagina de Facebook
We may request cookies to be set on your device. We use cookies to let us know when you visit our websites, how you interact with us, to enrich your user experience, and to customize your relationship with our website.
Click on the different category headings to find out more. You can also change some of your preferences. Note that blocking some types of cookies may impact your experience on our websites and the services we are able to offer.
These cookies are strictly necessary to provide you with services available through our website and to use some of its features.
Because these cookies are strictly necessary to deliver the website, refuseing them will have impact how our site functions. You always can block or delete cookies by changing your browser settings and force blocking all cookies on this website. But this will always prompt you to accept/refuse cookies when revisiting our site.
We fully respect if you want to refuse cookies but to avoid asking you again and again kindly allow us to store a cookie for that. You are free to opt out any time or opt in for other cookies to get a better experience. If you refuse cookies we will remove all set cookies in our domain.
We provide you with a list of stored cookies on your computer in our domain so you can check what we stored. Due to security reasons we are not able to show or modify cookies from other domains. You can check these in your browser security settings.
We also use different external services like Google Webfonts, Google Maps, and external Video providers. Since these providers may collect personal data like your IP address we allow you to block them here. Please be aware that this might heavily reduce the functionality and appearance of our site. Changes will take effect once you reload the page.
Google Webfont Settings:
Google Map Settings:
Google reCaptcha Settings:
Vimeo and Youtube video embeds:
You can read about our cookies and privacy settings in detail on our Privacy Policy Page.
Termeni si Conditii