muntii bucegi

 

Parcul-National-Piatra-Craiului

Semnificația Carpaților este asemănătoare în mai multe scrieri vechi. Astfel în sumeriană KUR-PAT înseamnă Muntele Prinților și amintește că înainte de Potop, au domnit opt regi în cinci orașe, timp de 241200 de ani. Apoi tăblițele sumeriene spun că a sosit Potopul, după care la domnie au venit regii popoarelor din munți. În sanscrită KARPATA înseamnă Locul Guvernatorului iar în latină CARPE înseamnă Muntele Tău.

Mai mulți istorici români și străini consideră că muntele mistic, Caucaz, nu are nicio legătură cu actualul Caucaz, ci cu munții care se întindeau de la Porțile de Fier și până în zona Buzăului. Aici ar fi fost Prometeu înlănțuit de Zeus. Cunoscând toate aceste legende dar și fapte istorice putem înțelege valoarea spirituală a sfincșilor românești.

 

Sfinxul_Bratocei_in_the_Ciucaş_Mountains

Energiile inteligente

În munții Bratocea, la capătul uneia dintre culmi se află o stâncă ciudată. Localnicii îi spun Faunul. Măsurile energetice efectuate aici au arătat un flux deosebit de energie. Bătrânii spun că însuși Zeus, rănit în lupta cu titanii s-ar fi adăpostit acolo, îngrijit fiind de un faun. Drept răsplată, Zeus, cu o mână de fulgere a sculptat această stâncă. Uneori sfinxul pare că a luat foc. Se spune că flăcările ascund comorile din interiorul stâncii.

Radiesteziștii afirmă că zona este încărcată energetic și că dacă nu ar fi controlată ar putea arde toată România pe o adâncime de doi metri.

Cercetătorul Pavel Codrescu a efectuat un experiment. A îngropat trei obiecte, unul de aur, altul din argint și un altul dintr-un aliaj. După un an de zile le-a dezgropat și a constatat că aurul nu pățise nimic, argintul căpătase culoarea verde iar aliajul se topise. În Topleț argintul a căpătat culoarea albastră iar în Bucegi roșu. Nu au putut fi explicate aceste anomalii.

Paznicul de seară

Această stâncă se află în apropierea cabanei Ciucaș. Persoanele care s-au apropiat de ea au avut stări de somnolență, furnicături.

În 1992, Georgescu Aurel, specialist în mistică a susținut că are o hartă foarte veche a acestei zone și care prezintă că aici s-ar afla porți de trecere spre alte dimensiuni. El și alte șase persoane au dispărut misterios în această zonă.

Echipa venise în zonă să o cerceteze. Au purtat discuții cu călugărul Teofil, care locuia în zonă, explicându-i că au găsit în peșterile din zonă niște obiecte stranii din argint și că sunt foarte aproape să descopere acele porți către altă dimensiune. La scurt timp toată echipa a dispărut. Au mai fost și alte dispariții dar s-au pus pe seama urșilor sau a unor accidente. Nu au fost găsite probe că urșii au atacat sau că au fost accidente montane.

Spiritologii susțin că sub Sfinxul din Bucegi se găsesc comorile spirituale ale lumii. Ele nu au fost descoperite pentru că acest văl de energie este greu de penetrat. Tot ei susțin că aici sunt porți către civilizații decalate temporar.

Cercetătorul finlandez Frederik Hanunssen consideră că această zonă este leagănul spiritual al omenirii.

Pentru cei care sunt inițiați în mistică, cuvântul Akasha înseamnă memoria universală, cea care înmagazinează tot ce s-a întâmplat de-a lungul timpului. Se pare că toți sfincșii din lume sunt zone în care aceste arhive pot fi accesate. Aceste stânci ciudate acționează ca niște porți într-un program sofisticat în care acestea sunt lăsate deschise atunci când lucrurile nu merg cum trebuie.

 

0035 12 Apostoli Calimani Toprural 201103009 e1425309744372

Punct de reper pentru călătoriile spațiale

În Munții Călimani, în rezerva 12 Apostoli, în 1987, un student a descoperit un megalit straniu care reprezintă o figură bizară însoțită de simboluri solare. În apropiere se află o stâncă înaltă de 20 de metri care se numește Dochia. La baza ei există un izvor cu puteri curative. Se spune că cele mai multe OZN uri au fost văzute în acea zonă. Se susține că aici ar fi o gaură de vierme care ar scurta călătoriile în timp. Orice aparat cu baterii funcționează mult mai mult în acea zonă.

Cea mai importantă alcătuire stâncoasă de tip sfinx se află în Munții Retezat, unde nu mai puțin de șase formațiuni de tip antropomorf sunt dispuse pe un arc de cerc. Cei care analizează solul masivului vor constata asemănarea cu cel de pe Lună.

În Masivul Zăganu există un sfinx denumit Ciobănașul. Aici se aud niște voci ciudate în altă limbă. Energia emisă lângă sfincși a dus la crearea unei faune deosebite, vezi viperele de la Topleț dar și producerea unor fenomene naturale deosebite.

În zona Retezat – Godeanu se întâmplă foarte des accidente montane, fapt care i-a făcut pe turiști să evite această zonă.

 

In zona Olteniei se inregistreaza cea mai veche locuire in bordeie din lume(18,000 ani inainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi tarnacop de miner descoperit vreo data, cea mai veche activitate metalurgica a aramei din lume (8,000 ani inainte de Christos).

Tot aici s-a inventat arcul, au aparut primele furnale din Europa, si tot de aici au plecat si s-au format celelalte popoare indo-europene si nu numai cum ar fi: iranienii, carienii, italicii, frygienii, scitii, cimmerienii, triburile iberice, bascii, sarmatii, elenii(ahei si dorieni), fenicienii, etc.

Traco-dacii reprezinta cea mai veche si mai inalta cultura de pe Pamant, anterioara civilizatiei Sumeriene, si totodata cea mai numeroasa (180 – 200 de triburi). Ei puteau fi gasiti in intreaga Europa (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franta, Spania, Turcia europeana, Asia Mica, Africa, chiar si Burii din Africa de Sud sunt tot un neam Dac, din care facea parte insusi Burebista.

Scrisul si odata cu el istoria, au aparut mai intai in spatiul tracic si abia mai tarziu in spatiul greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici. Traco-dacii au avut cea mai veche agricultura din Europa, (neolitic) si printre cele mai vechi din lume. La vremea lor erau singurul popor din lume care foloseau cercul la dispozitivele de masurare a timpului.

Incepand cu anul 1995, dupa studii indelungate, insa intentionat tinute la subsol, o serie de savanti americani de prestigiu au ajuns la concluzia ca Potopul descris in Biblie a avut loc pe malul vestic al Marii Negre, unde locuia o populatie neasteptat de dezvoltata, (oare cine?). De altfel Olimpul, legendarul munte din mitologia greaca (ULIMP- Lumina sau Splendoare, in limba traco-daca), nu era altceva decat muntele Bucegi pe care nu intamplator dainuie al doilea Sfinx de pe Pamant. Istoricul Homer spunea ca numai tracii stiau sa lupte calare si cu arcul incepand cu mileniul cinci inainte de Christos.

Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine desavarsita, toate conventiile fiind incheiate verbal si apoi pastrate cu sfintenie. Lipsa de acasa era semnalata printr-un bat lasat la poarta, fiind mai mult decat suficient.

Traco-dacii erau singura civilizatie din lume care nu a folosit sclavagismul sub nici o forma a sa.

In jurul anului 1400 I.C, se construieste in Tracia nord-Dunareana, cea dintai scoala cu local de sine statator de pe Terra, numita Androniconul, unde preotii Zamolxieni predau toate disciplinele universitare incepand cu teologia (cultul Zeului Soare si al celor 12 constelatii).

Confom marturiilor ramase posteritatii ale lui Platon si Socrate, insusi Pitagora si-a completat studiile la scoala Zamolxiana, si tot ei afirmau ca in acea vreme in Dacia existau cei mai de seama medici ai timpului.

Istoricul Herodot, ii considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpatilor,(Moldova de astazi). Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud, in Anatolia, unde au fost cunoscuti ca Cimiry. Migrati ulterior catre Italia, Spania, Anglia si Irlanda au fost cunoscuti sub denumirea de celti.

Zona Nord-Dunareana (Romania de astazi), a fost considerata din vechime drept un paradis terestru. Un teren bogat in aproape toate bogatiile pamantului, cu terenuri agricole(Granarul Europei de mai tarziu), pasuni intinse, toate formele de relief, un incredibil sistem hidrografic natural, o zona bine aparata contra majoritatii dezastrelor naturale…..etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au putut fi alungati din vatra stramoseasca si nici deznationalizati.

Romanii pastreaza in continuare limba, portul, obiceiurile, traditiile stramosilor de acum 7.000 de ani. Analizele minutioase de sange, demonstreaza un alt miracol : in ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult distorsionata ocupatie romana, ne-am pastrat puritatea genetica, specifica stramosilor nostri.

Romania ramane un miracol, caruia i s-a prevazut un viitor mesianic. Profetul indian Sundhar Singh scria in 1922, ca romanii vor deveni un popor indragit si respectat de toate popoarele lumii.

Sursa: obiectiv.info

legenda babei dochia

Romanii sarbatoresc pe 1 Martie, nu numai prima zi de primavera ci si Ziua Babei Dochia. In mitologia romana, Baba Dochia era asociata cu zeita Junona. In alte culturi, Baba Dochia a fost cunoscuta drept o zeita agrara, care isi gaseste sfarsitul de 1 martie, odata cu venirea primaverii si renaste de Sfintii Mucenici, pe 9 martie.

 

RTEmagicC_babele_01.jpg

Exista mai multe legende despre Baba Dochia si multe dintre ele au legatura cu rocile mari de pe Masivul Ceahlau. “… asemenea stanci antropomorfe ca stanca Dochiei si oile, sunt simbolul unui idol pagan care dainuia de veacuri la Carpati, la dacii liberi din Carpatii orientali…” Vasile Parvan

legenda babei dochiaUna dintre legende porneste de la etnogeneza poporului roman. Criticul literar George Calinescu, considera ca mitul “Traian si Dochia” este “rezultatul unei intregi experiente de viata a poporului roman”. Mitul i-a fermecat pe romancierii romani, Gheorghe Asachi fiind cel care in 1838, a scris o balada special dedicata Dochiei. Legenda relateaza despre formarea poporului roman, despre unirea dacilor cu romanii. Despre Dochia, o fata extraordinar de frumoasa, se credea ca a fost fiica regelui geto-dac Decebal. Dupa cucerirea Daciei, asezandu-se pe meleagurile dacice, Traian a fost vrajit de farmecul Dochiei si si-a dorit sa o ia de nevasta. Aceasta casatorie ar fi trebuit sa fie un exemplu pentru ceilalti romani, asigurandu-se in felul acesta asimilarea populatiei dacice. Dochia era insa o fata foarte mandra si hotarata, decisa sa nu raspunda sentimentelor falnicului cuceritor. Astfel, ea decide sa fuga si sa se ascunda printre stancile sacre ale muntelui Ceahlau. Traian impreuna cu trupele acestuia o urmareste si o ajunge din urma. In acest moment, Dochia cere ajutorul zeului Zamolxis (zeul suprem al dacilor )si ii cere sa o prefaca in stana de piatra decat sa capituleze in fata cuceritorului poporului dac. Ascultandu-i ruga, zeul o transforma impreuna cu oile sale in stane de piatra. Legenda continua si in zilele de azi … daca stanca este alba, atunci ciobanii vor avea parte de o zi insorita, iar daca este cenusie, vor veni ploi si furtuni.

