INVENTATORUL ADHD PE PATUL DE MOARTE: “ADHD ESTE O BOALĂ FICTIVĂ”
Din fericire, Swiss National Advisory Commission on Biomedical Ethics (NEK, Presedinte: Otfried Höffe) a comentat utilizarea medicamentului Ritalin în cazul ADHD, în avizul său din 22 noiembrie 2011, intitulat Human enhancement by means of pharmacological agents: Consumul de agenti farmacologici modifică comportamentul copilului, fără nicio altă contribuție.
.
Aceasta duce la ingerinţe în libertatea copilului şi a drepturilor sale personale, deoarece agenţii farmacologici provoacă modificări de comportament, dar nu reuşesc să educe copilul pentru a realiza independent aceste schimbări de comportament. Astfel, copilul este privat de o experienţă esenţială de învăţare pentru a acționa autonom şi accentuat care “restrange considerabil libertatea copiilor şi afectează dezvoltarea personalităţii”, a criticat NEK.
.
Criticii alarmaţi ai dezastrului Ritalin au acum sprijin dintr-o zonă cu totul diferită. Săptămânalul german Der Spiegel l-a citat, în editorialul din 2 februarie 2012, pe psihiatrul american Leon Eisenberg, născut în 1922, fiul unor imigranți evrei ruși, care a fost “tatăl ştiintific al ADHD-ului” și care a spus, la vârsta de 87, cu şapte luni înainte de moartea sa, în ultimul său interviu:
. “ADHD este un prim exemplu al unei boli fictive”
Din anul 1968, timp de aproape 40 de ani, “boala” Leon Eisenberg a bântuit manualele de diagnostic și statistică, mai întâi ca “reacție hiperkinetica a copilăriei”, numită acum “ADHD”. Utilizarea medicamentelor ADHD în Germania a crescut în numai optsprezece ani de la 34 kg (în 1993) la un nivel record de nu mai puțin de 1760 kg (în 2011) – o creștere de 51 ori a vânzărilor! În Statele Unite, fiecare al zecelea copil, în vârsta de circa de zece ani, foloseşte zilnic medicamente ADHD. Cu tendințe de creștere.
.
Când vine vorba despre repertoriul lui Edward Bernays, părintele propagandei, de a vinde Primul Război Mondial poporului său, cu ajutorul psihanalizei unchiului său și să denatureze știința și credința în știință pentru a crește profiturile industriei – oare n-ar trebui investigat în numele cui a realizat studiile “părintele științific al ADHD-ului”? Cariera sa a fost deosebit de abruptă și “boala lui fictivă” a condus la cele mai bune creșteri de vânzări. Și, la urma urmei, el a lucrat şi pentru ”Comitetul pentru DSM V si ICD XII, Asociaţia Americană de Psihiatrie” între anii 2006-2009. După toate, Leon Eisenberg a primit “Premiul Ruane pentru Cercetări Psihiatria Copilului și Adolescentului. El a fost lider în psihiatria copilului pentru mai mult de 40 de ani, prin activitatea sa în studiile farmacologice, de cercetare, de predare, precum și în politica socială și pentru teoriile sale de autism și de medicină socială “.
.
Și, la urma urmei, Eisenberg a fost membru al ” Organizing Committee for Women and Medicine Conference, Bahamas, 29 noiembrie – 03 decembrie 2006, Fundația Macy Iosia (2006)”. Fundația Macy Iosia a organizat conferințe cu agenții de informații ai OSS, mai târziu, CIA, cum ar fi Gregory Bateson și Heinz von Förster în timpul și mult după al doilea război mondial. Oare astfel de grupuri au comercializat diagnosticul ADHD în serviciul pieței farmaceutice și au adaptat-o pentru aceasta, cu multa propagandă și relații publice? Aceasta este problema pe care psihologul american Lisa Cosgrove și alții au investigat-o în studiul lor Financial Ties between DSM-IV Panel Members and the Pharmaceutical Industry7. Ei au descoperit că “dintre cei 170 de membrii grupului DSM 95 (56%) au avut una sau mai multe relaţii financiare cu companiile din industria farmaceutică. Sută la sută din membrii grupului “Tulburări de dispoziţie” și “Schizofrenie şi alte tulburări psihotice”, au avut relaţii financiare cu companiile farmaceutice. Conexiunile sunt mai puternice în acele domenii de diagnostic în care medicamentele sunt principala modalitate de tratament pentru tulburări mintale”. În următoarea ediție a manualului, situația este neschimbată. “Din cele 137 de DSM-V membrii grupului care au postat rapoartele financiare, 56% au raportat legături cu industria – nici o îmbunătățire față de procentele membrilor DSM-IV.” “Chiar termenii vocabularului psihiatric sunt acum definiţi, la toate nivelurile, de către industria farmaceutică , “a declarat Dr. Irwin Savodnik, profesor asistent clinic de psihiatrie la Universitatea din California, Los Angeles.
.
Acest lucru este bine plătit. Doar un exemplu: directorul adjunct al Spitalului Pediatric de Psihofarmacologie din Massachusetts şi profesor asociat de psihiatrie la Harvard Medical School a primit “1 milion de dolari în câștiguri de la companiile de medicamente între 2000 și 2007″. În orice caz, nimeni nu poate trece cu ușurință peste mărturia tatălui de ADHD: “ADHD este un prim exemplu al unei boli fictive.”
.
Sarcina psihologilor, educatorilor şi medicilor este de a nu pune copiii pe “tratamente chimice”, deoarece societatea nu se poate ocupa de produsele greșite ale teoriilor omului despre creșterea copiilor și cedarea copiilor noștri pe piața farmaceutică liberă. Să ne întoarcem la menirea esenţială a psihologiei personale și a educației: Copilul trebuie şi poate dezvolta responsabilitate personală și comportament empatic, cu îndrumare de specialitate – și aceasta o face familia și școala: În aceste domenii, copilul trebuie să fie capabil să conducă mental. Aceasta constituie nucleul persoanei umane.
https://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2023/01/Leon-Eisenberg1.jpg224448adminhttps://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2025/07/logo-transparent.pngadmin2023-01-06 18:13:132023-01-06 18:13:13INVENTATORUL ADHD PE PATUL DE MOARTE: “ADHD ESTE O BOALĂ FICTIVĂ”
În această perioadă în care oamenii se îndepărtează tot mai mult de spiritualitate, România are foarte mare nevoie de un puternic aflux de energie spirituală, divină. Dacă suficient de multe fiinţe umane vor urmări ca în această perioadă să invoce lumea Shambalei şi să trăiască stări de comuniune cu Shambala, destinul ţării noastre poate fi în mod miraculos mult modificat în bine. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de ajutorul şi susţinerea lumii Shambalei şi a Regelui Lumii din Shambala.
Pentru că, deşi există profeţii celebre (precum cele ale lui Sundar Singh şi Serafim de Sarov) care afirmă că România va deveni în viitor focarul spiritual principal al planetei noastre, aceleaşi profeţii afirmă şi faptul că “aici, pe teritoriul României, va fi dusă (în plan subtil) bătălia cea mai aprigă”, bătălia finală dintre forţele binelui şi ale răului. Şi trebuie să înţelegem faptul că este vorba, de fapt, de acelaşi “război final” care este descris elocvent de tradiţionalele profeţii tibetane şi mongole ale Shambalei. În acest război final (pentru că nu este vorba de o singură luptă), Regele Shambalei, care este totodată şi Regele spiritual al planetei noastre, se va afla în fruntea armatei forţelor binelui. Regăsim această imagine eroică a Regelui Shambalei, călare în fruntea armatei sale, în picturile religioase tibetane şi mongole. Încă de la jumătatea secolului XX, Nicholas Roerich afirma că “generalii” armatei Shambalei au început să se nască în planul fizic pentru a participa la confruntarea finală cu forţele demoniace şi satanice.
Putem înţelege din perspectiva profeţiilor Shambalei, corelate cu cele legate de viitorul spiritual măreţ al României, că într-un anume mod tainic fiecare dintre noi putem lua parte la această luptă cu forţele răului şi ale întunericului, sau altfel spus putem fi adevăraţi luptători ai luminii divine.
Profeţiile Shambalei în tradiţia tibetană şi mongolă
Este scris că manifestarea lui Maitreya va avea loc după războaie. Dar războiul final va fi acela pentru adevărata spiritualitate. Oricine se va ridica împotriva Shambalei nu va reuşi să realizeze nimic în această lume. Apele îi vor spăla locuinţa de pe faţa pământului şi nici măcar un câine nu va răspunde chemării sale. Fulgere va vedea el pe cerul ultimei sale nopţi. Şi mesagerul Shambalei, a cărui simplă vedere provoacă teama celor răi şi perverşi, se va ridica deasupra unei coloane de lumină. Fiecare dintre luptătorii Shambalei se va numi “Invincibilul”. Stăpânul Shambalei însuşi va veni în curând. Steagul său flutură deja deasupra munţilor.
Atunci când, în cel de-al cincilea an, vor apărea heralzii luptătorilor din Shambala, va trebui să aveţi înţelepciunea de a-i reunoaşte şi de a-i întâmpina ca pe salvatori ai voştri. Astfel veţi fi părtaşi la măreţia şi triumful lor. Atunci voi manifesta şi Eu (Regele Shambalei) ca Semn al Meu, Fulgerul.
Tezaurul cunoaşterii spirituale revine din Vest (Occident). Pe crestele munţilor sunt aprinse focuri de sărbătoare. Priviţi către drum – pe acolo vin purtătorii Pietrei. Deasupra altarului sunt simbolurile lui Maitreya. Din Regatul Sfânt ni se va transmite momentul exact când trebuie să întindem covorul de întâmpinare. Atunci când se va manifesta semnul celor şapte stele vor fi deschise Porţile. Prin Foc îmi voi manifesta Eu mesagerii. Primiţi aceste profeţii ale fericirii voastre!
Eu (Regele Shambalei) am multe comori, dar numai în ziua sorocită le voi revărsa asupra poporului meu. Atunci când armatele Shambalei vor aduce cu ele Lancea salvării, atunci voi deschide adâncurile munţilor şi vă voi arăta comorile mele, care vor fi împărţite în mod egal între voi şi luptătorii Shambalei pentru ca să trăiţi în armonie şi dreptate. Curând va veni momentul când eu voi da ordinul de a traversa toate deşerturile. Încă de pe vremea când toate comorile mele erau împrăştiate în cele patru vânturi eu am hotărât momentul în care fiinţele din Shambala vor aduna toate aceste valori. Astfel voi, oameni ai poporului Meu, pregătiţi-vă sacii, căci eu îi voi da fiecăruia măsura sa în mod just.
Poate că unii oameni găsesc aur, iar alţii găsesc pietre preţioase. Dar bogăţia cea adevărată va veni numai odată cu manifestarea fiinţelor din Shambala. Atunci când va veni vremea şi ele vor fi trimise aici. Aşa este scris să fie. Şi astfel păşunile voastre se vor întinde până în Ţara Făgăduinţei. Atunci când vă vegheaţi turmele, nu auziţi vocile pietrelor? Aceia sunt de fapt făurarii Regelui Shambalei care pregătesc pentru voi comorile care vi se cuvin. Şi când vântul murmură printre creste, oare înţelegeţi voi că, de fapt, auziţi săgeţile Regelui Shambalei, care vă protejează de pericole? Când fulgerul vă luminează tabăra, nu ştiţi că el este lumina Regelui Shambalei, atât de dorit şi aşteptat de voi toţi? Cui îi revine datoria de a veghea în prima noapte? Vouă. Cui îi vor fi trimişi mesagerii Mei? Vouă. Cine va trebui să îi întâmpine? Voi.
Dinspre vest, din munţi, vor veni oamenii poporului meu. Cine îi va primi cu ospitalitate? Voi. Imploraţi-o pe Marea Zeiţă Tara să fie alături de voi. Hotărâţi-vă să vă purificaţi inimile înainte de venirea Mea. Oricine ascultă de dorinţele mele îşi va pregăti coiful de luptă şi va împleti harnaşamentul cailor. Priviţi cu atenţie inelele pe care le poartă cei care sunt nou veniţi printre voi. Acolo unde se află Potirul meu – acolo este salvarea şi mântuirea voastră. Focuri de avertizare sunt aprinse pe munţi. Iată că vine un Nou An. Aceia care îl vor petrece cufundaţi în somnul inconştienţei nu se vor mai trezi niciodată. Iată că Shambala se revelează. Noi nu cunoaştem teama. Noi nu cunoaştem deznădejdea. Dukkar, zeul cel cu mulţi ochi şi multe braţe, ne susţine cu gândurile sale luminoase. Chibzuiţi aupra cuvintelor mele cu mintea purificată. Gândiţi numai gânduri de lumină!
Afirm acum că învăţătura care a pornit de la Bodh-Gaya se va întoarce acolo (este vorba aici de învăţătura Kalachakra, care într-adevăr s-a “întors” acolo prin iniţierea acordată de Dalai Lama, care a venit din Vest). Atunci când procesiunea care poartă imaginea Shambalei va traversa pământurile Indiei şi se va întoarce la sursa sa, atunci veţi şti că a venit timpul când putem rosti cu voce tare cuvântul sacru Shambala. Atunci chiar şi gândul îndreptat către Shambala va oferi susţinere. Atunci afirmarea Shambalei va deveni începutul tuturor lucrurilor, iar recunoştinţa faţă de Shambala, încheierea lor (aceasta este o referire la consacrarea fructelor acţiunilor noastre către Shambala, sau la apelarea ajutorului Shambalei, precum şi la meditaţia de recunoştinţă pe care este bine să o facem la finalul acţiunilor noastre benefice). Toate fiinţele umane, de la cele mai simple până la cele mai importante, vor fi pătrunse de înţelegerea învăţăturilor spirituale.
Shambala cea sfântă este reprezentată înconjurată de săbii şi lănci. Declar acum în mod solemn că Shambala este de neînvins. Cercul Imaginii sale se va închide (proiecţia Shambalei pe Pământ va reveni pe teritoriul României, acolo unde ea s-a aflat în trecutul îndepărtat). Cuvântul kalagiya va fi rostit. Stindardul Imaginii Shambalei va fi desfăcut. Cei care îl acceptă pe Stăpânul Shambalei ca Rege se vor bucura, iar cei care îl desfid vor tremura de teamă. Toţi cei care se vor ridica împotriva Shambalei vor fi seceraţi. Pentru cei aflaţi în întuneric, flamura sa va fi simbolul şuvoaielor de sânge care le vor îneca pământurile. Pentru cei care înţeleg, ea va fi ca un soare arzător.
“Cand steaua albastra Kachina va rasari in Rai, va aparea a cincea lume”
O straveche profetie a indienilor Hopi spune: „cand steaua albastra Kachina va rasari in Rai, va aparea a cincea lume”. Numele Hopi pentru steaua Sirius este Steaua Albastra Kachina. Aceasta va fi ziua purificarii, cind aceasta stea va dansa in piata si-si va scoate masca.
.
Cele noua semne ale profetiei
.
Profetia Hopi vorbeste de doua Kachinas gemene – alba si albastra.
.
Acesta este primul semn: am spus despre sosirea oamenilor cu pielea alba, ca Pahana, dar care nu traiesc ca Pahana – oameni care au luat pamintul care nu le apartinea si care si-au lovit inamicii cu tunetul (arme).
.
Acesta este al doilea semn: paminturile noastre vor vedea venind rotile de tors pline cu voici (masini).
.
Acesta este al treilea semn: un ciudat animal, ca un bivol dar cu coarne foarte lungi, va invada in numar mare paminturile (vite cu coarne mari).
.
Acesta este al patrulea semn: pamintul va fi strabatut de serpi din fier (caile ferate).
.
Acesta este al cincilea semn: pamintul va fi strabatut in zig-zag de o uriasa pinza de paianjen (liniile de curent si telefonie).
.
Acesta este al saselea semn: pamintul va fi strabatut in zig-zag cu riuri de piatra care vor face picturi in soare (soselele si mirajele pe care le produce soarele ca efect al stralucirii sale).
.
Acesta este al saptelea semn: veti auzi marea intunecata serpuind si multe vietuitoare murind din cauza ei (deversarile de petrol).
.
Acesta este al optulea semn: veti vedea multi tineri purtind parul lung ca oamenii nostri, venind si alaturindu-se triburilor noastre, invatind din intelepciunea noastra (curentul hippy).
.
Aceste este al noualea si ultimul semn: veti auzi de locurile din Rai, de deasupra pamintului care vor cadea cu un zgomot puternic. Va aparea Steaua Albastra. Foarte curind dupa aceasta ceremoniile populatiei Hopi vor inceta.
Marea distrugere care va cutremura lumea
.
Semnificatia marii distrugeri este aici: lumea se va cutremura in toate partile. Oamenii albi se vor lupta cu cei de pe alte meleaguri – aceia obsedati de prima lumina a intelepciunii. Vor fi multe coloane de fum si foc cum omul alb a facut in desert, nu departe de aici. Cei care vor sta si locui in locurile tribului Hopi vor fi in siguranta. Apoi va mai trece mult timp pina la reconstructie. Si curind, foarte curind dupa aceea, Pahana se va intoarce. El va aduce lumina celei de-a cincea lumi. El va planta semintele intelepciunii in inimile noastre. Poate ca acum aceste seminte au fost plantate. Acestea vor netezi calea spre aparitia celei de-a cincea lumi.
.
Roca Profetiei Hopi din Grand Canyon
.
Linga rezervatia Hopi din Arizona se gaseste o stinca de gresie pe care se afla gravata o inscriptie a trecutului, prezentului si viitorului. Acest loc este mai cunoscut ca Roca Profetiei Hopi. Piatra povesteste celor din tribul Hopi ca a aparut din pamint spre suprafata pamintului. Amplasarea actuala este in Marele Canion.
.
Migratii ciudate ale stincii care prevestesc sfirsitul
.
Povestea descrie cum Stinca Profetiei arata cum liderii clanului Hopi au migrat in patru directii, apoi s-au intors spre stinga – formind simbolul zvasticii. Clanurile care au urmat migratia in patru directii – apoi s-au intors spre stinga – au format inversul simbolului zvasticii. Dupa calatoria in patru directii ei s-au intors la centru. Cind vor atinge centrul va fi sfirsitul virstei a patra.
.
Omul cu doua inimi trebuie sa se hotarasca
.
Stinca Profetiei Hopi povesteste clar despre existenta a doua inimi individuale. Persoana cu doua inimi este cea care gindeste cu capul mai curind decit cu inima. Se face referire la functionarea predominanta a partii stingi a creierului care coordoneaza gindirea analitica. Persoana care gindeste cu inima utilizeaza partea dreapta a creierului, cea responsabila de gindirea intuitiva. Frecvent, omul modern este neechilibrat din cauza ca traieste intr-o societate dominata de gindirea analitica a partii stingi a creierului.
.
Roca Profetiei Hopi arata ca oamenii cu doua inimi au sansa sa aleaga sa gindeasca cu inima sau sa continue sa gindeasca numai cu capul. Daca vor alege ultima varianta, aceasta va conduce la autodistrugere; daca insa vor alege sa gindeasca cu inima, ei s-ar putea intoarce, treptat, spre modul natural de supravietuire.
.
Cele trei lumi cutremurate ne reamintesc ca sintem frati
.
Pe Piatra Profetiei Hopi sint trei cercuri care reprezinta trei lumi cutremurate. Creatorul va produce trei lumi nesigure, cutremuratoare, pentru a reaminti oamenilor despre inrudirea noastra.
.
Prima lume nesigura va fi reorganizata cand gindacul de pe panglica se va agita in aer. Aceasta este interpretat ca fiind un avion. Avioanele au fost prima oara folosite in timpul primului razboi mondial. Deci, acest razboi poate insemna prima lume nesigura, cutremurata.
.
A doua lume nesigura va fi reorganizata cand omul va folosi simbolul migratiei Hopi (zvastica) in razboi. Deci, al doilea razboi mondial este a doua lume nesigura.
.
A treia lume nesigura va fi reorganizata de acoperirea cu o manta rosie.
.
Ar putea sa insemne aparitia comunismului in Rusia, China?
Gheorghe Vâlcea – tâmplarul părintelui ARSENIE BOCA – „Unul ca el se naşte o dată la o mie de ani”
I-a sculptat crucea de mormânt părintelui Arsenie Boca. A lucrat, ca tâmplar, alături de el, timp de 12 ani, devenind buni prieteni. Astăzi, Gheorghe Vâlcea este unul dintre puţinii martori ai ultimilor ani petrecuţi pe pământ de părintele Arsenie
„Să-mi faci crucea”
Noiembrie, 1989. Afară ninge uşor şi fulgii se lipesc de fereastră. Dalta muşcă încet din lemnul tare. Printre lacrimi, cu o durere surdă în inimă, tâmplarul a sculptat deja un nume – „Arsenie”. Ar trebui să mai scrie încă un cuvânt. Doar atât. „Ieromonahul”. Unsprezece litere. Dar nu poate. Durerea îl apasă din ce în ce mai tare şi gândul că nu-l va mai vedea niciodată pe părintele Arsenie Boca îi sfredeleşte inima. Îi răsună în minte cuvintele de la ultima întâlnire: „Să vii la mine la mormânt, că te voi putea ajuta mai bine decât acum”. Dar despărţirea e prea grea şi-i întunecă nădejdea. Începe să lucreze la prima literă. Un „I” înalt şi zvelt, desenat chiar de părintele Arsenie în timp ce se afla pe patul de moarte. Încet, privirea i se împăienjeneşte şi lacrimile îi curg pe obraz.
Părintele Arsenie venise în urmă cu câteva luni la el, la spital. Pe Gheorghe Vâlcea îl chinuia o durere cumplită de picioare. Suferea de ea încă din tinereţe, dar acum nu-i dădea nicicum pace, aşa că se internase. Părintele a sosit neanunţat. În salon, câţiva bărbaţi îşi omorau timpul jucând zaruri şi flecărind lucruri lumeşti. Când a deschis uşa, au înlemnit cu toţii. În jurul bărbatului cu barbă albă şi ochi sfredelitori plutea ceva, o boare de sfinţenie nenumită, care te ţintuia. A venit la el la pat şi i-a spus simplu – „Nea Vâlcea, aş dori să vii cu mine să-ţi arăt ce trebuie să mai faci la Prislop”.
Rugămintea l-a năucit. Stătea înlemnit în pat, cu picioarele betege, iar părintele Arsenie îl ruga să plece! S-a străduit să-i facă pe plac, iar mădularele, până atunci bicisnice, l-au ascultat. Încet, ca prin minune, a putut păşi fără să mai simtă durerea aceea sfâşietoare. Au plecat împreună din spital. Pe drum, i-a spus la fel de direct: „Nea Vâlcea, eu voi pleca dincolo. Am de la Domnul o altă misiune. După ce voi părăsi lumea asta, totul se va schimba în ţară. Nu-ţi pot spune amănunte, pentru că i-aş panica pe oameni. Dar voi fi alături de tine mereu. Din lumea cealaltă, te voi putea ajuta mai mult. Să vii la mine la mormânt”.
L-a ascultat buimăcit. Deşi bătrân, părintele Arsenie era în plină putere. Şi acum îi vorbea de moarte şi de lumea cealaltă! L-a crezut, dar a sperat mereu, până în ultima clipă, că nu va fi aşa. Că părintele va mai face un miracol, încă unul, între atâtea sute câte săvârşise în timpul vieţii, şi-şi va prelungi şederea în lume. Însă, cu timpul, nădejdea aceasta s-a risipit. Părintele l-a pus să-i lucreze şi crucea. Una simplă, de lemn, acoperită cu scândură, aşa cum îşi mai dăltuiesc şi acum ţăranii din Ţara Zarandului, locul în care părintele văzuse lumina zilei. De scris n-a scris nimic pe faţa ei. A aşteptat până în ultima clipă. Era acasă, la Comarnic, când a primit vestea: „Vino la Sinaia. Domnul bătrân a murit”. Atunci a simţit că ceva se rupe din el. Tot drumul l-a străbătut plângând.
Lacrimile îi curg şi acum, când îşi aminteşte cum terminase crucea. Cea mai grea a fost ultima literă, un „L” încârligat şi bătrân, aşa cum mai văzuse doar pe lespezile voievozilor – „Arsenie Ieromonahul”. Atât. Aşa voise părintele, desenând el însuşi literele pe patul de moarte. Un testament care să fie pus la căpătâiul lui. O cruce la care se vor închina sute de mii de oameni, mulţimi ce se vor scurge ca un fluviu de rugăciune spre mormântul smerit de la Prislop. „De dincolo vă voi putea ajuta mai mult!”.
Manastirea Prislop
Desenele unui artist
„Dacă ar veni cineva la mine şi mi-ar spune că pot săpa un tunel până la capătul pământului, ca să-l întâlnesc din nou pe părintele Arsenie Boca, să ştiţi că aş fi gata să sap! Toată viaţa! Aşa foc mi-a lăsat în inimă omul ăsta!”
Gheorghe Vâlcea e şi el acum un om în vârstă. De câte ori aminteşte de părintele, ochii i se împăienjenesc de lacrimi. Anii l-au ajuns din urmă, dar nu l-au potopit. Deşi e aproape octogenar, continuă să lucreze şi acum în atelierul lui din Comarnic. Aici, printre scânduri, cuie şi dălţi, a petrecut împreună cu marele duhovnic al Ardealului ani în şir. Ultimii doisprezece ani ai vieţii părintelui. Cei mai enigmatici şi mai puţin cunoscuţi. Cei în care „domnul bătrân”, aşa cum îl numeau apropiaţii pentru a-l scăpa de ochiul nevăzut al Securităţii, se retrăsese la Sinaia, pentru a se pregăti de marea trecere. Pe atunci, Gheorghe Vâlcea era încă în puterea vârstei.
„Erau ultimii ani ai comunismului. Mă ştia lumea de tâmplar, iar un cunoscut a venit la mine şi mi-a spus că e nevoie de nişte lucrări la Sinaia. Am mers acolo la o casă în care locuiau nişte femei. Pe urmă am aflat că erau de fapt măicuţe, date afară din mânăstire de comunişti, cu decretul din 1959. M-am gândit – , dar am continuat să lucrez după nişte schiţe pe care măicuţele mi le aduceau”.
Desenele erau de o frumuseţe aparte. Gheorghe lucrase până atunci în multe locuri şi văzuse nenumărate modele. Dar acestea erau altfel. Păreau ieşite din mâna unui artist. Unul foarte înzestrat. Le-a întrebat pe măicuţe cine le face, iar acestea i-au răspuns că au o ingineră credincioasă la Sebeş. „Nu le-am crezut! Ştiam eu cum lucrează inginerii… Aici era mână de artist. Unul mare, dăruit cu talent. Dar nu am zis nimic. Am lucrat după acele modele timp de doi ani de zile. Până-ntr-o zi”.
Chiliile ridicate după planul părintelui
A venit la el pe neaşteptate. Era îmbrăcat în haine civile, pentru că, de când fusese alungat din mânăstire, vieţuia discret, ascuns de ochii celorlalţi, într-un anonimat deplin. Un bătrân distins, zvelt, cu ochi pătrunzători. Atât de pătrunzători, încât i-au rămas până astăzi întipăriţi în minte lui Gheorghe. I-a spus direct: „Nea Vâlcea, tu nu mă cunoşti pe mine, dar eu te cunosc foarte bine. De astăzi rămâi în familia noastră”. Întâlnirea l-a bulversat. „Mi-a schimbat starea lăuntrică. Nu era un om ca noi. Părea din altă lume”. Aşa s-au apropiat unul de celălalt. O întâmplare aparte avea să-i dezvăluie meşterului Gheorghe Vâlcea dragostea deplină a părintelui şi smerenia sa. O smerenie de om sfânt.
Lucrau la Mânăstirea Sinaia, la acoperiş, Gheorghe Vâlcea meşterind sus şiţa, iar părintele, de jos, dându-i indicaţii. La un moment dat, sleit de oboseală, a trebuit să coboare şi să plece acasă. Părintele Arsenie a crezut că-l supărase cu ceva. A doua zi l-a aşteptat cu o ceaşcă de ceai şi, după ce au luat micul dejun, s-a ridicat şi l-a luat în braţe. Pe nepregătite: „Nea Vâlcea, te rog să mă ierţi dacă ieri ţi-am greşit cu ceva! Iartă-mă, că şi eu te voi ierta, şi n-o să mai scapi de mine, nici în lumea asta, nici în cealaltă”. Din îmbrăţişarea aceea caldă s-a zămislit o mare prietenie. Una mai presus de timp. „De atunci, părintele mi-a rămas în suflet. A fost o legătură cu un om care e mai presus de noi, o legătură care depăşeşte lumea aceasta. El nu mă supărase cu nimic, dar era de o delicateţe extraordinară şi a vrut să fie sigur că sunt cu cugetul împăcat. De atunci, ne-am văzut mereu”.
Anii din urmă ai părintelui Arsenie Boca au fost ani de anonimat aproape deplin. Deghizat în straie civile, interzicându-le celorlalţi să-l mai numească „părinte”, pentru a nu atrage atenţia Securităţii, marele duhovnic se strecura prin vremuri. Pleca adesea de la Sinaia la Comarnic, pentru a adăsta ceasuri întregi în atelierul lui Gheorghe Vâlcea. Vorbeau câte-n lună şi-n stele. În încăperea micuţă, marele duhovnic de la Sâmbăta de Sus, cel la a cărui predică se adunau mii de oameni, moşea acum la naşterea la cer a unui singur suflet. Încet, cu răbdare şi cu multă dragoste. „Eu învăţam de la el, întrebându-l despre lumea asta şi, mai ales, despre cealaltă, iar el ucenicea la mine, că-l deprindeam cu meşteşugul lucrării lemnului. Era tare smerit! Mă asculta întotdeauna cu atenţie. Niciodată nu mă contrazicea. Mulţi spun că era un om dur. Nici pomeneală! Era un suflet bun şi foarte blând. Se apropia de tine cu o aşa delicateţe, cu atâta prietenie, încât nu puteai să-i rezişti. Eu le-am mai spus celor care vorbesc despre el că l-au întâlnit, dar nu l-au cunoscut. Eu unul l-am cunoscut foarte bine. Şi vă pot spune că vor trece sute de ani până când vom mai avea parte de un asemenea părinte. Unul ca el se naşte o dată la o mie de ani!”
Miracolul
Îşi internase soţia la Institutul Parhon. În ultimul timp, nu se simţise bine. Au fost pe la mai mulţi doctori şi, în cele din urmă, ajunseseră la Bucureşti. Când i-au dat vestea, era pe hol, aşteptând-o. Soţia avea cancer, unul aflat într-un stadiu foarte grav. Medicii îi spuseseră clar – şanse de scăpare nu prea sunt. Poate una la o mie, aşa că ar trebui să se consoleze cu gândul că o va pierde. A rămas năucit. Ce să facă, încotro să se îndrepte? L-au îndrumat spre spitalul Filantropia, sugerându-i să o opereze, poate că îi va mai prelungi zilele. Acolo, medicul a privit analizele, apoi l-a întrebat, scurt, dacă are credinţă în Dumnezeu. „I-am răspuns că am, iar el mi-a zis să mă rog, pentru că numai din cer poate veni o scăpare”. A fugit direct la Sinaia, la părintele Arsenie. Era disperat. „Pe tren am plâns încontinuu. Nu ştiam unde să mă mai ascund de oameni”.
Părintele l-a primit ca de obicei. Senin, liniştit, aşa cum era întotdeauna. A început de îndată să-i vorbească de Mânăstirea Prislop, de câte au de făcut acolo. „Încerca să-mi distragă atenţia, dar mie nu-mi stătea mintea decât la soţia mea. Nu aveam copii, ea era sufletul meu, iar părintele singura nădejde. Am tot aşteptat clipa potrivită să-i spun de necazul meu, când, la sfârşit, mi-a zis chiar el: . Nu apucasem să-i zic nimic de boala ei, în tot răstimpul am vorbit doar de lucrările de la Prislop. Dar părintele avea darul înaintevederii şi a ştiut tot timpul prin ce trec, fără să-i spun. Am plecat întărit”.
După trei zile, femeia a intrat în operaţie. Gheorghe Vâlcea a aşteptat pe holurile spitalului, frământând rugăciuni, aninând nădejdi. Minutele se făceau ceasuri, ceasurile zile. Îşi pusese încrederea în rugăciunile părintelui, dar în clipele acelea, speranţele se năruie. Deodată, din sala de operaţie a ieşit o doctoriţă. Era răvăşită. A spus precipitată că: „domnul doctor Bălănescu a amuţit după intervenţie. A început operaţia, dar înăuntru nu a mai găsit nimic, nicio tumoră! Acum s-a închis în cabinet şi nu mai primeşte pe nimeni. Aşteptăm şi rezultatul biopsiei, şi dacă nici de la laborator nu iese nimic, înseamnă că e un miracol!”. Miracol a şi fost. Când ajunge în acest punct, vocea bătrânului tâmplar tremură din nou. A fost momentul în care a văzut pe viu puterea rugăciunilor părintelui Arsenie. Atunci a înţeles pe deplin cu cine fusese prieten atâţia ani. S-a întors la Sinaia şi marele duhovnic i-a spus zâmbind – „Ai văzut puterea lui Dumnezeu! Acum ai încredere în mine?”. O privesc pe soţia lui Gheorghe Vâlcea. Umblă prin curte ca un prâsnel, robotind printre flori. E rodul viu al unei nădejdi împlinite.
Dar acesta nu a fost singurul miracol făcut de părintele Arsenie. S-a mai întâmplat şi cu un prieten de-al lui Gheorghe Vâlcea. Fusese internat la spital la Azuga, iar doctorii i-au spus că mai are de trăit doar două luni de zile. Îşi pierduse orice nădejde. Faţa lui se înnegrise de boală, ca un tăciune. „Mă durea sufletul de el, că eram tare buni prieteni. Aşa că l-am rugat să se externeze şi să mergem la părintele Arsenie. El nu mai trăgea nădejde că scapă, dar a venit cu mine”. Părintele i-a primit în grădină şi a început să le vorbească de planurile sale de viitor. Ca de obicei, nu se concentra pe durere şi boală, ci încerca să mute accentul spre nădejde. „La sfârşit, a venit la prietenul meu şi i-a trecut mâna de pe piept până spre pântece şi i-a spus: . Atât! Am plecat, iar prietenul meu nici nu s-a mai întors la spital. În câteva zile s-a pus pe picioare. Trăieşte şi acum şi e sănătos. Tun! Vindecarea s-a petrecut înainte de revoluţie, iar de atunci nu a mai avut nicio problemă serioasă cu sănătatea”.
De dincolo de mormânt
Gheorghe Vâlcea a fost ultimul care a ieşit din groapă. Ar fi rămas acolo pentru totdeauna, lângă cel la care ţinuse atât de mult. Nu mai ştie decât că l-au prins preoţii în braţe. De văzut nu vedea nimic, din pricina lacrimilor. Apoi zilele s-au scurs, şi între el şi plecarea la Domnul a părintelui s-au aşternut anii. La mormânt au început să vină oamenii. Din ce în ce mai des, din ce în ce mai mulţi. Pelerinii povesteau miracole, călugării găseau izbăvire în ispite. Părintele Arsenie nu refuza pe nimeni. Aşa cum îi spusese domnului Gheorghe Vâlcea, din cealaltă lume lucra cu mai multă putere.
Ani de-a rândul s-a numărat şi el printre ei. A continuat să lucreze la mânăstire la Prislop. Poarta de la intrare e sculptată de el, şi la fel şi ceea ce e dăltuit în lemn prin mânăstire. Din când în când, urca în faţa crucii ieşite din mâinile lui. Îngenunchea şi se ruga părintelui. Nu-i spunea multe vorbe. Ştia sfântul ce are nevoie. Până într-un an, de curând, când boala de picioare l-a secerat din nou. A mers la spital, a cercetat doctori, dar zadarnic. Durerile nu-l părăseau. Şi-a adus atunci aminte de ce-i spusese marele duhovnic – „să vii la mormânt!”. Şi-a venit. A plecat din spital cu greu, pentru că nu se simţea bine. Chinuit, a ajuns la Prislop şi s-a prăbuşit în faţa crucii părintelui. L-a rugat să-l ierte, i-a spus că e neputincios şi că acum e ultima oară când vine să-l cerceteze. Bătrâneţele l-au ajuns, picioarele îl dor, aşa că de acum îi va vorbi de acasă.
Când s-a ridicat, a simţit că durerile îl părăsesc. Se simţea mai bine. A mers câţiva paşi, apoi a coborât sprinten până la mânăstire. Era ca nou. „Şi să ştiţi, aveţi cuvântul meu, că sunt om bătrân, de atunci nu am mai avut probleme cu picioarele.
https://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2023/01/parintele-arsenie-boca13.jpg723587adminhttps://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2025/07/logo-transparent.pngadmin2023-01-02 18:11:082023-01-02 18:11:08Gheorghe Vâlcea – tâmplarul părintelui ARSENIE BOCA – „Unul ca el se naşte o dată la o mie de ani”
Manetho, cunoscut și ca Manethon din Sicyon, a fost un istoric și preot Egiptean din Sebennytos (Egiptul Antic: Tjebnutjer), care a trăit în timpul dinastiei Ptolemeice, secolul III î.Hr.. Manetho a scris Aegyptiaca (Istoria Egiptului). Lucrarea sa este una de referință pentru egiptologi și este adesea folosită ca dovadă a cronologiei domniilor faraonilor. Sursa despre Manetho este textul „Contra Apion” scrisă de Iosephus Flavius.
El a spus următoarele referitor la dinastiile conducătorilor egipteni:
1) Au existat în total 5 dinastii de conducători ai Egiptului: 2 dinastii de zei, una de semizei, una tranzitorie şi una de oameni.
Faraonul Menes – Man – Manes
2) Men a fost primul faraon-om al Egiptului; acelaşi lucru îl spune şi istoricul grec Herodot, dar şi Tăbliţa lui Abydos, în care faraonul Seti I, însoţit de fiul său, Ramses al II-lea, înşiră numele a 75 de predecesori ai săi. Primul nominalizat este Mena. Aşadar, dacă Herodot şi Manetho au avut dreptate în legătura cu dinastia faraonilor-oameni, de ce n-ar fi avut dreptate şi cu cele 4 dinastii anterioare?
3) Prima dinastie a zeilor – cuprinde 7 mari zei care au domnit peste Egipt, pe o perioadă totală de 12.300 de ani.
Zeul Thoth
4) A doua dinastie a zeilor a constat din 12 conducători divini, dintre care primul a fost zeul Thoth; aceştia au domnit 1.570 de ani. Deci, în total au fost 19 zei.
5) A treia dinastie de 30 de semizei, care au domnit 3.650 de ani; în total, au fost 49 de conducători divini şi semidivini ai Egiptului, domnind în total 17.520 de ani.
6) Apoi, vreme de 350 de ani, nu a existat niciun conducător al întregului Egipt; a fost o perioadă haotică, în care 10 conducători umani au continuat domnia la This. Numai după aceea a înfiinţat Men prima dinastie umană a faraonilor şi a construit o nouă capitală, închinată zeului Ptah – „Vulcan” al lui Herodot.
Papirusul Din Torino
Un document arheologic major, având de-a face cu regalitatea egipteană, aşa-numitul Papirus din Torino, începe cu o dinastie de zei care îi enumera pe Ra, Geb, Osiris, Seth şi Horus, urmaţi de Thoth, Maat şi alţii, atribuindu-i lui Horus – la fel cum a făcut şi Manetho – o domnie de 300 de ani. Acest papirus, care datează de pe vremea lui Ramses al II-lea, înşiră, după conducătorii divini, treizeci şi opt de conducători semidivini: „Nouăsprezece Căpetenii ale Zidului Alb şi nouăsprezece Venerabili de la Miazănoapte”. Între ei şi Menes, declară Papirusul din Torino, au domnit regi umani sub patronajul lui Horus.
Egiptenii credeau că în ţară a sosit „un foarte mare zeu care a apărut în cele mai vechi timpuri” şi care a găsit-o scufundată sub apă şi noroi. Acesta a întreprins mari lucrări de zăgăzuire şi asanare, literalmente ridicând Egiptul din ape – astfel explicându-se supranumele Egiptului, „Ţara înălţată”. Acest zeu vechi se numea Ptah – un „Zeu al Cerului şi al Pământului” (Zeul Ea mesopotamian). A fost considerat un mare inginer şi meşter artificier.
Zei Egipteni
Ra era fiul lui Ptah (Zeul Marduk in Mesopotamia); egiptenii credeau că şi Ra venise pe Pământ de pe „Planeta Milioanelor de Ani”, cu o Barjă Cerească, a cărei parte superioară conică, numită Ben-Ben („Pasărea Piramidală”), urma să se conserve ulterior într-un altar construit anume în oraşul sacru Anu (Heliopolis).
Ptah a avut ca moştenitori 2 copii (frate-soră) – Shu şi Tefnut, care s-au împreunat şi au dat naştere unui nou cuplu frate-soră: Geb şi Nut. Şi aceştia doi s-au împreunat şi au avut 4 copii: Osiris, Isis, Seth şi Nephtys.
HIPNOZA TERAPEUTICA, REGRESIE SI DEZVOLTARE PERSONALA
Iti amintesti de tine cand erai copil? Cele mai vechi amintiri ale tale probabil ca sunt undeva din jurul varstei de 5-6 ani, cand erai un copil innocent si nestiutor care nu avea frica de nimic, iar singura ta grija era sa nu pateasca ceva jucaria preferata.
Daca iti faci putin timp si te gandesti la perioada ta de inceput a vietii, o sa constati ca ATUNCI erai foarte fericit/a, iar daca analizezi mai in amanunt viata ta din acea perioada vei constata ca ATUNCI din viata ta lipseau fricile, grijile, dependentele, obligatiile, regretele, responsabilitatile, si o multime de alte elemente care ACUM sunt atat de numeroase incat aproape ca au ajuns sa compuna in totalitate viata ta, diminuand din fericirea de care te bucurai cu ani in urma.
Daca te plimbi pe firul vietii tale si te aproprii de prezent, vei trece prin anii de scoala, anii de liceu, de facultate si vei constata cum de la an la an si de la etapa la etapa, din ce in ce mai multe frici, griji, obligatii si reguli se adaugau treptat in spatele tau, parca luand din locul ocupat doar de inocenta si fericire. Exact ca o camara in care tot inghesui si inghesui pana o umplii pana la refuz, apoi constati ca ai atat de multe lucruri de bagat acolo incat esti nevoit sa scoti ceva pentru a baga altceva. Si ca majoritatea oamenilor, si tu, ai scos ce era mai in spate pentru a inghesui “ultimele noutati” – frici, complexe, griji, responsabilitati.