 

fata iarna

Alte legende ne introduc in atmosfera pastorala a satului romanesc. Cu mult timp in urma o femeie batrana care se numea Dochia avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna cumplita Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. Tanara fata a spalat-o mult timp, dar cu cat o spala ea mai tare, cu atat devenea haina mai neagra. Atunci a aparut un fecior care se numea Martisor si a intrebat-o de ce plange. Ea i-a povestit ce i s-a intamplat. Atunci Martisor i-a spus ca poseda o putere magica si i-a oferit o floare rosie cu alb si a indemnat-o sa mai spele inca o data vesmantul si apoi sa se intoarca acasa. Cand a ajuns fata acasa panza era alba ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor. Ea nu a crezut ca fiica sa vitrega va reusi sa indeplineasca sarcina. Deodata a vazut floarea prinsa in pieptul fetei. Batrana a crezut ca primavara a venit si a plecat cu turma de oi pe munte, luandu-so pe ea noua cojoace. Pe drum vremea era frumoasa, asa ca a renuntat rand pe rand la cojoacele pe care le purta, ramanand doar in ie. Atunci insa vremea rea s-a intors, aducand viscol si ger mare. Cand a ajuns in varf i s-a aratat Martisor care i-a spus: “Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala? Tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele iarna hainele la rau.” Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul si impreuna cu oile, a fost transformata in stana de piatra. De la legenda celor noua cojoace (in unele variante 12 cojoace) a pornit credinta ca, incepand cu 1 martie, urmatoarele noua zile sunt ale Babei Dochia. In aceste zile, cei care doresc sa cunoasca cum le va fi viitorul apropiat, isi aleg o anumita data si observa cu atentie cum va fi ziua respectiva. Daca este cald si soare, vor fi tot anul sanatosi si voiosi iar daca va fi urat, vor fi tristi, posomorati, bolnavi, vor avea necazuri.

O alta legenda ne spune ca in acele vremuri cand inca umblau Dumnezeu cu Sfantul Petre pe pamant, traia baba Dochia, vaduva, cu fiul si cu nora ei. Harnica foc era Dochia, dar si nora ei, mai harnica era. Numai ca, dupa cum se spune, ca nurorile cu soacrele greu se impaca, asa era si in gospodaria lor. Orice facea nora, soacra o certa si nu era multumita. Intr-o zi foarte friguroasa de februar, babei Dochia ii trece prin minte sa-si trimita nora in padure, ca are pofta de fragi. Dar fragii – cine nu stie – nu se coc in februarie cand padurea este acoperita de zapada… Vrand, nevrand, fata cea harnica s-a dus in padure, dupa fragi. A cautat pe sub zapada, desi stia ca n-are cum afla… Cuprinsa de frig si deznadejde fata s-a pornit pe plans. Cum insa Dumnezeu nu lasa oamenii buni nemangaiati, s-a gandit cum sa o ajute. Fata a ajuns la o poiana unde a vazut fum de foc. S-a dus acolo, sa se incalzeasca. La foc sedeau Dumnezeu si Sfantul Petre, care au imbiat-o sa-si traga sufletul. Fata le-a povestit necazul ei si atunci mosnegii i-au zis sa ia jaratic din foc, sa-l puna in ulcica pentru fragi si sa-i duca babei, fara a se uita inauntru, si sa aiba credinta. Nora a facut intocmai. Cand i-a intins babei cofa, in loc de jaratic, avea fragi proaspeti, inmiresmati. Bucuroasa, baba i-a mancat pe toti, cu mamaliga. A doua zi, a pornit si baba in padure, cu 12 cojoace pe ea si cu cele 12 capre cate avea, sa gaseasca si ea fragi. A scormonit ea prin zapada, dar nu a aflat. Ajungand la aceeasi poiana unde sedeau la foc Dumnezeu cu Sfantul Petru, ea a cerut de la ei paine calda si vin vechi…, si a primit. Dupa aceea, i-a venit gand pacatos in minte, dar de cum i-a venit, Dumnezeu nu a ingaduit asta, si a transformat-o pe Dochia in stanca mai mare, iar pe caprele ei, in stanci mai mici. Dumnezeu si Sfantul Petru s-au facut nevazuti, iar focul s-a transformat intr-un izvor rece si limpede. In zadar a cautat-o nora pe baba, ca nu a mai aflat-o. A gasit, in schimb, stancile care aveau forma babei si a caprelor, si a inteles ca s-a intamplat ceva. A gasit si izvorul, dar pe cei doi mosnegi, nu i-a mai aflat. Asa patesc cei care nu se multumesc cu ce au, iar pietrele au ramas ca marturie si luare-aminte si pentru altii!

O alta varianta ne spune ca Baba Dochia era personificarea anului vechi si mama lui Dragobete. Dragobete s-a casatorit impotriva dorintei ei. Pentru a-si necaji nora, intr-o zi rece de iarna, i-a dat acesteia un ghem de lana neagra si a trimis-o la rau sa-l spele, spunandu-i sa nu se mai intoarca pana cand lana nu devine alba. Fata a incercat sa spele lana, dar chiar daca degetele sale au inceput sa sangereze, culoarea acesteia ramanea tot neagra. De disperare, pentru ca nu se putea intoarce acasa la sotul iubit, a inceput sa planga. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a aparut in cale si i-a dat o floare rosie, spunandu-i sa spele lana cu ea. Acesta nu este un fapt neobisnuit, pentru ca, in legendele romanilor, Iisus insotit de Sfantul Petre apar des in vietile oamenilor pentru a-i ajuta la nevoie. Multumindu-i, fata a pus floarea in apa, a spalat-o si a constatat cu uimire ca lana s-a albit. Fericita ca a reusit sa duca la bun sfarsit aceasta sarcina grea, si-a indreptat pasii spre casa, unde nu a fost primita cu bucurie de soacra sa, din contra, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o ca Martisor (asa ii spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Isus) era iubitul ei. Dupa aceasta intamplare, Dochia a pornit impreuna cu turma sa spre munte, fiind convinsa ca primavara venise deja, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea? Pe parcursul calatoriei sale, si-a scos, rand pe rand, cele doisprezece cojoace pe care le purta, pana cand a ramas fara nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cat de frumos fusese la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum. Ningea si totul incepuse sa inghete. Fara alte vesminte cu care sa se incalzeasca, Dochia a inghetat impreuna cu oile sale, transformandu-se, conform legendei, in stana de piatra ca urmare a gerului naprasnic trimis de catre Martie, care l-a imprumutat de la fratele lui mai mic, Februarie. De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta dintre iarna si primavara, bine si rau. Rocile se pot observa si astazi pe muntele Ceahlau si sunt o marturie vie a acestui mit romanesc.

 

Sursa: crestinortodox.ro

martisor 1

martisor1

In vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele si da-mi albetele„.

Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.

Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui. Martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.

 

martisor 1

Poetul George Cosbuc intr-un studiu dedicat martisorului afirma:

„Scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet… Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca.”

Cu banul de la snur se cumparau vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul rosul.

Despre istoricul martisorului, Tudor Arghezi afirma in volumul „Cu bastonul prin Bucuresti”:

…La inceput, atunci cand va fi fost acest inceput, martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se chema, dar fetele si nevestele, care tineau la nevinovatia obrazului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vantul de primavara le pateaza pielea si nu era nici un leac. Carturaresele de pe vremuri, dupa care au venit carturarii, facand „farmece” si facand si de dragoste, au invatat fetele cu pistrui sa-si incinga grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atat de bun incat toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la gat.

…Vantul usurel de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor si, ca sa fie luat raul in pripa, snurul de matase era pus la zintii de mart. Daca mai spunem ca firul era si rosu, intelegem ca el ferea si de vant, dar si de deochi.”

Mentionam ca la geto-daci anul nou incepea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara si iarna. Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie.

Surse: CrestinOrtodox.ro

Untitled 1

Despre puterea gandurilor si influenta acestora

in vietile oamenilor

 

Initial doream sa fac un research pe internet in legatura cu un subiect la care ma gandesc de ceva timp, asa ca mi-am facut timp si pentru asta si am inceput sa caut ce ma interesa.

Deodată am vazut un citat care m-a facut sa ma opresc din cautare:

citat lao zi

 

„Fiţi atenţi la gândurile voastre – ele sunt începutul faptelor” – Lao Zi

 

Atat de simple si la obiect sunt aceste cuvinte, incat nu cred ca este cineva care sa nu le inteleaga sensul, si totusi putini sunt cei care le retin sau le respecta in viata de zi cu zi. De ce? Pentru ca majoritatea oamenilor sunt ocupati cu gandurile lor si paradoxal nu mai au timp sa fie atenti la ele.

Citind acest citat, inca o data se dovedeste ca anticii aveau o cunoastere, nu stiintifica, asa cum ne place noua acum, ci empirica. Au avut suficient timp la dispozitie in mii de ani sa constate anumite lucruri, asa ca nu le mai trebuiau alte aprobari sau legi date de alti oameni la fel ca si ei, doar pentru a crede sau a constata ceva.

Intr-adevar, gandul reprezinta cea mai ascunsa si totodata cea mai puternica arma pe care o poate avea cineva si in egala masura, tot gandul reprezinta si cel mai de pret ajutor pentru o persoana.

 

Am auzit cu totii ce poate face gandul: poate vindeca sau poate imbolnavii, poate atrage sau indeparta, functie de intentia unei persoane sau de starea sa de spirit intr-un moment anume.

Multi dintre voi sunteti familiarizati cu filmul The Secret. A facut multe valuri si inca mai face deoarece explica intr-o maniera usor de inteles pentru toata lumea, ce poate face gandul, cum te poate ridica si cum te poate cobora.

Aceia dintre voi care inca nu au vazut inca acest film documentar, vi-l recomand cu caldura si il puteti vizualiza aici:

Gandurile noastre ale tuturor, in timp se grupeaza in forme-gand care sunt imputernicite de noi sa actioneze. Toate gandurile tale, fie ca sunt pozitive, fie ca sunt negative, sunt stranse in jurul tau, invaluindu-te ca un mic nor invizibil. Gandesti pozitiv, atunci cel mai probabil norisorul tau va fi luminos si polarizat pozitiv. Gandesti negativ, atunci te poti astepta sa vina furtuna in jurul tau, asa ca mai bine te-ai orienta sa-ti iei umbrela. Bineinteles ca vorbesc despre o umbrela ipotetica, nu de cea atarnata langa cuierul tau. Umbrela la care fac referire o reprezinta schimbarea modului in care gandesti. Nu este tarziu niciodata sa incepi sa schimbi ceva la tine, si daca tot te-ai hotarat sa faci o schimbare in viata ta, de ce nu ai incepe exact cu asta? Felul in care gandesti.

Stiu, te-ai saturat sa-ti spuna toata lumea ce sa faci si cum sa gandesti… Eu nu o sa-ti spun decat atat: daca nu esti multumit de viata ta ACUM, schimba felul in care gandesti si lucrurile vei vedea ca incep sa se miste in directia dorita de tine. Nu brusc, nu astepta minuni, iar daca ti-ai propus ca in 6 luni sa te muti in vila proprie cu piscina incalzita, iar partenerul/partenera abea coborat/a din revista sa-ti aduca cockteiluri langa sezlong, iti urez succes dar te anunt ca nu functioneaza asa. Orice se face cu efort din partea TA, iar cand spun efort, nu ma refer doar la faptul ca de acum iti vei controla gandurile si viata ta se va schimba intr-un mod miraculos.

Aceasta schimbare de abordare in fata vietii reprezinta doar baza schimbarii pe care o vei aduce in viata ta. Pe langa aceasta, va trebui sa-ti propui ce vrei sa faci, sa-ti faci un plan, sa ajuti la intrunirea conditiilor de indeplinire cu succes ale acelui plan, si mai ales,  sa te tii de el la modul SERIOS.

Toate acestea sunt interdependente: chiar daca incepi sa gandesti frumos dar nu faci nimic altceva nu te astepta ca miracolele sa dea buzna in viata ta, la fel cum nu este suficient doar sa-ti faci un plan, sa te ti totusi de el, dar mintea ta sa te saboteze in orice actiune vrei sa intreprinzi.

Trebuie sa ai un plan al tau, sa te ti de el, si sa ai incredere in el, dar mai ales in tine ca poti sa-l duci la indeplinire!

„Fiţi atenţi la gândurile voastre – ele sunt începutul faptelor” – Lao Zi

Nu ma crezi pe mine? Ok, atunci poate il crezi pe Herodot care si el la randul lui spunea :

herodot

 

„Oamenii care s-au hotărât să acţioneze au adesea parte de succese; din contră, acestea din urmă rar se întâlnesc la oamenii care doar analizează şi amână”

– Herodot

 

 

 

Sau daca Herodot nu reuseste sa te atinga, atunci cu siguranta marele filozof grec Sofocle va reusi,  spunand intr-un mod simplu si direct acum mai bine de 2000 ani

Sophokles-

 

 

 „E fericită viaţa cât o trăieşti fără de gânduri negre”

– Sofocle

 

Toate aceste citate, eu personal le privesc ca opinii ale unor mari ganditori din alte vremuri. Vremuri in care lumea arata altfel, era mai simpla, mai putin influentata de manipularile din ziua de astazi cand toata lumea are un interes sau altul si vrea ceva de la tine. Pe vremea aceea, lucrurile erau mult mai simple, iar sensul vietii era poate mai usor de deslușit in amalgamul de evenimente cotidiene.