Bineinteles ca pentru a fi functional in societatea actuala nu poti scapa de toate acestea pentru a te intoarce complet la inocenta copilariei, dar un lucru poti sa faci si mai ales TREBUIE sa faci: sa faci curatenie in debara, sa renunti la ce nu ai nevoie si sa mai decorezi putin pe acolo, pentru ca in cazul celor mai multi dintre voi, in momentul de fata acea camaruta este atat de plina de nu se mai vede nici fereastra. Prea putina culoare, prea putina fericire, prea putina placere se mai gaseste acolo, si de regula toate acestea sunt acoperite de noile frici, dependente si responsabilitati.
Sa ma intelegi bine: nu spun acum „sa dai in mintea copiilor” si sa renunti total la viata ta, mai ales ca ai un serviciu, poate o familie de intretinut, sau alte obligatii asemanatoare, dar daca iti poti imbunatatii viata, daca poti aduce putina culoare si putina placere in ea, ai vrea sa fi mai fericit, nu-i asa?
Ei bine, acest program pe care ti l-am pregatit exact asta isi propune: sa te ajute sa pui ordine si sa faci curatenie in debaraua pe care o numesti acum viata ta.
Am vazut cu totii cum arata o camera dezordonata, in care totul este aruncat claie peste gramada, si de asemenea am vazut si camarute cu adevarat mici, dar care aratau pur si simplu P-E-R-F-E-C-T, erau cochete, aranjate, dichisite, aerisite, luminoase – ce sa mai, o placere sa le privesti si sa intri in ele. Stiu ca acum te intrebi oare cum arata camaruta ta, si e bine ca faci asta, pentru ca din pacate nu te-ai gandit prea mult la asta pana acum, iar daca ai indraznit sa deschizi usa la un moment dat, ai aruncat repede inca ceva inauntru si ai inchis-o repede la loc, nu cumva sa-ti cada ceva in cap de pe acolo. E bine asa?
Programul pe care ti l-am pregatit, spuneam ca te ajuta sa faci ordine si disciplina in viata ta: sa scapi de fricile care stau atarnate pe acolo si care nu mai sunt de mult de actualitate, sa-ti prioritizezi responsabilitatile pentru ca iti vine sau nu sa crezi, viata se desfasoara si fara sa controlozi tu toate aspectele vietii tuturor persoanelor pe care le intalnesti, si partea cea mai frumoasa din tot programul, dupa ce am scapat de toate bagajele inutile, sa cautam acel sclipici care sa-ti decoreze din nou viata si care sa-ti aduca placerea si fericirea inapoi in viata. Pare complicat? Te asigur ca nu este nici macar pe jumatate atat de complicat pe cat crezi acum. Totul este sa stii ce ai de facut, si sa te apuci de treaba, inainte de a mai inghesui acolo alte cutii inutile peste gramada care deja sta sa cada peste tine.
Asa ca te astept sa ma contactezi. Eu sunt gata, am pregatit chiar si pamatuful, dar cheia este la tine!
Cat dureaza si cum se desfasoara aceste programe?
CURATENIA DE PRIMAVARA
Toata lumea stie ce este curatenia de primavara! Este acel moment cand primavara invinge iarna, cand soarele si caldura dovedesc frigul si zapada, iar oamenii se simt mai fericiti si incep un nou ciclu al vietii. Natura se trezeste, iarba inverzeste, iar peisajul pana acum inghetat si pe alocuri deprimant este inlocuit de culoare si veselie!
Pachetul pe care ti-l propun exact asta face: iti innoieste bucuria, iti ofera un impuls in viata, chiar daca afara nu este neaparat primavara din punct de vedere calendaristic! In fapt, pentru tine poate sa fie primavara in fiecara zi a vetii tale daca asta iti doresti!
Pachetul acesta te ajuta sa scapi de cele mai evidente probleme cu care te confrunti – piedici pe care ti le pui singur in viata, situatii nerezolvate de ani de zile care te tin in loc captiv in situatii din care nu ai reusit sa iesi de ani de zile. Frici, si dependente nesanatoase, sentimente de negare si de autosabotare sunt inlaturate acum pentru a vedea lumina soarelui si a-ti putea pune ordine in viata. Te temi sa intri intr-un conflict si din cauza asta “compromis” este numele tau netrecut in buletin? Te temi sa ai o relatie sau te temi sa nu esuezi asa ca mai bine nu faci nimic? Acestea sunt doar cateva din posibilele probleme pe care le poti rezolva facand o mica curatenie de primavara in mintea si in viata ta.
Prima sedinta este de informare si in cadrul acesteia vom identifica problemele cu care te confrunti, unde esti acum si unde vrei sa ajungi. Tot atunci vom face un plan de lucru in etape si vom stabili de comun acord care dintre pachete ti se potriveste.
Pachetul 1 „Curatenia de primavara” contine o serie de 4 sedinte de hipnoza terapeutica.
Durata unei sedinte este de 90 minute. Durata totala a programului: 360 minute
Sedintele se vor desfasura saptamanal, astfel durata programului se intinde pe o perioada de 4 saptamani.
2. CURATENIE GENERALA
Acest pachet ti se adreseaza daca vrei sa sti cum te influenteaza trecutul, mergand pana in vietile anterioare si bagajele karmice cu care ai venit din ele. Pentru ca nu toate cutiile sunt noi, nu toate sunt din aceasta viata, ci unele dintre ele sunt mai vechi chiar decat ai crede. Nu avem o singura viata, iar tu ai mai trait pe aceasta planeta pana acum si cel mai probabil aceasta nu este ultima data cand o sa te nasti aici, asa ca toate acele experiente trecute, se aduna si ele cu bune si rele si se depoziteaza intr-un sipet frumos ornat care zace si el inghesuit pe undeva pe acolo prin debara. Uneori sipetul cu care ai venit este plin cu daruri pe care nu stii de unde le ai, cum ar fi pasiunea pentru arta, sau pentru limba franceza, sau o atractie inexplicabila catre zone de inedite de pe glob. Dar alteori sipetul tau ascunde si lucruri mai putin placute, frici ca cea de apa de exemplu, care nu are nici un sens pentru tine, mai ales ca nu ai avut experiente acvatice neplacute, plati karmice care te influenteaza si te indeamna sa echilibrezi balanta fata de un personaj sau altul. Asa ca atunci cand facem curatenia generala, descoperim si acel cufar vechi si ne uitam in el pentru a sterge praful dinauntru si a putea merge mai departe mai usor si mai fericit.
Bineinteles ca o curatenie nu este curatenie generala decat daca scapam si de panzele de paianjen prinse pe la colturi: frici, dependente, anxietati si sentimente de autosabotare, sunt si ele prinse in unghere unde nu ajunge soarele. Nu se vad imediat, dare ele sunt acolo: frica de a conduce masina, frica de a fi parasit, frica de singuratate, mancatul in exces sau timiditatea sunt doar cateva din posibilele probleme care s-au adaugat acolo de-a lungul timpului si de care trebuie sa scapi pentru ca nu-i asa, nu-ti folosesc la absolut nimic. Ba mai mult, chiar te incurca!
Prima sedinta este de informare si in cadrul acesteia vom identifica problemele cu care te confrunti, unde esti acum si unde vrei sa ajungi. Tot atunci vom face un plan de lucru in etape si vom stabili de comun acord care dintre pachete ti se potriveste.
Pachetul 2 „Curatenia generala” contine o serie de 8 sedinte de hipnoza impartite initial astfel: 4 sedinte de regresie in vieti anterioare + 4 sedinte de hipnoza terapeutica, dar numarul acestora poate varia in functie de situatia ta concreta si cu scopul urmarit.
Durata unei sedinte este de 90 minute. Durata totala a programului: 810 minute.
Sedintele se vor desfasura saptamanal, astfel durata programului se intinde pe o perioada de 9 saptamani (2 luni si o saptamana)
3. RENOVARE!
Uneori situatiile sunt mai complicate si o simpla curatenie nu este de ajuns, mai ales atunci cand ai inceput sa arunci (pardon, sa „depozitezi”) cutiile si prin casa, deoarece debaraua ta nu mai este de mult timp functionala, iar acum ti-ai transformat toata casa intr-o debara dezordonata plina de… nici tu nu mai stii ce mai este pe acolo.
In aceste situatii, daca tot te-ai apucat de treaba este bine sa aranjezi totul de la inceput. O sa vrei sa scoti totul afara, sa arunci ce nu-ti mai trebuie si sa pastrezi doar ce este cu adevarat important pentru tine. Intr-un fel este ca si cum te-ai muta intr-o casa noua sau te-ai naste din nou: poti sa aranjezi totul asa cum doresti de la bun inceput.
Acest program este COMPLET si se ocupa de tot: traume din vieti anterioare si cum iti influenteaza ele prezentul, depasirea fricilor si a blocajelor emotionale, sedinte de dezvoltare personala pentru a-ti gasi acel „ceva” care te reprezinta si pe care vrei sa-l arati tuturor. Iti place pictura? Acum esti in fata unei panze albe pe care poti desena ce-ti doresti!
Prima sedinta este de informare si in cadrul acesteia vom identifica problemele cu care te confrunti, unde esti acum si unde vrei sa ajungi. Tot atunci vom face un plan de lucru in etape si vom stabili de comun acord care dintre pachete ti se potriveste.
Pachetul 3 „Renovare!” contine o serie de 12 sedinte de hipnoza impartite astfel: 4 sedinte de regresie in vieti anterioare + 4 sedinte de hipnoza terapeutica + 4 sedinte de hipnoza pentru dezvoltare personala.
Durata unei sedinte este de 90 minute. Durata totala a programului: 1.170 minute.
Sedintele se vor desfasura saptamanal, astfel durata programului se intinde pe o perioada de 13 saptamani (3 luni si o saptamana)
Dupa ce te-ai hotarat care pachet este cel mai potrivit pentru tine, te poti intoarce aici pentru a stabili o programare si data de incepere a programului.
CURS „CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA”
ACREDITAT INTERNATIONAL IPHM & IAOTH
IN CURAND!
Credinţa în existenţa de Zâne, Elfi si Gnomi a apărut cel mai proeminent în scrierile din perioada medievala si in folclorul din Europa de Vest.
Multe canale notabile, cum ar fi Edgar Cayce, Jane Roberts (Seth material), Charles Leadbeater (Societatea Teozofică) a vorbit de existenta Regatului Devas-ilor (FAE sau ZANE). Gaia si Arhanghelul Metatron, de asemenea, au vorbit pe acest subiect.
Spiritele Elementalilor (Devas) sau Spiritele Naturii, mai sunt denumite şi Devaşi, dar Devaşii sunt ierarhiile superioare ale Spiritelor Naturii. Fac parte din prima creaţie de Spirite cu formă a lui D-zeu Unul şi sunt cele mai „vârstnice” spirite din Creaţie, în afara Spiritelor fără Formă. Au liber arbitru. Ei sunt responsabili de protejarea naturii, a formelor de manifestare din ceea ce numim natură în cadrul Creaţiei lui D-zeu. (minerale, plante, animale). Au aspect umanoid în vibraţiile mai înalte, având corpurile energetice similare cu ale oamenilor, deşi se observă anumite diferenţe. Se pot camufla în esenţa substanţei din care sunt formaţi şi astfel pot apărea sub formă de mingi de foc, forme de apă, mici vortex-uri de aer sau apă, etc… sau pot lua forme animalice. Se pot întrupa cu un aspect al lor sau cu mai multe. Ca şi nivel vibraţional, spiritele naturii se găsesc în palierele vibraţionale 7 -12. Există şi o categorie primară a acestor elementali, categorie ce cuprinde elementali fără formă, esenţa conştiinţei elementului din care sunt alcătuiţi. Acest tip de elemental poate fi polarizat în ambele sensuri, atât negativ cât şi pozitiv.
Există şi o ierarhie a Elementalilor, dar este suficient să menţionăm cele mai importante 3 categorii:
Elementalii fără formă (nu au corp energetic, sunt esenţa elementului din care sunt formaţi, în stare brută)
Devaşi (Îngeri ai elementelor, Ordinele superioare ale Elementalilor, pot lua orice formă, dar forma lor de origine este corpul umanoid de esenţă elementală)
Edgar Cayce a explicat Regatului Devic, ca fiind unul foarte real, o forma de constiinta a naturii, conectate direct la elementele de aer, apă, pământ şi foc.
Spiritele Angelice: Rasa a doua creată de D-zeu. Din această categorie de Spirite cu Forma fac parte Ierarhiile Cereşti, adică Îngerii, Arhanghelii, Arheii, Stăpânirile, Virtuţiile, Domniile, Tronurile, Heruvimii şi Serafimii.
Ele îşi coboară densitatea (nivelul de vibraţie) pentru a intra în contact cu noi sau pentru a ne proteja. Astfel, avem îngeri veghetori, îngeri păzitori, îngeri luptători, Arhangheli, etc. Aceştia au liber arbitru şi se pot întrupa cu un aspect al lor sau cu mai multe. Forma lor de origine este formă umanoidă, de esenţă divină. Ei, împreună cu Spiritele Naturii şi cu Maeştri Ascensionaţi, sunt responsabili de evoluţia rasei umanoide către potenţialul maxim.
Spiritele angelice pot fi clasificate în funcţie de elementul lor dominant: apă, aer, foc, pământ, ether.
Sunt foarte multe erori în ceea ce priveşte ierarhia aparţinătoare şi rangul entităţilor angelice, sau a numărului lor. Astfel, sunt 12 entităţi angelice, denumite Elohimi, dintre care 7 Elohimi principali ai Pământului. Aceste entităţi angelice sunt direct răspunzătoare de această planetă şi de spiritele ce se întrupează aici. Pe lângă aceştia, pentru Pământ mai lucrează miliarde de îngeri din toate Ierarhiile Cereşti, mulţi dintre ei fiind confundaţi şi asimilaţi cu cele 7 entităţi angelice principale.
Pe parcursul Cursului „CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA” vom detalia aceste Ierarhii Ceresti si Rase de Spirite, vom discuta despre Creatie si D-zeu UNUL si vom prezenta metode de conectare si re-conectare cu aceste entitati de Lumina, pentru evolutie spirituala, pentru protectie si pentru a intelege mai clar Creatia si rolul nostru ca rasa Umanoida, in cadrul Creatiei lui D-zeu UNUL, astfel incat sa putem contribui intr-un mod pozitiv pentru noi insine si pentru Planeta – Univers – Multivers, la evolutia acestora deoarece, la un anumit nivel, Toti suntem UNUL.
PREZENTARE CURS
„CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA”
Acest sistem nu este un sistem de vindecare propriu-zis, deşi poate fi folosit si în acest sens pentru sine, sau pentru alte persoane, in cadrul sedintelor de terapie.
Activarea Atlantean Crystal (Cristalul din Atlantida) este mai mult un acordaj menit sa aduca crestere spirituală şi personală, care vă va ajuta in călătoria dvs spirituală, pentru ascensiunea finală.
Scopul acestei activari este de a aduce catre noi cunoasterea şi energia, care a fost şi sunt stocate în principalul cristal Atlanteean, care a fost păstrat în Marele Templu de vindecare Poseidon din Atlantida.
Acest cristal nu seamana cu nimic ce ati mai vazut pe Pamant si el deţine toate informaţiile antice pe care Atlantii le-au utilizat.
Acestea includ cunostinte despre levitaţie, telepatie, manifestarea prin intenţie şi, cea mai importanta informatie pe care o detine, cheia pentru ascensiunea Pământului.
Acest cristal exista inca, pe fundul Oceanului Atlantic chiar în mijlocul a ceea ce este cunoscut sub numele de Triunghiul Bermudelor sau Triunghiul Diavolului cum i se mai spune.
Mai există 4 alte cristale mai mici din Atlantida, care sunt situate în Egipt, sub marele Sfinx, Insula Pastelui, Stonehenge, si Machu Picchu.
Toate cristalele, inclusiv Cristalul din Atlantida au spirite / devas asa cum noi avem ghizi spirituali şi îngeri care sunt acolo pentru noi, singura diferenţă este că spiritele devas ale cristalelor au fost utilizati de către o civilizaţie (Atlantii) pentru a misca aceste energii în jurul Pamantului , vindecand pământul şi locuitorii ei (oamenii) şi pentru a ridica vibratiile de pe Pământ.
Cristalele nu sunt forta vitala a Pamantului, dar lucrează pentru a ridica vibraţia oamenilor si a Pământului.
Toate cristalele si liniile de forta ale Pamantului sunt conectate la Marele Cristal din Atlantida.
Atlantida nu a fost distrusa. Ei bine, nu de tot. Dovezile arată că acest continent pierdut a existat şi oamenii de stiinta au descoperit ramasite ale unor structuri de piatra gigantice si statui pe fundul oceanului Atlantic, care se crede că au provenit din Atlantida.
Oamenii care au ramas in Atlantida au devenit fiinţe foarte avansate, care au trăit în pace.
Datorita starii lor de constiinta foarte avansata, ei au ascensionat si traiesc acum in dimensiuni mai inalte.
Atlantida încă mai există, dar la un nivel vibrational mai inalt decât noi.
Initierea Cristalului din Atantida va activa firele pierdute ale ADN-ului în noi şi un Cristal Eteric atlanteean va fi permanent fixat deasupra Chakrei Coroana a dvs. pentru a fi in permanenta conectati la energiile Atlantidei si ale Marelui Cristal din Atlantida.
După activare recomandam să activati cristalul cel puţin o dată pe zi în timpul meditaţiei pentru a obţine o comunicare, o legatura permanenta cu el şi pentru a invata din secretele antice ale Atlantidei. Acest lucru ar putea fi orice, de la o experienţă de viaţă trecuta in Atlantida sau in alte timpuri, la accesarea de catre dvs a unor cunoştinţe si informatii noi.
Înacesteseu, autorul analizează, culimbajulsaudivulgativo problemă care pentru mult timpa rămasîntăcere: descoperireașiidentificarearămășițelor asezarii Gamla, unoraș aflat în apropierea maluluide nord-estallaculuiTiberiadeși al portului…Betsaida.
Descoperirea saeste la feldeimportanță ca descoperireaManuscriselor de la MareaMoartă și aEvangheliilorgnostice, careîn secolul alXX-leaauîmbogățitstudiiledesprefigura istorică alui Isus. Astăzi, înarena internațională, unnumărtot mai maredeoameni de științăse apropie deideeacăGamlaa fostlocul de naștereși dereședința a lui Isus, relevata in povestirea evanghelică cu termenulNazaret.
De fapt, cuvântul“Nazareno” nu a avut, inițial, nici o referință la vreo localitate geografică, ci a indicatosectămesianicăcare dorearestaurareadinastieilui Davidpe tronulIerusalimului.
Cunoasterea acestui lucru a fost pastrata in linistea absoluta a societatilor secrete si ale creștinismulezoteric al gnosticilor, ai catarilor, ai cavalerilor templieri, ai rozicrucienilor, a teozofilormereu asprucontraparati de catreBiserica Romei.
Dar, așa cum a spusIsusînsuși, “nu poate fiascunsunoraș asejat peundeal“, iar pentru Gamlaa venit timpulsă fie cunoscutadetoată lumea.
ORASUL LUI CRISTOS
(SEMNIFICATIA REALA A TERMENULUI „NAZARENO”
DE DAVID DONNINI
Termenul Nazarineanul este de obicei înțelescalocuitoral orasului Nazaret, iar expresia Isus din Nazaretînseamnă, în mod automat, Isus care vine din orasul Nazaretsau, pe scurt, Isusdin Nazaret.
Din păcate, foartepuținisunt conștienți deexistențaunei probleme gravelegata de această atribuție, precum și de faptul că adjectivul a avutinițial, unsenscomplet diferit.
ÎnversiunilegreceștialeEvangheliilorcanonicecitimIhsouVsauNazoraioV(Iesous sauNazoraios), careesteotranscriere in greaca dinebraicaantica a termenului Yehoshua ha notzrì, sau din aramaică a termenului Yeshunazorai.
Adevarulestecă, în trecut, nici unadintreaceste expresii nu au avut vreo legăturăcuorasul Nazaret, șinuau indicatîn nici un felnaționalitateasauoriginealui Isus din acele locuri.
Avem o prima proba foarte veche într-un text apocrif intitulat: “Evanghelia lui Filip”, un text gnostic, a carei elaborare dateaza de la începutul secolului II D.C., care a fost descoperit în secolul trecut la Naj Hammadi in Egipt:
“Apostolii care au fost inaintea noastra l-au numit: Isus Nazareno Cristo…” Nazara” si “Adevărul“. Deci, atunci a fost numit “Nazareno” si “Acela al adevarului” … “(Vang. de Philip, punctul 47).
Au existat discuții cu privire la faptul că radacina “NZR” poate însemna “adevăr”, dar este o realitate faptul că fraza se refera la un termen care nu are nimic de-a face cu orasul Nazaret.
GAMALA
În secolul alXVIII-lea Elia Benamozegh(1823/1900), filosof evreu, membru al colegiuluirabinicdinLivorno, a scris: “Este foarte probabil caprimii creștinisa fi fost chemați mai degraba Nazarineniînsensul de cetateni originali din orasul Nazaret, etimologieîntr-adevărfoarte putin credibila, care a inlocuit probabil prima expresie,numai atunci când antica origine a esenilor începuse săfieuitata“(Esenienii siCabala, 1979).
Această interpretarecreează olegătură întreadjectivulîn cauză și termenul nazireo ,careîn Bibliese referă laosituatie importantaîncare nazireii își asumăjurămintepermanente sau temporare: nu beau bauturiamețitoare, nu isi taiepărul, nu au nici uncontact cuimpurități printre care sangele, mancau doar produsevegetariene. Cei mai celebrinazireiau fostSamsonșiprofetulSamuel, carea sărbătoritungerearegală a lui David.