 

Poate ca nu toata lumea este interesata acum de sensul vietii, si nici nu-mi propun sa dezvolt aici acest subiect, dar cu siguranta si tu la fel ca marea majoritate a oamenilor din jurul tau, esti interesat de un lucru concret: sa fi mai multumit de tine si de viata ta si de ce nu, poate chiar sa fi mai fericit decat esti in acest moment.

 

Revenind mai aproape de zilele noastre, in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost facut un experiment cu aviatorii britanici: se constatase ca rata de intoarcere si implicit de supravietuire a pilotilor britanici era cam de 3 misiuni. Cu toate acestea, anumiti piloti ajunsesera la impresionabila in contextul dat, de a fi participat la pana la 10 misiuni sau unii chiar mai multe. Bineinteles ca s-a pus problema: „Ce se intampla cu acesti piloti? Sunt mai buni, mai norocosi, sau care este motivul pentru care ei reusesc sa se intoarca din misiuni fara daune semnificative?” asa ca cineva s-a gandit sa le observe comportamentul dintre misiuni si astfel au observat ceva diferit la acestia: erau optimisti. Acestia erau pilotii care dupa fiecare misiune isi traiau din plin viata si profitau de fiecare moment al ei. Concluzia logica ar fi aceea ca optimistii traiesc mai mult si mai bine decat pesimistii, nu-i asa? :)

Daca ai ganduri pozitive, ai mai multa incredere in tine, iar daca ai mai multa incredere in tine, ai mai multa energie si putere de materializare. Acesta este un adevar si a fost chiar demonstrat stintific atunci cand un grup de boxeri americani au fost supusi fara sa stie unor experimente psihologice. Pentru inceput, s-a masurat forta pumnului fiecarui boxer in parte pentru a avea indicatorul de martor, apoi fiecarui boxer i s-a spus ca el este cel mai bun si ca are toate sansele sa ajunga urmatorul campion la categoria sa. Apoi i s-a dat un sac de box. Va imaginati ce s-a intamplat, nu-i asa? Boxerii au lovit sacul cu o forta medie mai mare cu 30% decat in mod normal. Bun asa! Dar a doua zi, acelorasi boxeri li s-a spus ca de fapt a fost o greseala, ca erau rezultatele altor boxeri inregistrate si ca de fapt nu au o sansa reala de reusita la intrecerea care urma sa inceapa peste cateva luni. Rezultatul? Dezastruos… Forta boxerilor a scazut la nivelul de 50-70% din forta normala. Eu zic ca este destul de reprezentativ rezultatul.

 

In concluzie, aveti grija cum ganditi si ce ganditi, mai ales daca ati pornit pe acest drum al dezvoltarii personale si spirituale. Orice rezultat se obtine prin munca, iar prima sarcina din aceasta munca este poate cea mai placuta dintre toate: Sa fi optimist! :)

happiness_smile

 

Articol scris de Catalin Bogdan

Puteti distribui acest articol pe retelele de socializare. Preluarea acestuia pe alte siteuri se face doar cu acordul scris al autorului.

little romania

Adevaruri necunoscute despre România

Romania peisaj

De ce nu se vorbeste despre Romania asa cum s-ar cuveni? Aceasta este o intrebare pe care ne-am pus-o deseori, fara a putea sa ne dam un raspuns cu adevarat multumitor. In randurile urmatoare, o sa va prezentam cateva elemente despre Romania care nu sunt atat de cunoscute publicului larg.

Stiati ca, in Romania se gaseste…

– Cel mai vechi schelet de humanoid cunoscut la ora actuala? El a fost gasit in Valcea, supranumit „pescarul de la lacul Getic”, acesta fiind datat la 1 milion de ani.

– O civilizatie straveche, mai veche cu 1000 de ani decat cea sumeriana, este localizata in estul tarii, la Cucuteni?

– Tablitele cu scrierea de la Tartaria (reale si autentificate ca atare) sunt cu 1000 de ani mai vechi decat cele sumeriene?

– Tablitele din Muntii Neamtului, de asemenea, sunt mai vechi decat tablitele sumeriene cu 1000 de ani?

– in Masivul Sureanu un munte ticsit cu filoane de aur pur, de un metru lungime? Acest lucru este unic pe planeta, deoarece aurul se gaseste numai in forma de minereu combinat cu alte nemetale, nu si in forma pura desavarsita. Se crede ca dacii cunoasteau taina spirituala a aurului, care este de fapt o lumina condensata.

– O descoperire in Masivul Bucegi, din anul 2003 – 11 august: americanii si romanii patrund sub masivul Bucegi si descopera o asa-zisa sala a proiectiilor cu holograme care au aratat istoria adevarata a Terrei, si de asemenea descopera „amfora cu aur monoatomic”, care duce la o inimaginabila longevitate (o persoana poate trai mii de ani in acelasi corp fizic, daca ar consuma asa ceva in anumite perioade precis stabilite).

– Cel mai vechi cuptor de pe aceasta planeta, pentru topit metale, s-a gasit la Campeni; a fost atestat si varsta evaluata la aproximativ 6000 de ani i.e.n.

Sarmizegetusa

– La Sarmizegetusa – alt loc special, conform celor de la BBC – s-ar afla niste artefacte fabuloase sub amplasamentul cetatii (arhiva atlantilor!?).

– Artefactul de sub Masivul Ceahlau. Conform autorului Radu Cinamar, sub Ceahlau s-ar afla un artefact similar celui din Bucegi.

– Padurea Baciu, de langa Cluj-Napoca, este considerata „cea mai paranormala”, de altfel despre ea cunoscandu-se pretutindeni in lume multe detalii socante.

Spuneam ca exista si puncte de vedere legate de astfel de descoperiri uluitoare, care apartin unor oameni de stiinta straini cunoscuti in intreaga lume. Iata doua citate din aprecierile unor personalitati straine din lumea cercetarii istorice, despre neamul romanesc!

– „Civilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul roman… raspandindu-se apoi atat spre Rasarit, cat si spre Apus(…) acum 13-15 mii de ani!” – William Schiller, arheolog american.

– „Carpatii se afla intr-o regiune a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute la ora actuala.” – dr. Daniel Ruzo, arheolog peruan.

Potrivit revistamagazin.ro incet, incet, se pare ca totusi cercetatorii istorici mondiali incep sa recunoasca deja, multi chiar in mod explicit, ca primele fiinte umane au existat in Transilvania, cum sustine un document aflat in Biblioteca din Viena, despre trecutul fabulos al acestui teritoriu din spatiul numit si carpato-danubiano-pontic.

Speram ca aceste lucruri aratate in articol vor deveni de notorietate si astfel Romania isi va schimba macar putin locul in lume.

Sursa: obiectiv.info

triunghiul bermudelor

Triunghiul Bermudelor

triunghiul bermudelor

triunghiul bermudelor

 

Bermudele, sau Triunghiul Diavolului este o zonă din Oceanul Atlantic, în sud-estul Statelor Unite, o zonă asociată cu misterioasele dispariții ale navelor – percepția populară este aceea că nenumărate vapoare și avioane și-au găsit inexplicabil sfârșitul. Triunghiul se întinde de la insula Bermuda până la Miami și mai apoi Puerto Rico și se spune că ascunde un secret supranatural. După ce s-au semnalat câteva dispariții mai importante mass-media a transformat zona într-un fel de mit al lumii moderne. Chiar și termenul de „Triunghiul Bermudelor” a fost lansat într-o revistă SF. Este oare adevărat că oceanul dispune în acea zonă de puteri necunoscute care influențează în rău destinul marinarilor și al aviatorilor, sau acest mister doar rodul imaginației?

Cea mai faimoasă dispariție în triunghi este aceea a Zborului 19, din ziua de 5 decembrie 1945. Un escadron alcătuit din cinci aparate de zbor – bombardiere torpiloare Avenger, a plecat de pe baza Lauderdale, Florida, pentru a efectua o misiune de rutină deasupra insulei Bimini. În total zburau 14 oameni, toţi studenţi, în afara comandantului, locotenentul Charles Taylor. După aproximativ o oră şi jumătate de la începerea misiunii operatorii radio au receptat un mesaj din partea comandantului Taylor care spunea că, deşi nu-i funcţionează radarul, este convins că se află deasupra localităţii Florida Keys. A fost sfătuit să vireze spre nord, aşa încât să ajungă din nou deasupra continentului. În realitate el era deasupra insulelor Bahamas, iar încercarea lui de a se îndrepta spre nord-nord-est l-a îndepărtat şi mai mult de continent. O furtună puternică a provocat defecţiuni severe la sistemul de comunicare al aparatului în care se afla locotenentului, care se pare că a fost nevoit să cedeze conducerea escadronului unui alt pilot.

Contactul radio cu escadronul s-a întrerupt şi imediat a fost trimis un avion de căutare care să-i ghideze pentru a-i putea readuce acasă. Dintre cele trei aparate trimise să salveze şi să recupereze Zborul 19, unuia i s-a defectat sistemul de comunicare din cauza gheţii depusă pe antenă, unul pur şi simplu nu a avut noroc să-i găsească, iar cel de al treilea a se pare că a explodat la scurt timp după decolare. Escadronul 19 nu a mai fost niciodată recuperat. Se presupune că s-au prăbusit în apele învolburate ale oceanului după ce li s-a consumat tot combustibilul, după care, având în vedere că aparatele erau destul de grele, s-au scufundat imediat. Iniţial, în rapoartele Marinei Statelor Unite dezastrul a fost provocat de confuzia comandantului, însă în urma apelului familiei locotenentului Charles Taylor concluzia a fost schimbată, verdictul final fiind acela de „cauze necunoscute”. Zborul 19 nu este singura dispariţie semnificativă. Nava rusească Cyclops si nava comercială Sulphur Queen au dispărut si ele fără urmă în apele din Triunghiul Bermudelor.

Legenda Zborului 19 a stat la baza filmului lui Steven Spilberg „Close Encounters of the Third Kind” (Întâlnire de gradul trei). Într-adevăr, unele teorii acreditează ideea că în apele din zona Bermudelor se află o navă spaţială extraterestră, care este cauza acestor dispariţii. De asemenea, au mai fost luate în considerare si alte idei fanteziste potrivit cărora în acea zonă ar exista tehnologia extrem de avanstă și necunoscută a atlanţilor, sau că ar fi vorba de o creatură marină demonică. Unii autori au afirmat că este posibil ca acea zonă în formă de triunghi să fie o poartă către o altă dimensiune. Misterioasele dispariţii au mai fost puse si pe seama unor fenomene ciudate pentru o zonă oceanografică, cum ar fi un imens nor de metan care îşi avea originea într-o pungă de pe fundul oceanului.

În realitate, zona are o calitate care poate explica aceste dispariţii. Spre deosebire de oricare altă parte a lumii – separat de Triunghiul Dragonului aflat în apropierea Japoniei – aici, radarele se dereglează si nu mai indică Nordul magnetic. Acesta poate fi factorul care contribuie la legenda Triunghiului. Paza de coastă a Marinei SUA este însă de părere că dispariţiile sunt provocate de un amestec de cauze naturale si greseli umane. În această zonă există un trafic intens, atât pe apă, cât și aerian, la care participă mulţi amatori de senzaţii tari. Curenţii foarte puternici, precum și condiţiile meteo extrem de imprevizibile pot contribui la avarierea ambarcaţiunilor, fie ele mai mari sau mai mici, favorizînd îndepărtarea urmelor de îndată ce acestea au fost distruse.