Desigur, creștiniiau ignorataceastăobservațieîntr-o maniera abasolutacel puținpana in momentul in careAlfredLoisy(1857/1940), unpreotcatolic, profesordeScriereebraicăși erudit in scrierile sacre laInstitutulCatolicdinParis, a îndrăznit săscrie:
“Aceeași tradițiea stabilitresedinta familieilui Iisus in Nazaret, în scopul de aexplica in acest fel porecla sa deNazireo, inițial alipitamereunumelui lui Isusșicarea ramas ca numeal creștinilorînliteraturarabinicașiînțările dinEst. Nazireaneste cu siguranțăunnumeal unei secte care nu are legăturăcuorasul Nazaret…“(LaNaissanceduChristianisme).
O astfel de idee exprimata in acest fel a dus lademiterea lui. Darceea cespune eleste adevărat pentru caNazarinenisauNazireiisunt termenicucarecreștiniiau fost numiti in timpuri anticede cătreevrei, nume care erau consideratenume desectăși nu nume dupa vreo indicație geografica.
Aproximativ în acelașitimp,aceste opiniiau fostexprimate, de asemenea, si desavantullaicCharlesGuignebert(1867/1939), profesor de istorieaCreștinismului la UniversitateaSorbona dinParis, care a scris: “Micul orașcare poarta numele de [Nazaret], unde naivii peleriniipot vizitaatelierullui Iosif, a fost identificat caorașullui HristosnumaiînEvul Mediu…” (Manuel d’Histoire duChristianismeAncienne).
Astăzi, acest concepta devenitcertitudine, mai alespentruungrupmaredeoameni de științălaici, italieni și străini. Vom citadoarcâteva: “A fost Matei primul care a generatneînțelegereaexpresiei” IsusNazarinean” pentru care ar fi trebui ca acesta să aibă o relațiecu Nazaret, citând dinprofeția“, vafichemat Nazarinean(Nazoraios) “, care, la încheiereapovestirii saledespreNașterea Domnului, a concluzionat acest lucru asociindu-l cupasul“,a parasitGalileeași a plecatsă trăiască într-un oraș numit Nazaret.” Aceasta expresie nupoate fiderivareatermenului, pentru căîn greaca, ortografiatermenuluiNazareth si nazoreodiferă în mod substanțial“(R.H.Eisenman, „Iacov, fratele luiIsus”, CasaleMonferrato, 2007).
Și din nou: “… nici un textpăgânsau evreiescnu face vreomențiunela Nazaret: acest numenu apareniciîn Biblieși niciînvasta literaturătalmudică, niciînlucrăriledetaliate ale lui Giuseppe, Flavio; doar Eusebiuvorbește,citându-l pe JuliusAfricanul(între 170și240), care avea obună cunoașterea acelei zonei.
Perplexitatile rămân și sunt alimentate de dificultatea de a conecta in limba aramaică termenele Nazaret, Nazarinean, Nazoreno, trei forme luate în considerare în Evanghelii, toate interschimbabile cu Nazaret.Unii cercetători ausugeratcă semnificatia originala a termenuluiaramaic Nazareno, greu de înțelespentrucrestinii elenizati, a fostpierduta, fiind înlocuitacuo simpla si imediata indicație geografică.
Considerațiifilologiceșilingvisticeau condus laipoteza caNazareno ar putea insemnaSfântul lui Dumnezeu, mai alesînlumina faptuluicăurmașii lui Isus, careau continuat înpatria lor originala sa fie numitiNazarineni, pe pamantulgreacau fost inițialnumitsfințiișinumaidupa aceea li s-a dat numele de creștini de catre păgâniidinAntiohia.
Nazarenos si Nazoraiossunt probabil, numelegate deorădăcinălingvistică ebraica natzìr( in aramaicănatzirà), careiilega denazirei,“separatii” sau“consacrații”, ungrupcarea făcutun legământspecial de consacrare Domnului și care constituiauosectăîn sine…“(R. Calimani „ Isusevreul” Milano, 1990).
Dincolo demulte altecitatepe care le-am putea aduce, ce putem spunedespreacest subiect? Existăcu siguranțăaspecte importantepentru a face consideratii istorice, literare, arheologiceșigeografice. Prima se referă lafaptulcănumeleorasului Nazaret, aparepentruprima datădoarînliteratura neotestamentaradeoareceniciVechiul Testament, nici istoricii evrei contemporanicu Isus(ca Filone AlessandrinoșiGiuseppe Flavius), niciTalmudul,niciistoriciiromaninuau amintit vreodata deacestoraș.
Nuil cunoscdeloc! Cu toate acestea,Giuseppe Flavio, carea fostcomandantgeneral altrupelorevreiesti in Galileeaîn aniidramatici airăzboiului din anii 66/70, a furnizat in scrierile sale contururiledetaliate alefiecăruiorașdin regiune, dar nu a mentionat deloc existenta vreunui oras numit Nazaret. Prin urmare,putem vorbi deo lipsă totalădeliteratură, în afarasurselorreligioase (Noul Testament) despre existenta sa.
În ceea ce priveșteaspectularheologic, Nazaretapare caunorașbizantin. Nu existăresturi deziduri, case,strazi, sinagogi, ceramică, monede …care sa poata fi colocateinperioada celui de-al doilea Templu. Mi-aconfirmatpersonal acest lucru dr. DannySyon, membru al “Israel Antiquities Authority”: “… suntfoarteputine resturi ale civilizatiei evreilor dinperioadacelui de al doileaTempludinNazaret. Existadoar câtevacriptesăpate în stâncă, iar noi nu putemșticarea fostnumele acelui loc in acele timpuri …“. Cu toate acestea,astăzi putemadmira destule resturi, datând dinperioada în cauza ale altor orașegalileene: Sepphoris, Iotapata, Capernaume,Korazim, BethZaida, Gamla…Ce sa întâmplatcuNazaret? De ce orasul este din punct de vedere fizic disparut?
CitindEvangheliilecanonicene dăm seamacănumeleNazaretapareuneoriîntitlurileparagrafelor de inceput carenu există întexteleoriginale si care a fost adăugatmai târziu. PrimaEvanghelie, cea dupaMarcu, citeazanumele acestuiorașnumaiînprimele câteva rânduri: “În acele zile, Isusa venitdin Nazaret, in Galileeași a fost botezatdeIoanînIordan” (Mk I, 9). În altă parte preferă să-l numeasca in acest fel: „A plecat de acolo,catrepropriasa țară, șiucenicii Lui L-au urmat. Cand a venit sambata aînceput să-i învețeînsinagogă“(Marcu VI, 1-2).De patru oriMarcuvorbește despre“Isus Nazareno,” daram spusdejacă acest adjectivnu se referăla orasul Nazaret.
În ceea ce priveșteEvanghelia luiLuca, trebuie săobservăm căacesta poate fi împărțitaîn două părțidistincte:naștereași intamplarile dinviața adultaa lui Isus. Estevorba dedouă părțiincompatibile una cu cealalta șieste ușorsă arătăm cănaștereaaparțineunei tradițiicu siguranțămai târziedecât cea referitoare la viațade adultpovestita intoate cele patruEvanghelii. OrașulNazaretestemenționatpe larg de cătreLucanumaila nașterea lui Isus, unde el spune ca au locuitIosif și Maria inca din peroada in care erau doar logodnici, în timp ceMateine spune ca au traitînBetleemde unde semuta inNazaret,după întoarcerea lor din exiluldinEgipt.
ÎnEvanghelia luiLucaeste folositafrecventexpresia anonima “ țara sa”, șidoar o singura dataestenominat orasul Nazaret, într-un episodcareridică o seriedeprobleme:
“S-a dus în Nazaret, undefusese crescut, șia mersdupă obiceiulsău, în ziua Sabatuluiîn sinagogășiSa sculat să citească. I s-adatcartea prooroculuiIsaia, a deschis-oși a găsitpasajulunde era scris: “Duhul Domnului este peste Mine; pentru că elm-a uns, șim-a trimissă vestescveste bunăsăracilor, pentru aproclamaeliberareacelor captivișivederea orbilor, pentru a puneîn libertatepe cei caresuntoprimați,și proclamaunandeiertareal Domnul. Apoi aînchis cartea, a dat-oînapoi îngrijitorului,și a șezutjos. Ochii tuturordinsinagogas-au fixatpeel. Apoia început săspună: “Astăzi, aceastăScripturăa fost îndeplinita, ați auzitcuurechile voastre.” Toti erau martori șiau fostuimiți de[…]“
“Când au auzitacest lucru, toti cei din sinagogăs-au umplutdemânie; s-au sculat, l-au dusafară din oras, până în varfulmunteluipe careorașullora fost construit, ca să-Laruncejos în prăpastie. Dareltrecu prinmijlocul lorși a plecat“(Luca IV, 16-30).
Mai întâidetoate, este încă o data confirmat faptul ca căNazaret ar fi putut fi mai degraba o sinagoga, dincareastăzi nu există nicio urmă. Pe de alta parte, se intelegeîn mod clar că acest oras Nazaretar fi trebuit să fiesituat in varful unuimunte, in vecinatatea caruia se afla oprăpastie. Darorașul de astazi nuareaceste caracteristici, pentru ca se afla înadâncituradintredealurile line aleGalileei unde nu existănici oprăpastieînîmprejurimile sale.
In realitate, citindacestpasajnupoatesa nu iti vina in minte orasulGamala, care estesituat pecocoasa imensa a unei coline inalte care are langa eaoprăpastie si osinagogă ale carei superbe ramasite pot fi vazuteastazi.
SINAGOGA DIN GAMALA
De fapt,Evangheliilevorbescinsistentdeunmunteși deunorașcare se gaseste pe un munte“nu poate fi ascunsunoraș care se gaseste asezat pe unmunte” (Mat. V, 14). De reținut, înacest sens, unpasdin Evangheliacopta a luiToma:… Isus a spus, “Nici un profet nu este binevenitînorasul său; mediciinu-itrateaza peprietenii lor… unorașconstruitpeundealînaltșifortificatnupot fi cucerit, niciascuns…“” (Vang. coptăThomas, 31-32).
Ceva similarpoatefi gasitînEvangheliacanonica, deexemplu, înMatei: “Dar Isus le-a zis lor: ” Unprofetnuestedispretuit decât în patria sa șiîncasa sa“(Matei XIII, 57), cudiferențacă in aceastăfrază a Evangheliei lui Matei a fost indepartat pasajulundese spunecăorașul care se afla pe unmuntenu poate fiascuns, pentru a nu sugeracă era vorba de orasul lui Isus, la fel cumafost inlaturat si detaliul care se referea la adjectivul“fortificat.”
Gamalaa fost “un oras construitpeundeal înalt șifortificat,” așa cumam avut privilegiul sa constat atunci când,în 1997, am vizitatinălțimile Golan, la oscurtădistanțăfata delaculTiberiadei. În timpul lui Isus, Gamala a avuto economie bazatăpeproducțiadeulei de măsline, care a fost exportatpeste tot. Cu siguranțăborcanelede luterau duse printr-o valetraversata de un raupe o distantadeaproximativ 8 km, pânălaBetsaida, care se ridica pe malurilenord-estice allacului. BetsaidașiGamalaau foststrâns legate una de cealalta datorita faptulcă una servea celeilalte ca portcomercial. Timpulnecesarpentru a ajungede la un oras laaltulera foartescurtiar diferenta de nivel eramodesta.
Acum, trebuie să observămcăorasulBetsaida, chiar șiînliteraturacanonică, are o importanțămare pentru Isus, care de prea multe oria fost subestimată:
“El a ordonatucenicilorsă sara în corabieși să-lpreceadăpecealaltă parte a lacului, catreBetsaida, în timp ce elrespingeamulțimea. De îndată cei-a respins, Sa suitpe muntesă se roage. Cânda venitseara, corabia eraînmijlocul mării, iarel era singurpe tarm“(Marcu VI, 45-46);
“Au ajuns laBetsaida, unde i-au adus unorb implorandu-lsă-l atingă” (Marcu VIII, 22); “Apoi el a început sămustre cetățileîn care afăcut cele mai multe minuni, pentru cănu s-aupocăit: “Vai de tine, Corazine! Vai de tineBetsida, căci dacăînTir și Sidons-ar fi făcutminunilecare au fost făcuteîn mijlocul tau, acestea dejas-ar fipocăit, cusac și cenușă“(Matei XI, 20-21);
“Apoi le-a luat cu el și s-a retrasîn afarăîntr-un orașnumitBetsaida, dar mulțimile au aflat și l-au urmat. El le-aprimitșile-a vorbit lor deÎmpărăția lui Dumnezeu“(Luca IX, 10-11),
” Vai de tine, Corazine, vai devoi, Betasida! Căci dacăînTir și Sidons-ar fi făcutminunilefăcute lavoi, de mult timp s-ar fipocăit si s-ar fi acoperit cusaculsi s-ar fi umplut decenușă. Prin urmare, lajudecataTirul și Sidonul vor fi tratatemai puținasprudecâtvoi. Și tu, Capernaume, veifi înălțata pana la cer? In adanculiadului vei cadea!“(Lc X, 13-15);
“Filip era dinBetsaida, orasul lui Andreiși alui Petru” (Ioan I, 44); “Printre cei care au merssă se închinela praznicse aflau si cativagreci. Acestias-au alaturat lui Filip, careera din BetsaidaGalileii, șil-am întrebat: “Domnule, am vrea să-l vedempe Isus” “(Ioan XII, 20-21).
Cele treiorase, Betsaida, Capernaum si Corazim, care reprezintăîn mod evidentlocurileundeIsusse gasea de celemai multe ori, demonstreaza oasidua frecventare a versantuluidenordșinord–est al lacululTiberiade, mai ales caapostolii săi(și, dintreeiunii chiarfrații săi) erau dinBetsaida.
Esteaicilocul undeIsusarealizat“cel mai mare număr deminuni.” Impotrivaacestor orașe a inceput sa predice, manat de furie, blestemeîntunecate. Nu s-ainfuriatîmpotrivaNazaretuluisauCana, sau Magdalacare erau locuri cunoscute, comune, dinGalileea centrala. Nu avem cum sa nu înțelegemcăaceazona, care se gasea intreGalileeade nordși Golan, se afla zonain care el se plimba si se misca in fiecare zi. În schimb, accesulnatural al Nazaretului lalac, ținândcont de distanțaconsiderabilă, estepeversantul sud occidental.
Betsaidaa fostportuldinGamala, iaracest lucrunearată căIsustrebuie să fi avutceva de-aface cufatidiculorașfortificatde pe munte, de careromanii isiaminteauca de unuldintre cele maiblestematelocuri aleactivitatii lor politiceșimilitare dinPalestina.
Desigur,trebuie să existeunmotivbunpentru a înțelegenevoiaevangheliștilorde a ascundelegătura dintreIsusșiGamalașipentru a localizareședința sa într-unlocfictivcaNazaret.
La această întrebarevom obținecu ușurințădouă răspunsuri: în primul rând, utilizareadetermenigeograficipentru a mascasensurinedoritesunt comuneînredactareaEvangheliei. O vedemcuadjectivele CanaaneușiGalilean, caresuntîn generalînțelesecaindicații geografice, când de fapt erauexpresii utilizate(respectiv înebraicășilatină), pentru a indicazeloții, gherilieriiyahwisticare au luptatîmpotriva romanilorpentru arestabiliunMesiademnpe tronulIsraelului șiunpreotvrednicîn frunteatemplului.
Al doilea răspunsestecăGamalaa fost un oras binecunoscut deromanicapatriazeloților, dintre cares-au născutfiguriproeminenteale luptei mesianice, caEzechia(ucis de Irodînpersoană) si fiul săuIuda, numit IudaGalileanul, fondatorul miscarii zelote.
În timpul războiului din anii 66/70Gamalaa fost asediat delegiunile luiVespasianși, dupălungi și dificile luni,în care insasi viitorul împărata participatla lupte, a fostcucerita. Acestui fapt,i-aurmatepisoduldramaticdesinucidereîn masăalocuitorilororașului(un comportament tipic al zelotilor), cares-au sinucis aruncandu-se in varfurile propriilor sabiisaus-au aruncatde pemarginea prăpastiei, pentru a nu ajunge prizonieriîn mâinileinvadatorilor. EditoriiEvangheliilorauascuns intentionatoricelegăturăposibilăîntreIsusși impresionanta miscare zelotica, păstrand in mod riguros instrainarea acestei miscari de ideologia de natura mesianica.
Cercetareaoriginilor primitive ale creștinismului nu pot fi separatedemartutiide acest felșinueste posibil sa nu fie luate in considerare, pentru ca se risca in continuarie ca istoria sa fie scimbata cu legenda. Cele doua orase importante ale vietii lui Isus, cel al nașteriișicel al reședinței sale, BetleemșiNazaret, au fost introduseîn mod artificialde cătreevangheliștiînintențialor de apictaunIsusHristos teologic, foarte indepartat depersonajulcare, în timpul domniei luiTiberius, a trait cu adevarat zilele sale în țaramartirizataaPalestinei.
AUTOR: David Donnini Traducere din limba italiana: Gabriela Dobrescu
Gamala, orașulcare a inspiratpovestea adevăratăa lui Isus Nazareth creat treisute de ani dupăHristos..Undeestemunteleșiunde este stânca?
Despre Sinagoga menționata de Luca, putem spune că nu există nici o descoperire arheologică, documente sau hărți, nici orice alta sursa istorica scrisa care se referă la Nazaret, a carei descoperire si datare nu poate fi facuta înainte de secolul al treilea d. Hr., dar, mai presus de toate, nu s-au găsit rămășițele nici unei sinagogi datând din primul secol dinainte sau dupa Cristos.
Singureleobiecte gasite, datânddinaceastăperioadăsuntdoarcâtevaepitafurișiartefactede mormintecare atestăcaînprimul secoldupăHristos,înlocul în careastăzise aflăNazaretnu a fost construitnici un oraș, pentrucălegeaevreiascăinterzice constructia desate și orașe, în apropierea de morminteși cimitire.
Din pacate, chiardacă nu esteatestatădenici o sursăistoricădinprimulsecol d. Hr., in acele locuri nu a existat nici o asezareidentificata cu numele de Nazaret. Cel mult, acolo ar fi putut existaun satlocuit decâteva zeci deoameni, dar care ar fi fostcomplet diferitdeconcepția pe care o aveauromaniișievreiidespre termenul de oraș, pentru căunoraș, ca să se diferențiezedeunsatar fi trebuit sa aiba:
1)Mult mai multi locuitori decat ar avea un sat, iar in acest caz numarul lor ar fi trebuit sa fie cel putin o mie. 2.Unorașarfifostînconjuratdefortificațiișiziduri de aparare.
Pe scurt,astăzi, orasul Nazaretnu corespunde nici pe departe orasului Nazaretdescris deEvanghelii, ba mai mult înEvanghelia lui Marcucitim:
[7] “Între timp, sa retrasde la mare(Lacul Tiberiada) cu ucenicii Săișiomare mulțime de oamenil-au urmatcu[…]
[13] Ela urcat pe munteșia chematpe cei pe careel a vrut si ei au venitcu el… [20] El aintrat în casășis-au adunatin jurul saumulțimimari…… [21] Atunci ai lui,cândau auzit, au ieșitsă de duca sa il ia[…] [31] Auajunsmamaluiși frații lui, și, stând afară, au trimisde i-au chiemat[…] [4.1] Apoi,din nou,a început să ii învețelângă mare(Lacul Tiberiada) șis-a adunatîn jurulluio mulțime uriașă…“(Marcu 3: 7-4: 1).
Deci, din acest pasajdinEvanghelia lui Marcuaflam căIsus pleca de obicei în fiecare zidinNazaret,orașul său natal, catremalullaculuiTiberiade, șiapoise intorceadin nou“pe munte”, unde aveacasa,adicaînNazaret, unde erareședința sa. Deci pe munte se intorace acasă undeeraumamașifrații săi, șide pe munte pleca din noucatre malurile LaculuiTiberiadepentru a invata oamenii de unde se reintorcea din nou acasa seara.
DarNazaretestesituat pelinie dreaptă la o distanta de peste 40 dekilometri delaculTiberiade numit Marea Galileii !
Practic,în fiecare ziHristos pentru a se duce la lac, apoiînapoi acasă, apoiînapoilalacșiîn cele din urmăacasă, a fi trebuitsă parcurga cam 160 kmpe zi!
Inutil să spuncă ar ficeva imposibil! De fapt, facand un miccalcul, al rezulta că într-unan,Isus, numitHristos, singurul Fiu al lui Dumnezeu, ar fi parcursnumai puțin de58.400 km, care corespundaproximativcu o data si jumatate inconjurulPământului, iar în zece aniar fi parcurstraseul Terra-Luna dus si intors.
Mai josesteohartăcare aratăîntreg teritoriulpalestinianîn careNazaretestemarcatprintr-un punctalbastru:
Din imaginea de mai susse poate vedea cu ușurințăcă, având în vedere distanțacareil separade LaculTiberiada, orasul Nazaret nu poate corespundeîn niciun fellocului de nastere allui Hristos, casaluiși afrațilorsaizeloții. Înplus, înEvanghelia dupăLucaputem cunoașteun altdetaliu interesant:
[39] “În acele zile (după concepțieînNazaret) Mariaa plecat in călătorie catre munte si a ajuns in graba orasul lui Iuda” (Luca 1: 39). Înprimul secolnueste atestatăexistența nici unui oras “al lui Iuda” situat peunmunte. Care ar fi trebuit sa fieacest“munte”, pe careMariaartrebuisă ajungă“în grabă”, pentru a merge in“orasul lui Iuda”?
Simplu: Gamala, orasul lui IudaGalileanul, situatpeunmunte! Incep sa suspecteztot mai mult un lucru:ca orasulNazarethalEvangheliilor, locul de nastere allui Isus, a fost Gamala, locul de nastere alIoan,Simon, Iacov, IudașiIosif, fratiiluiIsus, șitoți fiiilui IudaGalileanul.
Gamala, orasul lui Iuda
Din „Antichități giudee” de GiuseppeFlavio“cartea XVIII: [4] “Iuda Galileanula fostunGaulanit dinorașulGamala” (Ant. Giud. XVIII:. 4)
Orașul Gamala a fost fondat de regele Alessandro Ianneo în 81 î.Hr. Din acest oraș erau originali Ezechia din Gamala și fiul său Iuda Galileanul, care s-au numit descendentii dinastiei Asmonea. Orasul a fostfortificatdeGiuseppe Flavio, comandant alGalileeiîn timpulrevolteievreilor împotrivaRomeiînanul66,care nedescriecucerirea sa in 67 de catre viitorulîmpărat Vespasian, comandantallegiuniiXFretensis.Despre orasulGamalaistoriculGiuseppe Flavio ne vorbeste înlucrarea sa„Razboaie Giudee” in cap IV:
[5] “Dintr-un munteînaltieseunpintenin mijlocul caruia se inalta un fel de cocoasa care de la varf merge in declin atat in fata cat si in spate,în așa fel încâtsăsemene cuprofiluluneicămile; de aici i se trageacestnumele, chiardacăsăteniinu respectapronunția sa exactă (numind-o Gamlà). [6] Pepărțile lateraleșidin fațăse terminăcu prapastiide netrecut dar esteunpic mai“accesibil din spatele, undepare ca esteagățatpe munte, darchiar șiaicilocuitoriisăpandogroapă transversala au blocattrecerea.
[7] Caseleconstruitepe panteleabruptesant dispuse una deasupra celeilalte: ti se pare căorașul estespânzuratși este mereupe punctulde a cădeade suspeel însăși.
[8] Dinspre sud se vede partea sa meridionala care se ridica la o înălțimeimensa, formand bazaorasuluisub care se gaseste o prapastie fara ziduri care este foarte profunda: in interiorul zidurilor e o rapa si acolo se termina orasul.
[9] Orasul are aparatori naturalesi din acesta cauza este de necucerit, (Giuseppe Flavio, se referă lael însușinumindu-se lapersoana a treia) este inconjurat de ziduri șiîntăriatcutuneluri șitranșee“(RaboiulGiudeilor, IV,1: 5-8).
In alto la ciittà di Gamala, situata su una montagna con un ripido precipizio..
După cumse poate observa, atât dindescriereafacuta de Giuseppe Flavio cat si din imaginea de mai sus,Gamalaesteunorașmare, înconjurat de ziduri de apararesituat pe pisculunuimunte“,subcareun povarnisfărăzidurise transforma într-oprăpastie adâncă,” deci se termina cu o bruscaprăpastie, de pe care daca se arunca un om este posibil sa fie ucis.
În 1967, în urma săpăturilorarheologices-audescoperitîn apropiereazidurilor ramasitele unei clădiriimportante, identificata ca fiindsinagogaorașului, de forma dreptunghiulară (25,5 x17 m.) si orientată sprenord–est –sud–vest, catreIerusalim.
In plus,orașulGamalase afla la o distanta de doar5-6km fata deLaculTiberiada(vezi harta de pe paginaanterioaraundeGamalaestemarcatcuunpunct roșu), spre deosebiredeNazaret care se afla la 40 km distanta, asa cum ne-a mărturisitsi Giuseppe Flavius:
[2] “…cu acestea era de asemenea si orașulGamala, situat vizavi deTarichee pe partea cealaltăaMării Galileii” (lacul Tiberiade) (Razboaie Giudee.IV, 1: 2)
Dar aceasta nu este suficient. Potrivit unor studii geografice facute dupa Evanghelii, orasul Nazaret, “patria lui Isus” era situat la est de lac, în timp ce Nazaretul de astazi este situat la sud-vest fata de acelasi lac. Spre deosebire de Nazaret, Gamala se află exact la Est, la fel ca și Nazaretul descris in Evanghelii. Prin urmare, putemrezumaceea ce amspusprin intermediul unuitabel comparativîntreNazaretșiGamla:
Dar tot nu esteîncă suficient. Savantulinzestrat cuspiritcriticbun care ar aveaintenția de aanaliza cu atențieEvangheliilenu ar puteasă nuobserve cătextulNoului Testamenteste plin dereferințegeograficecare nu corespundNazaretului deastăzi, cimai degrabăvechiului oras Gamala, sediulmișcariizelote.
Din Evanghelia lui Ion:
[38] “În Nazaret, în acea zi, uceniciiau rămascu El
[43] A doua ziIsusa decissă plececatreGalileea“(Ioan 1: 38-43).
Din descrierile facute de Evanghelii, Nazaretul a fost in trecut, dar este si astazi, un oras aflat înregiunea numităGalileea. Daca aceste scrieri nu mint, cum este posibil ca Isus, întrupareadivină a lui Dumnezeupe PamantinregiuneaGalileii, undeel avea resedinta, sa plece pentru amergepe teritoriul…Galileei!
Esteevident, prin urmare, că Hristos, sauoricinealtul in locul sau, ar fi plecat dintr-in oras aflat in afaraGalileii, de peunteritoriulimitrof, pentru a merge in Galileea. Acest teritoriu era defaptGaulanitis, care găzduiaimportantul oras Gamalasediul miscarii zelote.
Din evanghelia lui Luca
[16] “Și a plecat în Nazaret, unde fusesecrescut[…]
[30] Și acoborâtlaCapernaum, ocetatedin Galileea“(Luca 4: 16-30).
În cazul în carese pleaca din Nazaretnu aresensexpresia “cobora la Capernaum“, deoarece Nazaretesteînpartea de sud, nula nord deCapernaum. Este posibil sa“cobori la Capernaum” numaiîn cazul în carese pleca dinGamala, orașullui IoanGalileulși a fraților sai, careeste situatla nord deorasulmenționatîn Evanghelii.
Șidin noudinEvanghelia dupăMatei:
[1] “Cand a terminat aceste cuvinte, Isusa plecat din Galilea șis-a dusîn regiuneaIudeii, dincolo de Iordan” (Mt 19: 1).
Pornind dinGalileeapentru a călătoriînIudeeanu trebuie să se treacărâul Iordan. Pede altă parte, esti forțațisă faci acest lucrunumaiîn cazul în care pleci din Gamala, situat în regiuneaGaulanitis, dincolo de Iordan(în acest sens,a se vedeaharta).
Același lucru este valabilpentruun altpasajcitatînEvanghelialui Marcu:
[15] “Părăsind Nazaretul, a venit sa locuiascainCapernaum,lângă mare, înteritoriullui ZabulonsiNeftali,dincolo deIordan” (Mt 4, 13-15).
Si aici la fel. Pentru a mergede laNazaretlaCapernaumnu trebuie să se treacărâulIordan, dardacă plecarea este din orasulGamaladin regiuneaGaulanitis, esti forțat să-l traversezi. Cu alte cuvinte,locul de nastere allui Isusdescris in EvangheliinuesteNazaret, oras carein acea perioadanu a existat, ci Gamala, orașullui Ezechia, al lui Iuda șial fiilor saiIoan, Simon, Iacov, Iuda, șiIosif, carecorespund din toate punctele de vederecufrații lui Isusdescrisiîn Evanghelii.
Care a fost atunci motivul realcarea conduseditoriipseudo-evanghelici, saumai degrabădiferiteleșcoli de gândirecarese ascundeau în spateleacestor numefalse, să cenzureze din EvangheliiorașulGamala,locul de nastere allui Isus, ca sa-l inlocuiasca cufalsul si inexistentul, la acea vreme, Nazaret?
Răspunsulgeneral acceptatprintreoamenii de științăse bazeazăpeideea căadjectivulsautitlul de“Nazarinean”, a fostinventatcu măiestriede cătrescriitorii Evanghelieipentru a ascundecorelațiadintre personajul“istoric” Isusși orasul sau natal, care nu trebuia sa se identificedin punct de vedere istoric cufigura lui IoanGalileul, fiulcelebruluirevoluționarIuda, cat si pentru a cenzuraporeclainfama de „Nazireo”atribuita“Mântuitorului” evreuînversiunea originalăaEvangheliilor.
NazireatsauNazoreu, a fostoporecla care se referea la conducatorii ESENO – ZELOTI si era prin urmare,contraradoctrineinoii,pacifiste descrisa de Evanghelii. Mai mult decat atat, insasiIoan, fiul luiIudaGalileanul, eraunNazireu, șiacest lucru arpermiteîncă o datăcombinația dintrecele două personaje.Deci, in acest mod titlula fost schimbatdinNazireo in Nazareul, facandu-l sa devina un apelativ allocuitorilor dinorasul Nazaret.
A fi Nazireo, insemna a face oconsacrarepentru Dumnezeu care sa mentineacujurământulde a urma anumitereguli stricte deviata. Unlider al miscarii zelote trebuia prin urmare, sa fie unnazireu, dar dacaIsus ar fi fost un Nazireu ar fi fostmult maiusor sa realizezi ca ar fi fost unliderZelot, mai degrabădecâtunpredicatorpașnic. Acesta a fostmotivul pentru carea devenitnecesara o cenzuraa acestui adjectiv.În plus, din cauzajurământuluifăcutlui Dumnezeu de a nu beanici vin, nicibăuturătare, Isusnu mai puteapracticacultulEuharistieidin timpulCinei cea de Taină din pricinajurământuluide a nu bea vinsauoricetip debăuturi alcoolice.
Putem spune, ca datorită studierii acestor nepotriviri grosolane descrise in Evanghelii, falsificarea a fostdescoperita cu probe de catre multi oameni de stiinta onesti, dar si pentru ca in anumite locuri, cum ar fiînIoan18: 18șiIoan5: 7Hristosesteîncădefinitîn mod explicitΝαζωραίον(Nazoràion), carepoate fi tradus ca“Nazireu“sau” Nazoreu“(cei doi termeni sunt interschimbabili), în timp ceBiserica a falsificattraducereareportand “Nazaraénum” în latinăși “Nazareno”, în italiană, dar careîngreacăartrebuisăfieΝαζαρηνός(Nazarenos).
Inunele versiunimai noi, preoții si-au permis sa traduca„Nazoreo” cu “Nazariteanul”, înțelegand pana la urama că termenul ”Nazariteanul”nu există, la fel cumnua existatînainte desecolul altreilea d.Hr orașul imaginar, fictivNazaret.
AUTOR: Alessio De Angelis
Traducere din cartea “Oltre la mente di Dio” de GABRIELA DOBRESCU
https://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2022/12/showimg.png294245adminhttps://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2025/07/logo-transparent.pngadmin2022-12-28 18:09:142022-12-28 18:09:14GAMALA, SECRETUL ORIGINII LUI ISUS
Kundalini Reiki este probabil unul dintre cele mai complexe sisteme de vindecare şi de auto-dezvoltare care există în acest moment.
Sistemul Kundalini Reiki are trei grade. Ultimul grad este gradul Master Teacher Kundalini Reiki. Mai există 6 grade, asimilate nivelelor următoare ale Kundalini Reiki şi anume gradele I-II-III ale sistemului Gold Reiki şi cele 4 iniţieri şi două upgrade-ul de amplificare a nivelului, din cadrul sistemului Ethereal Crystals, astfel:
Kundalini Reiki Gr. I
Kundalini Reiki Gr. II
Kundalini Reiki Gr. III – Master Teacher
Initieri incluse in Gradul III Master Teacher Kundalini Reiki:
Kundalini Reiki deschide şi curaţă meridianele energetice ale corpului şi canalizează energia vindecătoare Reiki prin intenţie.
Ce este Kundalini?
Kundalini reprezintă energia primordială prezentă sub forma a trei bucle și jumătate care se învârt sub formă de spirală la baza osului triunghiular de la baza coloanei vertebrale numit osul sacru. Energia Kundalini este, potrivit descrierilor antice încolăcită asemenea unui șarpe în adormire.
În Kundalini Reiki, anumite canale de vindecare şi chakrele sunt deschise, obţinând astfel accesul la energia Pământului, care este o parte a energiei universale. Chakra rădăcină, care este centrul energetic situat în apropiere de coccis, acţionează ca o poartă de intrare pentru energia Kundalini.
Energia Kundalini este denumită „Focul Kundalini.”
Odată activată în corp, energia circulă prin tot corpul, prin intermediul canalului energetic principal şi iese prin Chakra Coroanei.
Utilizând Kundalini Reiki, puteţi obţine rezultate în domenii cum ar fi:
ü Vindecarea corpului fizic
ü Curăţarea unei camere/case
ü Vindecarea legăturilor karmice
ü Vindecarea unor situaţii sau trăsături de caracter
Iniţierea în grad de Maestru Kundalini Reiki, vine însoţită de acordaje pe sistemele
ELEMENTELE CULORILOR SUBTILE SI VIBRATIILE ACESTORA
ELEMENTELE CULORILOR SUBTILE SI VIBRATIILE ACESTORA
Cu 2000 de ani in urma, Isus spunea: Iubiti-i pe dusmanii vostri.
Acest percept i-a intrigat pe foarte multi discipoli, care nu au inteles ratiunea…
Cu toate acestea, avem de-a face cu o realitate obiectiva. Din punctul de vedere al vibratiilor subtile, iubirea nu este un sentiment vag, ci o realitate obiectiva si reprezinta cel mai inalt dinamism pe aceasta planeta; se manifesta distinct pe toate planurile, la diferite frecvente de vibratii. Acest dinamism poate fi simtit chiar si in planul efectelor materiale, iar daca suntem suficient de dezvoltati, le putem sesiza si pe plan mental.
Iubirea pura, emanind din spiritul subiectiv, se manifesta totdeauna ca o putere constructiva, vibrind la o frecventa destul de elevata si apartine culorii subtile galben.
Furia sau minia, ca emotii, provin, insa, de la spiritul obiectiv, animat de vibratiile inferioare de culoare rosie. Astfel, un dusman care va uraste, va trimite un curent subtil de gindire de culoare rosie. Daca, in schimb, noi ii adresam ginduri de dragoste, proiectam vibratii galbene, mult mai puternice decit rosul si acestea din urma nu ne vor putea atinge deloc, pentru ca nu vor gasi in fiinta noastra puncte de acord (vibratii rosii) care sa le permita sa rezoneze cu aura noastra. Aceste vibratii inalte ne vor proteja de orice rau si, astfel, vom atinge o inalta calitate a gindirii; vibratiile aurei noastre vor fi, in mod spontan, conform eticii.
ASPECTE LEGATE DE FORTELE UNIVERSALE SAU CURENTII SUBTILI COSMICI
Stiinta actuala recunoaste ca globul pamintesc nu este deloc izolat in spatiu. El face parte din cosmos, mai bine zis din macrocosmos, de care se gaseste legat prin curentii cosmici, mai mult sau mai putin subtili, care vehiculeaza forte cunoscute de noi (sau necunoscute, in parte) sub numele de electricitate, lumina, caldura, magnetism, etc.
Astfel, deci, exista si circula in jurul pamintului (si prin pamint) considerabili curenti magnetici, mergind de la nord spre sud si care patrund invizibil toate lucrurile si fiintele. Acesti curenti magnetici sunt, in marea lor majoritate, invizibili. Ei se manifesta intr-o forma sui-generis, materiala sau perceptibila sub forma aurorei boreale sau a luminii. Alte forte devin perceptibile vederii noastre, in anumite conditii speciale, unele dintre ele chiar in experientele de laborator, realizate cu ajutorul unor tuburi speciale in care s-a creat vid. In cazul lor, particule extrem de fine (de forta) se misca acolo cu o viteza foarte mare, realizind unde de o luminozitate considerabila. Astfel, pot rezulta acele culori catifelate; razele x, radiumul si toate radiatiile luminoase sunt o manifestare, sau altfel spus, o dovada a fortei lor cosmice subtile si curentilor de forta eterica.
Curentii eterului merg de la polul Nord la polul Sud in benzi mari, subtile, de lumina, atit deasupra cit si prin pamint. Aceasta forta unica a spatiului este atrasa apoi in centrul magnetic al pamintului. Ea se manifesta prin straturi, sub forma vibratiilor specifice, diferind unele de altele dupa frecventa, acestea fiind in raport cu diferitele densitati ale substantei unice pe care ele le traverseaza, astfel punindu-le in miscare. Pamintul este, deci, inconjurat de mai multe straturi de substanta eterica extrem de pura si invizibila vederii obisnuite, desi lumina formeaza straturi inferioare. Atunci cind diferitele regiuni ale acestei substante subtile sunt puse in miscare de catre o forta unica, ele actioneaza sincron, ca mai multe forte. Straturile inferioare fiind de o densitate diferita, elementele lor componente vibreaza la grade diferite, ceea ce face ca curentii subtili alcatuiti din elemente specifice sa vibreze inegal, neavind numai o miscare uniforma inainte, ci si o vibratie interioara, care produce culori la fel de luminoase, numeroase si variate ca si diferitele grade de vibratii care le caracterizeaza.
La suprafata pamintului, toti curentii subtili ai eterului se gasesc impreuna si se interdetermina, intretaindu-se atit de bine, incit fiinta umana, care este de fapt un univers in miniatura, atrage la sine, prin rezonanta sau punere la unison, extrem de precisa, aceste forte subtile care patrund in structura sa prin partea stinga si antreneaza astfel aura.
Atunci cind ele i-au parcurs corpul, aceste forte ies in general prin partea sa dreapta, dupa ce au magnetizat fiecare aspect al corpului si al diferitelor structuri subtile, prin intermediul vibratiilor lor. Fiecare aspect al materiei sau substantei manifestate, care vibreaza la grade diferite, trebuie sa produca (in mod necesar) si chiar produce culori subtile diferite. Culorile celor cinci forte principale sunt, dupa cum stim, percepute de simtul interior spiritual sau de perceptia mentala superioara. Ochiul nostru fizic, care (de exemplu) percepe lumina alba, stim ca are nevoie de o prisma pentru a sesiza diferitele culori din care se compune aceasta lumina alba. Numai astfel ochiul poate sa sesizeze banda spectrului luminii albe. La fel, ochiul nostru interior (sau perceptia mentala superioara) are nevoie de o anumita rafinare specifica pentru a percepe, in mod distinct si direct, diferitele culori subtile ale fortelor cosmice, in mod normal invizibile. Anumiti subiecti, predispusi (prin evolutia lor anterioara) sau (uneori) antrenati prin procedee yoga (sau tehnici spirituale) au ajuns la o sfera de constiinta care le-a dezvoltat in mod adecvat perceptia spirituala (mentala – superioara) si aceasta le permite sa vada in mod direct curentii cosmici subtili atunci cind acestia vin in contact cu aura fiintei umane.
Dupa descrierile lor (si dupa invataturile traditionale ale anumitor grupari yoghine), s-a condensat astfel intr-o sinteza unica descrierea acestor forte subtile colorate. In trecere, este important sa retinem ca aceste culori subtile nu se confunda niciodata cu culorile percepute de ochiul nostru fizic. Oricine ajunge sa le sesizeze, realizeaza ca intre aceste culori subtile si culorile fizice propriu-zise deosebirile sunt nete, neputind fi vorba de o confundare. Am vazut ca aceste vibratii sunt (incepind de la cel mai infim grad, care este de asemenea si cel mai elevat): galbenul, albastrul, verdele, portocaliul si rosul. In fiecare dintre acesti principali curenti, exista mai multe feluri de subdiviziuni, fiecare dintre ele avind nuante specifice, care se integreaza in bana subtila a culorilor percepute.
Fiecare dintre aceste subdiviziuni sunt net aparate prin diferenta de amplitudine si prin inaltimea vibratiilor (lor) specifice; in consecinta, au nuante distincte, care le fac sa fie intotdeauna sesizabile si determinate de catre un clarvazator antrenat. In cazul unei structuri, ele prezinta o dominanta, in cadrul acesteia distingindu-se predominanta unui curent. Aceasta dominanta produce, in plan subtil, la nivelul aurei, nivelul de evolutiei al fiintei analizate.
Deci, curentii subtili ai eterului, la suprafata pamintului, perceputi sub forma unor imagini mentale, prezinta aspectul a mai multor benzi de lumina subtila, distinct colorata, rasucindu-se in toate directiile si chiar izbindu-se de aurele fiecarei persoane. A trai sau a exista inseamna, deci, a face sau nu apel constient la acesti curenti subtili; sensul consta in a-i utiliza constient, implicind o accelerare a evolutiei, o avansare mult mai rapida in plan spiritual. In multe cazuri, unele fiinte pot utiliza inconstient anumiti curenti subtili in scopuri inferioare, in general putini fiind de acord ca (in functie de curentii utilizati) noi realizam o optiune si ne orientam existenta constient sau nu. Este important sa retinem ca, desi exista in spatiu curenti subtili de forte simple, atunci cind ei intra in rezonanta cu fiinta (aura) noastra, fiecare culoare produce un grad corespunzator sau o frecventa identica de vibratii in aura noastra si, in general, in sfera noastra mentala; astfel, se creeaza o dorinta intensa, o stare anume sau un anumit mod de reflectare, care va corespunde in mod identic acelei culori care reprezinta un anumit tip de energie subtila cosmica.