Totodată este interesant de remarcat faptul că paza de coastă nu consideră că zona care are probleme deosebite în ceea ce priveste incidentele si accidentele. Un cercetător care a examinat toate dispariţiile survenite în zonă a ajuns la concluzia că zvonurile si înfloriturile au denaturat realitatea, îngreunând înţelegerea adevăratelor cauze din spatele evenimentelor. De asemenea, companiile de asigurări, cum este Lloyd din Londra, au dovezi care atestă faptul că zona numită Triunghiul Bermudelor nu este mai periculoasă decât oricare altă cale maritimă din alt colţ al palnetei. Cu toate acestea, mitul Triunghiului Bermudelor a pătruns atât de adânc în conștiința publică încât cu siguranță va dăinui veșnic, atâta vreme cât autorii de literatură SF îl folosesc drept sursă de inspirație pentru tot felul de întâmplări misterioase.

Sursa: ziare.com

atena sparta

Are poporul întotdeauna dreptate?

Atena si Sparta – Arginusai, 406 î.e.n.

 

atena sparta

 

În anul 431 î.e.n., lumea din jurul Mării Egee era împărţită între două mari blocuri politico-militare: cel al Athenei şi al aliaţilor ei şi cel al Spartei şi al aliaţilor ei. Rivalitatea dintre ele a condus la izbucnirea aşa-numitului război peloponesiac. După 25 de ani de lupte grele, în 406 î.e.n., situaţia tot indecisă era, deşi Sparta obţinuse iniţiativa. Mai mult, spartanii au obţinut o mare victorie pe mare şi au reuşit să blocheze rămăşiţele flotei atheniane într-un port din insula Lesbos.

Vestea a căzut ca un fulger asupra poporului athenian, care nu a renunţat la luptă şi a echipat cu mari eforturi, printr-un extraordinar efort colectiv, o flotă şi mai mare, permiţând chiar şi sclavilor şi străinilor fără cetăţenie să se îmbarce pe corăbii. Lângă insuliţele denumite Arginusai, din apropierea Lesbosului, cei opt generali athenieni aflaţi la comandă au condus flota improvizată spre o strălucită victorie: din cele 150 de corăbii, pierduseră doar 25, în vreme ce oponenţilor le fuseseră scufundate aproape 80 din cele 120 de corăbii.

atena sparta

Harta Atena si Sparta

Generalii au fost puşi în faţa unei dileme: să rămână să salveze echipajele corăbiilor scufundate sau să se grăbească spre Lesbos, unde camarazii lor încă mai erau blocaţi de 50 de nave spartane? La propunerea unuia dintre ei, Erasinides, generalii au plecat spre Lesbos, lăsând în urmă câţiva comandanţi de corăbii, oameni politici influenţi ca şi ei, conduşi de Theramenes, să salveze oamenii aflaţi la apă. Dezlănţuirea unei furtuni a împiedicat însă atât operaţiile de salvare, cât şi atacul prin surprindere îndreptat împotriva duşmanilor.

La instigarea demagogilor rămaşi în cetate, poporul athenian a trecut repede de la euforia victoriei la mânia pentru soarta echipajelor corăbiilor scufundate şi au căutat vinovaţi. Iniţial, au fost suspectaţi Theramenes şi căpitanii de corăbii responsabili pentru operaţia de salvare, întorşi cei dintâi acasă, la aceasta contribuind şi unele scrisori ale generalilor, care se temeau să nu fie ei înşişi acuzaţi. Theramenes şi căpitanii au reuşit să se apere, astfel încât athenienii şi-au îndreptat nemulţumirea asupra celor opt generali, care au fost scoşi din funcţie, lui Erasinides intentându-i-se imediat după destituire un proces pentru delapidare de fonduri şi conduită nepotrivită în funcţie, încheiat prin hotărârea poporului ca acesta să fie întemniţat. Încurajaţi de succesul asupra lui Erasinides, duşmanii politici ai generalilor au convins autorităţile să îi aresteze şi pe ceilalţi cinci generali (ultimii doi fugiseră din Athena) pentru a fi judecaţi de popor sub învinuirea că părăsiseră echipajele corăbiilor scufundate.

atena sparta

La judecata în faţa poporului, dată fiind furia oamenilor şi temându-se să nu mai fie la rândul lor acuzaţi de generali, Theramenes şi căpitanii corăbiilor destinate salvării echipajelor aflate la apă s-au raliat acuzatorilor iniţiali şi au început să îi învinuiască şi mai tare pe strategi. Aceştia însă au prezentat adevărul şi, fără a mai arunca vina înapoi asupra lui Theramenes şi însoţitorilor săi, au arătat că doar furtuna a fost de vină. Şedinţa din acea zi ar fi trebuit să se încheie cu achitarea generalilor, care convinseseră poporul, dar, fiind târziu, s-a hotărât reluarea procesului ulterior.

A doua zi însă se desfăşura o mare sărbătoare atheniană la care membrii triburilor atheniene se reuneau după rudenie. Theramenes şi facţiunea lui s-au folosit de moment pentru a renaşte durerea şi furia athenienilor pentru rudele pierdute în bătălie. Sub impactul acestora, sporit de prezenţa oamenilor plătiţi să apară în adunarea poporului în veştminte de doliu, athenienii nu au mai ţinut seama la reluarea procesului că procedura de judecată propusă de acuzatori era sumară, nedreaptă şi neconstituţională şi că martorii prezentaţi nu erau de încredere: după cum povesteşte istoricul Xenophon, „mulţimea urla că este monstruos dacă poporul este împiedicat să acţioneze după cum doreşte”. Toţi cei care doreau să arate că nu se respecta legea erau ameninţaţi cu strigăte că vor fi la rândul lor daţi în judecată în cadrul aceluiaşi proces, fiind cu toţii intimidaţi, cu excepţia renumitului Socrate, din păcate o voce singulară în vacarmul general. Nici partizanii generalilor, care au dorit să arate că şi Theramenes şi facţiunea lui ar fi trebuit cercetaţi dacă până la urmă ar fi fost o vină umană în toată tragedia, nu au fost ascultaţi de mulţime. Toţi cei şase generali au fost executaţi, inclusiv fiul marelui Pericle.

La scurtă vreme însă athenienii s-au căit şi mulţi dintre acuzatori au fost la rândul lor judecaţi. Au scăpat însă cu fuga, numai unul dintre cei mai vehemenţi întorcându-se în cele din urmă, doar pentru a fi urât de toţi cetăţenii şi a sfârşi prin înfometare.

atena sparta

În urma nefericitului proces al generalilor, athenienii au adoptat chiar legi împotriva celor care induc în eroare poporul. Cu toate acestea, sub impactul emoţiilor stârnite de unii lideri cu ambiţii personale, au refuzat pacea oferită de spartani ca urmare a bătăliei de la Arginusai, doar pentru ca un an mai târziu să sufere o înfrângere zdrobitoare şi apoi să capituleze în faţa duşmanilor care au încurajat instaurarea unui regim de teroare la Athena, numit şi „al celor treizeci de tirani”. Aşa s-a prăbuşit democraţia atheniană şi au început cei mai sângeroşi doi ani din istoria cetăţii.

Are poporul întotdeauna dreptate?

 

Articol Liviu Iancu – partial

www.europunkt.ro

Romania

Adrian Severin face un avertisment dur: Romania e in pericol maxim!

adrian-severin-face-un-avertisment-dur-romania-e-in-pericol-maxim

 

La putina vreme dupa ce Klaus Iohannis a iesit presedinte la scrutinul electoral din 16 noiembrie 2014, analistul politic, specialist in politica interna si externa, fost europarlamentar, face un avertisment dur. Conform lui Severin, Romania se afla in pericol maxim. Iata textul politicianului:
Dupa cateva decenii traite cel putin cu iluzia ca se afla intr-o lume a solidaritatii si armoniei, Romania isi reia locul geo-politic traditional la punctul de ciocnire dintre interesele marilor actori globali. Raportarea Romaniei la acestia dar si raportarea lor la ea ridica probleme de o imensa complexitate si periculozitate.
In acest context cel putin doua lucruri imi sunt clare:
1) nimeni nu ignora Romania;
2) nimeni nu doreste Romania.
Aceste doua teze, doar aparent paradoxale, se conciliaza in urmatorele enunturi alternative:
– nimeni nu vrea Romania ca partener dar toti o vor ca satelit;
– nimeni nu vrea sa se coordoneze cu ea dar toti vor sa li se subordoneze;
– nimeni nu o vrea independenta, toti o vor colonie;
– nimeni nu o accepta drept membru al familiei sale dar nimeni nu doreste ca ea sa devina membru al altei familii.
In incercarea de a ne domina sau macar de a nu ne lasa sa fim dominati de concurentii lor, strategii lumii au ales sa utilizeze arma exagerarii defectelor noastre creind mitul incompatibilitatii cultural-civilizationale a romanilor cu Occidentul euro-atlantic.

Acest mit serveste atat puterilor euro-asiatice (in primul rand Rusiei) cat si celor euro-atlantice.
Caracterul exceptional al coruptiei la romani, spre exemplu, este un mit care permite:
a) Rusiei sa „demonstreze” Occidentului ca nu are cum sa integreze deplin Romania structurilor sale (cel putin nu fara riscuri majore);

b) SUA sa intervina direct in guvernarea Romaniei folosind justitia pentru a elimina de la guvernarea tarii pe liderii cu agenda nationala (uneori denuntati ca fiind pro-rusi);

c) UE sa mentina Romania ca membru de mana a doua intr-o ordine continentala neo-iobagista in care pana si universalismul imperial are geometrie variabila si evolueaza cu mai multe viteze.

Romania – spune un alt mit de asemenea unanim imbratisat – nu a fost si, se subantelege, continua a nu fi pregatita sa intre intr-o democratie transnationala europeana asa cum, chipurile, ar fi UE, si sa contribuie la edificarea Europei politice, a Statelor Unite ale Europei; proiect al europenilor celor mai „avansati”, respectiv al „adevaratilor” europeni – catolici si protestanti, din vest si din nord, din lumea industriei si finantelor, neo-conservatori si neo-liberali.

Aici nu mai este vorba despre „coruptia structurala” ci despre o „incapacitate structurala”, o „neputinta congenitala” a romanilor de a participa cu succes la actul guvernarii asa cum este el inteles si savarsit in civilizatia occidentala spre care ei aspira nejustificat si in institutiile careia s-au strecurat la fel de nejustificat.
Cum modelul „bunei guvernari” ar fi unic si universal valabil, rezulta ca romanii sunt inclusiv incapabili de autoguvernare. Asadar nu numai ca incurca gestiunea UE dar nici nu au indreptatirea la un stat propriu sau, cel putin, la administrarea acestui stat prin ei insisi.
Pe ce se bazeaza asemenea teze? Cand concluziile sunt atat de ferme si de „utile” ele seduc prin propria lor afirmare, nemaifiind nevoie de argumente.
Daca cineva ar cauta argumente rezultatul ar fi mai mult decat dezamagitor pentru propagandistii mitului. Romania nu s-a opus nici unei reforme constitutionale a UE acceptand sa transfere institutiilor europene, fara nici o garantie de contrapartida, toate atributele suverane care i-au fost cerute. Prin acceptarea MCV Romania a acceptat chiar competente supranationale de control care nu se aplica nici unui alt membru (cu exceptia Bulgariei).
Romania si-a platit fara cracnire contributia la bugetul european comun fara a primi din partea UE fonduri europene macar egale cu aceasta. A fost, deci, un contributor net (care a dat mai mult decat a luat) si niciodata nu i-a trecut prin cap sa spuna, asemenea Marii Britanii, „eu imi vreau banii inapoi!”.
Romania si-a diminuat capcitatea productiva a economiei nationale in favoarea economiilor occidentale bazate pe export (in special Germania), oferindu-se acestora ca o mare piata de desfaceri.
Romania a pus resursele sale naturale si forta de munca ieftina la dispozitia investitorilor straini (europeni si nu numai) foarte interesati sa isi valorifice capitalurile aici, inclusiv cu pretul coruperii administratiei romanesti.
Romania a oferit statelor occidentale lovite de sovinismul si decandeta bunastarii, mana de lucru calificata pentru meserii pe care cetatenii lor nu mai vor sa le practice.
Aceasta mana de lucru a creat acolo crestere economica, generand totodata venituri bugetare si noi locuri de munca.
Romania s-a lasat saracita de elitele sale intelectuale, de talentele sale cele mai autentice si mai educate, contribuind astfel la imbogatirea si progresul strategic al Occidentului euro-atlantic, in aceeasi masura in care si-a pus in pericol propriul viitor.

In timp ce elitele Romaniei, formate pe bani romanesti, aduc buna guvernare si prosperitate altora, romanilor li se spune ca trebuie sa accepte a fi condusi din afara caci, intr-adevar, in tara nu le-a mai ramas decat o elita-surogat formata din ciurucuri si tradatori.

Si atunci, de ce atata „of” si vai”!?
Daca cineva nu a fost pregatit sa integreze Romania in familia occidentala acela a fost Occidentul insusi. El a fost, in schimb, pregatit si bucuros sa o colonizeze.

Un al treilea mit – cu atat mai usor de acreditat cu cat elitele autentice romanesti isi parasesc in mars fortat patria – este acela ca Romania are vocatia de a fi ghetoul european al romilor.

Legatura pe care atat discursul mediatic cat si cel politic occidental o fac intre insecuritatea cetatenilor europeni, „invazia” romilor si pretinsa „origine romaneasca” a acestora (origine cel putin civica daca nu si culturala) sustine ideea ca Romania, prin insasi identitatea sa etnica (in cel mai bun caz incerta daca nu cu desvarsire roma), pune in pericol civilizatia europeana.

De aceea romii trebuie expulzati si concentrati in Romania iar aceasta trebuie izolata in afara spatiului Schengen si nu numai.

„Manelizarea” mass-mediei (independenta in relatia cu statul roman iar nu si in cea cu clanurile oligarhice ori cu diverse cercuri de interese straine), precum si cea a politicii romanesti, nu fac decat sa confirme o asemenea idee.

Nu este clar care sunt politicile de integrare a romilor si care este eficienta lor. In schimb presatabloidizata – cea mondena si cea de scandal – se delecteaza cu prezentarea detaliata si necritica a ceea ce traditiile rome au mai mult in contrast cu traditiile culturale romanesti si europene; ba chiar si cu evolutia comunitatilor rome pe calea convergentei cu valorile civilizationale europene.

Aducerea obsesiva a interlopilor de origine roma in procesele intentate liderilor politici romani (mai mult sau mai putin corupti), cu mediatizarea aferenta, nu este, nici ea, o intamplare oarecare; sau, daca este, atunci interesul national cere sa fie oprita imediat, cel putin in dimensiunea sa mediatica.

In conexiune cu mitul exceptionalismului coruptiei romanesti si cu cel al identitatii culturale rome a Romaniei se degaja si mitul problemelor cronice, de factura structurala ale justitiei romane.

Aceasta este prezentata ca fiind in acelasi timp blocata si dezlantuita, controlata si haotica, nesofisticata si impredictibila.
Pe terenul mitului contrariile pot coexista cu usurinta.
Pe o atare imagine s-a cladit concluzia ca justitia romana trebuie pusa sub controlul strainatatii.
Acesta se exercita la vedere. Or, daca un stat cu o justitie ineficienta este un stat nefunctional, un stat cu o justitie controlata din afara nu mai este stat de loc.

„Cum credeti ca vin capitalurile de calitate, acelea care va aduc dezvoltare iar nu numai coruptie si infeudare, daca investitorii potentiali vad si aud de dimineata pana seara numai despre descinderi cu mascati ca in cartelurile mafiote din America Latina sau Orientul Indepartat, arestari de lideri politici bazate pe denunturile interlopilor romi, afaceri ruinate de luptele intre clanuri si altele la fel?” – m-a intrebat recent un distins diplomat strain.

„Veti ramane doar cu afaceristii dubiosi protejati de justitia romana aflata sub controlul real al catorva guverne straine!” – a adaugat el. (Si nu era un diplomat rus, cum probabil ar fi fost tentat sa banuiasca dl Joe Biden.)

Intr-adevar, din „statul romilor” – aflati si ei sub povara nedreapta a unor stereotipuri negative colportate masiv si nu tocmai innocet in Occident – capitalurile sanatoase fug iar regimul „jurisdictiei consulare” (desfiintat de Al. I. Cuza in zorii afirmarii existentei si demnitatii noastre nationale) reinvie in forme si sub acoperiri din cele mai perverse.

(Acum nu numai „supusii straini” ci si romanii sunt „judecati” de functionarii diplomatici ai altor guverne, carora o natiune in declin le-a concesionat aceasta functie.) Cum sa primesti un asemenea neam in casa ta?!

Ce doreste, insa, Romania? Daca ceva este cu adevarat exceptional la romani aceasta nu este nici macar dezbinarea, care caracterizeaza, probabil cu o mai mica intensitate, si alte popoare.

Exceptional la romani este spiritul auto-critic care ajunge la limita la care poate fi definit ca auto-demolator.

Pe el s-au bazat, desigur, si creatorii mitologiei anti-romanesti.
Mai exact ai mitului complex al incompatibilitatii cultural-civilizationale dintre Romania si Occidentul euro-atlantic; mit care justifica atat izolarea cat si dominarea externa a natiunii romane.
Iata de ce romanii trebuie sa isi asume, la randul lor, o parte de raspundere. O raspundere care nu scuza, insa, abuzul celorlalti.
Independent de vina, cu timpul cetatenii Romaniei au inceput sa resimta dureros – cum putea fi altfel?! – efectele miturilor amintite anterior.

Dincolo de inconvenientele practice, aceastea i-au facut sa se simta umiliti si tradati. De catre cine? Tocmai de cei pe care i-au iubit si respectat totdeauna: americanii, in special, si vest-europenii.

Reactia la descoperirea „refuzului” euro-atlantic („refuz” subliniat din motive evidente de propaganda rusa) a fost inevitabila, fireasca: americanofobia si euro-scepticismul.

Doua sentimente socante la un popor in mod traditional pro-occidental, euro-entuziast si americanofil.
Americanofobia si euro-scepticismul care se strecoara tot mai mult in sufletele romanilor si in societatea romaneasca sunt, prin ele insesi, o amenintare la adresa securitatii nationale a Romaniei.

De asemenea, instrainarea Romaniei de SUA si UE va afecta interesele vitale americane si vest europene in regiunea Balcanilor si Marii Negre, precum si procesul de continuare al integrarii si extinderii UE.

In acest sens reactia societatii romanesti fata de criza ucraineana este semnificativa.

In mod instinctiv romanii s-au plasat de partea Ucrainei, fata de care pana atunci nu aratasera o mare simpatie.

Pe de alta parte, in disputa dintre Occidentul euro-atlantic (SUA si UE) si Rusia romanii au aratat, lucru rar in istoria lor, mai multa intelegere pentru pozitia rusa.

Intr-un fel se poate spune ca suntem cu Ucraina impotriva Rusiei si cu Rusia impotriva Occidentului. Surprinzator si periculos! Iata la ce efecte perverse a condus politica de „excludere si refuz” aplicata de Occident Romaniei prin „strategia disocierii culturale a romanilor”.

Aceasta americanofobie si acest euro-scepticism emergent pot fi anihilate numai printr-o politica adecvata (adica realista, corecta, inteligenta si prietenoasa) a SUA, precum si prin revenirea UE la proiectul federal bazat pe principiile egalitatii si solidaritatii, ale coeziunii economice, sociale si teritoriale.

In ceea ce priveste SUA, o asemenea politica este impiedicata de mitul exceptionalismului inadecvarii si incompatibilitatii romanesti alimentat chiar de unele cercuri americane in speranta ca astfel vor putea interveni in Romania si ii vor controla politica.

Cu cat mitul se consolideaza cu atat americanofobia romanilor se acutizeaza si cu cat aceasta se acutizeaza cu atat risipirea mitului devine mai dificila.
Iata un cerc vicios care trebuie taiat. El poate fi taiat doar in SUA. Va fi asa numai in masura in care americanii vor intelege ca mitul, ca orice mit, nu este un adevar si ca perpetuarea lui contravine intereselor americane.

Cat despre UE, lucrurile sunt si mai complicate. Pe de o parte, nu numai ca Romania se gaseste intr-un raport defavorabil de forte cu protagonistii UE dar acestia au mult mai putine motive decat SUA sa vada in Romania un partener util spre indispensabil la frontiera estica a uniunii.

Germania, Franta si Italia dar si Spania si Marea Britanie nu au nevoie de Romania pentru a se intelege cu Rusia si a conveni asupra unei arhitecturi de securitate la nivel continental.

Dimpotriva, pentru ele ar fi mai potrivit ca romanii sa fie doar un obiect al istoriei plasat intr-o „tara a nimanui” care separa Europa germana de Asia rusa.

Pe de alta parte, sub aspect formal Romania este membru al aliantelor occidentale si in special al UE, in interiorul carora are o serie de drepturi precise cu garantiile juridice aferente.

Din aceasta perspectiva euro-scepticismul si decuplarea de UE in favoarea unor formule alternative situate mai la est, nu trebuie sa reprezinte decat ultimul recurs.

Pana la a se ajunge acolo, guvernul roman trebuie sa lanseze o strategie menita a reafirma si promova drepturile Romaniei ca stat membru, asa cum rezulta ele din tratate, precum si a mari influenta sa politica si economica in cadrul UE.

Pe o astfel de baza se va putea actiona eficient pentru revenirea la proiectul Europei politice de tip federalizare sa functioneze in folosul tuturor membrilor sai.

Ce sanse sunt ca asemenea schimbari de curs istoric sa se produca? Foarte putine! In aceste conditii nu se poate trage decit o singura concluzie: Romania este in pericol! Poate cel mai mare din istoria sa.

 

Adrian Severin

Sursa: www.ziuanews.ro

Hildegard-von-Bingen

Profeţiile călugăriţei Hildegard von Bingen

Hildegard von Bingen

Hildegard von Bingen

 

Decăderea creştinismului, Planeta X şi subjugarea Antihristului
De-a lungul timpului au existat numeroși oameni care au avut numeroase viziuni despre viitor. Acești profeți au rămas în cărțile de istorie drept oameni neînțeleși sau chiar cei excluși de societate. Printre aceștia se numără Nostradamus, mama Shipton, Edgar Cayce și mulți alți vizionari.
În materialul următor, am ales să vă prezentăm un alt profet, mai puțin cunoscut în țara noastră, Hildegard von Bingen. Sf Hildegard, o călugăriţă a secolului 12, desi este cunoscuta pentru contribuţiile ei in muzică şi literatură, este cunoscută şi pentru prezicerile pe care le-a făcut – deşi au fost multe.
Hildegard s-a născut în 1098 în Bockelheimm în Germania și încă de la vârsta de 8 ani a luat contactul cu Biserica. Toată viața sa și-a petrecut-o în slujba lui Dumnezeu și datorită acestui fapt a fost recompensată cu diverse viziuni despre viitor. Acestea erau notate într-un jurnal, care a fost ţinut secret o vreme îndelungată. Atunci când călugăriţa s-a hotărât să le facă publice le spunea apropiaţilor săi că : “până la vârsta de 15 ani am avut cele mai multe dintre viziuni, dar nu aveam curaj să vorbesc despre ele”.
Interesant este faptul că la vârsta de 40 de ani a primit un ordin spiritual pentru a-şi face publice viziunile. Hildegard nu a spus niciodată de unde provenise acest ordin, dar este lesne de înţeles că provenise de la cel care îi provoca aceste viziuni.
Sfânta a hotărât astfel că trebuie să-şi înşire viziunile într-o carte pe care a intitulat-o “Scivias”. Aici putem găsi cele mai sumbre viziuni asupra viitorului omenirii, printre care şi cele care descriu cu lux de amănunte decăderea Bisericii, naşterea şi expansiunea Antihristului sau chiar războaie care nimicesc milioane de vieţi.