SEMNIFICATIA CULORILOR SUBTILE SAU A FRECVENTEI VIBRATIILOR VALULUI VIETII
Atunci cind subconstientul devine stapin asupra dorintelor inferioare (sau de indata ce valul vietii interioare este net purificat, transmutat in aspectele sale sublime), culoarea vibratiilor sale subtile este albastrul. Mentalitatea obiectiva (fiind de un grad inferior al vibratiilor) trebuie sa fie elevata (sublimata) pentru a se putea uni in mod armonios cu subiectivul (superiorul). Constientul sau subconstientul formeaza astfel ansamblul individualitatii. Acesta este telul evolutiei noastre permanente, de a ne uni intr-un singur constient (sau in asa zisul supraconstient), cu alte cuvinte, starea de contact cu Sinele Suprem (sau Samadhi). Daca vibratiile mentalitatii obiective sunt antrenate de vibratiile rosii (subtile) ale naturii animale (care exista in fondul vital al fiecarei fiinte umane), apare separarea permanenta s celor doua mentalitati; are loc asa-zisa moarte spirituala. In aceasta situatie, fiinta continua sa existe ca robot, fiind definitiv separata de aspectul subiectiv sau de natura (sa) superioara, natura in care exista Sinele Suprem, Esenta sau Atma. Acest lucru trebuie sa fie evitat (cu cea mai mare grija). Exista situatii mentionate in traditia spirituala a planetei, situatie in care Sinele Superior (sau mentalitatea subiectiva) se separa si se reincarneaza in alt vehicol, in alta fiinta, in timp ce vehicolul fizic care a murit continua sa traiasca (sa existe) in mod automat, genul zombi, fiind antrenat numai de mentalitatea obiectiva, altfel spus, de natura inferioara vitala.
Vibratia albastru – verzui – subtil indica, in schimb, spiritul subiectiv care incepe sa domine individualitatea, la aceasta faza vibratiile albastru fiind chiar dezirabile, aceasta fiind baza restabilirii echilibrului spiritual al fiintei, al realizarii armoniei prin elevarea vibratiilor aurei.
In concluzie, albastrul subtil este culoarea specifica inaltelor calitati mentale. Influenta sa se exercita, in special, asupra domeniilor legate de literatura, muzica, aspecte sublime (superioare) ale educatiei, armonia fiintei si echilibrul acesteia. Aceasta forta exista la animal in forma latenta, ne-aparind (aproape) deloc la aceasta. Ca operare sau dinamism, ca exercitare efectiva, ca utilizare, ea apartine spiritului subiectiv al fiintei umane. Orice inspiratie, de orice natura ar fi (domeniile mentionate mai sus), este datorata influxului curentului albastru. Chiar in situatiile in care fiinta este inconstienta de energia subtila, asimileaza in aura sa aceasta forta specifica, forta care opereaza ulterior unisonul cu aceasta stare specifica, stare in care va descoperi elementele de care ea are nevoie. Altfel, adevarata sursa a inspiratiei nu ar putea fi (niciodata) explicata sau inteleasa.
Realizind acest mecanism, putem intelege perfect procesul inspirativ. Marea majoritate a artistilor opereaza (in mod inconstient) datorita starii aspiratiei frenetic realizate pe fundalul de concentrare specific, ei fiind pusi in conexiune (rezonanta) cu curentul subtil cosmic albastru, avind astfel acces direct la informatiile si sferele pe care acesta le contine.
Curentul albastru – indigo este caracteristic muzicii superioare. Toti marii compozitori (ramasi celebri la nivel planetar) si-au extras inconstient inspiratia, unii dintre ei, reusind sa sesizeze fenomenul care se numeste muzica sferelor.
Curentul literaturii este albastru – deschis, culoarea asemanatoare cu cea a cerului de toamna (cum, de altfel, am mai amintit).
In lumina celor spuse, realizam ca fiecare fiinta umana are posibilitati latente nelimitate, de a invata orice arta sau stiinta facind parte dintre cele controlate de curentul subtil albastru, cu ajutorul energiei specifice; se vor realiza progrese remarcabile, prin cuplarea la curentii cosmici secundari. Singura conditie este perseverenta.
Curentul albastru serveste la restabilirea armoniei spirituale a fiintelor al caror verde subtil incepe sa fie nuantat cu albastru. Vibratia subtila cuprinsa intre verde si albastru indica (intotdeauna) ca spiritul obiectiv incepe sa nu mai controleze (in intregime si exclusiv) corpul, impartind aceasta onoare cu spiritul subiectiv.
CURENTUL VERDE SUBTIL (AL INDIVIDUALIZARII)
Dupa cum reiese din sub-titlu, curentul verde subtil este culoarea subtila a individualizarii. In manifestarile sale cele mai elevate nu exista (nici un fel de) egoism. In schimb, egoismul se afla (in totalitate) in nuantele inferioare. Toate dorintele personale, tot ceea ce vine de la ideile de posesiune personala, sunt perceptibile in astfel de momente. Aici descoperim dorinta de distingere neaparata, aspiratie catre renume, bogatie, toate fiind manifestari ale curentilor verzi cu nuantele corespunzatoare.
Totusi, curentul verde subtil este curentul intelectualizarii pure, rationale, atunci cind intuitia subiectiva nu poate inca sa actioneze anumite cunostinte. Astfel, in asemenea situatie, o persoana poate sa aiba (o) memorie neobisnuita a faptelor, fara ca prin aceasta sa realizez starea de reala intelepciune a puterii intuitive pe care o confera spiritul elevat.
MANIFESTAREA EGOISMULUI SI ASPECTELE SALE IN VIBRATIILE VERDE INCHIS SUBTIL
Subcurentul amintit este curentul egoismului pur in aspectele sale inferioare. Iarba verde a unei cascade este analog reprezentata culorii curentului in care se afla toate dorintele de posesiune personala si tot ce tine de aspiratia catre renume, distinctii onorifice, pozitii sociale sau politice, succes financiar, etc. Gindurile pure si rationale se afla in nuanta verde luminos, mult stralucitoare (grad mult mai inalt decit cel prezentat anterior). Pura individualizare, in aspectul sau cel mai rafinat, se manifesta in vibratiile superioare ale curentului verde palid.
In general, verdele este culoarea individualizarii in intregul univers, fiind, de asemenea, dominanta in planul subtil al vibratiilor terestre. Planurile individualitatii verzi vibreaza astfel cu aceasta rezonanta.
Aceasta culoare (particulara) trebuie sa fie atribuita gradului vibratiilor care o particularizeaza si care o fac sa-si merite locul ce-i este consacrat in asa-zisa armonie a sferelor.
Toate celelalte corpuri ceresti care emit linie specifica) verde sunt corpuri in care constiinta cosmica incepe sa-si faca simtita influenta. Pe pamint, regnul vegetal este particulariza(n)t prin frunzele sale verzi, in timp ce omul are la nivelul aurei dominanta acestei culori, trebuind, prin intermediul ei, sa-si cunoasca nemurirea inainte de a trece la vibratia albastra.
Deci, planetele ale caror vibratii sunt verzi, de la sine trebuie sa fie considerate planete ale individualizarii.
CURENTUL FINANCIAR (VERDELE DE TOAMNA)
In momentul in care fiinta umana atrage la sine in aura subcurentul verde de toamna, acea fiinta concentreaza aceasta forta specifica in ea. Astfel, daca ea doreste cu putere bani, dorinta poate fi intensificata considerabil daca se va servi de acest curent financiar, pentru ca in aceasta situatie ea se uneste cu marele forte subtile ale naturii, in loc sa actioneze opus in raport cu acestea. Daca o fiinta doreste realizarea in acest domeniu, regulile obisnuite in acest domeniu indica a se face o imagine definitiva, mentala, in curentul verde. Astfel, dorinta se va materializa. Daca va veti concentra asupra acestei imagini foarte clar realizata de intreaga gindire, aceasta dorinta se va realiza cu mult mai repede decit daca am apela in afara curentului fluidic, caci spiritul individual poate ajunge la plenara dezvoltare si realizare a dorintelor sau a necesitatilor sale, cu ajutorul Spiritului Universal, cu conditia de a nu se abuza de acesta si a nu perturba armonia Totului, facind sa predomine in intreaga aura.
In general, intreaga lume este guvernata de legea dorintelor si a realizarilor mentale – materiale. Utilizind aceasta nuanta a verdelui subtil, veti fi in stare sa realizati ajutorul financiar de care aveti nevoie in situatiile critice.
Este important sa retinem ca, pentru a pune aceasta regula in actiune, anumite conditii sunt absolut necesare, cea mai importanta fiind aceea de a nu ne lasa niciodata influentati de vibratiile subtile rosii. Vom utiliza energia lui verde, dar vom respinge dorintele inferioare ale planului animal si aceasta intr-o maniera permanenta, reusind astfel sa ne dezvoltam aceasta stare sufleteasca speciala care ne permite sa facem intotdeauna ceea ce este bun la momentul oportun. In acest fel, ajutorul financiar realizat ne va permite sa facem cit mai mult bine in jurul nostru.
VINDECAREA CANCERULUI CU AJUTORUL CURENTULUI SUBTILVERDE
In traditia yoghina se stie de foarte mult timp (aceasta informatie fiind in general tinuta secret) ca folosirea curentului subtil verde este de mare ajutor in restabilirea echilibrului fizic si psihic prin curentii fluidici ai gindirii. Aceasta forta aduce in fiinta energii specifice binefacatoare care vor reconstitui intreaga structura afectata, cind aceste energii sunt dirijate prin intregul sistem organic, fie prin apel, fie prin proiectie mentala directa, in functie de dorinta celui care utilizeaza aceste energii, acest lucru putindu-se face chiar in afara fiintei noastre, permitindu-ne sa emitem sau sa transmitem, aceasta energie specifica la distanta, facind o alta fiinta umana (in suferinta) sa beneficieze de aceste avantaje.
Aceste vibratii fortifiante si regeneratoare magnetizeaza sui-generis aspectele componente specifice ale fiintei, curatind-o de fluidele demagnetizate, consumate, formind altele in locul lor. Astfel, prin aportul aceste energii, la nivel fizic se realizeaza o regenerare si re-dinamizare a nervilor care sunt fortificati si individualizati datorita acestei vibratii sau acestei culori specifice care are importanta considerabila in eliminarea bolilor nervoase.
Verdele subtil re-intareste, de asemenea, nervul optic, in cazurile de slabiciune ale vederii sau, in general, in toate afectiunile oculare. In aceasta discutie este demn de retinut ca asa-zisele raze X cunoscute de stiinta si utilizate actualmente pe scara larga fac parte din curentul verde. Ele sunt insa partiale, nu cuprind toate aspectele specifice ale verdelui (sau nuanta specifica cu toate nuantele sale componente) ce produce vindecarea in cazul in care se foloseste subtil. Ele pot fi facute vizibile (pentru ochi) cu ajutorul unui instrument special.
Ele sun de un ajutor considerabil pentru vindecarea cancerului, dar nu ajung sa vindece total aceasta boala cumplita, pentru ca nu distrug decit microbii ranii si nu pe cei care circula in singe si care se pot fixa din nou in alta parte. In cazul in care curentul subtil este dirijat, in intregime, de-a lungul intregii fiinte (afectind intregul organism, prin proiectii mentale sistematice), acesti germeni sunt distrusi complet si astfel maladia poate fi vindecata.
In cazurile de tratament asa-zis psihic, cind numai sugestia simpla a fost folosita, s-a constatat ca avea epoci regulate de reaparitie, cu toate ca pacientul (care se supunea tratamentului prin influenta sugestiva) se credea complet vindecat. In asemenea cazuri, numai efectul este eliminat, cauza continuind sa subziste; germenii creeaza din nou focare, care, progresiv, continua sa actioneze, creind, la acelasi nivel, boala, fie in acelasi loc, fie in alta parte.
Succesul vindecarii magnetice poate fi net in cazurile in care razele X esueaza, daca se foloseste curentul verde subtil (sistematic) cu care intreaga aura este preponderent incarcata, astfel germenii fiind distrusi.
In spitalele yoghine din India se recurge la folosirea curentului subtil verde pentru vindecarea cu succes a cazurilor de cancer. Aceasta explica de ce, in aceste clinici, se pot obtine vindecari totale ale acestei teribile maladii.
In concluzie, culoarea verde subtil tine de curentul individualizarii. Ea exprima egoismul, in formele sale inferioare si superioare, reprezentind intelectualitatea fara intuitie. In aceasta grupa, foarte multi indivizi au cunostinte livresti imense si memorie uimitoare. Cu toate acestea, spiritul lor subiectiv nu a fost suficient dezvoltat. Ei vibreaza predominant in curentul verde, chiar cind sunt eruditi, dar, cu toate acestea, nu au o cunoastere adevarata sau, altfel spus, nu realizeaza (nici macar in parte) starea de intelepciune.
In aspectele sale inferioare, egoismul vibreaza in subcurentul secundar verde – nuanta de sticla. Aviditatea de a dobindi bunuri materiale sau onoruri este oarecum culoarea ierbii, putin mai intunecata decit verdele sticlei. Intelectualitatea fara intuitie este verde mai deschis, simtul de individualizare este de nuanta verde pastel. Sufletele animalelor au nuanta verde in momentul nasterii. In continuare va capata rosu inchis, corpul devenind suficient de puternic pentru a exprima dorinta de reproducere.
In general, yoghinii se servesc de culoarea verde subtil atunci cind doresc, pentru ei sau pentru altii, bogatii, onoruri sau alte lucruri materiale, cu conditia ne-abuzarii.
In acest caz, yoghinul se concentreaza intens asupra curentului verde (nuanta corespunzatoare), pina in momentul cind intreaga sa fiinta vibreaza, in planul auric, la frecventa specifica. El este convins, in totalitate, ca atunci incorporeaza sau asimileaza in aura sa acest curent. In continuare el realizeaza reprezentarea mentala (cit mai clara) a lucrului dorit sau a fenomenului realizabil si se concentreaza asupra creatiei sale, fara a se ingriji de curentul in care aceasta evolueaza. Constiinta Universala va da lucrului (fenomenului) creat mental si reprezentat in acest curent existenta obiectiva (in planul manifestarii). Mai devreme sau mai tirziu (direct proportional cu intensitatea efortului) se va obtine acel lucru sau fenomen. In acest mod, yoghinii avansati (considerind interventia lor necesara, in anumite directii) obtin rezultate rapide, uimitoare, ne-pierzind timpul, stiind foarte bine ce vor si cum sa obtina acel lucru.
Ei nu au incertitudini sau indecizii asupra eforturilor respective.
Verdele (am mai amintit) poate fi folosit cu succes pentru a regenera si intari nervii. El aduce corpului fizic in cauza materiale fluidice noi. Este curentul care convine (cel mai mult) persoanelor cu tulburari de vedere, re-vitalizind nervii optici prin vibratiile fortifiante.
Verdele este antidotul altruismului exagerat si prost inteles, lucru care impinge (de multe ori) fiinta umana la ruinare mentala, psihica si chiar financiara, acordind un ajutor ne-cerut.
In toate ashramurile din India, in cazul celor care sunt la inceputul antrenamentelor, se insista asupra acestui punct de vedere, pentru a putea obtine rezultate. Se cere a nu se abuza in a da unei fiinte umane mai mult decit este necesar, in caz contrar incarcindu-se ei insisi cu greutatile celorlalti sau, altfel spus, preluarea karmei impiedicind obtinerea experientei in cazul celor pusi in aceste conditii pe Pamint; transgresind aceasta interdictie, actiunea nu va fi pozitiva, din contra, va deveni un obstacol in calea evolutiei lor. Acest lucru poate fi constat prin consecinte, greutati, dezechilibre, afectiuni. Toate acestea, survenind oarecum repede dupa ajutorul acordat, denota clar ca yoghinul a depasit masura. Se stie ca Supremul nu da (niciodata) fiintei umane sarcini mai mult decit suportabile. Constatind ca suntem supraincarcati cu greutati, tulburari, boli, trebuie sa analizam cu atentie … oare nu gresim din acest punct de vedere?
CURENTUL SUBTIL PORTOCALIU AL FORTEI COSMICE (FORTA SECRETA A VIETII UNIVERSALE)
Curentul subtil portocaliu este considerat in traditia yoghina drept forta vietii. Acesta este suflul vietii recunoscut in Biblie, prana sau mana… Vibratiile sale se gasesc in intregul Univers. Toate lucrurile si fiintele sunt impregnate, la nivelul lor specific, de aceasta mare forta secreta a vietii. Respiratia fiintei umane (si cea a animalelor) patrunde in organism prin (nu neaparat) intermediul plaminilor, avind partial legatura cu oxigenul vehiculat de acesta. Aceasta forta este cea care creeaza, construieste si da nastere formelor. Activitatile chimice, atractiile si repulsiile instinctive, asocierea atomilor, gruparea acestora prin jocurile vibratiilor lor respective, sunt produse de aceasta forta secreta a vietii sau de curentul portocaliu. Aceasta forta constructiva (totodata, distructiva) mentine corpul fizic in buna stare sau, din contra, cauzeaza dezagregarea atomilor sai sau a unor elemente componente. Intr-un cuvint, ea este esenta vitala a formelor fizice.
Absorbtia fortei subtile portocalii, prin respiratie, are influenta extrem de favorabila asupra persoanei sanatoase, ea fiind capabila sa primeasca, sa resimta si sa stocheze aceasta forta, lucru care se prezinta cu totul altfel in cazul unei persoane bolnave. O persoana bine dezvoltata si armonioasa va folosi din plin si cu profit aceasta forta, spre deosebire de o fiinta umana a carei stare de dezvoltare fizica nu se afla in cele mai bune conditii. Curentul subtil portocaliu este cel mai util cresterii si dezvoltarii rapide a fortelor fizice, pentru tot ce este viu. Copiii care nu sunt prea bine dezvoltati si nu au inca vibratiile subtile verzi prea bine cristalizate in aura, pot fi rapid vindecati prin respiratie abundenta si constanta de aer proaspat, pur, in care ei vor absorbi in mod gradat, chiar inconstient, forta vietii portocalii (n.r. hmm!?).
In cazul in care ei sunt invatati sa realizeze mental rezonanta cu culoarea subtila portocalie, atunci procesul de regenerare, re-vitalizare si armonizare va fi mult accelerat. Rezonanta cu portocaliul (atentie florin, greseala intentionata, te rog nu corecta!) subtil este cel mai bun mod de a vindeca bolile. La acest nivel, cunoscind tehnicile de pranayama, fiinta recurge la respiratiile obisnuite; totusi, indicam pranayama, ritmarea suflului, realizarea constienta a curentului subtil portocaliu, vitalizarea culorii intregului aer introdus in plamini, procesul de refacere si vindecare fiind extraordinar de mult accelerat, continuind cu respiratia ritmica speciala (ritmarea suflului si o anumita profunzime a respiratiei).
In concluzie, curentul subtil portocaliu este curentul forta, secretul vietii care anima plantele, animalele si fiinta umana. Orice creatura care respira, absoarbe aceste forte secrete odata cu aerul care o vehiculeaza, acele creaturi care nu au plamini impregnindu-se cu aceasta forta asa cum buretii se imbiba cu apa. Animalul bolnav cauta instinctiv Lumina – Soarelui, aspira la acest curent portocaliu care se afla in cantitate mare in energia solara. Astfel, foarte multe animale bolnave pot fi vindecate rapid prin simpla expunere la soare. Yoghinul utilizeaza acest curent subtil vital pentru a ingriji sau vindeca afectiunile animale, pentru a dinamiza cresterea copiilor si pentru a introduce un impuls vital la fiintele umane a caror dezvoltare este intirziata si care nu au atins inca, in evolutia lor, acea faza in care vibratia se face prin asimilarea energiilor subtile verzi.
Portocaliul subtil poate fi folosit de asemenea pentru a grabi uneori extraordinar de mult cresterea plantelor sau pentru a grabi, dinamiza, cresterea unei fiinte (copil), mai ales in cazuri de malformatii, aportul culorii portocalii fiind imens. Anumiti yoghini avansati, care s-au familiarizat foarte mult cu portocaliul subtil, au puterea de a face sa incolteasca si sa creasca plante in doar citeva minute, prin condensare si focalizare interna (ambele, foarte mari) la nivelul aurei plantei, a acestei forte subtile portocalii. Acest fenomen a fost de nenumarate ori posibil si s-a constatat ca intr-adevar exista fiinte umane care au asemenea putere.
La nivelul conceptiei populare, despre foarte multe fiinte care iubesc plantele se spune ca… au mina buna. In asemenea caz, este evident ca fiinta are exces de portocaliu subtil in aura, acesta dinamizind cresterea plantelor sau accelerind procesul de incoltire in cazul in care fiinta respectiva seamana sau ingrijeste plante.
MARELE CURENT SUBTIL ROSU (AL EMOTIILOR INFERIOARE SAU AL INSTINCTULUI)
Curentul subtil rosu este acela care vibreaza cel mai lent dintre toti curentii subtili mentionati deja. Exista totusi un alt curent ale carui vibratii sunt si mai lente, influenta acestuia fiind foarte scazuta asupra dezvoltarii noastre.
Este bine sa stim ca ranile, catastrofele, exploziile, incendiile, sunt, in general, cauzate de vibratii subtile rosii (de anumite nuante) acestea fiind adesea aduse de gindurile pervers-tite ale fiintei umane. Vibratiile specific ale marelui curent subtil rosu nu sunt atrase in mod constient de fiinta umana, aceasta atractie incetind, fara indoiala, de indata ce fiinta umana va deveni stapina pe emotiile sale inferioare si instinct.