Hildegard von Bingen 1

Hildegard von Bingen

Decăderea creştinismului
“În viitorul îndepărtat, va veni o vreme în care oamenii vor renunţa în a mai crede în Dumnezeu şi astfel Biserica se va confrunta cu declinul”. Această profeţie se referă la timpurile noastre când oamenii au din ce în ce mai multe îndoieli cu privire la Creator. Aceste îndoieli sunt induse în mod voluntar de către o forţă negativă, care doreşte cu ardoare să pună mâna pe Pământ, indiferent de consecinţe. Antihristul se va naşte şi va predica învăţăturile sale în aşa fel încât să distrugă calea cea dreaptă pe care trebuia s-o urmeze omenirea.
Cometa devastatoare
O altă viziune interesantă se referă la sosirea unei comete. Hildegard scria cu aproximativ 1000 de ani în urmă că nu cu mult înainte de sosirea acestei comete omenirea se va confrunta cu o perioadă de foamete. Vor exista numeroase zone de pe glob în care mâncarea va fi considerată un lux şi atunci când problemele vor fi cele mai mari, o cometă uriaşă se va apropia foarte mult de Terra. Aceasta va provoca numeroase cutremure, tsunami, dar şi boli dintre cele mai ciudate.
Specialiştii care au analizat această viziune susţin că Hildegard se referea nu la o cometă, ci la o planetă care se îndreaptă spre Terra. Această planetă se regăseşte în cultura mai multor civilizaţii antice şi este numită Planeta X.

hildegard-of-bingen-a-saint-for-our-times

hildegard-of-bingen-a-saint-for-our-times

Antihristul va pune stăpânire pe omenire
Imediat după ce dramele cometei vor zdruncina omenirea, o altă problemă majoră se va naşte pe Terra. ANtihristul va pune stăpânire pe întreaga omenire şi haosul va fi cuvântul de ordine. “Fiul pierzaniei va fi o fiară sălbatică, care îi va ucide pe cei ce nu cred în el şi care se uneşte cu regii, preoţii falşi şi cei bogaţi”. Antihristul va fi născut dintr-o femeie, care încă din copilărie va avea cunoştinţe despre ocultism şi va alege să se alăture răului. Fiul său va fi crescut în acest spirit şi cu ajutorul forţelor răului va reuşi să-şi impună viziunea în sufletele oamenilor.
Aceste trei viziuni, cele mai importante poate, sunt cele care au ridicat numeroase întrebări cu privire la viitorul omenirii. Dacă ele se vor arăta a fi adevărate în cele din urmă, atunci putem recunoaşte că civilizaţiile antice au avut dreptate cu privire informaţiile pe care le-au lăsat moştenire despre trecutul îndepărtat, dar şi despre viitorul care pare extrem de sumbru.

st hildegard of bingen

st hildegard of bingen

sursa: internet

documentar The Old Kingdom MAGICAL EGYPT

DOCUMENTAR EGIPTUL MAGIC – Partea a II – a

MAGICAL EGYPT
– A Symbolist Tour Of Ancient Egypt – Part II
(The Old Kingdom and the Still Older Kingdom)
Un Tur Simbolist al Egiptului Antic
(Vechiul Regat şi Încă Cel Mai Vechi Regat)

VEZI AICI PARTEA I

documentar egipt

 

In acest episod, John Anthony West cerceteaza cateva anomalii arhitecturale şi alte dovezi ale unei civilizatii avansate care au existat inaintea civilizatiei cunoscute egiptene antice.

.
In zona Egiptului, majoritatea minunilor stiintifice, artistice, ingineresti şi arhitecturale nu au aparent niciun fel de explicatie logica sau istorica.
Misteriosul Oserion pare a fi fost deja o ruina antică când a fost „descoperita” de Seti I în timpul construcţiei Templului lui Abydos, în prima dinastie.

Apar noi evolutii in dezbaterea subiectului despre „varsta Sfinxului”. Se pare că acesta a fost construit în era Leului (acum aprox 12 000 de ani în urmă, deci in perioada de sfarsit a Atlantidei).

Egiptul antic a fost o veche civilizație din nord-estul Africii, concentrată de-a lungul cursului inferior al fluviului Nil, ceea ce este acum statul modern Egipt. Civilizația egipteană a prins viață în jurul aniilor 3150 î.en. (în conformitate cu cronologia egipteană convențională ), cu unificarea politică a Egiptului de Sus și Egiptului de Jos sub conducerea primului faraon. Istoria Egiptului antic se împarte într-o serie de regate stabile, separate prin perioade de instabilitate relativ cunoscute sub numele de perioade intermediare:Vechiul Regat Egiptean, Regatul Mijlociu Egiptean și Noul Regat Egiptean.

Istoria Egiptului antic este împărțită în mai multe perioade corespunzătoare dinastiei , faraonului. Datarea evenimentelor în egiptul antic este încă subiect de cercetare. Datele calendaristice nu sunt confirmate de nici o dată certă pentru o perioadă de aproximativ trei milenii.

 

LINK DOCUMENTAR

 

atlantean crystal initiere la distanta

Initiere la Distanta – Sistemul Atlantean Crystal

30 OCTOMBRIE 2014 ORA 20:00 ORA ROMANIEI

oferta bonus karannaPRIMITI CA SUPORT PENTRU INITIERE O MEDITATIE GHIDATA SI UN VIDEO DE PREZENTARE A SISTEMULUI

 

Activarea Atlantean Crystal (Cristalul din Atlantida) este mai mult un acordaj destinat să aducă evolutie spirituală şi personală si care vă va ajuta în drumul vostru spiritual.

Scopul acestei initieri este de a aduce inapoi la noi cunoaşterea şi energia, care au fost şi sunt stocate în principalul cristal Atlanteean, care a fost păstrat în Marele Templu de vindecare „Poseidon” din Atlantida.

Acest cristal deţine toate informaţiile antice pe care Atlanţii le-au utilizat. Fiecare va putea extrage din el ceea ce poate si ii este permis sa acceseze, fie ca este vindecare, cunoastere sau revelatie, confirmare.

Cand Atlantida s-a scufundat, acum aprox 12000 de ani, multi atlanti au plecat catre alte civilizatii incluzand-o pe cea din Sumer / Egipt si civilizatiile Mayase. Ei au fost viitorii vindecatori, profesori, preotese, preoţi, scribi, oameni de ştiinţă, astronomii şi artistii acelor civilizatii.

Ei se vor reintoarce la roluri si situatii de viata similare cu cele pe care le-au avut în Atlantida. Prin initieri similare cu cele practicate in Templul Poseidon din Atlantida se vor trezi amintirile lor, pentru a se reactiva si a intelege cine sunt ei si care este rolul lor acum.. Ei s-au intors deja pentru a ajuta sufletele in evolutie si aflate la capatul timpului, adica civilizatia noastra, sa devina initiate a stiintelor sacre din nou, acum cand suntem aproape de terminarea inca unui ciclu planetar.

Atlantean Crystal

Mai multe detalii despre sistem puteti citi AICI

 

DOCUMENTARE EGIPTUL MAGIC - Partea I

SERIE DE DOCUMENTARE EGIPTUL MAGIC – Partea I

THE MAGICAL EGYPT

Part I – The Invisible Science

Ştiinţa Invizibilă

 

 

DOCUMENTARE EGIPTUL MAGIC - Partea I

DOCUMENTARE EGIPTUL MAGIC – Partea I

 

Începem astăzi o altă serie de documentare numită Magical Egypt, în 8 părţi (aproximativ 8 ore), despre secretele şi misterele ce învăluie civilizaţia egipteană antică.

Îţi mulţumim dragă Daniela Grigore şi pentru traducerea acestui prim episod din această importantă serie de documentare şi sperăm să traduci şi celelate părţi.

Această serie de documentare se bazează pe cercetările originale ale lui John Anthony West.

„Există o altă latură a Egiptului care nu este aşa de larg cunoscută. Egiptul este de asemenea tărâmul secretelor. O altă istorie, o istorie secretă, vorbeşte despre Egipt ca fiind un deţinător al unei înţelepciuni profunde şi ale unor abilităţi magice care au legătură cu o civilizaţie încă şi mai veche decât cea egipteană. Această istorie alternativă are paralele şi ecouri şi cu alte mituri şi culturi străvechi şi deasemenea cu multitudinea de societăţi secrete şi surse oculte. Aceast număr impresionant de paralele între istoriile care vorbesc despre alte civilizaţii ne ajută să avem o perspectivă unică a acestui alt Egipt.”

Un nou fel de contra-curent apare în jurul unor descoperiri surprinzătoare ale unui grup mic, dar în creştere, de oameni de ştiinţă, autori şi cercetători. Punctul central al acestei mişcări contra-curentului oficial, îl reprezintă ideea conform căreia Egiptul antic nu reprezintă ieşirea dintr-un privitivism, ci se pare că era o civilizaţie complet dezvoltată şi inexplicabil de avansată, ale cărei realizări ştiinţifice şi metafizice abia acum, încep să fie apreciate la adevărata lor valoare.

Un număr tot mai mare de dovezi ne sugerează că un capitol din istoria umanităţii, lipseşte. Autorul simbologist şi egiptolog John Anthony West, explorează doveziile unei ştiinţe sofisticate aflate în spatele realizăriilor inexplicabile ale Egiptului Antic.

A fost Egiptul moştenitorul unei cunoaşteri ştiinţifice şi spirituale care au aprţinut unei civilizaţii şi mai avansate şi mai timpurii?

Autorul de cărţi şi matematicianul Michael S. Schneider, ne vorbeşte în acest episod, despre geometria organică şi despre rolul numărului lui Fibonacci (proporţia de aur, secţiunea de aur, sau numărul de aur, 1,61803 …) în ceea ce priveşte viaţa.
Apoi West demonstrează prezenţa numărului de aur, în construcţiile de la Karnak – cunoscute deasemenea ca şi „Casa Vieţii”.

pentru mai multe informaţii puteţi vizita şi site-ul oficial al filmului: www.magicalegypt.com

.

Link documentar

Sursa

arkenaton nefertiti

AKHENATON & NEFERTITI

arkenaton nefertiti

 

Egiptenii au pierdut ideea unui Dumnezeu si Spirit unic care se afla in tot si au inceput sa se inchine mai multor zei. Maestrii inaltati au incercat sa remedieze aceasta situatie si au trimis pe Pamant o fiinta care avea constiinta Christica.
Aceasta fiinta a fost Akhenaton, care nu avea origine pamanteasca. El venea de pe Sirius. El a dezvoltat o noua religie, religia soarelui. Soarele era venerat ca o imagine unitara.

Akhenaton avea numai 17 ani sijumatate in anul 1355 i.H, atunci cand s-a hotarat sa incepa aceasta actiune. Toti l-au urat in perioada aceea. El a distrus toate religiile, spunandu-le oamenilor ca preotii nu sunt necesari, ca Dumnezeu este inauntrul lor, si ca ceea ce au ei nevoie sa stie este cum sa respire si totul va fi in regula. Chiar daca Egiptul avea cea mai puternica armata din lume, Akhenaton, care era un pacifist, le-a spus sa ne se mai lupte deloc. El le-a ordonat supusilor sai sa stea in interiorul granitelor si sa raspunda numai daca sunt atacati. Oamenii l-au dispretuit pentru ca ei isi adorau religiile lor, chiar daca in acestea erau foarte multe contradictii. Akhenaton le-a spus ca de acum inainte in Egipt va fi o singura religie, dar nimeni nu vreoia sa auda asta.

Ahkenaton a acordat initieri in „cunoasterea pierduta” timp de 12 ani. Acest curs a produs aproape 300 de fiinte care aveau constiinta Christica.
Aceste fiinte nemuritoare erau aproape in totalitate femei. Pana in jurul anului 500 i.H, aceste fiinte s-au alaturat fratietatii lui Tat si au ramas in orasul subteran de sub Marea Piramida. Mai apoi au iesit de acolo si au migrat catre Masada unde au devenit cunoscuti sub numele de fraternitatea eseniana. Maria, mama lui Isus, a fost una din aceste fiinte nemuritoare.