Vibratiile subtile rosii sunt profund dezagreabile si au natura inferioara, impiedicind foarte mult atingerea dorintelor elevate, blocind realizarea imaginilor mentale ale unui ideal elevat care este pe cale sa se formeze in fiinta noastra psihica. Prin forta sa repulsiva accentuata, curentul subtil rosu indeparteaza idealurile (in mod constant) de noi. In general, persoanele ale caror vibratii sunt inferioare (ca urmare a lipsei de stapinire asupra emotiilor inferioare sau asupra instinctelor) dau curs liber miniei, fricii si pasiunilor de tot felul, atragind (in mod inconstient) in aura aceasta forta repulsiva; procedind astfel, intreaga fiinta va fi stantata de aceasta energie cu efecte extreme.
Aceasta energie, odata intrata in obisnuinta, face ca fiintei sa-i fie greu sa elimine acele elemente sau stari care conduc intotdeauna la cumularea energiilor specifice ale lui rosu subtil in aura sa. In acest fel, aura unei astfel de persoane va fi invadata (in mod constant) de culoarea subtila rosie. Astfel, mai devreme sau mai tirziu, o asemenea persoana va inceta sa mai obtina succes in orice actiune intreprinsa si va intimpina nenumarate obstacole si dificultati in viata.
In general, acest curent subtil rosu demagnetizeaza celulele corpului uman si cauzeaza dezagregarea lor. El nu curge niciodata ritmic, astfel vibratiile sale avind efecte nelimitate asupra intregii structuri. Spre deosebire de vibratiile superioare a caror curgere este ritmica si constanta, vibratiile subtile rosii, prin componenta lor specifica, asigura invadarea fiintei de catre microbi si faciliteaza patrunderea in organism a elementelor toxice, nocive, care conduc in mod gradat la slabirea celulelor. Putem spune ca astfel (nu altfel!) se produce majoritatea bolilor cu care fiinta umana se confrunta. Daca aceasta forta distructiva, demagnetizanta, este extraordinar de puternica, dezagregarea produsa poate fi fulgeratoare sau imediata si aceasta poate duce la cazuri de apoplexie, la moartea instantanee, la atacuri de cord.
ROSU BRUN SAU MARO SUBCURENT SUBTIL AL LUI ROSU
Vibratiile sale sunt puse in miscare si atrase de noi in aura atunci cind frica predomina mentalitatea noastra. Daca acest curent subtil invadeaza intr-o anumita proportie aura si dureaza un anumit interval de timp, noi atragem in propria fiinta chiar pericolul de care ne temem. Din aceasta cauza, poporul ne semnifica si enigmeaza: .
In lumina acestor cunostinte putem realiza profunzimea intelepciunii populare si putem sesiza clar mecanismul de operare in aceasta directie. De altfel, o persoana avind in mod constant vibratia acestei culori in aura, nu poate avea succes in nici o actiune pe care o intreprinde, caci toate veleitatile sale pasagere de a se sustrage de la esec si de a obtine reusita sunt in mod continuu subordonate si paralizate de aceste vibratii contrare. Culoarea rosu subtil inchis este culoarea satisfacerii simturilor, culoarea unei satisfactii abjecte, net inferioare. Rosu deschis este culoarea persoanelor colerice. Aceasta nuanta, care poate fi remarcata in aura, indica intotdeauna avem de-a face cu fiinte care se infurie extrem de repede. In lumina acestor date apare clar ca este absolut necesar sa ne stapinim minia, pentru a nu intra in rezonanta cu curentii inferiori rosii, din contra, sa cautam, in anumite momente critice, sa facem apel la curentii specifici care eleveaza vibratiile fiintei umane si incarca aura cu energie sferica calmanta si sublima.
Prin urmare, curentii subtili rosii nu permit niciodata acelora care se supun influentei lor sa obtina nici sanatate, nici sa aiba sansa, nici sa atinga fericirea. Din aceasta cauza, mai ales pentru fiinte, este necesar sa se dezvolte acea stare a sufletului care este numita vointa, care permite totdeauna, chiar inconstient, sa atragem la noi curentii favorabili, cu vibratiile lor specifice, in functie de actiunea pe care o intreprindem, aceasta asigurindu-ne automat succesul.
In concluzie, curentul rosu subtil este cel inferior dintre cei patru curenti pe care i-am studiat pina acum. El este cel a carui frecventa de vibratie este cel mai putin elevata. El semnifica emotia inferioara de orice tip. La fiinta umana el indica totdeauna preponderenta naturii animale in aura. Cind o fiinta umana se lasa prada furiei sau miniei, aura sa devine rosie; culoarea devine predominanta daca fiinta se lasa mereu cuprinsa de astfel de sentimente. Acest fenomen se produce datorita vibratiei la unison cu marele curent subtil rosu. Conexiunea intre cele doua fiind imediata, aura devine bun conductor al acestei forte si astfel omul este umplut de aceste vibratii in mod inconstient. Cu cit controlul de sine lipseste, cu atit individul va prezenta simptoame si manifestari similare animalului salbatic. Intr-o asemenea situatie, el se gaseste in raport de rezonanta mentala (stare de telepatie inconstienta) cu ceilalti indivizi care, in acelasi moment, se lasa prada aceleiasi emotii. El poate sa primeasca telepatic informatii energetice modulate pe aceasta vibratie specifica, altfel spus, ginduri rele, comitind fulgerator actiuni la care niciodata nu s-a gindit.
In imensa majoritate a cazurilor criminale, crimele sunt comise in astfel de momente; revenind la starea normala, persoana considera ca a activat nebuneste. Situatii in care, scapata de sub control si lasata prada influentei, s-a trezit pur si simplu subjugata, transformata in instrument cu care opereaza aceste forte.
In plan subtil, rosu(l) este o vibratie net inferioara, manifestind efecte dezolante pentru corpul fizic; in plan auric, smulge, pur si simplu, instantaneu, toate realizarile pozitive (superioare) facute anterior. In plus, atrage toate acestea si, atit timp cit nu va regasi echilibrul mental (iesind complet din acest curent) nu i se poate intimpla decit ceva nefericit. Directionind, este demn sa meditam ca … (n.r.: in paralel, )
Acesta este elementul esential care merita sa fie retinut: minia si furia fac sa dispara magnetizarile atomilor componenti ai corpului (viu). Se stie ca atomii au o parte pozitiva si una negativa, partea pozitiva a unui atom fiind legata de partea negativa a altuia.
Daca corpul este demagnetizat, depolarizat, aceasta coeziune este perturbata si, in unele cazuri, distrusa.
Marile forte naturale circula regulat in atomi cind acestia sunt polarizati normal. Patruns in corp, curentul rosu demagnetizeaza atomii si pregateste astfel, implicit, trecerea microbilor si asimilarea elementelor dezechilibrante, perturbatoare, in final facind posibila instalarea bolii. Adesea, congestia cerebrala sau paralizia sunt rezultatul actiunii nefaste a curentului rosu, acesta fiind cauza deceselor instantanee datorate afectiunilor cardiace.
Curenti derivati din rosu:
– rosu(l) inchis / indica forme de dorinte sexuale;
– rosu(l) stacojiu / indica furie sau minie;
– rosu(l) brun / indica simptoame ale fricii.
Unii yoghini avansati se servesc de acesti curenti subtili pentru a regenera functii sexuale specifice, aceasta numai in scop de reproducere, de procreare. In schimb, magia neagra utilizeaza (din plin) aceasta forta subtila (prin intermediul careia sunt atrase diferite boli, tulburari, flagele) doar in directii distructive.
SINTEZA CELOR SPUSE MAI INAINTE ASUPRA CELOR CINCI CURENTI SUBTILI
Un stravechi proverb spune:
Prin urmare, gindurile de aceeasi natura au tendinta sa se grupeze. Exista, deci, grupari de forte, adevarate conglomerate si la fel pot exista grupe de mentalitati. In general, persoanele care au idei si aspiratii comune, se atrag, in mod natural, vibratiile lor aflindu-se pe frecventa asemanatoare. Chiar legile fizicii pun in evidenta acest fapt. Apasind o clapa a pianului putem auzi perfect ca, simultan, vibreaza fie un geam, fie o lustra, tonica acelui obiect de sticla fiind identica cu cea a notei produse. Exista, deci, in natura, vibratii simpatice si de aceea, uneori, este dificil a si cine este adevaratul inventator al unui anumit lucru. De exemplu, Cine a fost inventatorul telefonului?!, Bell sau Cray?… Atit Bell, Cray cit si Edison s-au scufundat in acelasi curent de ginduri si au dezvoltat, in mod simultan, ginduri oarecum asemanatoare.
Exista, deci, o mare magnetica, un ocean (adevarat) de energie in care noi traim, in aceasta existind curentii gindurilor carora noi putem voluntar sau inconstienta sa le atasam pentru a obtine rezultate bine definite.
Incercati acum, pe baza datelor prezentate, sa va reprezentati macar citeva clipe aceasta constiinta magnetica gigantica, din care, noi, dumneavoastra si ceilalti, facem parte, aceasta din urma, fiind apta sa primeasca si sa transmita ginduri. Curentii gindurilor acestei mari magnetice sunt la fel de bine definiti ca si aceia ai unui ocean. Acesti curenti ai gindului sunt net separati de frecventele lor specifice de vibratie si noua personal – chiar daca nu stim nimic despre ei – nu ne este absolut necesar a-i cunoaste direct, caci orice om atrage dintr-un anumit curent, in functie de dominanta frecventei aurice, ideile care, intotdeauna, vibreaza in armonie cu el insusi. Aceasta atrage, total, dupa sine, ceea ce numim nivel dupa care taxam ceilalti oameni.
Daca, de exemplu, atit dumneavoastra cit si noi avem, in acelasi timp, ginduri de aceeasi natura, suntem (constient sau nu) atasati la acelasi curent si primim idei asemanatoare. de cele mai multe ori, oamenii utilizeaza curentii gindirii in mod inconstient, in foarte rare cazuri avind semi-constiinta si in extrem de rare cazuri plenara constiinta.
…Un individ doreste sa obtina un anumit obiect si se decide sa-l dobindeasca…
El nu stie nimic despre folosirea stiintifica a spiritului, dar dorinta sa intensa si hotarirea sa precisa pun automat anumite legi naturale in actiune si daca el persista, va obtine (direct proportional cu intensitatea dorintei sale), mai devreme sau mai tirziu, ceea ce doreste. De cele mai multe ori, timpul folosit pentru a se ajunge la reusita va fi lung, caci el nu stie sa dirijeze (in linie dreapta) fortele pe care le-a declansat (la moment dat).
O alta fiinta umana care cunoaste bine puterea spiritului, va cere Constiintei Universale sa-i dea acel obiect. Repetind aceasta frecvent, cu multa ardoare, va obtine acel obiect sau fenomen, dar intr-un interval ceva mai mic decit in cazul amintit anterior.
Yoghinul, avind toate elementele clar legate de curentii subtili colorati (pentru a obtine obiecte), trebuie sa dea nastere, sa creeze o imagine mentala a acelui obiect sau fenomen si sa concentreze, intens, gindirea asupra acelei imagini realizate. El va atrage catre eu obiectul sau fenomenul creat, utilizind (in mod constient) LEGEA. Astfel, dorintele sale vor fi realizate cu mult rapid decit in cazurile anterioare. oamenii care se folosesc in mod inconstient de aceste forte psihice naturale, atribuie totdeauna (in ignoranta lor) succesul unor cauze (de cele mai multe ori) exterioare. Actualmente, multe persoane utilizeaza curenti cosmici in scopuri terapeutice, obtinind vindecari, reclamind un sistem particular. Cu toate acestea, in fiecare din cazuri, fenomenul se bazeaza pe aceeasi lege.
Isus, cunoscind natura si folosirea fortelor cosmice (prezentate), initiaza discipolii sai, acestia reusind sa realizeze diferite miracole.
Curentii fortelor spirituale constituie o parte a Spiritului Universal (parte generata de Spiritul Divin). Noi trebuie sa ne amintim permanent… sunt pe deplin convins ca spiritul universal ma inconjoara. Constiinta Cosmica este intocmai ca oceanul… mereu in miscare. Oceanul prezinta miscari obisnuite (mareele) si variabile (valurile). Constiinta Cosmica prezinta, la propriile sale miscari, curenti susceptibili de a fi modificati superficial de gindurile umane.
Un individ oarecare nu poate lupta perpetuu(m) contra unui curent mental-universal, pentru ca el nu poate opri fluxul acestei mari de forte (depasit fiind de ea). El poate sa urmeze un anumit curent, mai ales daca acesta este superior, extragind avantaje lucrind cu natura (la unison) si nu impotriva acesteia. Prin urmare, recunoscind unitatea acestei forte, constatam ca ea se manifesta sub diferite aspecte si, analizind in detaliu, s-a ajuns la concluzia ca aceste aspecte sunt numite mari curente de manifestari universale.
Fiecare dintre acesti curenti se diferentiaza de ceilalti prin frecventa specifica vibratiilor, conditionata de mediul in care se manifesta.
Cei cinci curenti se subdivizeaza in curenti mai mic, fiecare dintre ei prezentind diferente specifice de vibratii. Acestia (cosmici fiind) matura literalmente suprafata solului, trecind chiar in acesta si strabatindu-l asa cum ne strabat pe noi (insine). Sunt simultani si pot fi intercalati unii in ceilalti, influentindu-se intre ei.
Vazuti din plan subiectiv, ei apar ca mai multe benzi de culori diferite ce inconjoara pamintul si toate creaturile vii. Fiinta umana (obisnuita) nu poate percepe (in mod spontan) curentii cosmici, astfel indoindu-se de prezenta acestora. Faptul ca nu se vad sau nu se simt nu e o ratiune suficienta pentru a trage concluzia inexistentei lor. De pilda, electricitatea (libera) nu se vede, totusi exista.
Prin tehnici yoga (aplicate corect) fiinta capata un anumit grad de dezvoltare psihica si abilitatea concentrarii asupra frecventelor de vibratie dorite, putind, astfel, sa devina constienta de cul(val)oarea curentilor cosmici.
Concluzionind (esential), este bine sa retinem:
1. CURENTUL SUBTIL, ROSU(L), ESTE CARACTERISTIC INSTINCTULUI;
https://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2022/12/JGF-1.jpg240320adminhttps://dezvoltarespirituala.ro/wp-content/uploads/2025/07/logo-transparent.pngadmin2022-12-26 18:08:122022-12-26 18:08:12ELEMENTELE CULORILOR SUBTILE SI VIBRATIILE ACESTORA
Ielele sunt fapturi feminine supranaturale intilnite in mitologia romaneasca, foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice. Totusi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele, sau chiar si ca Sirenele.
Ielele locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu-se adesea in izvoare.
Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase (poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau chiar in vazduh, dansind goale, numai cu sinii goi, cu parul despletit, mai rar cu vestmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare); dansul lor specific este hora; locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din jur fiind pirlite; mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde-intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia „lingura zinei”.
Ielele apar uneori cu trup, alteori sint doar naluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele; de obicei, folclorul le reprezinta tinere si frumoase, voluptuoase si seducatoare, nemuritoare, zburdalnice pina la delir, vindicative si rele, fara a fi totusi structural malefice.
Ielele vin fie in numar nelimitat, fie umbla in cete de sapte, uneori chiar 3, in acest ultim caz (raspindit in Oltenia), legenda le considera fiicele lui Alexandru Machedon si le numeste Catrina, Zalina si Marina.
Nu sint considerate, in general, genii rele; ele se rabuna doar atunci cind sint provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului (in mod obisnuit sint invizibile, putind fi zarite rareori si numai noaptea), insa atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cintecul si cu virtejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori.
Principalele lor insusiri sint coregrafia si cintecul vocal cu care, ca si Sirenele, isi vrajesc ascultatorii. O traditie din Prahova, pomenita de B.P.Hasdeu, spune ca „ielele beau noaptea apa de prin fintini si oricine va bea dupa dinsele, il pocesc”. Ielele nu duc o viata individuala: cetele lor se aduna in aer, ele pot zbura, cu sau fara aripi, si se pot deplasa cu viteze fabuloase, parcurgind „noua mari si noua tari” intr-o singura noapte, uneori folosind trasuri cu cai de foc.
Ielele apar pe stinci singuratice, in poieni sau in anumiti copaci ca paltinul si nucul, rareori la rascruci de drumuri. In aproape toate descrierile care li se fac, Ielele apar acorporale. Foarte importanta in sistemul lor de seductie este imbracamintea.
Vesmintele lor cel mai adesea sint vaporoase, de matase ori din in, de obicei translucide sau chiar stravezii, prin care li se zaresc sinii. Intilnirea cu Ielele este in asemenea conditii extrem de periculoasa pentru oameni. Ielele sint considerate uneori razbunatoare, menire pe care le-a dat-o Dumnezeu sau Diavolul, in aceasta ipostaza fiind identice cu Eriniile din mitologia greaca (la romani, Furii).
Se spune ca barbatii si femeile care lucreaza de Rusalii sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si ismintitii.
Multi gospodari de la sate ne-au povestit cum, in zi senina ca si cristalul, s-au trezit cu finul abia strans in claie dintr-o data luat si dus de Vintoase – un fel de vartej format din curenti turbionari care se formeaza istantaneu si dispar undeva prin paduri.
Obiectele prinse in acele virtejuri sint risipite pe distante foarte mari. Se spune totodata ca oamenii ori vitele care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor mor in mod misterios.
Grindina, inundatiile catastrofale, uscarea pomilor din aceasta perioada a anului sunt atribuite tot puterilor malefice ale acestor fapturi.
La tara spre exemplu, daca un barbat ramine olog dupa ce s-a culcat pe cimp, satenii considera ca a fost pedepsit de Iele.
Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila sau beau din izvoarele, din fantanile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor.
Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramane mut.
Rusaliile
La 50 de zile dupa Pasti poporul roman serbeaza, timp de trei zile sau o saptamina (diferentieri zonale), Rusaliile. Acestea sint personaje feminine cvasimalefice a caror existenta se petrece mai ales in vazduh, vara si in padure.
Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza in aer sau pe pamint, noaptea, asezate in cerc, dar, daca sint zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat (acolo iarba este arsa), acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, „luat de Rusalii”.
Remediul magic-ritual impotriva acestor boli il ofereau, in sudul tarii si in Moldova,Calusarii. Rusalii, latina Rosalia = sarbatoarea trandafirilor, constind in depunerea de trandafiri – rosae – pe morminte; rusaliile – femei fabuloase din categoria Ielelor, in mitologia romaneasca, fiicele lui Rusalim imparat; potrivit credintei populare, Rusaliile le iau oamenilor mintile.
Acest mit – sarbatoare pagina – , a fost suprapusa ulterior peste sarbatoarea crestina postpascala (Pascha rosata sau Domenica rosarum) a Cincizecimii si devenita Duminica Rusaliilor cind casele sint imbodobite cu ramuri verzi. Sarbatoarea este legata de abundenta vegetala a verii.
Caderea Rusaliilor este un dans frenetic cu prabusiri in somn hipnotic, practicat in Duminica Rusaliilor de femeile romance din zona Timoc, insa acesta este considerat mai degraba un caz izolat de datina locala. In Dobrogea romanizata, era obiceiul trandafirilor Rosalia de la sfirsitul primaverii, sarbatoare tinuta de credinciosi in relatie directa cu pomenirile din cultul mortilor.
Poporul a inventat si remedii impotriva actiunilor negative ale Ielelor, fie preventive – pelinul si usturoiul purtate la briu, in san ori la palarie – fie medical-exorciste: jocul caluseresc dansat pe trupul unui bolnav ide Ielei.
Tot pentru a evita rabunarea Ielelor, se infige un craniu de cal in parul portii. Coregrafia este cel mai semnificativ atribut al Ielelor. Horele Ielelor par sa mosteneasca dansul Baccantelor. Aceasta forma de superstitie este de altfel atestata la multe popoare.
Tacitus, in „Anale”, vorbeste despre un grup de romani care „cuprinsi de delir, se napustesc cu sabiile scoase asupra centurionilor”, dupa ce au vazut o Nimfa a unui izvor, goala, care „le-a dat sminteala si delir”.
Un gen de Iele exista si in mitologia germanica, cu origine daneza: Elfii locuiesc in paduri si danseaza. Arborele lor preferat este arinul, ei avind insa si un rege, pe Erlkonig.
Dimitrie Cantemir despre iele
In „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir numea Ielele „nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi”.
Nu se cunoaste originea acestui mit. „Iele” nu este un nume, ci pronumele personal feminin „ele”, rostit popular. Numele lor real, tainic si inaccesibil este inlocuit cu simboluri atributive clasificate de obicei in doua categorii: epitete impartiale – Iele, Dinse, Dragaice, Vilve, Iezme, Irodite, Rusalii, Nagode, Vintoase si epitete flatante, cum sint Domnite, Maiestre, Frumoase, Musate, Fetele Codrului, Imparatesele Vazduhului, etc.
In folclor, apar insa si nume individuale pentru iele, ca Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Magdalina, Ruxanda, Tiranda, Trandafira, rar Cosinziana. Aceste nume nu pot fi rostite intimplator, deoarece pot deveni invocatii periculoase.