Egiptenii l-au inlatura pe Akhenaton de la putere, dupa 17 ani si jumatate de domnie. Apoi au facut tot ce au putut pentru a sterge memoria lui. Totul s-a intors la vechea ordine. In ciuda acestui lucru, Actiunea lui Akhenaton a reprezentat in cele din urma, un succes. El a dorit sa lase exemplul sau in cronica akashica, in memoria vie a Pamantului. El a avut nevoie sa stabileasca fraternitatea eseniana, care ar fi fost suficienta pentru urmatorul stagiu in evolutia spirituala a omenirii. El a reusit sa faca ceea ce si-a propus in timpul care i-a fost acordat.

nefertiti 3

 

REGINA NEFERTITI DEZVALUITA

Timp de mai bine de un deceniu, Nefertiti a fost cea mai influenta femeie din Egipt. Venerata de supusii ei precum o zeitate, ea a domnit alaturi de Amenophis IV, un faraon din cea de-a 18-a dinastie a Noului Regat, care si-a schimbat numele in Akhenaton dupa ce a urcat pe tron, in jurul anului 1353 i.e.n. Totusi despre frumoasa regina nu se stie aproape nimic. In jurul anului 1336 i.e.n., a disparut pur si simplu din istorie. Pe atunci, ar fi avut aproximativ 30 de ani.
Nefertiti s-a casatorit cu faraonul Akhenaton, fiul lui Amenophis III, in cel de-al patrulea an al domniei acestuia. Se pare ca ea avea cam 15 ani la vremea respectiva, iar Akhenaton, cel putin 14. In urma acestei casatorii, frumoasa femeie a devenit una dintre cele mai puternice figuri feminine care au domnit vreodata in Egipt. Era iubita, onorata, venerata. Aparea alaturi de faraon in toate ocaziile importante, avand un statut apropiat de al acestuia. Apoi insa, absolut brusc, acest traseu se intrerupe. Pana in prezent nu a fost gasita nici o dovada care sa explice sfarsitul misterios al lui Nefertiti. Pana acum, trupul ei a fost considerat pierdut.
Originile frumoasei regine sunt necunoscute. Exista o teorie conform careia este posibil ca ea sa fi fost printesa mitanica Tadukhepa, menita a fi mireasa lui Amenophis III, dar care, in final, s-a casatorit cu fiul acestuia. O alta ipoteza sustine ca Nefertiti a fost nascuta din uniunea lui Amenophis III cu o concubina – ceea ce i-ar fi facut pe Akhenaton si Nefertiti sa fie frati vitregi. Dar si aceasta teorie este destul de putin probabila, caci, in acest caz, titlul de “Fiica a faraonului” i s-ar fi cuvenit de drept lui Nefertiti – insa nu i-a fost atribuit niciodata. O a treia ipoteza sustine ca Nefertiti era fiica lui Ti (scris si “Tiy”) si Ay (scris si “Aya”). Tatal ei ar fi fost un demnitar de rang inalt la Curtea lui Amenophis III si, in consecinta, un confident apropiat al lui Akhenaton. Conform acestei teorii, care castiga tot mai mult teren la ora actuala printre egiptologi, Nefertiti ar fi fost deci crescuta in inalta societate egipteana. Totusi se pare ca Ti nu a fost mama biologica a frumoasei regine, ci mai degraba, dupa cum arata dovezile descoperite, doica acesteia.Pentru gloria Zeului-Soare
Nefertiti si faraonul Akhenaton au introdus impreuna reforme majore, religioase si culturale. Cea mai radicala abatere a lor de la traditie a fost interzicerea zeitatilor venerate ale Egiptului, si inlocuirea lor cu Zeul Soarelui, Aton.In cel de-al cincilea an al domniei lui Akhenaton, cuplul regal si-a mutat resedinta oficiala de la Teba la Achetaton, „Locul Luminii lui Aton” – un oras cunoscut acum dupa numele sau arab: El-Amarna. Chiar si in Karnak, care fusese pana atunci centrul traditional al cultului lui Amun, se construiau noi temple in onoarea Zeului Soare. Acestea erau impodobite cu numeroase imagini ale lui Nefertiti, care avea, ca figura conducatoare, un titlu regal aditional: „Neferneferuaton” – „Perfecta este perfectiunea lui Aton”.Nefertiti a fost imortalizata in temple si pe monumente mai mult decat oricare alta regina egipteana. Se pare chiar ca frumoasa regina detinea si titlul de Mare Preot – o distinctie care se presupunea ca le este rezervata numai faraonilor. Totusi, in ultimii ani ai domniei lui Akhenaton, Nefertiti a disparut din fresce si sculpturi, fiind inlocuita de doua dintre cele sase fiice ale ei, Meritaton si Ankhesenpaaton.

nefertiti 2
Ce s-ar fi putut intampla cu regina ? Multa vreme, oamenii de stiinta au crezut ca Nefertiti cazuse in dizgratie si fusese alungata din familia regala de catre Akhenaton. Poate pentru ca devenise evident ca nu avea sa ii daruiasca niciodata un fiu? O alta teorie sustine ca perechea regala a fost rasturnata de la putere de o revolta a poporului, care considera venerarea lui Aton drept o erezie. Cert este ca, dupa urcarea pe tron a lui Tutankhamun, in 1333 i.e.n., tot ce mai putea aminti de Akhenaton si Nefertiti fusese deja distrus in mod sistematic. In mormantul lui Akhenaton au fost descoperite pana la ora actuala numai obiecte funerare asociate cu acesta – ceea ce sugereaza ca Nefertiti nu a fost niciodata inmormantata aici. Moartea reginei nu este mentionata in nici un document oficial al epocii.
Akhenaton a avut un fiu, Tutankhamun, cu concubina lui, Kia. Totusi, mostenitorul pe care l-a numit el a fost Smenkhkare. Cine era acest regent nu se stie inca. Exista egiptologi care sustin ca ar fi fost un alt fiu al lui Akhenaton, nascut tot de Kia. Altii considera ca Smenkhkare era fratele vitreg al lui Akhenaton sau un alt membru al familiei regale. Faptul ca Smenkhkare si Nefertiti au folosit acelasi nume aditional – Neferneferuaton – i-a determinat pe unii cercetatori sa sustina ca Nefertiti insasi a preluat puterea, in urma mortii faraonului Akhenaton, in 1336 i.e.n. Totusi, exista si dovezi care sugereaza ca Nefertiti ar fi murit in cel de-al 14-lea an de domnie al sotului ei, intr-o epoca in care in Egipt facea ravagii o epidemie de ciuma.
Oare disparitia brusca a lui Nefertiti va ramane pentru totdeauna un mister? Este foarte posibil. Si totusi, poate ca trupul fara nume – care, in opinia cercetatorilor britanici, este mumia splendidei regine – ne va dezvalui o parte din secretele sale.
Nu numai frumusetea ei este legendara, ci si extraordinara pozitie de forta pe care a ocupat-o. Impreuna cu sotul ei, faraonul Akhenaton, Nefertiti a declansat o revolutie religioasa. Cei doi au inlocuit panteonul traditional de zeitati al Egiptului Antic cu o singura zeitate, Zeul Soarelui – Aton. Se pare ca Nefertiti era o adepta ferventa a noii credinte. E posibil sa se fi folosit chiar de acest nou cult religios pentru a-si face statui asemanatoare celor ale unor zeitati. La ora actuala, egiptologii fac cercetari in templele din Karnak si Luxor, pentru a descoperi dovezi care sa sprijine aceasta teorie. In perioada domniei sale, la mijlocul secolului XIV i.e.n., Akhenaton avea deja numeroase temple inchinate lui Aton si construite in incinta sacra destinata lui Amun. Intrucat aceasta decizie era considerata o tradare a vechii religii, cladirile au fost distruse dupa incheierea domniei lui Akhenaton. Blocurile de piatra din care fusesera construite au fost refolosite pentru monumente ridicate de faraonii care au domnit ulterior.

nefertiti

Putin cate putin, oamenii de stiinta au inceput sa reconstituie scenele pictate pe aceste cladiri distruse, in speranta ca vor obtine o imagine mai clara asupra pozitiei sociale detinute de Nefertiti. Pe o piatra se pot descifra o parte din numele reginei si unul dintre titlurile sale onorifice – „Mare Consoarta Regala”. Exista imagini in care Nefertiti apare conducand un car de lupta si tinand in mana un sceptru, simbolul autoritatii supreme in stat. In alte imagini, ea este intruchipata tot ca un conducator, nimicindu-i pe dusmanii tarii cu maciuca sau sabia, calatorind in lectica regala sau impartind elitelor aurul si gloria victoriei. Nici o alta consoarta regala nu a mai fost vreodata infatisata in asemenea posturi.

Pe zidurile templulul din Karnak este gravata povestea mitica a creatiei Egiptului. Conform legendei, la inceput a fost Nimicul. Apoi, Zeul Creatiei si al Fertilitatii, Amun, a aparut din bezna, alaturi de insotitoarea sa divina Mut. Amun a cazut prada farmecelor seducatoare ale acesteia. Sursele stravechi spun: „Ea i-a aprins flacara in suflet si, in ardoarei patimii lui, a fost zamislit Universul. ”
Cei mai apropiati de zeul Amun erau faraonii – reprezentantii Zeului pe Pamant, care conduceau tara in numele acestuia. De asemenea, in stransa asociere cu zeul Amun erau femeile. Acestea puteau deveni chiar consoartele zeului, daca oficiau un anumit ritual.Pe baza dovezilor oferite de picturile ramase pana in zilele noastre, se considera ca anumite femei, alese cu grija, se duceau la altarul lui Amun, in templul din Karnak. Acolo, ele reconstituiau mitul Creatiei si ii confereau lui Amun o existenta pamanteana, pentru a respecta credinta care spunea ca, astfel, Universul nu se va reintoarce in Haos. Femeile care oficiau acest ritual deveneau “Sotii si consoarte ale lui Amun”. Orice femeie din aristocratia Egiptului putea obtine acest titlu onorific si prestigiul pe care il aducea cu sine.
In timpul domniei lui Nefertiti si Akhenaton, templul din Karnak avea la intrare un portal urias, in partea de est. In aceasta zona a fost posibila reconstituirea a aproximativ 100 de scene care descriu acte ritualice. Majoritatea o prezinta pe Nefertiti in centrul unor ritualuri sacre cum ar fi ceremonia in care aduce ofrande – daruri si sacrificii in cinstea zeului. De fapt, traditia cerea ca sacrificiile religioase sa fie aduse numai de faraon insusi sau de catre o „sotie si consoarta a zeului”. Ca urmare, aceste fresce atesta faptul ca Nefertiti era egala in rang si putere cu faraonul. Desi in noua religie abia introdusa nu mai exista statutul de „sotie si consoarta a zeului”, Nefertiti il venera pe zeul Aton cu ritualuri similare celor practicate de consoartele pamantene ale lui Amun. Se pare ca Nefertiti folosea traditia religioasa a „consoartelor” zeului pentru a se ridica pe sine la rangul de zeitate. Timp de mai bine de un deceniu, ea a fost, de fapt, cea mai influenta femeie din lumea antica.
O privire mandra, o fata cu proportii perfect echilibrate, cu pometi inalti si sprancene delicat arcuite, un nas fin, buze pline si un gat lung, aristocratic – Nefertiti trebuie sa fi fost o femeie de o frumusete extraordianra. Numele ei, care probabil se pronunta „Naftayta”, insemna „A sosit cea frumoasa”.Frumusete vesnicaFrumusetea extraordinara a lui Nefertiti este demonstrata de multe portrete, unele dintre ele descoperite in El-Amarna, fosta resedinta a curtii regale a lui Akhenaton.Cel mai fascinant este un bust pictat, sculptat in calcar si ghips, expus la Muzeul de Egiptologie din Berlin inca din 1924. Aceasta sculptura, nu mai inalta de 50 cm, una dintre cele mai faimoase opere de arta ale epocii faraonilor egipteni, a fost descoperita de arheologul german Ludwig Borchardt. El a facut aceasta descoperire pe 6 decembrie 1912, in timpul sapaturilor efectuate in fostul Achetaton, in atelierul sculptorului Thutmosis.
Inca nu s-a stabilit cu certitudine daca acest bust poate fi considerat opera lui Thutmosis. Numai unul dintre ochii reginei este pictat integral, ceea ce sugereaza ca bustul era, probabil, doar un model, o “schita” de care sculptorul se folosea pentru proiectul final. Un alt bust care o intruchipeaza pe frumoasa regina a fost descoperit de un cercetator britanic, John Pendlebury, in jurul anului 1932, in timpul sapaturilor efectuate la El-Amarna. Acest cap, pe care se pare ca sculptorul intentiona sa il aseze pe o statuie, nu poarta nici o inscriptie. dar seamana atat de mult cu alte portrete ale lui Nefertiti, incat a fost acceptat ca fiind o reprezentare a aceleiasi regine. In prezent, poate fi admirat in Muzeul Egiptean National din Cairo.