Fiecare vrajitoare cunoaste 9 dintre aceste pseudonime, pe care le poate utiliza in vraji. Poporul a consacrat si citeva sarbatori pentru Iele – Rusaliile, Stratul, Sfredelul sau Bulciul Rusaliilor, cele 9 joi de dupa Pasti, Marina, sf. Foca – ce trebuie respectate; cei care ignora aceste sarbatori vor avea de-a face cu minia Ielelor: barbatii si femeile care lucreaza in timpul acestor sarbatori sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si „smintiti”, la fel ca oamenii care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor (in aceasta situatie cei vinovati sint prinsi in hora, intr-un dans demential care ii duce la nebunie), oameni si vite mor in mod misterios, apare grindina, se produc inundatii catastrofale, se usuca pomi, casele iau foc, alti oameni sint paralizati sau schiloditi.
Toti cei care au reusit sa invete si sa cinte cintecele Ielelor sint rapiti si dispar fara urma. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila, sau beau din izvoarele, din fintinile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor.
Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramine mut.
Sfintele. Frumoasele. Fata Padurii
Sanzienele sunt niste flori de camp, galbene-aurii, cu inflorescente marunte, pline de polen aromind puternic a fan si a miere.
La cea mai mica atingere, din ele se scutura o ploaie fina de aur, pentru ca sunt florile solstitiului de vara, iubitoare de soare, iar viata lor este scurta, de numai doua-trei saptamani, atata vreme cat astrul zilei se afla in taria lui.
Imaginea lor suava le-a facut Doamnele Florilor, Sant-zianele (Sfintele zeite sau zane), poate si pentru ca parfumul lor nu seamana cu al nici unei alte flori si, totusi, il inglobeaza pe al tuturora. Dar in traditia populara, Sanzienele sunt si niste fapturi ireale, fantastice, numite Sfintele, Frumoasele, fapturi luminoase de aer, albe, frumoase, binefacatoare. Din cauza acestei denumiri, sunt adesea confundate cu Ielele, Maiastrele sau Vantoasele, care de regula sunt zane rele. Parerile specialistilor, dar si ale taranilor sunt extrem de amestecate cand este vorba despre Sanziene, incat, pana la urma, totul ramane cat se poate de neclar. Ca sunt diferite de Iele este absolut sigur, pentru ca au numai insusiri bune: fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii (astrul celor nascuti in aceasta zi) prin gradini, mutandu-se de la un loc la altul, cantand pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase.
Pentru ca sunt din alta lume si sunt atat de frumoase, cine le vede nu le crede si cine le-aude nu le raspunde.
Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe 24 iunie, cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc, razbunandu-se pe toate celelalte pasari cantatoare. In realitate, ziua exacta cand, cu adevarat, cucul pleaca, pierzandu-si orice speranta de recapatare a glasului, nimeni din lumea oamenilor n-o stie existand si exista o spusa foarte subtila in acest sens: Atunci va sti femeia gandul barbatului, cand va sti ziua cand pleaca cucul.
Uneori, din mila, Sanzienele ii mai dezleaga limba sa cante o data sau de doua ori si dupa 24 iunie, dar bine ar fi daca nimeni nu l-ar auzi, fiindca numai de rau canta atunci, pentru cine-l aude.
Sanziene
La trei zile dupa solstitiul de vara, ziua incepe deja sa scada; orice inceput presupunand si existenta unui sfarsit. Intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele.
De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene, fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an, florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Se spune ca din noaptea zilei de Sanziene, Fata Padurii rupe varfurile florilor, adica le ia puterea si se pisa pe ele, luandu-le mirosurile, ea fiind stapana absoluta a florilor de leac, a florilor rare, a celor magice, a apelor minerale si termale, a vanturilor, a muntilor, a codrilor, putand sa apara fie singura, fie multiplicata. Sanzienele sau sfintele zane ar putea fi ipostaza benefica a Fetii Padurii, Marea Zeita a vegetatiei – fiindca florile de Sanziene intra tot in patrimoniul ei.
Dupa cum se vede, acest cult precrestin a fost foarte puternic din moment ce supravietuieste chiar si in zilele noastre.
Achim, da din mana si-mi povesteste cum era copil normal pana la 11 ani si atunci, deodata, fara sa stie de ce, a ramas asa, fara sa se mai poata misca, fara sa mai creasca. De-asta are inaltimea unui copil si de-asta oasele au inceput sa i se deformeze, si nici un doctor n-a putut spune ce s-a intamplat de fapt.
Bietul Achim a fost paralizat timp de 19 ani, imobil ca un lemn urcat in pat. Abia putea vorbi, durerile ii strabateau trupul ca niste fulgere fara leac, dar atunci, in 1988, dupa ce s-a petrecut minunea, el s-a dat jos si a mers.
Aveam sa aflu ceva mai tarziu ca paralizia inexplicabila a lui Achim s-ar fi declansat intr-o noapte de primavara, cand, copil neastamparat, ar fi deranjat ielele, frumoasele noptii care danseaza in clar de luna, care impletesc coamele cailor si innoada crengile inflorite ale pomilor, si ielele l-ar fi pocit pentru ca le-ar fi vazut dansand. Nici un muritor nu le poate vedea fara a plati pret greu.
Misterele padurii Drocaia
Dincolo de Jiu, intre dealurile din vestul Olteniei, exista o padure plina de arbori seculari si legende stravechi. Iele, clopote care se aud din pamant, izvoare cu puteri fermecate, stejari care cresc intr-un an cat altii in sapte infioara si azi lumea crepusculara a unui sat ingropat in saracie si in uitare.
La granita dintre Campia Bailestilor si-a Blahnitei, pamantul incepe sa creasca si sa dospeasca, transformandu-se in spinari rotunde de deal. Indesite si insirate sub lumina seaca a iernii, par o turma de animale matusalemice, asteptand Judecata de Apoi.
Locul pare fara timp si fara istorie: doar vanturi iuti si vartejuri usturatoare de praf, sate agatate pe sfori de vai, case pipernicite si cateva sperietori mancate pana la ultimul pai, de stolurile flamande de ciori.
Blestemul (copilul crescut de Muma Padurii)
Cand copilul avea doar cativa ani, o parte dintre osteni, condusi de un raufacator, s-au rasculat impotriva parintilor sai, pentru a pune stapanire pe locuri si pe averi. Spre groaza baiatului, care a reusit sa fuga in padure, nelegiuitii i-au omorat parintii chiar langa izvorul Tutur, aproape de mormantul bunicilor. Inainte de a inchide ochii pe veci, nefericita mama a blestemat acele meleaguri ce nu cunoscusera pana atunci rautatea si crima, astfel ca nimeni sa nu se mai bucure de bogatia si frumusetea lor.
Legenda spune ca izvorul a secat vreme de sapte ani, iar pe locul crimei a crescut un gorun care exista si acum. Marimea sa, ce se apropie de inaltimea unui bloc cu mai multe etaje, este de-a dreptul fantastica.
Deschiderea ramurilor face de jur imprejur un cerc cat o poiana, in care pe timpul verii nu creste nimic, nici macar iarba, iar toamna si iarna rasare muschi.
In cei sapte ani cat izvorul a fost secat, aceeasi legenda spune ca baietelul ar fi fost crescut de Muma Padurii, iar ielele au devenit surorile lui. De la el s-au tras, pana in secolul al XIX-lea, cele sapte generatii de haiduci din padurea Drocaia, ale caror sapte capetenii au purtat cu nestramutare acelasi nume: Cretu – in amintirea orfanului salbaticit.
Calauza noastra ofteaza: �Asa s-au amestecat binele si raul pe aceste meleaguri, iar de atunci inainte, parca se da o lupta pe viata si pe moarte intre iubirea intemeietoare si blestemul ce i-a urmat.
Barbatul furat de iele
Satul de astazi imbatraneste si moare vazand cu ochii, desi mai sunt vreo trei sute si ceva de fumuri – cum se spune cand se face numaratoarea familiilor.
Singura legatura cu lumea mare e rata care merge si vine o data pe zi, la si de la Craiova. Aici e capatul liniei. Cand ajunge in Gogosu, rata e insa goala. Nimeni nu pleaca si nu se intoarce de la oras. Iar cand pleaca, pleaca definitiv…
In sat exista doar doua televizoare si tot atatea aparate de radio. Unele case nici nu sunt racordate la curentul electric! De aceea, in bezna noptilor de aici, se vad foarte bine luminile enigmatice care umbla prin padurea Drocaia, din cand in cand.
Oamenii n-au nici macar moara. Se duc sa macine in satul vecin. Trec dealul prin marginea padurii, pe care o ocolesc cu teama, si ajung la Cernatesti, de unde au grija sa se intoarca inainte de lasarea intunericului.
La biserica se fac doar cateva botezuri pe an. In schimb, in fiecare luna au loc trei-patru inmormantari. Sunt sateni care n-au mai iesit din comuna de peste douazeci de ani… In acest loc pierdut si uitat al Olteniei, imparateste o saracie rupta parca din alt veac. Si peste toate, se mai astern si misterele padurii Drocaia, tesand o atmosfera halucinanta, crepusculara, caci satul se invecineaza cu supranaturalul, in fiece zi…
Maria Barbu are 80 de ani si este vaduva de aproape doua decenii. Locuieste in cea mai veche casa din comuna, aflata la final de viata, ca si stapana ei. Femeia are o pensie de 150.000 de lei pe luna… De la mijlocul verii pana spre toamna, se hraneste cu poame salbatice, culese din padure, de unde isi aduna si vreascuri, ca sa nu moara iarna de frig.
Se considera norocoasa atunci cand gaseste prin vreun tufis un iepure mort de batranete sau un fazan degerat. Ii aduce acasa si ii gateste. Acelea sunt singurele zile din an cand se infrupta din carne! In timp ce vorbeste, batrana plange intruna, cu lacrimile siroind pe obraz. Vorbele i se ineaca in suspine cand povesteste ca barbatul ei a disparut in padure, acum aproape douazeci de ani…
L-au furat ielele lui Cretu, ca n-aveam copii, si el era om in putere, tare chipes. L-am visat de mai multe ori, legat de un gorun, cu femei despuiate, care jucau in jurul sau. I-am facut parastase, cu toate ca militia nu mi-a dat hartie ca e mort. L-am rugat pe fostu popa sa facem o slujba de dezlegare in padure, dar mi-a spus ca i-e frica de secretaru de partid si de militian, sa nu ne bage la vrajitorie.
Au facut ancheta lunga si ziceau ca l-or fi omoratara tiganii veniti la furat lemne. Dac-o fi asa, nimeni nu stie unde l-or fi ingropat. Io cred ca l-au furat ielele, ca nu-l dovedeau pe el tiganii la lupta.
Abia dupa Revolutie imi dadura certificatu ca sa pot lua pensie de urmas, da mor de foame, maica. De ce-o fi nimerit omu meu in padure, taman intr-o zi cand stapanea raul?
Povestile Dadei Anica
– Rotita de la carucioara ielelor –
Dada Anica are mai bine de 90 de ani si nu sufera de nici o boala. Ii e ciuda, doar, ca oamenii nu o mai iau in serios cand spune ca ar vrea si ea sa mearga la sapat porumbul sau la pescuit in baltile dintre Borcea si Dunare, asa cum facea in tinerete: „Pe vremea mea, injunghiam campurile, nu alta!” – spune privind cu tristete pe fereastra blocului urias din Capitala, unde locuieste acum, la o nepoata.
Dada Anica s-a nascut in satul de langa Crucea de leac, la Roseti, si a fost botezata de un cioban ardelean care iernase cu turma in satul lor. De cand s-a pomenit copila, Dada Anica isi aminteste ca in fiecare an, de ziua Izvorului Tamaduirii, tot satul, in par, si oameni veniti de aiurea, umpleau campul din jurul Crucii de leac, cautand tamaduirea trupului si a sufletului.
<< Spunea mama mea, care a fost doftoroaia satului, cum se face, de Izvorul Tamaduirii, un mestesug pentru dezlegarea farmecelor si a bolilor, cu rotitele de la "carucioara ielelor".
Mama mea a vazut carucioara ielelor. Intr-o seara, tarziu, de frica tatei, care venise beat acasa, mama s-a ascuns in cotlon, ca era rece, de-acuma, pana ce tata s-ar fi astamparat si ar fi adormit.
Cotlonul era o vatra de caramizi puse in mijlocul tindei, peste care se punea ceaunul in care fierbea mancarea. Deasupra cotlonului era un cos urias, ca o hota, care se ingusta pe masura ce urca spre acoperis. Asa ca mama, ascunsa acolo, vedea pe horn cerul cu stelele. Si, cum sta ea acolo si se uita, a auzit un cantec subtirel si neasemuit de frumos.
Cand, ce crezi? Pe marnea hornului a vazut trei zane mici, ca niste papusi, asa, de-un cot de inalte, care cantau si se roteau intr-o hora, plutind, fara sa atinga cosul.
Femeile batrane din sat spuneau ca acelea sunt ielele si vin in noptile cu luna plina si se rotesc pe deasupra acoperisurilor caselor, cantand asa de frumos, ca un cor de ingeri. Si cine le aude, primeste un dar lecuitor: o rotita de la carucioara ielelor.
Si cand mama s-a dezmeticit din cantecele acelea ce-o fermecasera, s-a pomenit ca ii cade in poala, pe horn, o rotita de lemn, ceva mai mare ca o moneda de 100 de lei, bombata pe ambele parti.
Aceea era o rotita de la carucioara ielelor si cine mai avea in sat asemenea rotite, puneau patru la un loc, intr-un vas cu apa neinceputa, si le lasau noaptea la lumina stelelor, in noaptea dinspre ziua Izvorului Tamaduirii.
Si a doua zi dimineata, scoteau rotitele, isi lua fiecare inapoi rotita lui, si se spalau animalele si oamenii bolnavi, sau care aveau farmece, cu apa aceea, si ei se vindecau. Iar mama mea a zis ca n-a mai auzit niciodata asa cantece frumoase cum cantau ielele acelea.” >>
In mod ciudat, pe masura ce imbatraneste si mai mult, Dadei Anica amintirile din copilarie ii vin mai navalnic si cu tot mai multa claritate, mai clare chiar decat cele ce s-au intamplat cu doar 20 sau 30 de ani in urma.
Daca ai avea timp s-o asculti, ti-ar povesti ore intregi, fara sa se opreasca, despre nazbatiile ei din copilarie, despre lumea fascinanta dintre baltile Dunarii si Baragan, despre oamenii din satul sau.
Chiar daca trupul slab si uscat n-o mai asculta ca in tinerete, cu ochii albastri si iscoditori tot cata sa prinda firul vremii, convinsa fiind ca va trece de suta de ani, asa cum au facut si bunicele si strabunicele sale.
Babu, inteleptul din Gura Raului
La 81 de ani, dupa o viata petrecuta pe varful muntelui, langa oi, Nitu Stef stie randuielile vazute si nevazute ale lumii, de parca ar sta de-a dreapta lui Dumnezeu.
In satele din Marginimea Sibiului, Babu inseamna mos, al batran, un om intelept, credincios, trecut prin toate ale vietii, respectat si stimat. Babu este cel care intelege vremea si timpurile. Cel care stie. Babu este o institutie.
Despre Maiestre
Si eu am auzit odata Maiestrele, numai ca nu le-am vazut. Ca daca le vedeam, nu mai eram aicea sa povestesc. Ba eram pocit sau paralizat. Eram acolo, aproape de sat, cu oile la strunga. Erea pa toamna. Dormeam pa o cojoaca aproape de zorii zilei, cand canta cocosii. Se-mpreuna zorile.
Atunci am auzit ca prin vis un cantec ceresc si cand deschid ochii, vad miscand pe sus ceva, ca un fum. Ca o frunza pe boare mergea de lin. Si-am zis: Astea-s Maiestrele!. Erau sus, cat biserica. Am inchis ochii sa nu le vad. Stiam bine ce-i, din batrani. Si cantaau, cantau cantec ce nu s-o auzit pe asta lume. Cantau de deasupra si eu sedeam asa, cu ochii stransi, in cojoaca, si ascultam. Or cantat pe deasupra, poate jumate de ceas, poate mai mult, pana or rasarit zorile.
Si dupa ce-or rasarit, numa atuncea am deschis si eu ochii. Acuma s-o rait lumea. Duhurile ceresti nu-s ca in alte vremi. S-or dus si nu s-or mai inturna pana-i veac.
La capatul nordic al tarii, in Maramuresul invelit in paduri si in pajisti inmiresmate, traieste un om care a fost in Rai. E prieten cu ingerii, vorbeste cu mortii si aduce mesaje de pe lumea cealalta, fiind rapit in duh de pe vremea cand era doar copil. Astazi, IOAN SURDUC are 68 de ani si o familie numeroasa.
Modest, retras, accepta foarte greu sa vorbeasca, pentru ca nu vrea sa-l manie pe Dumnezeu cu trufia lui. Dorinta lui cea mai mare este sa traiasca in pace, ferit de curiozitatea si zarva lumii, care il asupresc. In casa lui vecina cu cerul, asezata pe-un varf de deal, Ioan Surduc isi asteapta cu seninatate sorocul, pentru a se putea intoarce pentru totdeauna in Rai.
Hora de ingerite
Pe la 12 ani, Ioan Surduc incepea sa semene a „flacaias” si mergea cu vitele la pascut prin poienile inalte de pe dealul Pitpoghirului.
Uneori se auzeau bubuituri indepartate, de la tunuri, dar razboiul nu prea se simtea pe acea vale, izolata la capatul lumii. Intr-o zi tarzie de toamna, cand padurile incepusera sa fie arse de brume, Ionica Surduc a trait minunea vietii sale. Pe neasteptate, el a fost „rapit in duh”, aidoma apostolului biblic!
„Eram pe un plai moale si mangaiam vitele. Soarele ardea bland. Dintr-o data, tot seninul s-a tulburat… A venit peste mine un vartej, plin cu frunze ruginii, care m-a cuprins ca un fior. Dupa cateva clipe, m-am trezit intr-o poiana unde nu mai era toamna. Totul stralucea si am vazut in jurul meu o hora de ingerite! Nici nu stiu cum sa le zic… Erau, parca, pe jumatate zane, pe jumatate ingeri.
Cantau asa de dulce si se leganau in jurul meu, ca nu-mi venea sa cred! Apoi, am vazut in fata mea pe „Fata Padurii”, cum ii ziceam noi, in copilarie, celei mai frumoase zane din povesti, dar Ea semana cu Maicuta Domnului.
Nu stiu daca era asa… Numai mie mi s-a parut, dar asa simteam! Chipul acela avea atata iubire, ca nu l-am uitat toata viata. Apoi, la marginea poienii, in spatele horei de ingerite, l-am vazut pe Nicolae Taficiuc, un consatean, mult mai tanar decat tata, care tinea in mana o firimitura de lumanare, arsa pana la capat. Nu stiu cat a durat totul, dar m-am trezit culcat pe iarba, pe plaiul tomnatic, fara vite!”.
Ionica Surduc a fugit acasa, ingrijorat de soarta vitelor, dar si emotionat de ceea ce se petrecuse cu el. Parca fusese un vis de cateva clipe… Cand a ajuns in batatura, mama-sa a izbucnit in plans si si-a facut sapte cruci, imbratisand flacaiasul.
Atunci a aflat, de-a dreptul uluit, ca fusese dat disparut in sat, de aproape doua zile!! Toti ceilalti trei frati – Petre, Mihai si Nicolae – plecasera sa-l caute, cand au vazut ca se intorc vitele singure acasa, pe inserat, dar nu ii dadusera de urma pe nicaieri, desi colindasera toate dealurile si poienile.
„Primul lucru pe care l-am spus, cu glas tare, de fata cu toti, mi-l amintesc si astazi: „Inseamna ca am fost plecat de pe lumea asta pe lumea cealalta, dar acolo cateva clipe fac cat doua zile…”
Dupa ce le-a povestit mamei si fratilor sai ceea ce i se intamplase, acestia au ramas cu gurile cascate si s-au crucit, caci nu mai era de gluma. In aceeasi seara a venit la ei, plansa si cu o broboada neagra, batrana mama a lui Nicolae Taficiuc, sa-i roage pe baieti sa traga clopotele, fiindca fiul ei murise cu cateva ceasuri mai devreme… De atunci, lui Ioan Surduc i s-a spus „proorocul” si vestea s-a raspandit in tot satul!
We may request cookies to be set on your device. We use cookies to let us know when you visit our websites, how you interact with us, to enrich your user experience, and to customize your relationship with our website.
Click on the different category headings to find out more. You can also change some of your preferences. Note that blocking some types of cookies may impact your experience on our websites and the services we are able to offer.
Essential Website Cookies
These cookies are strictly necessary to provide you with services available through our website and to use some of its features.
Because these cookies are strictly necessary to deliver the website, refuseing them will have impact how our site functions. You always can block or delete cookies by changing your browser settings and force blocking all cookies on this website. But this will always prompt you to accept/refuse cookies when revisiting our site.
We fully respect if you want to refuse cookies but to avoid asking you again and again kindly allow us to store a cookie for that. You are free to opt out any time or opt in for other cookies to get a better experience. If you refuse cookies we will remove all set cookies in our domain.
We provide you with a list of stored cookies on your computer in our domain so you can check what we stored. Due to security reasons we are not able to show or modify cookies from other domains. You can check these in your browser security settings.
Other external services
We also use different external services like Google Webfonts, Google Maps, and external Video providers. Since these providers may collect personal data like your IP address we allow you to block them here. Please be aware that this might heavily reduce the functionality and appearance of our site. Changes will take effect once you reload the page.
Google Webfont Settings:
Google Map Settings:
Google reCaptcha Settings:
Vimeo and Youtube video embeds:
Privacy Policy
You can read about our cookies and privacy settings in detail on our Privacy Policy Page.