Arkenaton

Arkenaton

Sotie adorata
Faraonul Akhenaton trebuie sa isi fi adorat sotia si consoarta, nutrind pentru ea sentimente cu totul deosebite. El a cerut ca in capitala sa fie ridicate coloane pe care sunt sapate cuvinte care incearca sa surprinda frumusetea acesteia: „Chip fara cusur, liman al fericirii, daruita cu talentul de a asculta. Voce care aduce bucuria. Regina tuturor gratiilor, daruita din belsug cu iubire, aducatoarea fericirii conducatorului celor doua Tinuturi”.
In primii ani ai domniei sale, se pare ca Nefertiti s-a impodobit cu insemnele traditionale ale reginelor. Ea este zugravita purtand coroane si peruci decorate cu coarne de vaca, pene si un disc al soarelui – elemente asociate cultului zeitei Hathor. Mai tarziu, in Amarna, noua capitala regala, ea poarta o coroana inalta, albastra, cu partea de sus plata, care seamana cu coroana de razboi a lui Akhenaton. Este coroana pe care faimosul bust din Berlin a facut-o celebra in intreaga lume. Uneori, ea este reprezentata purtand si o coroana lipita de cap, ca o casca. Alteori, frumoasa regina apare purtand pe cap fel de esarfa, cunoscuta sub numele de „khat”.
In alte reprezentari antice, Nefertiti apare cu parul aranjat intr-un stil cunoscut sub numele de „peruca nubiana conica”. Aceasta este alcatuita din mai multe straturi de bucle si codite, adunate unele peste altele. Initial, era purtata numai de catre barbatii din armata regala. Fruntea reginei este adesea impodobita cu dublul sarpe simbolic, insemnul de regina a celor doua tinuturi, Egiptul Superior si Egiptul Inferior. Sculpturile de pe sarcofagul lui Akhenaton o prezinta pe consoarta regala purtand o tunica incretita, o peruca ondulata, simbolul sarpelui dublu si o coroana sofisticata, cu un disc solar, o friza cu cobre si doua pene inalte. Ca si alti membri ai castei aristocratice, Nefertiti nu purta numai bijuterii, peruci si haine stramte, ci folosea si produse cosmetice pentru a-si scoate in evidenta frumusetea naturala.
Femeile din acea epoca isi conturau pleoapele cu o linie neagra, groasa, care depasea mult ochiul. Pentru vechii egipteni, aceasta linie era asociata cu puritatea ritualica. Malahitul verde era pisat intr-o pudra fina, apoi amestecat cu grasime, pentru a forma o pasta cremoasa, care se aplica pe pleoape. Femeile foloseau si fardul de obraz, dupa cum atesta diferite reprezentari ale vremii. Un alt produs cosmetic important era rujul de buze. Continea aceleasi substante derivate din ocru, ca si fardul de obraz, dar in ruj se amesteca si un ulei obtinut din seminte de laptuci.
Este posibil ca aceasta sa fie cea mai senzationala descoperire arheologica de la identificarea mormantului lui Tutankhamun. Egiptologul britanic dr. Joann Fletcher este convinsa ca a descoperit mumia legendarei Nefertiti, cea care a domnit candva alaturi de faraonul Akhenaton.
In prezent, cercetarile lui Fletcher incearca sa gaseasca dovezi care sa sustina ipoteza ca ar fi descoperit trupul imbalsamat al celei care, alaturi de Cleopatra, este probabil cea mai celebra regina a Egiptului Antic.
In iunie 2002, Joann Fletcher, profesor la Universitatea din York, si colegii sai au primit permisiunea de a xamina mormantul „KV35” din Valea Regilor, de langa Luxor. De fapt, acest mormant mai fusese deschis in anul 1898, dar zidul sau fusese ulterior reconstruit, in 1907. Una dintre mumiile din acest mormant starnise in mod deosebit interesul echipei de cercetatori, caci vechile fotografii aratau ca este vorba de o puternica asemanare cu celebrul bust din Berlin al lui Nefertiti.
Mumia inregistrata in catalog ca „Nr. 61072”, precum si alte doua trupuri mumificate, apartinand unui baiat si unei alte femei, se afla intr-o galerie laterala a camerei funerare a lui Amenophis II. Cele trei mumii fusesera descoperite acolo de catre un arheolog francez, Victor Loret, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Cum insa cele trei trupuri nu se pastrasera intr-o stare prea buna, nu au starnit un interes prea mare nici la momentul respectiv, nici o indelungata perioada de timp dupa aceea. Acum insa – dupa verificari extrem de atente si minutioase – echipa britanica de cercetatori a ajuns la concluzia ca este foarte probabil ca „Mumia 61072” sa fie celebra regina Nefertiti.
Dupa parerea cercetatorilor britanici, printre dovezile care sugereaza ca aceasta “redescoperire” este cu adevarat trupul lui Nefertiti se numara: lobul urechii cu doua orificii pentru cercei – un insemn al statutului regal; urma lasata de o bentita de aur purtata pe frunte – o alta piesa purtata in exclusivitate de membrii familiei regale; si scalpul ras – o operatiune care, dupa parerea lui dr. Fletcher, era absolut esentiala pentru a putea purta o coroana de tipul celebrei piese albastre a lui Nefertiti.
Evaluarea preliminara a echipei de cercetatori britanici a stabilit ca este foarte probabil ca aceasta mumie – care a fost descoperita zacand sub un morman urias de fasii de panza – sa fie o membra a familiei regale din perioada Amarna.Gatul lung, ca de lebada, pometii inalti si barbia ferma amintesc de trasaturile fine ale chipului lui Nefertiti. In opinia dr. Fletcher, un alt element care sustine ipoteza ca aceasta este mumia frumoasei regine a regatului de pe Nil este o peruca, descoperita anterior in apropierea trupului mumificat. Este o mesa de par artificial, realizata in stilul nubian preferat de femeile din familia regala in ultima parte a dinastiei a 18-a.
In plus, procedurile de imbalsamare folosite in cazul celor trei corpuri neidentificate din mormantul KV35, materialele utilizate si tipul specific de mumificare sugereaza ca aceste mumii dateaza din perioada de mijloc spre final a dinastiei a 18-a, adica exact epoca in care au domnit faraonul Akhenaton si sotia sa. Aceasta a fost concluzia la care a ajuns dr. Stephen Buckley, expert de renume mondial in acest domeniu, care a participat la examinarea detaliata a acestor descoperiri.
Trupul considerat a fi al lui Nefertiti poarta urmele unor atacuri foarte violente, in care se pare ca a fost folosit un topor sau un tip de maceta. Mumia si-a pierdut urechea dreapta si un brat – desi bratul a fost gasit in cursul unei a doua expeditii realizate de echipa britanica, in februarie 2003. Dr. Joann Fletcher afirma ca exista suficiente dovezi care sugereaza ca Nefertiti a fost maltratata si ucisa, deci aceste rani ar putea constitui un nou element in rationamentul care va duce, in final, la o identificare fara echivoc a cadavrului. Uciderea cu violenta a reginei ar fi putut fi o forma de razbunare a poporului, spune dr. Fletcher, pentru modul in care faraonul Akhenaton si sotia sa au respins vechea religie.
O examinare mai atenta a mumiei a aratat ca fata acesteia fusese atacata cu un obiect foarte ascutit – probabil un pumnal.
O data in plus, se confirma teoria ca regina urata de supusi fusese torturata sau ca trupul ei fusese desfigurat dupa moarte.
Bratul drept al mumiei – descoperit ulterior, separat de corp – fusese gasit indoit, cu mana indreptata in sus. Degetele pareau ca inca sustin un sceptru regal, desi obiectul in sine disparuse de mult. In cultura Egiptului Antic, numai faraonii puteau fi adusi in aceasta pozitie in locul de odihna vesnica. Unii cercetatori considera ca Nefertiti a domnit ca faraon cu drepturi depline, deci acesta ar putea fi un indiciu in plus.
O alta dovada este oferita de una dintre cele doua mumii descoperite in mormantul de langa „Mumia Nr. 61072”. Acea mumie pare sa fie trupul imbalsamat al reginei Ti. Aceasta a fost concluzia la care a ajuns o echipa de cercetatori americani si egipteni, care, in anii 1970, a efectuat anumite analize asupra unor fire de par ale mumiei. Ti a fost consoarta regala a lui Amenhotep III si mama lui Akhenaton, deci o ruda apropiata a lui Nefertiti.
Anumiti experti si-au exprimat scepticismul. Acestia considera ca Fletcher si colegii sai isi bazeaza argumentatia pe un numar insuficient de dovezi si ca mumia redescoperita ar putea fi a altcuiva, de pilda a unei dintre fiicele lui Nefertiti, care se prespune ca ar fi devenit faraon.
Astfel, in pofida tuturor acestor cercetari amanuntite, mumia cu numarul de catalog 61072, veche de peste 3.000 de ani, continua sa fie o enigma. Va fi nevoie de analize comparative de ADN pentru a rezolva definitiv misterul acestui cadavru. Dar inca nu au fost descoperite nici un fel de ramasite ale copiilor lui Nefertiti sau ale altor rude apropiate ale reginei, ceea ce inseamna ca, pentru moment, testele genetice nu sunt posibile.
O echipa de cercetatori a descoperit in Valea Regilor, langa Luxor, in Egipt, ceea ce se considera ca ar putea fi mumia legendarei regine Nefertiti. Echipa de la Universitatea din York, condusa de egiptologul britanic dr. Joann Fletcher, a folosit echipamente radiografice portabile pentru a examina cadavrul, in februarie 2003. Este prima data cand autoritatile permit utilizarea unor asemenea echipamente in acest loc.
Trupul inscris in catalog ca „Mumia Nr. 61072” a fost gasit alaturi de alte doua mumii, apartinand unui baiat si unei alte femei. Cele trei trupuri se aflau intr-o incapere laterala a mormantului KV35. Cercetatorii au reusit sa examineze mumia in interiorul mormantului, evitand astfel orice deteriorari accidentale produse in timpul unei eventuale transportari. Operatiunea a fost posibila numai datorita sistemului Canon „CXDI-31” – primul echipament portabil din lume pentru efectuarea de radiografii digitale. Anterior, procedura obisnuita era ca mumiile recent descoperite sa fie ridicate din mormant si transportate la spital, pentru a li se face radiografii – o operatiune solicitanta si foarte costisitoare, care expunea mumiile unor riscuri foarte serioase. In cazul mumiei nr. 61072, echipamentele portabile de efectuare a radiografiilor digitale le-au permis oamenilor de stiinta sa lucreze in interiorul mormantului, obtinand instantaneu o imagine tridimensionala a trupului mumificat, fara a fi nevoiti sa il deplaseze.
La numai trei secunde dupa scanare, imaginile radiografice au aparut pe ecranul computerului. Functia de zoom a permis examinarea in detaliu a bijuteriilor, danturii sau scheletului – ca si vizualizarea integrala a corpului. Noua tehnologie a putut fi folosita si pentru a face un “tur virtual” al mumiei.
Imaginile radiografice realizate de echipa condusa de dr. Joann Fletcher prezinta corpul unei femei adulte, cu coloana vertebrala curbata in zona lombara. Imaginile prezinta, de asemenea, un numar de margele de aur aflate in cavitatea toracica, sectionata. Aceste margele au fost turnate cu insemnele regale si ar putea constitui o noua dovada ca mumia nr. 61072 este a frumoasei si puternicei regine. Cercetatorii britanici considera ca margelele de aur se afla in acest loc neobisnuit ca urmare a unui atac al jefuitorilor de morminte, care au intrat in camera funerara si au distrus mumiile.Oamenii de stiinta spera ca radiografiile ii vor ajuta sa reconstituie chipul celebru al lui Nefertiti. Diferitele imagini ale acestui trup mumificat vor oferi si indicii referitoare la starea de sanatate a subiectului, stabilind poate chiar si cauza mortii.
Cat despre cei care au realizat echipamentele mobile pentru efectuarea radiografiilor, si ei sunt incantati: „Nu ne-am imaginat niciodata ca tehnologiile pe care le-am pus la punct pentru a face fata cerintelor medicale ale secolului al XX-lea vor fi folosite intr-o buna zi pentru a identifica o mumie si a rezolva unul dintre misterele Egiptului Antic”, a declarat James Leipnik, Director de Comunicatii, Canon Europe.
Cu sprijinul guvernului egiptean, cele trei mumii neidentificate vor fi ridicate acum din mormantul KV35 si depozitate in conditii de maxima siguranta, pentru cercetari ulterioare.